Dacia, iulie-decembrie 1926 (Anul 13, nr. 141-288)
1926-12-08 / nr. 270
ANUL XIII No. 270 Director Proprietar L. M. MOSCU Redacția și Administrația Strada Traian No. 15 ABONAMENTUL e 12 luni . . . . < 600 Îs0 ......................... 350 . Pentru autorități și instituțiuni bancare abonamentul îndoit. Manuscrisele nepublicate nu .« — Inapoisnă — TELEFON: No. 42/3 și 8511 ]J___ Apare zilnic la orele 12 Comunismul lor... Unul dintre cei mai de seamă fruntași ai partidului „școală tu să stau eu" care conduce astazi destinele pravoslavnicului popor rus, Krassin, fostul ambasador sovietic la Londra, și-a dat deastăzi obștescul sfârșit, trecând în neagra împărăție a Vespiciei pe care și-a câștigat-o el, ca și restul coreligionarilor săi politici, prin acțiunile săvârșite în viața pământească. Odată cu disparițiunea și a acestui animator al comirjismului' integra sovetele pierd unul din puternici sprijin,ii cauzei lor, iar masoporeețți iict^ion întrevăzut țiide că ideologie popurilor o schimb fericită a condițiunilor a viața ao da jă, au avut sa sufere o nouă înfrângere a crezului ce și-au asimila grei înd rapisul defunct „tovarășii p lăsatu afară de bagajul sau politic ci o n^nsemință avei pare m.țel prignești se cifreaau la rotunda griță a trei i?r,de...; •Trei miliarde de ieH Nu, „tovarășul“ Krassin a "avut această formidabila stere moștenită de li ntbedcile sale, pentru că nu e un secret marele adevăr că defunctul mai înainte de a fi parvenit la demnitatea de ambasador al Rusiei la Londra, era un modest vânzător ambulant de nasturi automați și cremă de ghete, pe străzile unui târgușor din gubernia Krementciug. Când anume și grație căror întâmplări miraculoase „tovarașul Krassin“ a reușit sa agonisească această avere, — desigur la adăpostul trăznetelor și fulgerilor ccsmului integral, ne explicai u de ghicit. Noi totuși lăsăm și podomii tovarăși întru leninism să-și explice singuri : nimeni, misterul miraculoasei pricopseli. Dar ju pare krassin singur, del al realității atâta dibăcie pe strâduesei camufleze „corcu atii' la Kremlin ?" Nu prea credem. Și desigur că nici „tovarășii - ai aiurea mat’ au timpul s'o creadă, pentru că sunt preocupați de analiza teoriei cnuptată de Troitzcfe ?invier pțfe me sumă cam astfel meu. C „Ci i al tău e și-al meu nu-i treaba ta!“... AI, emeiriad Miji Í in Sosirea vaselor .Comanatui fiecărui vapor ce întră în barul zonei libere, este ținut să d ne în dublu exempl la biro ie zonei un manifest detailat as ra încărcământului precum și ca exactă a proviziilor de sd. După îndeplinii acestor calități începe descărcarea Recepționarea mărfurilor, cariții depozitate în magazinele orale provizoriu, pe răspunsa exclusivă a administrației di. Destinatarul mărfurilor lui ce a schimbat la agenția unul condamentul său contra lui ordin de predare, prezintă și din urmă document păzului magaziei în care se află la. Acest funcționar atestă de starea regulată și existența Murilor solicitate, precum și șia înmagazinăriei. Destinatarul prezintă aprdinul de predare , secțiune ffrsurilor și taxelor zonei ii", însoțit de o cerere în cuandică destinația măriei, traisgăduit a trans la o maniredt din vapor, din vagonlar înainte de a fi depozite cu condițiunea ca normalități sensmenționate să fie satisfăci Depozitările Lacă dftarul solicită depozitarea unȘor sale în antrepozitele publicie zonei, sau la depozite Ite, i se livrează permisul iar, după plata facturei, facil și manipulației. In virtutea totui permis, destinatarul îș>ate plasa transporturile acende dorește. Orice tren ce în incinta zonei libere, ti să fie însoțit de o declara ifptuită la frontieră pe barisonii de trăsi mtortttățile varste. Pe acestei declarații, serviciule ferate de stat îndreaptă cele cuprinse, în acel act, că