Dacia, iulie-decembrie 1925 (Anul 12, nr. 143-292)

1925-12-08 / nr. 274

SOLIA ERNII Pentru cei lipsiți de mijloace După o toamnă lungă și fără surprize, un vânt aspru și rece, asemuitor furtunii violente ce bântie pe mare, ne-a adus odată cu primele zile ale lui Decembrie, o iarnă ce se anunță lungă și grea. Odată cu viscol și ger și-au făcut apariția primii furgi mai serioși de zăpadă, cari împreu­nați laolaltă, au acoperit pămân­tul Dobrogei ca un lințoiu alb și rece al mizeriei umane. In câte case nevoiașe, unde războiul și-a pus pentru deapururi pecetea lui de jale, văduve, orfani și inva­lizi, nu privesc cu groază în ne­putincioasa lor mizerie, începutul ernii. Cu pensia dureros de ri­dicolă pe care statul le-o servește lunar, ei, jertfe glorioase ale na­țiunii, nu-și pot permite luxul căldurii. Și iarna cruntă și grea, nu știe ce înseamnă cruțarea. Mai sunt în frumoasa Con­stanța, ceva mai departe de mo­numentala clădire a primăriei și de străzile sfidătoare ale centru­lui—unde iarna nu înseamnă ni­mic mai mult decât cuvântul iarnă—anumite străzi, cari nu servesc bogaților decât de punct de trecere în sezonul băilor, — unde simfonia aspră de afară, a isbit o populație sărăcită și stoarsă, care, dacă are adesea cu ce-și îndestula foamea, nu are nici­odată bani pentru lemne. Acolo sunt mame sărace cari plâng îndurerate când își văd copiii plecând la școală—adesea destul de depărtată cu ciorapi subțiri, în ghete goale și rupte și cu paltonașele mizeriei. Voi mame, cari vă iubiți copiii și îi îmblăniți cât mai călduros, de la șoșeni până la căciulă, gân­diți-vă la ele. In orașul afacerilor de mili­oane, «plămân» al unei țâri de 13 milioane și „perlăi' a unei mări din Europa, trăesc sute și mii de familii, cari de ani întregi nu au cumpărat lemne decât cu brațul. Muncitori, câți dintre voi v’ați aprovizionat familiile voastre cu lemne și combustibil pentru iarna care deabea acum începe ? Dar ceea ce e mai trist decât orice, fiindcă nu trebuia să se întâmple și e chiar de neînchi­puit, sunt sutele de familii func­ționărești cari vin cu groază se adaoge la numărul fără Sfârșit al nevoiașilor de toate ca­tegoriile, pe cari iarna i-a sur­prins tot așa de pregătiți, cum i-ar surprinde în Iulie o ploae cu soare. Cu leturile de mizerie ale bu­getului așa de bine echilibrat, pe hârtie, al d-lui Vintilă Bră­­tianu, am ajuns să vedem pe cei cărora statul e pur și simplu obligat să le poarte de grije în fruntea tuturor categoriilor de nă­păstuiți. Aceasta, e un lucru cert pe care nimeni nu-l poate con­testa, tot așa cum dividendul de miliarde, atât de trâmbițat, al vistiernicului de la finanțe, din care urmează a fi împărțite 2 mi­liarde drept sporuri pentru func­ționari pe anul 1926, nu poate șterge și nici măcar diminua mi­zeria funcționarilor salariați de Stat,—deocamdată — numai pe 1925. Dacă, pentru marea majoritate a celor de față trebue, cu tot re­gretul să recunoaștem că primă­ria nu ar putea face ceva, nu e mai puțin adevărat că s’ar putea veni în ajutorul multor nevoiași săraci cu totul și fără putință de a avea vre-o ocupație, prin acor­darea unor ajutoare efective. Con­siliul comunal ar trebui să gă­sească modalitatea procurării de fonduri necesare, chiar dacă ar trebui pentru aceasta să se recur­gă la mijloace mai drastice. E bine să nu se uite că orașul Constanța are 3 varieteuri —­ șantan, în timp ce Capitala, de 20 de ori mai mare, are numai 5 — și acelea goale — iar în ce privește diversele cluburi mari sau mici, cu sau fără mască po­litică, în cari se joacă la hazard, nu vedem, odată ce sunt tolerate, de ce nu ar fi supuse la anu­mite obligațiuni de ordin mate­rial. * Anumite taxe suplimentare la sticlele de șampanie