Dacia, iulie-decembrie 1925 (Anul 12, nr. 143-292)
1925-12-08 / nr. 274
SOLIA ERNII Pentru cei lipsiți de mijloace După o toamnă lungă și fără surprize, un vânt aspru și rece, asemuitor furtunii violente ce bântie pe mare, ne-a adus odată cu primele zile ale lui Decembrie, o iarnă ce se anunță lungă și grea. Odată cu viscol și ger și-au făcut apariția primii furgi mai serioși de zăpadă, cari împreunați laolaltă, au acoperit pământul Dobrogei ca un lințoiu alb și rece al mizeriei umane. In câte case nevoiașe, unde războiul și-a pus pentru deapururi pecetea lui de jale, văduve, orfani și invalizi, nu privesc cu groază în neputincioasa lor mizerie, începutul ernii. Cu pensia dureros de ridicolă pe care statul le-o servește lunar, ei, jertfe glorioase ale națiunii, nu-și pot permite luxul căldurii. Și iarna cruntă și grea, nu știe ce înseamnă cruțarea. Mai sunt în frumoasa Constanța, ceva mai departe de monumentala clădire a primăriei și de străzile sfidătoare ale centrului—unde iarna nu înseamnă nimic mai mult decât cuvântul iarnă—anumite străzi, cari nu servesc bogaților decât de punct de trecere în sezonul băilor, — unde simfonia aspră de afară, a isbit o populație sărăcită și stoarsă, care, dacă are adesea cu ce-și îndestula foamea, nu are niciodată bani pentru lemne. Acolo sunt mame sărace cari plâng îndurerate când își văd copiii plecând la școală—adesea destul de depărtată cu ciorapi subțiri, în ghete goale și rupte și cu paltonașele mizeriei. Voi mame, cari vă iubiți copiii și îi îmblăniți cât mai călduros, de la șoșeni până la căciulă, gândiți-vă la ele. In orașul afacerilor de milioane, «plămân» al unei țâri de 13 milioane și „perlăi' a unei mări din Europa, trăesc sute și mii de familii, cari de ani întregi nu au cumpărat lemne decât cu brațul. Muncitori, câți dintre voi v’ați aprovizionat familiile voastre cu lemne și combustibil pentru iarna care deabea acum începe ? Dar ceea ce e mai trist decât orice, fiindcă nu trebuia să se întâmple și e chiar de neînchipuit, sunt sutele de familii funcționărești cari vin cu groază se adaoge la numărul fără Sfârșit al nevoiașilor de toate categoriile, pe cari iarna i-a surprins tot așa de pregătiți, cum i-ar surprinde în Iulie o ploae cu soare. Cu leturile de mizerie ale bugetului așa de bine echilibrat, pe hârtie, al d-lui Vintilă Brătianu, am ajuns să vedem pe cei cărora statul e pur și simplu obligat să le poarte de grije în fruntea tuturor categoriilor de năpăstuiți. Aceasta, e un lucru cert pe care nimeni nu-l poate contesta, tot așa cum dividendul de miliarde, atât de trâmbițat, al vistiernicului de la finanțe, din care urmează a fi împărțite 2 miliarde drept sporuri pentru funcționari pe anul 1926, nu poate șterge și nici măcar diminua mizeria funcționarilor salariați de Stat,—deocamdată — numai pe 1925. Dacă, pentru marea majoritate a celor de față trebue, cu tot regretul să recunoaștem că primăria nu ar putea face ceva, nu e mai puțin adevărat că s’ar putea veni în ajutorul multor nevoiași săraci cu totul și fără putință de a avea vre-o ocupație, prin acordarea unor ajutoare efective. Consiliul comunal ar trebui să găsească modalitatea procurării de fonduri necesare, chiar dacă ar trebui pentru aceasta să se recurgă la mijloace mai drastice. E bine să nu se uite că orașul Constanța are 3 varieteuri — șantan, în timp ce Capitala, de 20 de ori mai mare, are numai 5 — și acelea goale — iar în ce privește diversele cluburi mari sau mici, cu sau fără mască politică, în cari se joacă la hazard, nu vedem, odată ce sunt tolerate, de ce nu ar fi supuse la anumite obligațiuni de ordin material. * Anumite taxe suplimentare la