Dacia, iulie-decembrie 1926 (Anul 13, nr. 141-288)

1926-10-14 / nr. 227

ANUL XIII No. 227 Director Proprietar L. M. MOSCU Joi 1 14 Octombrie 1926 Redacția și Administrația Strada Traian No. 15 ABONAMENTUL, Pe 12 luni ..... 600 le 6 , j . . . . 350 » Pentru autorități și Instituțiuni bancare abonamentul îndoit. I . Manuscrisele nepublicate nu ea — Înapoiază — TELEFON: No. 42/3 și 85 1 |~[ — Apare zilnic la orele 12 — __||____— Reclame după tarif — Liberalism, venalitate și prostituire Aiurea înî statele cu o ci­vilizație înaintată, ce-și pier­de obârșia în noaptea se­­colilor, politicianismul—ma­­nifestațiunea cea mai înaltă a aspirațiunilor sociale—, își are o tradiție, o doctrină și un scop, următor cărora e­­xistența diverselor nuclee politice nu e în funcțiune de persoana conducătorilor lor. De aci rezultă atât supe­rioritatea structurei cât și sanitatea principiilor acelor partide, cari nedepinzând nici spiritual nici material­mente de șefii lor, nu cu­nosc dictatura aceea silnică ce impietează asupra con­științelor și deci nici sensul atât de expresiv al mame­­lucismului. Asemenea partide sau grupări ce alcătuesc idealul omogenității, nefiind la che­remul unuia sau mai multor despoți mai mari sau mai mici, ci constituind cu ade­vărat expresiunea cea mai pură a politicianismului să­nătos și necesar ca însăși viața, într’un organism so­cial de stat, fac cinste ța­rei căreia aparțin și-i ilust­­rează în mod desăvârșit t gradul ascensiunei spirituale.­­ La noi în țară datorită atât unor cauze locale cât și influenței covârșitoare e­­xercitată în decurs de veacuri de dominațiunile streine, po­liticianismul militant ce a trebuit să se desfășoare în­­tr’un cadru semănat cu as­perități, a împrumutat prin­­tr’un proces natural de mi­metism forma și culoarea lucrurilor, mutându-se după obiceiul pământului. Cu drept cuvânt deci se poate spune că, politicianismul românesc deși la originea sa a fost importat ca o marfă oareca­re, totuși într’atât s'a schim­bat—am putea zice chiar , într’atât a denaturat—încât a devenit ceva „sui gene­­ris” fără ca prin această schimbare, denaturare, să-și fi pierdut cu desăvârșire calitațile-i esențiale. De pil­dă el fiind specific româ­nesc, oglindește cinstit psi­­h­ologia masselor agitate de idealuri confuze cum și con­­cepțiunea medievală a pătu­­rei suprapuse , aceasta ne­­pricepându-și rostul nici chemarea timpurilor, tinde la opresiuni tot mai silnice, cultivând idealuri învechite și formule șterse, în loc de a pătrunde fondul multiple­lor postulate emise în ava­lanșă de massele populare, a le cântări, discerne și ca­naliza în spiritul logicei con­­ciliațiuni și sfintei echități, în albia interesului general. üIP •• ■ Cel mai reprezentativ par­tid politic de la noi, parti­dul liberal, este desigur a­­cela care întrunind toate a­­ceste particularități la ma­ximum de tensiune, se deo­sebește fundamental de frac­țiunile politice mai noul­e cari fiind creațiunile nouilor cu­rente sociale au un curs mai mult sau mai puțin moderat, ceva mai mult sau mai pu­țin în nota justă), atât prin falsitatea convingerilor în numele cărora pledează, cât și prin bizareria militantis­mului său. La umbra unui trecut pe care circumstanțe favora­bile l’au făcut istoric și sub­­ masca unui naționalism exa­gerat care are de scop să serve drept scut xenofobiei dârz manifestată, liberalii noștri în disprețul sensului liberal al cuvântului, sunt expresiunea celei mai abjec­te ideologii politice bur­ghe­­ze. Interesului de castă —­­ compromis aceluia