atăt de ge­neros risipite în șantane și la pe­rechile de cărți de joc ce se des­fac din ce în ce mai numeroase în cluburi și tripouri, ar da pu­tință consiliului comunal să-și a­­rate cu ocazia sărbătorilor apro­piate solicitudinea și buna voință pentru cei săraci. Ar fi în acelaș timp o inițiativă demnă de invidiat, de ori­care oraș al țării. Haide d­ le primar, puțin curaj și vei avea de partea d-tale, pe lângă conștiința împăcată și satis­facția unanimă a populației pe care o administrezi. CAMILLE BORCEANU --------ț­-------­ *■ > : ANUL XII. Nr 274 DOI LEI EXEMPLARUL Constanta Marți 8 Decembrie M­ 25 Director Proprietar L. BI. HOSDU Redacfia și Administrația Strada Traian No. 22 ABONAMENTUL Pe 12 luni.................. 500 Iei 6 ,.................. 500 . Manuscrisele nepublicate nu se — înapoiază — TELEFON No. 42/3 Apare zilnic la ora 12 — — Reclame după tarif_ Director politic: ghionis delaistru Copiii care’s răi și mint Se bat cu Sf. Nicolae. Virgil primî­va o băiae Cu’n Nicolae... Mărgărint. A SOSIT Hârtie Albă de împachetat la Tipografia „Albania“1 STRADA TRAIAN No. 16—20. C-ța Pitrisol fladronesta In publicațiunile devenite umoristice grație exhibițiilor ce le conduc, în coloanele ocupate altădată de osanale la adresa unor anumite per­soane, apar actualmente tot atâtea sudălmi la adresa lău­daților de altădată. Printre acestea, putem a­­șeza și articolul „Solidarita­tea", ce merită oarecare a­­tențiune, în ce privește însă numai afirmațiunile ce cu­prinde. Subscriitorul, d. avocat Stelian Stănescu, după ce vorbește despre solidaritatea ca principiu al transformări­lor vechei societăți, aduce pe tapet frământările lăuntrice din rândurile liberale locale, decretând pe șeful debarcat drept reformator democratic, iar grupul advers în frunte cu d. Vasile Sassu, drept o părticică reacționară. „ Marea masă — cu un sin­gur ș — a național-liberalilor din Constanța grupați în ju­rul șefului (?) organizației, care reprezintă stânga— spu­ne articolul în chestie — re­pugna cu indignare stăpâni­rea din afară și sugrumarea principiilor democratice“. Ca organ de presă inde­pendent, ce reprezintă de a­­tâți ani cu succes opinia publică constanțeana, fie­ ne­îngăduit să observam urmă­toarele : l). St. Stănescu afirmă că șeful — care nu mai e șef— reprezintă stânga. Suntem de acord, dacă e vorba de tragerea la stânga, de hoțiile cu pământurile, cu uzinele de apă, cu serviciile de gos­podărire ale orașului și de toate potlogăriile ce s’au co­mis sub regimul andrones­­cian și asupra cărora în cu­rând se vor pronunța anche­tatorii și ulterior justiția. Stăpânirea din afară, chiar de ar fi realmente din afară, tot era necesară, de vreme ce nici un cetățean al aces­tui oraș n’a cutezat timp de aproape patru ani, să păl­muiască în mijlocul străzei pe vreunul din marea șleahtă­ a bandiților edilitari. Principii democratice ? Poate vorbi de principii democratice omul poliței măs­luite și fabricantul de diplo­me, care din sărac lipit pă­mântului, a devenit cu avere de zeci de milioane, omul care a sărăcit Constanța prin jaful sateliților săi, omul care își uda viile din Cernavoda cu apa populației, când a­­ceastă populație suferea în­grozitor, iar orașul era bân­tuit de epidemii, omul care a patronat teroarea și necin­stea ? Și totuși, nerușinatul c gestiunea atât de suspectată, încă neverificată, mai are în­drăzneală direct sau indirect să vorbească de principii de­mocratice și de egoismul al­­­tora. Pentru cetățenii orașului Constanța, Virgil Andronescu, răsfățatul de odinioară, ești astăzi proscrisul Andronescu, și nimeni nu-i poate garanta că va rămâne cu obrajii ne-[­roșiți. In trecere pe străzile­ orașului batjocorit. Styx. Dispariția unui colonel bulgar­ din Varna El delapidează un milion și jumătate leva. Colone­lul Economos a fost înrolat în 1916 în armata ro­mână.