sticlele de șampanie atăt de generos risipite în șantane și la perechile de cărți de joc ce se desfac din ce în ce mai numeroase în cluburi și tripouri, ar da putință consiliului comunal să-și arate cu ocazia sărbătorilor apropiate solicitudinea și buna voință pentru cei săraci. Ar fi în acelaș timp o inițiativă demnă de invidiat, de oricare oraș al țării. Haide d le primar, puțin curaj și vei avea de partea d-tale, pe lângă conștiința împăcată și satisfacția unanimă a populației pe care o administrezi. CAMILLE BORCEANU --------ț------- *■ > : ANUL XII. Nr 274 DOI LEI EXEMPLARUL Constanta Marți 8 Decembrie M 25 Director Proprietar L. BI. HOSDU Redacfia și Administrația Strada Traian No. 22 ABONAMENTUL Pe 12 luni.................. 500 Iei 6 ,.................. 500 . Manuscrisele nepublicate nu se — înapoiază — TELEFON No. 42/3 Apare zilnic la ora 12 — — Reclame după tarif_ Director politic: ghionis delaistru Copiii care’s răi și mint Se bat cu Sf. Nicolae. Virgil primîva o băiae Cu’n Nicolae... Mărgărint. A SOSIT Hârtie Albă de împachetat la Tipografia „Albania“1 STRADA TRAIAN No. 16—20. C-ța Pitrisol fladronesta In publicațiunile devenite umoristice grație exhibițiilor ce le conduc, în coloanele ocupate altădată de osanale la adresa unor anumite persoane, apar actualmente tot atâtea sudălmi la adresa lăudaților de altădată. Printre acestea, putem așeza și articolul „Solidaritatea", ce merită oarecare atențiune, în ce privește însă numai afirmațiunile ce cuprinde. Subscriitorul, d. avocat Stelian Stănescu, după ce vorbește despre solidaritatea ca principiu al transformărilor vechei societăți, aduce pe tapet frământările lăuntrice din rândurile liberale locale, decretând pe șeful debarcat drept reformator democratic, iar grupul advers în frunte cu d. Vasile Sassu, drept o părticică reacționară. „ Marea masă — cu un singur ș — a național-liberalilor din Constanța grupați în jurul șefului (?) organizației, care reprezintă stânga— spune articolul în chestie — repugna cu indignare stăpânirea din afară și sugrumarea principiilor democratice“. Ca organ de presă independent, ce reprezintă de atâți ani cu succes opinia publică constanțeana, fie neîngăduit să observam următoarele : l). St. Stănescu afirmă că șeful — care nu mai e șef— reprezintă stânga. Suntem de acord, dacă e vorba de tragerea la stânga, de hoțiile cu pământurile, cu uzinele de apă, cu serviciile de gospodărire ale orașului și de toate potlogăriile ce s’au comis sub regimul andronescian și asupra cărora în curând se vor pronunța anchetatorii și ulterior justiția. Stăpânirea din afară, chiar de ar fi realmente din afară, tot era necesară, de vreme ce nici un cetățean al acestui oraș n’a cutezat timp de aproape patru ani, să pălmuiască în mijlocul străzei pe vreunul din marea șleahtă a bandiților edilitari. Principii democratice ? Poate vorbi de principii democratice omul poliței măsluite și fabricantul de diplome, care din sărac lipit pământului, a devenit cu avere de zeci de milioane, omul care a sărăcit Constanța prin jaful sateliților săi, omul care își uda viile din Cernavoda cu apa populației, când această populație suferea îngrozitor, iar orașul era bântuit de epidemii, omul care a patronat teroarea și necinstea ? Și totuși, nerușinatul c gestiunea atât de suspectată, încă neverificată, mai are îndrăzneală direct sau indirect să vorbească de principii democratice și de egoismul altora. Pentru cetățenii orașului Constanța, Virgil Andronescu, răsfățatul de odinioară, ești astăzi proscrisul Andronescu, și nimeni nu-i poate garanta că va rămâne cu obrajii ne-[roșiți. In trecere pe străzile orașului batjocorit. Styx. Dispariția unui colonel bulgar din Varna El delapidează un milion și jumătate leva. Colonelul Economos a fost înrolat în 1916 în armata română.