acțiunea serviciului ferovîar zonei libere, după a predis cercetarea cuprinsului lor. Destinatarul prezintă ferea de trăsură agentului dej ferată și după achitarețelor respective, primește of de predare cu care se pil la administrația zonei, unfdeplinește aceleași formula și pentru mărfi osite •ale maritimă. I se acordăj Qatarului un termen de It pentru descărcarea vagonul Reexport ? ?ni8. p«: exportarea mărfurilor, secțiunea adhoc a zonei e baza ordinului de predare oțit de o obrere și un permis e încărcare, destinatarul poate ridica marfa as din operațiunea reînși un funcționar veghează în mod ilul gratuit marfa, până ce-i sărează complectamente pe hol. Încărcătorul este obligat a remite administrației zonei, o cap, după condamentul de încărcare și expediere. Asigurarea Mărfurilor.Din urmă măsurilor luate de comisariat împotriva pe ocolului incendinor t’ grație ofertei sindicatului societăților de sigurare din Salonic, primele de asigurare a măririlor care găsesc în incinta zonei libere a fost reduse dela 25 la 5 de la mie ad valorem. la cazul unei eventuale distrugeri a mărfurilor cari se găsesc prin tranzp zonă, nici un fel d impozit de import nu va fi impus de tisiul ellin, asupra acestor materiile. Administrația zonei a cedat unul dintrerenurile sale orașului Salonic care a construit pe el și-a instalat post de pompierie, astfel ca,în caz de incendiu pompierii vor găsi imediat la fata locului, a sănătății H. S. Urgelui . Bolnul oficial . m urma unui nou examen, mer leii au găsit necesitatea unei intervențiuni chirurgicale, care au avut loc astăzi dimineață la ora 10 și a fost făcuții în cele mai bune condițiuni de profesorul Hartmann. Starea lajestăței Sale este satrscătoare“. București, 11 Decembrie 1926. Hartmann, Cri Regaut Euvra, Gerota, Romait), Mamulea, Mercuri 8 Decembrie 1926 Reclame după tarif — Streinii sosiți din localitățile bântuite de ciumă nu vor putea intra în România, decât prin portul Constanta. Și ne mai plângem că nu ni se dă atentie !.iar Pentru astăzi Elita Constantei și-a dat rendez vous la luxusul și elegantul TEATRU de VARIETE JAZZ DANCING FAMILIAR „BRISTOL“ IlfLÉIÉ omme| 1j jigjj j,| p_ 11 Solemnitatea reinstalărei bursei de cereale în localul din port — Uîscursurile. — Festivalul de la „Casa de citire Ion Creangă". Dejunul Intim Banchetul de la „Regnie” in vederea solemnității reinstalării bursei de cereale din localitate în localul său din port, a sosit dri dimineață venind din Capitală, d. Grigore Trancesi și ministrul muncei, cooperației și ocrotirilor sociale. in gară ilustrul oaspe a fost salutat de d-mi I. Bentoiu primarul municipiului, Gr. Ștefu prefectul poliției, Dimitriu subprefectul județului, dr. Al. Piescu depinde de Constanța, Mircea Solacolu Traian senator de Ilfov, Aurel Buttu senator de Constanța, C. N. Sarrji președintele camerei de comperț și industrie, Traian Roșcuiej inspector general administrativ, Caligari inspectorul muncii, avocat Gr. Petrescu, etc. D, ministru însoțit de d. Lecca și omul, șef de cabinet, al ministerului muncii. La ora 11 a. m. s’a prelat la noul local al bursei, în prezența celor de ma i sus și a comerenhților cerealiști, un serviciu religios de către părintele ^oșculeț. " După oficierea serviciului divin primul și l-al cuvântul d. Ilie Mecu, inspectorul general al Săncei Katonaié și președintele bursei. (Din cauza lipsei de spațiu, discursul d-sale îl vor publica în numărul viitor, după notele stenografice). După d. Ilie Mecu, a luat cuvântul d. Const. N. Larry, care a făcut un succint istoric val neajunsurilor de care suferă portul Constanța și al împrejurărilor cari au contribuit ca solemnitatea zilei să ia proporțiile unei adevărate festivități. „S’ar pare paradoxal, a spus d-sa, faptul că prin prilejul unei