—La luptele din Turtucaia, el s’a predat arma­telor bulgare cu toată compania ce comanda VARNA­­. — Colonelul Eco­­­­nomos, intendantul-șef al co­mandamentului marinei de răz­boi, după ce a delapidat un mi­lion și jumătate leva, a dispă­rut fără urmă din localitate,­­ unde făcea serviciul. Odată cu Economos, a fugit și un fiu­ al său, care deasemeni a delapidat 320.000 leva, de la o cooperativă al cărei casier era. Autoritare au găsit la domi­­­iliul colonelului dispărut mai multe scrisori, din care s’a de­dus că el făcea și spionaj în favoarea unui stat străin. Cine este colonelul Economos La 15 August 1916, Economos care pe atunci se afla în Româ­nia, a fost mobilizat ca ofițer de rezervă în armata română. In cur­sul luptelor dela Turtucaia, el s’a predat armatelor bulgare cu toată compania ce comanda, desvăluind comandantului bulgar multe se­crete în legătură cu organizarea și ordinea de bătae a armatei ro­mâne. Ca recompensă pentru trădarea făcută, Economos a fost încadrat ca ofițer în armata bulgară, cali­tate în care a luptat până la în­­cheerea păcei. După micșorarea e­­fectivului combatant al armatei i bulgare, el a reușit să fie treacut­­ în intendență și a avansat până la gradul de colonel. In această calitate, a fost numit șef inten­dent al comandamentului marinei din Varna. ------XXOXX----­ Incendiul din Docuzol Un violent incendiu s’a decla­rat la grajdul d-lui Niță Zărnescu, primarul comunei Docuzol, arzând complect grajdul, care avea po­dul plin de dughie, orz și ovăz. Au ars doi cai tineri de rasă, iar un cal de serviciu al băiatului proprietarului care e călăraș cu schimbul, are grave arsuri pe spi­nare. Focul a luat naștere de la o lampă aprinsă, aflată în grajd, care s’a răsturnat. Cu multă greutate și cu aju­torul întregului sat, s’a putut opri propagarea focului la celelalte clă­diri. I Pagubele sunt peste 200,000 lei. --------xox-------­ Dr. Eliza I. Gheorghiu —Fostă internă la Maternitatea Boli de femei — FACERI — Consultații­ 3,5 d. a. No. 3 Strada Plevnei No. 3 Ravagiile uraganului Pe marea N­eagră.­în cuprinsul Dobrogei Naufragiul vaporului «Ni­colas Thomaseo“ Puternicul uragan ce a bântuit timp de două zile litoralul Mării Negre, nu s’a putut să nu pro­ducă și accidente maritime. Vaporul italian „Nicolas Tho­­maseo“ încărcat cu cherestea pentru Palestina, aflându-se în drum din Sulina spre Constanti­­nopol, a fost surpins de uragan, iar valurile mării furioase ce a­­jungeau până la 30 m. înălțime, prin isbire au produs spărturi în mai multe locuri ale acestui va­por. Dându-și seama de pericol comandantul intenționa să se re­fugieze în portul Constanța, dar valurile spărgând cârma vaporu­lui acesta rămase în voia uraga­nului, care-l aruncă pe coasta nisipoasă dintre Tuzla și Man­galia, la 5 mile depărtare de a­­ceastă­ ultimă localitate. In lovi­rea cu uscatul, carcobotul a ob­ținut alte avarii în fundul său. Remorcherul de salvare ..King Lears aflat în portul Constanța, primind radiograme din partea vasului naufragiat, a plecat la lo­cul naufragiului, debarcând echi­­pagiul sinistrat. Actualmente se lucrează la despotmolirea lui. Se vorbește cu insistență și de împotmolirea vaporului poștal italian ,,Bormida“. Știrea pare însă neverosimilă. Se mai anunță de înecarea unor pescari la Su­lina. Un cadavru înghețat pe malul mării din dimineața mai mulți copii jucându-se pe dealul dinspre mare, în dreptul bisericei ellene, au descoperit pe un maldăr de gunoaie pe un tânăr zăcând în nesimțire. Poliția fiind anunțată, un comisar veni la fața locului constatând că înghețatul mai dă­dea