—La luptele din Turtucaia, el s’a predat armatelor bulgare cu toată compania ce comanda VARNA. — Colonelul Economos, intendantul-șef al comandamentului marinei de război, după ce a delapidat un milion și jumătate leva, a dispărut fără urmă din localitate, unde făcea serviciul. Odată cu Economos, a fugit și un fiu al său, care deasemeni a delapidat 320.000 leva, de la o cooperativă al cărei casier era. Autoritare au găsit la domiiliul colonelului dispărut mai multe scrisori, din care s’a dedus că el făcea și spionaj în favoarea unui stat străin. Cine este colonelul Economos La 15 August 1916, Economos care pe atunci se afla în România, a fost mobilizat ca ofițer de rezervă în armata română. In cursul luptelor dela Turtucaia, el s’a predat armatelor bulgare cu toată compania ce comanda, desvăluind comandantului bulgar multe secrete în legătură cu organizarea și ordinea de bătae a armatei române. Ca recompensă pentru trădarea făcută, Economos a fost încadrat ca ofițer în armata bulgară, calitate în care a luptat până la încheerea păcei. După micșorarea efectivului combatant al armatei i bulgare, el a reușit să fie treacut în intendență și a avansat până la gradul de colonel. In această calitate, a fost numit șef intendent al comandamentului marinei din Varna. ------XXOXX---- Incendiul din Docuzol Un violent incendiu s’a declarat la grajdul d-lui Niță Zărnescu, primarul comunei Docuzol, arzând complect grajdul, care avea podul plin de dughie, orz și ovăz. Au ars doi cai tineri de rasă, iar un cal de serviciu al băiatului proprietarului care e călăraș cu schimbul, are grave arsuri pe spinare. Focul a luat naștere de la o lampă aprinsă, aflată în grajd, care s’a răsturnat. Cu multă greutate și cu ajutorul întregului sat, s’a putut opri propagarea focului la celelalte clădiri. I Pagubele sunt peste 200,000 lei. --------xox------- Dr. Eliza I. Gheorghiu —Fostă internă la Maternitatea Boli de femei — FACERI — Consultații 3,5 d. a. No. 3 Strada Plevnei No. 3 Ravagiile uraganului Pe marea Neagră.în cuprinsul Dobrogei Naufragiul vaporului «Nicolas Thomaseo“ Puternicul uragan ce a bântuit timp de două zile litoralul Mării Negre, nu s’a putut să nu producă și accidente maritime. Vaporul italian „Nicolas Thomaseo“ încărcat cu cherestea pentru Palestina, aflându-se în drum din Sulina spre Constantinopol, a fost surpins de uragan, iar valurile mării furioase ce ajungeau până la 30 m. înălțime, prin isbire au produs spărturi în mai multe locuri ale acestui vapor. Dându-și seama de pericol comandantul intenționa să se refugieze în portul Constanța, dar valurile spărgând cârma vaporului acesta rămase în voia uraganului, care-l aruncă pe coasta nisipoasă dintre Tuzla și Mangalia, la 5 mile depărtare de această ultimă localitate. In lovirea cu uscatul, carcobotul a obținut alte avarii în fundul său. Remorcherul de salvare ..King Lears aflat în portul Constanța, primind radiograme din partea vasului naufragiat, a plecat la locul naufragiului, debarcând echipagiul sinistrat. Actualmente se lucrează la despotmolirea lui. Se vorbește cu insistență și de împotmolirea vaporului poștal italian ,,Bormida“. Știrea pare însă neverosimilă. Se mai anunță de înecarea unor pescari la Sulina. Un cadavru înghețat pe malul mării din dimineața mai mulți copii jucându-se pe dealul dinspre mare, în dreptul bisericei ellene, au descoperit pe un maldăr de gunoaie pe un tânăr zăcând în nesimțire. Poliția fiind anunțată, un comisar veni la fața locului constatând că