al gaștei bratieniste-totul e subordonat; chiar și marile probleme ce alcă­tuesc chestiuni de viață și­­ de moarte pentru țară, pen­­­­tru națiune, sunt astfel în­­­­vârtite, încât să servească drept mortar la baza edifi­ciului acestei ficțiuni poli­tice. Evident că pentru a im­pune penetrațiunea „prin­cipiilor" și a asigura succe­sul cauzei, despoții dirigui­tori ai partidului liberal s’au înconjurat de un stat major compus din maeștrii chițibu­­șerilior, iar aceștia la rân­­du-le, urmând exemplul,’și­­au asigurat concursul altora mai bicisnici. Și astfel vedem ameste­cați într’o promiscuitate din care duhnește șiretenia și imbecilitatea, finețea și gro­solănia, incapacitatea și in­­coherența, foștii înalți dem­nitari alături de foștii mâ­nuitori ai barosului sau mă­turoiului, foști și actuali oa­meni de carte alături de poșlamale analfabete cu pre­­tențiuni de oameni învățați, iar spectacolul ce-l înfăți­șează e fidel reprodus de pe aspectul celei mai țigă­nești șatre: se scuipă,se--nju­­ră, se beștelesc reciproc, apoi se pupă și... gravitea­ză în jurul aceluiași ideal.­.. ciolanul. Cu ce-o fi păcătuit țara și neamul acesta, ca să su­fere o atât de aspră peni­tență ? Căci liberalii ne amenință cu o nouă guvernare. Să fim liniștiți. Și stoici. Și înălțând la ceruri eremia­­de ferbinți,să ne contemplăm înverzitele abdomene aștep­tând de la Creator salva­rea. In definitiv va trebui să cada odată proverbiala pa­ră măluiată.... Al. Demetriad —-------xxoxx--------­ BALUL CRUCEI ROȘII.­ Sâm­bătă seara în vastele saloane ale palatului comunal a avut loc ma­rele bal dat cu ocazia jubileului de 50 ani al societății naționale ,Crucea Roșie a României. Sala de bal a fost aranjată cu mult gust, împodobită cu covoare naționale, steaguri tricolore și cru­cea roșie. Sala de tombolă cu 300 obiecte oferite de orășeni era aranjată cu măestrie de doamnele Miclescu și d-rele Qâdei și Banciu. Toate bi­letele s’au vândut mulțumită stă­ruinței d-lui maior Ionescu, dând un frumos beneficiu. ------xxoxs-----­ reia Episcopie Pr. diacon I. R. Brașoveanu a fost hirotonisit preot la parohia Saraiu.­­ D. Cozma Butuceanu a fost numit cântăreț la biserica din Tuz­­la, în locul d-lui Grigore Mușică demisionat. DE LA PREFECTURA DE JUDEȚ ADMINISTRATIVE.­­ întrucât prin noua lege pentru unificarea administrativă, numărul comune­lor din județul nostru s’a mărit, prefectura județului a dat delega­ție următorilor notari de a gira primăriile noilor comune înființate: d. N. Eremia notarul comunei Co­­badin va gira primăria Biul-Biul; d. A. Panait notarul comunei Sa­­righiol va gira la Valala ; d. C. Dobrescu notarul comunei Carao­­mer, va gira la Darabani; d. C. Băcanu notarul comunei Murfatlar va gira la Alacap ; d. I. Bătlan notarul comunei Duranculac va gira la Calichioi. ȘCOLARE — Duminica a avut loc la Mahometcea, punerea pie­trei fundamentale a școalei „Con­­stantin Parian»*. Foștii sassiști încep să se retragă. Teamă­ni-i, să nu vedem pe d. Sassy singur, în fruntea dizidentei andronescane... Și tăcerea e un răspuns• •• D. Vasie P. Sassu, întrebat în repetite rânduri de către ziarul nostru dacă „"Marea Neagră" are calitatea de organ oficios al partidului de sub șefia d-sale și într'un atare caz, dacă își însușește gravitatea calomniilor aduse de numitul pamflet d-lui Dr. Al. Pilescu, se complace în a nu răspunde. Considerăm tăcerea d-sale nu numai o dovadă de tact politic, dar și un răspuns destul de elocvent. EI dovada că d. Vasile Sassu n'a încetat de a nutri vechiul resentiment, pen­tru