semne de viață. Până să fie transportat la spital, nefericitul a sucombat. S-a constatat că vic­tima este un tânăr sătean din ju­dețul Gorj anume Ionică Butuc, fost în slujba serviciului Salubri­tății acestui oraș. Numitul a pe­trecut în noaptea de Sâmbătă spre Duminică, iar apoi s’a cul­cat pe deal. I-a fost însă somnul de veci. Cadavrul a fost transportat la morgă. Haitele de lupi atacă pe drumeți Înghețul a scos haitele de lupi flămânzi în calea călătorilor ne­voiți să străbată drumurile aces­tui județ. In special în regiunea Mangaliei, cete de câte 50-60 lupi au atacat stânele. La o mică depărtare de orașul Mangalia, o stână a fost atacată de lupi. Bestiile au sfâșiat 40 de oi. Călătorii din automobilul poș­tal ce face cursa între Constanța și Mangalia au întâlnit dease­írass Prin Dob­rogea Deși legăturile telegrafice și telefonice cu restul Dobrogei sunt încă întrerupte, stâlpii fiind răsturnați de viscol, știri parve­nite pe cale particulară anunță că viscolul a fost de o intensi­tate și mai mare în județul Tul­­cea și în Basarabia. Ninsoarea a fost abundentă. In Cadrilater a căzut deasemeni zăpadă în mari cantități. Linia de cale ferată din stațiu­nea Dorobanțu, deteriorată în urma deraierii ce s-a produs, a fost refăcută. Femeia Ilinca Tudor din Peș­tera, a fost găsită pe câmp în­ghețată. Trenurile.­ Telegraful, Te­lefonul Începând de ori dimineață, tre­nurile No. 803, 804 și 805 Con­­stanța-București au început să circule în mod normal, în urma curățirei liniei de zăpadă pe Bă­răgan. Trenurile Constanța-Bazargic și Medgidia-Babadag sunt suspen­date din cauza înzăpezirei. Plu­gul american lucrează actual­mente la curățirea liniei Bazargic. Legăturile telefonice și telegra­fice cu Capitala sunt încă între­rupte, mem­ri de lupi, drum numeroase haite Cronica zilei Vijelia S­uflare dumnezeiască, mă­tură divina de salubritate publică, confrate benevol, gra­tuit și dezinteresat al serviciu­­lui de higiena, din sferele ete­­riane văzuiai noroiul, mocirla și gunoaiele ce amenințau să ne sugrume și judecând cu drep­tate, și chibzuit că noua Comi­­siune Interimară n’a avut tim­pul necesar să ne curețe stră­zile, să ne astupe găurile și luând asupră-si toată răspun­derea, ai dat buzna peste piața Independentei făcând tabula rasa din focarul microbilor și mor­manele de hârtii. Ai făcut, e just, câteva pozne de mică importantă: ai rupt sârmele electro-telefonice, ai o­­morât un cal, ai desprins trei firme, ai răsturnat o trăsură, ai pus foc liceului, ai luat pe sus o cucoană și ai tăvălit prin ză­padă un moș,­toate fără urmări grave. In schimb, Cei cari stăteau adăpostiți în dosul ferestrelor, au râs cu poftă și veselia aces­tora a cumpănit cu prisosință năcazul celor dăunați. Iar mie, modest scrib de pro­vincie, mi-ai dat prilejul să-mi amintesc că la Trieste unde bân­tui cu și mai mare înverșunare, edilii au instalat lanțuri dealun­­gul ulițelor expuse, că cetă­țenii se ca fără de ele și astfel nenorocirile sunt evitate. Mi-ai mai murmurat la ure­che că Rușii — cât erau ei de Ruși, — orânduiseră în Basara­bia, de-a lungul liniilor ferate, garduri protectoare cari preve­neau împotmolirea trenurilor. Intre timp, in sața lui Hübsch, bărăganul își face mendrele nestingherit de nimeni. Ba ceva mai mult, un martor ocular mă asigură că „gardu­rile protectoare“ s’au topit pe foc... odată cu alipirea Basara­biei la patria mumă. Suflă vântule cum urlă lupul la stâna nepăzită de câini. I . AX. POM­ 1 -----XXOXX------ . Plata cerealelor Cereale sosite și vândute pe ziua 5 Decembrie 1925 BURSA 1­ 4-1­2 vag. orz 548,75-560 91­2 vag. porumb 540-565 OBORUL 8 căruțe orz 410-530 3 „ ovăz 480-490 9 căruțe porumb 460-525 1 căruțe răp. sem. 920 — 1 