înghețatul mai dădea semne de viață. Până să fie transportat la spital, nefericitul a sucombat. S-a constatat că victima este un tânăr sătean din județul Gorj anume Ionică Butuc, fost în slujba serviciului Salubrității acestui oraș. Numitul a petrecut în noaptea de Sâmbătă spre Duminică, iar apoi s’a culcat pe deal. I-a fost însă somnul de veci. Cadavrul a fost transportat la morgă. Haitele de lupi atacă pe drumeți Înghețul a scos haitele de lupi flămânzi în calea călătorilor nevoiți să străbată drumurile acestui județ. In special în regiunea Mangaliei, cete de câte 50-60 lupi au atacat stânele. La o mică depărtare de orașul Mangalia, o stână a fost atacată de lupi. Bestiile au sfâșiat 40 de oi. Călătorii din automobilul poștal ce face cursa între Constanța și Mangalia au întâlnit deaseírass Prin Dobrogea Deși legăturile telegrafice și telefonice cu restul Dobrogei sunt încă întrerupte, stâlpii fiind răsturnați de viscol, știri parvenite pe cale particulară anunță că viscolul a fost de o intensitate și mai mare în județul Tulcea și în Basarabia. Ninsoarea a fost abundentă. In Cadrilater a căzut deasemeni zăpadă în mari cantități. Linia de cale ferată din stațiunea Dorobanțu, deteriorată în urma deraierii ce s-a produs, a fost refăcută. Femeia Ilinca Tudor din Peștera, a fost găsită pe câmp înghețată. Trenurile. Telegraful, Telefonul Începând de ori dimineață, trenurile No. 803, 804 și 805 Constanța-București au început să circule în mod normal, în urma curățirei liniei de zăpadă pe Bărăgan. Trenurile Constanța-Bazargic și Medgidia-Babadag sunt suspendate din cauza înzăpezirei. Plugul american lucrează actualmente la curățirea liniei Bazargic. Legăturile telefonice și telegrafice cu Capitala sunt încă întrerupte, memri de lupi, drum numeroase haite Cronica zilei Vijelia Suflare dumnezeiască, mătură divina de salubritate publică, confrate benevol, gratuit și dezinteresat al serviciului de higiena, din sferele eteriane văzuiai noroiul, mocirla și gunoaiele ce amenințau să ne sugrume și judecând cu dreptate, și chibzuit că noua Comisiune Interimară n’a avut timpul necesar să ne curețe străzile, să ne astupe găurile și luând asupră-si toată răspunderea, ai dat buzna peste piața Independentei făcând tabula rasa din focarul microbilor și mormanele de hârtii. Ai făcut, e just, câteva pozne de mică importantă: ai rupt sârmele electro-telefonice, ai omorât un cal, ai desprins trei firme, ai răsturnat o trăsură, ai pus foc liceului, ai luat pe sus o cucoană și ai tăvălit prin zăpadă un moș,toate fără urmări grave. In schimb, Cei cari stăteau adăpostiți în dosul ferestrelor, au râs cu poftă și veselia acestora a cumpănit cu prisosință năcazul celor dăunați. Iar mie, modest scrib de provincie, mi-ai dat prilejul să-mi amintesc că la Trieste unde bântui cu și mai mare înverșunare, edilii au instalat lanțuri dealungul ulițelor expuse, că cetățenii se ca fără de ele și astfel nenorocirile sunt evitate. Mi-ai mai murmurat la ureche că Rușii — cât erau ei de Ruși, — orânduiseră în Basarabia, de-a lungul liniilor ferate, garduri protectoare cari preveneau împotmolirea trenurilor. Intre timp, in sața lui Hübsch, bărăganul își face mendrele nestingherit de nimeni. Ba ceva mai mult, un martor ocular mă asigură că „gardurile protectoare“ s’au topit pe foc... odată cu alipirea Basarabiei la patria mumă. Suflă vântule cum urlă lupul la stâna nepăzită de câini. I . AX. POM 1 -----XXOXX------ . Plata cerealelor Cereale sosite și vândute pe ziua 5 Decembrie 1925 BURSA 1 4-12 vag. orz 548,75-560 912 vag. porumb 540-565 OBORUL 8 căruțe orz 410-530 3 „ ovăz 480-490 9 căruțe porumb 460-525 1 căruțe