imunda apariție,— sentiment pe care dealtfel ni l-a îm­părtășit și nouă, nu tocmai de mult. Suntem — pe frontul politic — adversari neîmpăcați ai partidului liberal, dar bateriile noastre nu’și îndreaptă focu­rile împotriva acelora ce reprezintă adevărata lume politi­că românească, împroșcării în tabăra adversară proectile distrugă­toare, nicidecum scursuri bune de plasat în coloanele „Mării­­ Neg­re". Aceasta nu înseamnă însă că vom tolera o­­brăzniciile scribilor, de ocazie. Cronica zilei Vini­le leiei Trecem, în mod incontesta­bil, prin cele mai grele momente din câte a trăit vre­odată omenirea. Viața se scum­pește, câștigurile scad, se vo­latilizează, sunt înghiț­te de taxe, impozite, provizion, co­mision, timbre, speze și nu de puține ori,—ca să nu spunem In majoritatea cazurilor, — se transformă in pagubă, pagubă care conduce pe omul de a­­faceri pe pragul falimentului și pagubă care indrumează pașii iscusitului „busnessman” către cea mai mare glorie temporală bogăția­.. In sfârșit, Lira scade, leul crește Dar scumpetea tot sporește. Scumpetea sporește văzând cu ochii și nu știm de ce, ne întrebăm cum, ne minunăm din care cauză, in ori­ce caz, ne găsim in fata unui fapt împli­nit , olata a devenit imposiblă in actualele condițiuni. Pentru Indivizii cu lefuri fixe, pentru funcționari în special, ea a de­venit un adevărat infern. Funcționarul și-a împărțit salariul pentru numeroasele cheltueli zilnice și­ a dresat un buget amănunțit calculat, cu o preciziune de cronometru. Un fir de prof­in angrenajul cro­­nometrului și, iată toată mași­năria detracată. Inchipui­t-vă acum, că, in locul firului de praf, a fi trânti­tn mecanismul: delicat­ul cronometrului un bo­lovan pe cinste. Este cazul nenorociților sa­lariați cari puseseră de-o parte, —un Dumnezeu singur știe cu câte sacrificii și in urma câtor privațiuni,—suma de lei 10.000 pentru un vagon Dar, adăogându-se de lemne. zi câte cinci parale pe fiecare la chilo­­gramul de lemne, un vagon de stejar a ajuns la let 18.000. Iată, prin urmare, un deficit de let 8 000 numai asupra unui singur articol absolut Indispen­sabil. Dacă am merge pe scara ascendentă a scumpirilor la toate obiectele de prima nece­sitate, ajungem cu înlesnire la concluzia indiscutabilă, că cei cari nu sunt milionari sau pot­logari, n'au decât sâ-și lege o piatră de gât... Doamne ! cu toată buna-vo­­ință care ne caracterizează, ne este cu neputință să repe­tăm, pentru oiața noastră de azi, versul cunoscut al lui Ho­­rafiu. »Angulus ridet..."­ ­xox­ AX. FONI $tîri externe Situația din Grecia — In jurul revenirei ex regelui George­ De câtva timp circulă diferite zvonuri fanteziste cu privire la situația internă din Grecia. Se dă ca sigură întoarcerea ex-regelui George și ca să se dea o oarecare verosimilitate pre­tinsei reveniri la monarhism a poporului grec, se atribue veni­­zeliștilor sentimente regaliste și în acelaș timp se pune în seamă d-lui Venizelos intenția de a in­tra într’un minister monarhist. fein privința acestor zvonuri pu­tem spune doar că fostul rege nu se va întoarce în Grecia de­cât în cazul—foarte neprobabil— când alegerile de la 7 Noembrie c.. vor da o majoritate regalistă. Pe de altă parte, toate partidele zise venizeliste sunt partizane de­votate ale republicii, ca și d. Ve­nizelos însuși, care nu are altă do­rință decât consolidarea republicii. De altfel d. Venizelos nu nu­trește decât un singur gând și anume să participe ca ministru de externe în cabinetul de coa­liție, care se va alcătui în urma alegerilor în cadrul republicii, cabinet care va asigura pacea in­ternă în Grecia. „Daily Mail“ află din Atena că conducătorii mișcării monarhiste din Grecia nu voesc să încerce restabilirea regalității printr-o lo­vitură de Stat. Monarhiștii așteap­tă momentul favo­rabil spre a pu­tea organiza un nou plebiscit a­­supra regimului de stat. ---------xxoxx--------­ Revoltele din Paris 12.