căruțe fasole — 550 -XXÖÄ­ Ilii Su­lDi­onim In­ Constanța Se cere desființarea impozitului pe cifra ceri și abrogarea legii contra speculei Eri dimineață la orele 10 și jum. a avut loc în sala cinemato­grafului „Arena Grand“ o întru­nire publică organizată de Sfatul Negustoresc din localitate sub președinția d-lui I. Brătucu. D-sa mulțumind pentru alege­rea d-sale ca președinte atacă le­gea speculei, arătând cât este de nedreaptă și cere ca această lege să fie desființată. In acest scop negustorimea trebue să se adre­seze guvernului, care dacă nu-i va da satisfacție, atunci se va a­­dresa șefului suprem al Statului, M. Sale Regelui. D-l Bulgărea, arătă cât sunt de mari nevoile, cari apasă pe negustori. Propune ca la viitoarele alegeri comunale, negustorii să voteze cu reprezentanții lor. Trecând la legea speculei, ara­tă cât este de nedreaptă. D-l Căp. Nic. Ștefan luând cuvântul, spune că Sfatul Negus­toresc în fața unor chestiuni de interes general, face apel călduros către negustorii cari stau deo­parte de Sfat, să lase interesele politice și să vie în mijlocul a­­cestei instituțiuni. Mai face apel și la presă, rugând-o să secon­deze Sfatul în toate acțiunile sale. Cere să se creieze un credit comercial. Spune că negustorii nu se ridică în canta impozitelor, căci țara are cheltueli mari și deci are nevoe de bani. Noi ne ridicăm contra impozitului pe ci­fra de afaceri. Trebue ca și țara noastră să facă ce a făcut Italia. Acest impozit care ne cere ca noi singuri să fim agenții percep­ției, trebue desființat. Trecând la legea pentru înfrâ­­narea speculei ilicite, spune că ea trebue neapărat să fie abro­gată. Trecând la legea pentru înfrâna­­rea speculei ilicite, spune că tre­bue neapărat să fie abrogată. După ce mulțumește reprezen­tanților negustorimii în consiliul comunal, cari apără atât de bi­ne interesele negustorilor, roagă pe aceștia să participe în număr cât se poate de mare la întrunirile convocate de Sfat. [ D-l FR1. SACHETTI spune că și Camera de Comerț va merge alături de Stat pentru a desfiin­ța aceste legi. D-sa crede că le­­gea asupra cifrei de afaceri nu va fi așa de ușor abrogată de­oarece ea produce un foarte ma­re venit Statului.­­­­ Ar trebui ca și la noi să se procedeze cum s» procedează în Franța, unde impozitul asupra ci­frei de afaceri se fixea­­ză de o comisiune, formată din; negustoriii nu au neajunsurile, ca­ri |e au la noi. I­­­I Terminând, d-l Sach­etti propu­ne ca toate Sfaturile negustore­ști și Camerele de Comerț din țară să se solidarizeze și să fie întruniri publice, iar mai târziu un congres general la București. Numai atunci guvernul se va pleca, dacă nu­­ va pleca. D-l A. BIRNBAUM, vorbește în triplă calitate, consilier comu­nal, membru al Sfatului și cetă­țean independent, care nu face ni­ci un fel de politică.­­ D-sa spune că numai în urma propunerilor negustorilor membrii ai comisiei interimare aceasta a redus atât de simțitor taxele co­munale. . I [ După ce aduce mulțumiri d-lui avocat Duma, consilier comunal, care a apărat atât de bine cauza negustorilor în consiliu, termină în­demnând pe negustori ca de câte ori vor avea de făcut vre-o ce­rere comunei, să se ad­reseze Sfa­tului. r D-l Căpt. NIC. ȘTEFAN, luând din nou cuvântul aduce mulțumiri actualei comisiuni interimare și tel special d-lui avocat G. Duma, ca­re apără atât de bine, interesele negustorimei și roagă din nou ne­gustorimea ca la viitoarele întru­­­niri ale Sfatului, să asiste în nu­măr cât se poate de mare. . . Gh. Zeghea j de afa­­ilicite | ' ——xxoxx-------' \ Tâlhăria din Engemahale Locuitorii Abduraim Zecheria și Halil H. Omer, ambii din co­muna Topraisar, pe când treceau aseară cu căruța prin comu­na En­gemahale mergând