răp. sem. 920 — 1 căruțe fasole — 550 -XXÖÄ Ilii SulDionim In Constanța Se cere desființarea impozitului pe cifra ceri și abrogarea legii contra speculei Eri dimineață la orele 10 și jum. a avut loc în sala cinematografului „Arena Grand“ o întrunire publică organizată de Sfatul Negustoresc din localitate sub președinția d-lui I. Brătucu. D-sa mulțumind pentru alegerea d-sale ca președinte atacă legea speculei, arătând cât este de nedreaptă și cere ca această lege să fie desființată. In acest scop negustorimea trebue să se adreseze guvernului, care dacă nu-i va da satisfacție, atunci se va adresa șefului suprem al Statului, M. Sale Regelui. D-l Bulgărea, arătă cât sunt de mari nevoile, cari apasă pe negustori. Propune ca la viitoarele alegeri comunale, negustorii să voteze cu reprezentanții lor. Trecând la legea speculei, arată cât este de nedreaptă. D-l Căp. Nic. Ștefan luând cuvântul, spune că Sfatul Negustoresc în fața unor chestiuni de interes general, face apel călduros către negustorii cari stau deoparte de Sfat, să lase interesele politice și să vie în mijlocul acestei instituțiuni. Mai face apel și la presă, rugând-o să secondeze Sfatul în toate acțiunile sale. Cere să se creieze un credit comercial. Spune că negustorii nu se ridică în canta impozitelor, căci țara are cheltueli mari și deci are nevoe de bani. Noi ne ridicăm contra impozitului pe cifra de afaceri. Trebue ca și țara noastră să facă ce a făcut Italia. Acest impozit care ne cere ca noi singuri să fim agenții percepției, trebue desființat. Trecând la legea pentru înfrânarea speculei ilicite, spune că ea trebue neapărat să fie abrogată. Trecând la legea pentru înfrânarea speculei ilicite, spune că trebue neapărat să fie abrogată. După ce mulțumește reprezentanților negustorimii în consiliul comunal, cari apără atât de bine interesele negustorilor, roagă pe aceștia să participe în număr cât se poate de mare la întrunirile convocate de Sfat. [ D-l FR1. SACHETTI spune că și Camera de Comerț va merge alături de Stat pentru a desființa aceste legi. D-sa crede că legea asupra cifrei de afaceri nu va fi așa de ușor abrogată deoarece ea produce un foarte mare venit Statului. Ar trebui ca și la noi să se procedeze cum s» procedează în Franța, unde impozitul asupra cifrei de afaceri se fixează de o comisiune, formată din; negustoriii nu au neajunsurile, cari |e au la noi. II Terminând, d-l Sachetti propune ca toate Sfaturile negustorești și Camerele de Comerț din țară să se solidarizeze și să fie întruniri publice, iar mai târziu un congres general la București. Numai atunci guvernul se va pleca, dacă nu va pleca. D-l A. BIRNBAUM, vorbește în triplă calitate, consilier comunal, membru al Sfatului și cetățean independent, care nu face nici un fel de politică. D-sa spune că numai în urma propunerilor negustorilor membrii ai comisiei interimare aceasta a redus atât de simțitor taxele comunale. . I [ După ce aduce mulțumiri d-lui avocat Duma, consilier comunal, care a apărat atât de bine cauza negustorilor în consiliu, termină îndemnând pe negustori ca de câte ori vor avea de făcut vre-o cerere comunei, să se adreseze Sfatului. r D-l Căpt. NIC. ȘTEFAN, luând din nou cuvântul aduce mulțumiri actualei comisiuni interimare și tel special d-lui avocat G. Duma, care apără atât de bine, interesele negustorimei și roagă din nou negustorimea ca la viitoarele întruniri ale Sfatului, să asiste în număr cât se poate de mare. . . Gh. Zeghea j de afailicite | ' ——xxoxx-------' \ Tâlhăria din Engemahale Locuitorii Abduraim Zecheria și Halil H. Omer, ambii din comuna Topraisar, pe când treceau aseară cu căruța prin comuna Engemahale