— Corespondentul din Helsingfors al ziarului „Daily Mail” anunță că situația politică în Rusia s'a agravat în ultimele zile. In toate clasele cea mai mare neliniște, domnește Sunt te­meri că va reizbucni războiul ci­vil. Opoziția contra guvernului actual se extinde mai ales la Kronstadt, Moscova și Ukraina. Partizanii regimului cer arestarea conducătorilor opoziționiști Trotz­­ki, Zinoviev și Radek. Guvernul speră să poată zdro­bi orice opoziție în 18 ore, luând întinse măsuri militare. Trupele ocupă pretutindeni punctele stra­tegice. Contrabandă de ciorapi Aseară a fost prins de grăni­ceri, pe când încerca să scoată din port prin contrabandă 20 pe­rechi de ciorapi, muncitorul Ni­cola Aslan, cu domiciliul în str. Moldovei No. 11. Cercetat la vamă Nicola a de­clarat că a cumpărat ciorapii de la un marinar de pe un vapor străin. S’au dresat contrabandistului acte de dare în judecată. ----------xxoxx---------­ Fin­tele zilei FURT­A Ion Cocoș din servi­ciul oferiei statului din Palas, a reclamat poliției că pe când se afla în cârciuma­ lui Stan Răceală din sub­urbia Brătianu împreună cu Ilie Berbeci acesta i-a furat din buzunar suma de 600 lei. OTRĂVIRE - Fata Maria Ște­fan din sub­urbia Brătianu, a în­cercat să se sinucidă din cauza mizeriei, înghițând o cantitate mi­că de fosfor. Sinucigașei i s-au dat îngrijiri la spital. ------------­ DE LA CAMERA PE COMERȚ Comisiunea oborului din comu­na Oltina a fost alcătuită din d-nii: Constantin Chirescu președinte și Ciuciuleacă și Arachimian, mem­bri. Deasemenea s’a numit o nouă comisiune la oborul din Rasova, care a fost alcătuită astfel: Hristache I. Hristu președinte d. și d-nii H. Deligorga și Dumitrescu, membrii. -xox- Piața o@r@afat ©r 12 Octom. 1926. Oborul 6 căruțe fasole 560-700 89 „ orz 450-465 1 25 , ovăz 370-390 18 , porumb 330-405 1 22 „ dughie pae 250-310 1­8 » io 820-1050 6 „ fân 100-150 18 , m­eiu 320-360 2 „ grâu arnăut 820 6 „ grâu de toamnă 500-750 1 „ rapiță sălb. -400 ------------­ Dr. Eliza Gheorghiu No. 3 Strada Plevnei No. 3 Consultațiuni 3 -5 d. a. Era de prevăzut că față de îm­păcarea d-lui Vasile Sassu cu e­­lementele desconsiderate de d-sa altădată, tinerii intelectuali înscriși în partidul liberal în zilele când fostul ministru făgăduia purifica­rea partidului, nu vor accepta po­litica de duplicitate și incoherență inaugurată de d-sa. O ruptură era fatal să se pro­ducă, și s’a produs. Aflăm in ul­timul moment că tineretul liberal a ținut aseară o consfătuire intimă, la locuința unuia dintre junii »de­cepționați». Din ce­ a transpirat de la această consfătuire, putem spu­ne următoarele : Că de comun acord au consta­tat că sunt victimile d-lui Sassu, care i-a amăgit cu o atrăgătoare /«Sztofa nnlílí­­ í ci Pflf » trecând peste ori­ce fel de consi­derente, i-a lăsat actualmente pe ultimul plan. In consecință, tineretul a decis să atragă într-o anumită măsură atențiunea d-lui Vasile Sassu a­­supra situaței, luând totdeodată hotărârea de a se abține deja ori­ce activitate politică. Tot în legătură cu cele întâm­plate în sânul partidului liberal, putem afirma cu precizie că în­tre o delegație a decepționaților și una dintre