spre casă, au fost atacați în drum de trei indi­vizi, și jefuiți de 5000 lei și alte lucruri. Reclamând cazul șefului de post din Engemahale, acesta a reușit să descopere pe autori în per­soana lui Vasile V. Vlad, N. N. Motoc și Ion S. Ceaușu, toți din Engemahale, la cari s’a găsit un berbec și un biciu d­e lux, luate de la victime; banii nu s’au putut găsi. Cu actele încheiat­­e ei au fost înaintați Parchetului. --------oxo - *■------CL *.L Agitația tulcenilor împotriva sor. „Frigul" D-l deputat Mihail Böhmen, ia apărarea pescarilor vânători și a populației. — O întrunire de pro­testare zădărnicită de autorități. TULCEA 6. — Pescarii din lo­calitate, nemulțumiți de faptul că o mare parte din peștele prins în apele din apropierea o­­rașului era dat de stat exploată­­rei soc. „Frigul“ care il distribuia orașelor din țară pe prețuri de speculă, au început să se agite de multă vreme. Această agitație a mers în ulti­mele luni crescând, până când a­­laltă ori pescarii lipoveni plângân­­du-se d-lui deputat Mihail Do­­în sensul că sec. „Frigul“ are o cantitate mare de pește depozi­tată la un anumit loc cu intențiu­­nea de a-1 trimite și a-1 specula în țară, lăsând populațiunea locală lipi­tă de acest aliment, d-sa în calitate de apărător al intereselor populațiunei locale s’a pus în frun­tea pescarilor, confiscând peștele și punându-i în consumație pu­blică. Față de împotrivirile adminis­trației rămase însă fără efect, ca o manifestare împotriva acestor proteguitori ai „Frigului”, vred­nicul reprezentantul tulcenilor, d-l deputat M. Dobrescu, a convocat pentru eri Duminică o întrunire, care însă a fost oprită de autori­tățile administrative și polițenești din localitate. Atât în rândurile pescarilor, cât și mai ales în cele ale populației, domnește o mare agitație împo­triva „Frigului“ și a susținătorilor săi. . .-----XXOXX----­Coresp. SPECTACOLE Teatru Cinema REGAL" Cu începere de astăzi Luni 7 De­cembrie va rula superbul film seria 2-a „Casa Misterului" ultimul strălucit succes al marelui artist „MOJUSKINE“ 10111111. In ședința trecută, membrii co­­misiunei interimare au avut a de­­cide asupra unei importante ches­tiuni, acea a impunerilor comu­nale pe valoarea locativă a imo­bilelor ocupate de comercianți. Această clasă, în epoca ante­rioară când legea chiriilor era în vigoare, plătea 15 la sută asupra cifrei contractelor. Ori, acum când tranzacția e liberă, chiriile s’au urcat până la 30 de ori procentul acesta de impunere ar fi fost enorm și apăsător pentru negustorime. Venind în consiliu discuția asu­pra acestei chestiuni, pe lungi stăruințele d­lui consilier Arnold Birnbaum, s’a remarcat gestul d-lui avocat George Duma, care deși n’are nimic comun cu ne­goțul, a susținut cu căldură do­leanțele negustorilor constanțeni, obținând simțitoare reduceri de impunere. E pentru întăia oară când un asemenea gest se produce; îl înre­­gistrăm, pentru că el merită toată lauda. Eri dimineață, a avut loc adu­narea generală a funcționarilor co­merciali din Constanța. S’a ales un nou comitet compus din ^-nii V.^Dumitriu, R. Armă, C­ Rapo­novici, C. lonescu, D. Ciobanu, Eft. Cristea, H. Lazarian, Găurea­­nu, R. Bătrânu și H. Veliu. Cu începere de astăzi, maga­zia nouă a căilor ferate din port — situată la cheiul de Nord — primește spre încărcare mărfuri colective. ■ '. r — Sâmbătă a încetat din viață Aglaia A. Plomariti, mama dis­tinsului nostru concetațean d-l N. Plomariti, mare cerealist. Transmitem îndureratei familii sincerele noastre condoleanțe o­os ji. Din cauza abundenței de mate­rie suntem nevoiți a amâna pen­­tru mâine publicarea dărei de sea­mă a întrunirei partidului național din localitate, ținută ori în casa acelui partid.

Next