mergând spre casă, au fost atacați în drum de trei indivizi, și jefuiți de 5000 lei și alte lucruri. Reclamând cazul șefului de post din Engemahale, acesta a reușit să descopere pe autori în persoana lui Vasile V. Vlad, N. N. Motoc și Ion S. Ceaușu, toți din Engemahale, la cari s’a găsit un berbec și un biciu de lux, luate de la victime; banii nu s’au putut găsi. Cu actele încheiate ei au fost înaintați Parchetului. --------oxo - *■------CL *.L Agitația tulcenilor împotriva sor. „Frigul" D-l deputat Mihail Böhmen, ia apărarea pescarilor vânători și a populației. — O întrunire de protestare zădărnicită de autorități. TULCEA 6. — Pescarii din localitate, nemulțumiți de faptul că o mare parte din peștele prins în apele din apropierea orașului era dat de stat exploatărei soc. „Frigul“ care il distribuia orașelor din țară pe prețuri de speculă, au început să se agite de multă vreme. Această agitație a mers în ultimele luni crescând, până când alaltă ori pescarii lipoveni plângându-se d-lui deputat Mihail Doîn sensul că sec. „Frigul“ are o cantitate mare de pește depozitată la un anumit loc cu intențiunea de a-1 trimite și a-1 specula în țară, lăsând populațiunea locală lipită de acest aliment, d-sa în calitate de apărător al intereselor populațiunei locale s’a pus în fruntea pescarilor, confiscând peștele și punându-i în consumație publică. Față de împotrivirile administrației rămase însă fără efect, ca o manifestare împotriva acestor proteguitori ai „Frigului”, vrednicul reprezentantul tulcenilor, d-l deputat M. Dobrescu, a convocat pentru eri Duminică o întrunire, care însă a fost oprită de autoritățile administrative și polițenești din localitate. Atât în rândurile pescarilor, cât și mai ales în cele ale populației, domnește o mare agitație împotriva „Frigului“ și a susținătorilor săi. . .-----XXOXX----Coresp. SPECTACOLE Teatru Cinema REGAL" Cu începere de astăzi Luni 7 Decembrie va rula superbul film seria 2-a „Casa Misterului" ultimul strălucit succes al marelui artist „MOJUSKINE“ 10111111. In ședința trecută, membrii comisiunei interimare au avut a decide asupra unei importante chestiuni, acea a impunerilor comunale pe valoarea locativă a imobilelor ocupate de comercianți. Această clasă, în epoca anterioară când legea chiriilor era în vigoare, plătea 15 la sută asupra cifrei contractelor. Ori, acum când tranzacția e liberă, chiriile s’au urcat până la 30 de ori procentul acesta de impunere ar fi fost enorm și apăsător pentru negustorime. Venind în consiliu discuția asupra acestei chestiuni, pe lungi stăruințele dlui consilier Arnold Birnbaum, s’a remarcat gestul d-lui avocat George Duma, care deși n’are nimic comun cu negoțul, a susținut cu căldură doleanțele negustorilor constanțeni, obținând simțitoare reduceri de impunere. E pentru întăia oară când un asemenea gest se produce; îl înregistrăm, pentru că el merită toată lauda. Eri dimineață, a avut loc adunarea generală a funcționarilor comerciali din Constanța. S’a ales un nou comitet compus din ^-nii V.^Dumitriu, R. Armă, C Raponovici, C. lonescu, D. Ciobanu, Eft. Cristea, H. Lazarian, Găureanu, R. Bătrânu și H. Veliu. Cu începere de astăzi, magazia nouă a căilor ferate din port — situată la cheiul de Nord — primește spre încărcare mărfuri colective. ■ '. r — Sâmbătă a încetat din viață Aglaia A. Plomariti, mama distinsului nostru concetațean d-l N. Plomariti, mare cerealist. Transmitem îndureratei familii sincerele noastre condoleanțe oos ji. Din cauza abundenței de materie suntem nevoiți a amâna pentru mâine publicarea dărei de seamă a întrunirei partidului național din localitate, ținută ori în casa acelui partid.