simple reinstalări a bursei în localul ei propriu, am adunat atâta lume. Dar mă întreb ce poate fi mai paradoxal ca aci, pe malul mării care creiază ideia de infinit și dragostea de neatârnare, să simțim cum ne asfixiem? Căci e de ajuns să aruncați o scurtă privire asupra acestui triunghi al morții pe care-l instalat portul Constanța, pentru a constata că într’adevăr ne asfixiem. Alte porturi în asfixia aceasta fatală oricăror încercări nenorocite ale războiului, s'au bucurat de grija, stăruința și personalitatea anumitor oameni cari se simțiau legați sufletește de ele și cari le-au alimentat la timp cu oxigenul trebuitor. Constanța însă n’a avut parte de asemenea oameni. Astăzi, avem fericirea de a avea în mijlocul nostru pe un mare doctor ce administrează cisterne de oxigen altor porturi de cari sufletește este legat. Noi constănțenii vitregiți de soartă și de oameni, apelăm la acelaș doctor, rugându-I să ne trimită și nouă măcar un balonaș de oxigen. Enumărând bolile endemice și epidemice de care suferă portul Constanța, ne vom explica lămurit cauzele asfixiei sale. Printre bolile endemice, găsim mai principale penuria de utilaj, lipsa unor magazii de intrepozite, lipsa magaziilor uscătoare și a clădirilor necesare serviciilor publice, la cari se adaugă lipsa unor legături practice de comunicație. Iar ca boli epidemice enumărăm o serie întreagă începând cu tarifele de transport, de pe urma cărora portul Constanța a fost redus la vagoanele ce sosesc din Dobrogea și foarte puține din județele limitrofe. Din această cauză odată cu sosirea iernei orice activitate stagnează aci, fapt ce constitue o reală nenorocire pentru întreaga mișcare economică a țărei.“ D. Larry după ce a mai expus și celelalte lacune de care suferă portul și anume suprataxele ce se încasează la silozuri cât și vitregia manifestată de conducătorii țarei în toate ocaziunile față de orașul și portul Constanța, a rugat pe d. ministru să fie interpretul nevoilor generale pe lângă colegii d-sale din cabinet, D. Tulea Weissbuch, a expus într’o frumoasă perorație, doleanțele comercianților cerealiști, exprimându-și speranța că d. ministru al muncii va avea în vedere și această clasă al cărei rol în economia țării e de o netăgăduită importanță. Discursul d-lui Trancu'Iași „Ană ascultat cele trei discursuri rostite și vă asigur că sămânța aruncată, a căzut pe pământ bun. Răspund aluziunilor făcute de oratori, pentru a risipi credința ce și-a făcut foc în cugetele dvs., anume că ași protegui anumite sunt sufletește porturi de cam regat, în detrimentul Constanței. Chemat la o înaltă și grea răspundere, nu pot uita că eu sunt ministrul României Mari și nicidecum numai al Galaților și Brăilei. Am aci un valoros martor ce am făcut pentru portul al celor Constanța, ca ministru al țării și acest martor e vechiul și bunul meu prieten Mecu, concetățeanul dvș, O dovadă concretă a stăruințelor intgale pentru refacerea Constărilor distrusă de război, e „Federața cooperativelor“ care a luat o desvoltare admirabilă. Mă gândesc astăzi, că pe lângă bursele de cereale și tarturi, se impune cu un categoric imperativ înființarea de burse de efecte și vă asigur că în cel mai scurt timp voi prezenta un proect de lege pentru înființarea lor în centrele mai importante ale țării începând cu Constanța, Galați și Brăila. Fiind o țară in plină evoluție economică și ținând seama de faptul că politica inexorabilă a unei țări este ridicarea propriei sale producțiuni și sprijinirea acesteia pe toate căile posibile, ținta noastră principală este crearea zonelor libere, acolo unde se simte nevoia, îmi iau angajamentul de a face ca proectul de creare a zonelor libere a cărei realizare privește în prima ordine portul Constanța să capete cât mai curând o formă