grupările politice locale, urmează de acum tratative serioase cari vor aduce probabil la înregistrarea unor demisiuni în bloc, din partidul liberal. In numărul de mâ­nă, vom reda o convorbire cu un tânăr liberal din grupul celor dezamăgiți. Viata politica RUPTURA DIN PARTIDUL LIBERAL LOCAL La ordinea zilei Căminul și banca învățătorilor Părăseam cancelaria revizoratului școlar într’o zi mohorâtă, cu ceață groasă. Trecătorii scribulu­i se grăbeau să ajungă mai repede acasă fiindcă numai gust de stat pe stradă nu putea fi pe o ase­menea vreme. In colțul unei străzi un copil ca de 14 ani îmbrăcat în uniformă de liceu, îmi eși înainte și mă întrebă cine sunt?... la răspunsul m­eu, mi se destăinui că e băiatul învățătorului... că e’n clasa 3-a și că’n seara aceasta nu are mă­car 2—3 lei să-și poată cum­păra o bucată de pâine. Mi-a spus că tatăl său a fost în oraș acum zece zile, dar nu i-a putut lăsa pentru mâncare decât o sută de lei, fiindcă trebuia să plătească gazdei chiria pe o lună înainte. Mi-a povestit apoi toată mizeria în care trăește și pe care o în­dură de la gazdă. Mizeria și lipsa în care este nevoit să lupte în mijlocul a mulți îmbelșugați co­pilul umilului învățător, m’au miș­cat până la lacrimi și fără voie mă gândit la tatăl său care după o muncă zi la zi de 30 de ani în învățământ, primește cu tot sporul și ajutorul familiar, salarul foamei de 2380 lei. Cred că nu este inimă, care să nu se sguduie de lipsa ce îndură acest modest învățător al poporului cu întreaga lui familie. Și cu toate acestea trebue să intre la cursuri cu fața senină și zâmbitoare pen­tru a-și face datoria. Iar în timp ce învățătorul pro­­povăduiește munca și cinstea, co­pilul său din oraș, nu are cu ce-și cumpăra o bucată de pâine. Iată clar, situația dureroasă a învăță­torului. Trăind în mijlocul unei populațiuni mai mult străine, el nu poate face altceva decât școală aceasta fiindu-i slujba în­deobște. Și­ când aceasta este situațiunea când vedem că statul nu ne poate da cât avem nevoe, trebue noi, prin noi înșine, să găsim mijloace cari să ne aline în parte suferin­țele. De aceia primul mijloc ar fi înființarea unui cămin în reședința județului, în care copii noștri cari urmează la diferite școli secun­dare să găsească hrană și adă­post pe un preț mai convenabil. S’ar rezolva astfel o mare pro­blemă pentru colegii de la sate, cari își trimit copii cu atâtea a­­mari de greutăți pe la școli. Mij­loacele prin cari s’ar putea ajunge la construirea unui cămin, ’ ar fi ușor de găsit dacă am porni ho­­tărît la lucru; de pildă, s’ar pu­tea strânge primul fond prin con­­tribuțiuni benevole ale comitetelor școlare sub formă de ajutor. Cum învățătorul are un rol deosebit în mijlocul comitetelor, cred că va putea influența ca acestea să con­­tribue cu câte 20, 30000 de lei adunându-se astfel o sumă res­pectabilă. Comitetul școlar județean prin președintele și secretarul său de­sigur că în vederea realizării a­­cestui frumos scop, va contribui și el în limitele disponibilităților bănești, când se va vedea că se pornește o acțiune serioasă, de a­semenea și ministerul Instrucțiunei va ajuta cu o sumă oarecare, după cum a ajutat pe învățătorii din Prahova în acelaș scop. Paralel cu această activitate ar fi un gest pe cât de frumos, pe atât de necesar să ia ființă „Banca În­vățătorilor”. Sunt foarte mulți colegi în­vățători, cari umblă din învățător în învățător pentru a se împru­muta cu câteva sute de lei și cum de cele mai multe ori nu gă­sesc, toți fiind săraci, aleargaia bănci