concretă. Și ca o dovadă a interesului ce port portului Constanța, interes izvorât din însăși importanța sa, mă voi face interpretul dvs de a obține să se aplice în timpul iernei pentru transporturile îndreptate cu calea ferată pe aci, tariful redus No. 2* „la Casa de citire" Solemnitatea fiind terminată, d. ministru însoțit de oficialități a vizitat casa de citire „Ion Creangă“ unde a fost salutat printr’o cuvântare ocazională de către d. Dumitriu-Codru. S'a desfășurat un program festiv compus din declamațiuni, muzică vocală și instrumentală și recitări, după care d. ministru a plecat la camera de comerț unde a luat parte la dejunul intim oferit în onoarea d-sai. După amiază, d. Trancu-lași a vizitat cooperativa librărie „Regele Carol“, inspectoratul muncii unde s'a întreținut cu muncitorii și micii industriași, noul dormitor al ucenicilor și atelierele S. T. C. Banchetul In saloanele hotelului „Régnier“ seara la orele 8, a avut loc un dineu de gală, la care au participat peste 200 persoane. ■" D-niisile Mecu, dr. Pitescu, C. N. Larry, Tulea Weissbuch, Romulus Cocea, Pincus Șapira, Capitan Nie. Ștefan, Z. Topor, Dobrică Radu și alții au toastat pentru d. ministru rostind albcuțiuni entuziaste. D. I. Bentoiu, primarul municipiului Constanța, într'o admirabilă perorație și-a exprimat mulțumirea că se află în mijlocul comercianților și aceasta din două motive: personale și sentimentale. „Fiind pornit dintr’o modestă familie de mici comercianți, sunt legat prin simțiri cu acest important factor social care este negustorul. De aceea sărbătoarea de astăzi are pentru mine ca primar al municipiului Constanța, o îndoită însemnătate, pentru că orice manifestațiune comercială nu poate decât să asigure noul pași de progres orașului al cărui prim cetățean sunt. Era un timp când locurile de frunte în conducerea țărei se dădeau ținându-se seama de alte rațiuni decât meritul și specialitatea. Astăzi vedem că acele timpuri au trecut. D.ministru Trancul își întrupează pe cel mai ideal conducător, la postul cel mai principal în guvernul țarei. Competința d-sale se ia la întrecere cu talentul, iar talentul se ia la întrecere cu activitatea și priceperea. Situația mea de primar al orașului Constanța datorindu-se faptului că sunt membru de drept ai consiliului municipal ca reprezentant al ministerului muncii, aduc d-lui ministru Trancu-lași mulțumirile mele pentru tot ceea ce d-sa a făcut pentru Constanța“. d. Tuturor oratorilor le-a răspuns ministru Trancu-lași, patino splendidă cuvântare. *. Cu acceleratul de H.35 d. ministru a părăsit orașul plecând la București. Aldeni. m im LOCALITATE ! Cunoscutul arhitect Gh. Pruncu și-a răpus viața cu un glonte «le revolver»— un scurt rezumat al cauzelor. — Scrisoarea sinucigașului. Pașnicii locuitori ai elegantului cartier cuprins între Regina Elisabeta și str. bulevardul D. A. Sturdza, au fost Duminică dimineața tulburați de tragicul sfârșit al binecunoscutului arhitect Gh. Pruncu. In acea zi la orele 8 jumătate dimineața, în apartamentul ocupat în vila din bulevardul Regina Elisabeta No. 15, arhitectul și antreprenorul de lucrări publice Gh. Pruncu și-a răpus viața trăgându-și un glonț de revolver „Steyer“ în tâmplă. Proectilul străbătând creerii, a eșit prin partea opusă a capului, provocând sinucigașului moartea fulgerătoare. La zgomotul detunăturei, au alergat în camera ocupată de defunct membrii familiei sale, cari l-au găsit într’un sac de sânge, cu creerii împrăștiați pe covor. Lângă sinucigaș era a cărui țeavă încă mai revolverul iar ceva mai departe, pe fumega, o măsuță se găseau mai multe scrisori printre cari una adresată soției. După ce primele momente groază și consternare trecură, de d. deputat Al. Mavrodin, — ginerile sinucigașului — telefonă la poliție și câteva minute mai târziu sosi la fața locului de prim-prodv. ror Em. Alexandrescu însoțit de d-nii comisar Tabacu și suțcoimisar I. Bobeș, cari au procedat la facerea cercetărilor preliminarii. Cauzale sinuciderei După cum se va vedea mai jos, din scrisoarea adresată de sinucigaș soției sale, cauzele care l-au hotărât să-și curme viața intri un mod atât de groaznic, sunt de ordin pecuniar. Arhitectul Pruncu, o fire susceptibilă sub viziunea unui viitor negru ia o etate destul de înaintată pe deoparte, iar pe de altă parte fiind un caracter blând și cinstit și deci neputând concepe un alt plan de salvare, într-un moment de disperare, a comis funestul act. Scrisoarea sinucigașului lată și textul scrisoarei adresată de sinucigaș soției sale, din care se constată că e victima răutății inginerului Gh. Popescu, fostul său tovarăș la lucrarea palatului episcopal. 10 Noembrie, Mercuri „Eliza dragă. Trebue să o isprăvesc odata căci această situațiune nu mai poate să dureze. Popescu amânase ultima dată că la mă situațiunea ultimă încasată îmi va da vre-o 40.000 lei pentru a mai putea face față greutăților și restul la lichidare care va fi în curând. Absolut nici un ban nu a voit să-mi dea și după câteva ore cât a stat la, șantier a plecat cu primar ihnea. Dacă aș avea cel puțin mijloacele pentru nevoile zilnice,, m-aș lupta cu el și sunt sigur de reușită, așa însă nu pot, înglobai vn datorii și nu sunt văd scăpate pentru mine. Cel puțin să te scap pe tine și cred că cu ajutorul lui Mecu ' (N. R. d. deputat Al. Mavrodin) uefi putea reacționa așa cum trebue să se reacționeze față de o canalie. Te rog, iartă-mi gestul ce sunt nevoit, să fac, e desfid de dureros pentru mine, numai eu știu, ce e în sufletul meu in aceste momente, dar trebue :sâ’I fac pentru a te salva. Te sărut din toată inima", Mercuri George Scăparea e un joc de* revolver și în mare. 1 * ’ >I IV După cum rezultă din, data scrisoarei nefericitul a premeditat actul cu douăzeci și trei zile mai înainte de a-l pune în aplicare. Arhitectul Gh. Pruncu era în vârstă de 62 ani. Odată cu el dispare una dintre figurile cele mai simpatice ale orașului nostru iar vestea tragicului său sfârșit a produs o profundă impresie în toate cercurile locale unde era stimat și iubit. Printre lucrările mai principale executate de către defunct în orașul nostru, enumărăm casa fcxsta Manisatan Frérres, actuaalmente devenită reședința Camerei de comerț, casa Damadian, palatul serviciului sanitar al portului, palatul episcopal ș. a. Ais î ♦ Azi dimineață la orele 9 ai avut loc ceremonia înmormântării defunctului, în mijlocul unei mari afluențe de oameni și cunoscuții, cari au însoțit cortegiul funebru până la cimitir. Re i' Conferința d-lui C. ALIMANISTEANU A doua conferință a cercului de studii al P. N. L., a atras prin importanța subiectului un numeros auditoriu, la clubul din str. Marc Aureliu. La orele 6.30, d. C. Alimănișteanu, după o scurtă introducere a președintelui cercului de profesor Negulescu, și- a început desvoltarea subiectului conferinței d-sale tratând: „Despre nevoile agriculturii“. Conferențiarul a început printr-un scurt istoric al reformei agrare apoi trecând la subiect constată că o chestiune arzătoare la ordinea zilei în România, e chestiunea agricultura, pentru că agricultura și în special agricultorul sunt cei mai în măsură factor de a ridica țara din impasul economic în care au tărît-o evenimentele și condițiunile sociale postbelice. Abordând modalitatea distribuirii terenurilor rezultate din desființarea marii proprietăți, prin expropriere, conferențiarul crede că greșit s-a făcut împroprietărirea. Țăranii ar fi trebuit să fie împroprietăriți pe terenuri comasate. In județul Constanța, concomitent cu împroprietărirea trebuia