dând dobânzi mari și umi­­lindu-se la toate ușile. Pentru ce să nu avem banca noastră la care să fim siguri că găsim suma trebuincioasă în schim­bul unei dobânzi mici și cu de­clarația de a nu se reține treptat din salar ? Pentru o depunere lu­nară de 100 lei, contând numai pe 300 de învățători, vom ajunge ca într’un an să avem la bancă un capital de 360000 lei. Și banca nu va fi numai o instituție cu scop de împrumut, ci și o casă de ajutor și sprijin în caz de boli, nenorociri și alte calamități. Depunerile s’ar putea face prin rețineri lunare din salar, dând fie­care din noi o declarație prin care să autorizăm revizoratul școlar, a reține la dispoziția „Băncei învă­țătorilor“ suma ce voim. Cred că acestea ar putea și ar trebui să fie chestiuni de ordin înalt, care să ne preocupe pe toți și trecând peste lucrurile ce ne amorăsc viața și ne omoară su­fletul să pornim la acțiune și să nu ne oprim ori­cari ar fi piedi­cile ce ne-ar sta în cale, până ne vom înfăptui aceste probleme: „Căminul“ și două mari „Banca învățătorilor“. HARALAMBIE BÂGU învățător-Carnnci . -----xxoxx-----­miopi P9-micloi BUC. 13.— Prin decret regal ambele camere cari conform con­stituției trebuiau deschise la 15 Octombrie, au fost prorogate până la 14 Noembrie, când parlamentul va fi deschis cu ceremonialul o­­bișnuit. Prorogarea parlamentului se face în virtutea prerogativelor ce are Suveranul, fără ca să însemneze însă, că un fapt de natură gravă ar fi impus-o. Guvernul a solicitat M. S. Regelui consimțământul pro­­rogării, întrucât proectele de legi și budgetul general al statului încă n’au fost puse la punct de spe­cialiști. Imediat după deschiderea cor­purilor legiuitoare se vor depune următoarele proecte: legea recru­tării cu importante modificări, le­gea pentru modificarea reformei administrative, legile pentru reor­ganizarea C. F. R. și P. T. T. și legea pentru asigurările muncito­rești prevăzând o protecție mai reală a muncitorilor. -xxoxx- Cronica sportivi Rezultatul curselor cicliste organizate de clubul „Elpis“ Secțiunea ciclistă a clubului sportiv „Elpis“, a organizat Du­minica trecută o serbare ciclistâ. Au fost trei curse, pe diferite distanțe. Prima cursă pe traseu! Con­­stanța-Atlam­clisi și retur, circa 126 k­m, a fost câștigată de că­tre concurentul A. Dracopol (El­pis) pe bicicletă „Diamant" în 7 ore și 5 minute; Îl. Sarchis Apra­­hanian (c. c. c.) pe bicicletă Cris­­tophe după 15 minute dela so­sirea primului concurent, 11­ A. Karpacgiglu(Elpis) pe „Cristophe “ după 47 minute; IV. Ion Gheor­ghiu (Elpis). Patru concurenți au abandonat cursa din cauza dru­mului rău. Cursa a doua, pe traseul Con­­stanța-Cobadin și retur, circa 76 k­m, a fost câștigată de concu­rentul Dumitru Cana (Elpis) care a parcurs distanța în 4 ore pe bicicleta „Alcyon", 11. Virgil Io­­nescu (c. c. c.) pe „Hunter“, iii. Gh. Caraghiozu (Elpis) pe „Al­cyon". Cursa treia, pe traseul stanța­ Agigea și retur, circa Con- 22 klm, a fost câștigată de Halcousi (Elpis) pe „Naumann“ care parcurs distanța în 51 minute, N­­­a Festgian (c. c. c.) pe „Cristophe Hi Festgian (c. c. c.) pe „Cris­tophe“. Tuturor câștigătorilor le-au fost decernate ca premii, medalii. Pu­blicul a făcut o vie manifestație de simpatie, câștigătorilor. Media primei curse este me­diocră, din cauza drumului rău pe care a avut loc. * Suntem informați că peste câ­tva timp se vor organiza mari curse cicliste, la care vor con­cura cicliști din principalele o­­rașe din țară. Vom publica la timp programul acestor curse. GETAN -M------

Next