să se facă și cadastrul , aceasta cu atât mai ușor se putea face cu cât lucrările erau avantajate prin poziția geografică a județului și prin semnele topografice încă existente ale primelor lucrări cadastrale de la 1881. Conferențiarul analizând cauzele scăderii calității și cantității produselor agriculturei românești, demonstrează că lipsa mijloacelor și metodelor moderne sunt singurele cauze. Țăranii deveniți proprietari pe pământuri mari nu au abandonat metodele învechite, reduse la ultima expresie a simplității, de cali uzau la cultura infimelor petece de teren ce formau avutul lor antebelic. Ei far pe aceeași proprietate mereu aceeași cultură, fără rotația științifică a însămânțărilor, fără selecționarea semințelor și fără a adânci rațional ogoarele. O urmare a acestei stări de fapte este scăderea producției atât sub nivelul calității cât și mai cu seamă sub acel al cantității, scădere ce privește în special grâul. O statistică recentă ce privește vechiul regat, demonstrează că grâul a suferit o scădere de 27 la sută, în timp ce orzul marchează un plus de 53 la sută și porumbul un plus plus de 57 la sută. In timp ce cultura grâului a scăzut față de producția antebelică cu 83 la sută, orzul marchează o scădere de abia 12 la sută iar ovăzul de 0,8 la sută. Producția grâului în 1910 era de 300.000 vagoane, în 1914 de 244.000 vagoane, în 1924 de de abia 195.opo vagoane, iar consumul grâului datorită creșterei populației este invers proporțional cu scăderea producției. Calitatea constant inferioară a produselor noastre agricole ne va pune într’un viitor nu depărtat, în trista situație prea înca a nu se mai putea exporta. Față de o asemenea tristă eventualitate, s’au emis două teorii de combatere : munca obligatorie prin legi și îndrumarea teoretică. Prima nu poate avea sorți de isbândă pentru că țăranul nu poate fi obligat să muncească în contra concepțiunilor sale ca un testimoniu sfânt, moștenite iar de-a doua așijderea nu poate cea avea rezultate practice, pentru că majoritatea agricultorilor rișii fiind din nenorocire analfabeți, nu-și vor putea asimila îndrumările teoretice. Pentru a ajunge la țelul urmărit conferențiarul preconizează educarea agricultorilor cărora trebue să li se desvolte gustul pentru o viață mai bună, și în această direcție, soluțiunea cea mai nimerită ar fi înființarea în diferite centre ale județelor de ferme model. In județul Constanța asemenea ferme model ar trebui înființate în regiunile Dorobanțu-Carol- Cobadin-Viișoara șî Hârșova. tie constată că locul culturei grâului a fost uzurpat de cultura furajelor. Trebue să li se demonstreze țăranilor greșeala enormă ce fac cultivând furajele care nu mai sânt cerute pe piețele străine întrucât înlocuirea tracțiunei animale cu tracțiunea mecanică, va conduce în mod fatal la o totală depreciere a furajelor (orz, ovăz, porumb). Conferențiarul enumără o serie de măsuri de propagandă și încurajare ce ar trebui luate în vederea intensificării producției grâului. Apoi după ce a examinat și auxiliarele agriculturei care ar avea succes în pământul județului Constanța, ca: pomicultura, apiticultura, silviicultura și creșterea vitelor, a făcut o ampă expunere a proectului de standardizare, evidențiind marile beneficii ce ar rezulta de pe urma instituirii sale. In special pentru portul Constanța utilat cu marile magazii cu silozuri și care are un vast hinterland deja utilat sau cu ușurință a fi utilat conform prevederilor proectului, standardizarea ar fi cel mai fericit prilej de propășire. D. C. Alimăneșteanu a terminat interesanta d-sale conferință exprimându-și convingerea că nu e îndepărtat timpul când eșirea cea mai scurtă și practică la mare, canalul Cernavoda-Constanța prin valea Cara-Su, va deveni o realitate. Denial.