Dacia, ianuarie-iunie 1927 (Anul 14, nr. 1-139)

1927-01-15 / nr. 10

Sâmbătă 15 ianuarie 1927 L. H. MOSCU Redacția și Administrația Strada Traian No. 15 ABONAMENTUL Pe 12 luni . . . . 1 700 le 6 .........................403 . Pentru autorități și instituțiuni bancare abonamentul Îndoit Manuscrisele nepublicate nu se — Înapoiază — ANUL XIV No 1Q Director Proprietar DACIA TELEFON, No. 42/3 și 8531 |} Apare zilnic la orele 12 —_______| _ — Reclame după tarif — mi­lenial in Hiena Intre România și republi­ca eli­nă urmează a se în­cheia încă în decursul lunei acesteia, un acord comercial bazat pe principii de reci­procitate, a cărui menire va fi: strângerea relațiunilor e­­conomice între cele două state amice. Până în luna Septembrie 1926, legăturile de natură comercială între ambele țări erau regulamenta­te de o convențiune încheiată încă dinaintea răsboiului, care în­să nu corespundea intere­selor comune, prin mulțimea lacunelor ivite în decursul anilor. De la încetarea regi­mului convențional și până în momentul de față, rapor­turile economice erau oare­cum stânjenite prin trata­mentul „națiunei celei mai favorizate“,­aplicat în spe­ța, ca un provizorat de scurtă durată. Intre noi și greci, din ce­le mai vechi timpuri au e­­xistat înțelegeri de comerț. De la înființarea statului în actualele frontiere, aceste relațiuni, au devenit și mai strânse până în anii din ur­mă căci, România furniza Greciei produse agricole,— în special grâu — căci prin natura soțului ei, antica Ella­da stă în urma altor state ca producătoare de cereale. Ori, grîul românesc pu­tând fi livrat Greciei în con­­dițiuni mult avantajoase, dat fiind apropierea dintre țari, și buna calitate a griu­lui românesc, negustorii e­­llini erau cei mai constanți cumpărători ai cerealelor noastre. Începând însă din anul 1921, taxele mari și cres­­cende, ce se aplicau asupra cerealelor exportate din Ro­mânia precum și regimul nesigur al exportului nostru au contribuit la punerea în imposibilitate a cumpărăto­rilor greci, să se aprovizio­neze cu grîul de la noi. Iată de ce, în ultimii ani, Grecia făcea cumpăraturile de ce­reale în Rusia și Agentina, unde aceste produse erau oferite cu prețuri mult mai avantajoase. Actualul guvern român, prin reducerea simțitoare a tarifului vamal la eșirea ce­realelor din țară, a salvat situația generala a expor­tului, înlesnind în consecin­ță apropierea comerciala cu vechiul stat cumpărător. Primul pas l a făcut ofi­cialitatea greacă care a pro­pus acordul, cerând ca a­­cest act să cuprindă o și mai simțitoare reducere de taxe vamale la cerealele ce le va importa din Româ­nia. In schimb guvernul din Atena se obligă a ne acor­da reducerile la export, pe cari le vom formula. Lăsând deoparte avanta­­giile ce vor decurge finan­­ciarmente atât pentru noi cât și pentru amicii noștrii constatăm că prin acordu­rile vamale frecvente în ulti­mul timp între diferitele state, se realizează pe ne­simțite regimul vamal uni­­tar internațional, idealul co­mercianților de pe întreg globul terestru. Acordul econom­ic greco­­român, trebue privit deci ca un act de­ o importanță in­discutabilă pentru cele două state contractante și de o valoare reală pentru traficul mondial.* Tentativa de jefuire a Băn­cii Agricole din Bazargic Directorul băncii grav rănit, produs atacul Cum s'a BAZARGIC 13.­­ Aseară la o­­rele 7 și jumătate, trei bandiți au reușit prin escaladarea zidului să pătrundă în curtea imobilului Băn­cii Agricole din localitate, imediat după plecarea funcționarilor din baracă, înainte de a închide toate în­căperile băncii d. Gherasim Gheor­­ghiu directorul instituțiunei a eșit în curse. Acolo, a fost întâmpinat­ de bandiți, cari i-au aplicat o pu­ternică lovitură de topor în creș­tetul capului. Cu toată starea d-sale gravă, d. Gherasim a reușit totuși să dea alarma, atrăgând atențiunea vecinilor, de la judecătorie. Arestarea unui bandit Doi dintre bandiți au ruput-o de fugă, reușit­­ să dispară pen­tru monier­. 11.. treilea, în zăpă­­ceala-i i­ .;<• a r­i.rferit pe o scară de servi . L', unde a fost prins după o lupă in­ ("■•erată, de către came­rierul [...] Du­glaru. Sosind poliți­a, cel arestat a fost supus unui interogator. S’a constatat că el se numește Ilie Boiciu Urmof și este fiul unui agricultor din județul Caliacra. El refuză însă cu îndârjire să denunțe pe ceilalți doi tovarăși, deși a mărturisit că intenționase să jefuiască banca de banii ce-i avea în casă și să fugă în Bul­garia. Asupra lui Uzumol s’a găsit și toporul cu care lovise pe d. Gheorghiu. Cercetările.­­ Sta­rea victimei , la fața locului au sosit i­me­diat de judecător de construcție Ion Rosei, procuror Gu­sievici și Caramfil, polițaiul orașului, cari începând o anchetă, au luat toate măsurile pentru prinderea celor doi tâlhari dispăruți. Starea d-lui Gherasim Gheor­­ghiu este satisfăcătoare, deși ra­na prezintă oarecare gravitate. Victima este un fiu al Con­stanței și unul dintre cei mai va­loroși financiari ai Dobrogei.­ ­xxoxx- Vânătoarea din Baeramde de La moșia d-lui senator Aurel Buttu, a avut loc în ziua de 9 ianuarie a. c. o mare vânătoare la care au participat invitați din Constanța, Brăila și București. S’a împușcat 4 lupi, 5 vulpi, 26 de iepuri și un porc mistreț. Recordul la această vânătoare l’a deținut pasionatul și iscusitul vânător brăilean d. Aurel I. Sassu cumnatul d-lui senator Buttu, care a împușcat singur 2 lupi, mistre­țul și 9 iepuri, pentru care a fost viu felicitat de ceilalți vânători. Seara, la conacul moșiei a a­­vut loc un banchet dat de pro­prietar în onoarea vânătorilor musafiri. ---------zxoxz-------­ Piața cerealelor 13 ianuarie 1927 Oborul 242 căruțe porumb 380-400 2 . grâu de toamnă­­ 740 105 „ orz 560-570 15 „ ian 100-160 15 „ dughie pae 220-270 14 „ Ovăz 430-470 Cronica zilei Cartoforul­ u încape îndoială, gentle­manul cel mai desăvâr­șit este jucătorul de cărți, veș­nic curat, parfumat, sclivislt, îmbrăcat după ultima modă, impasibil, rece, flegmatic, cu surâsul pe buze în fața celui mai formidabil „leac“. Gare din dos, se poate lăuda că nu clipește măcar din ochi dacă ar cons­tata dispar la­li­ne/ hârtii de omle din buzunar ? Cartoforul riscă și perde pe o singură carte zece mii, a­­prinde o țigare, mizează din nou și iar perde fără ca vre­un mușchi facial să-și schimbe poziția. — Neuf â ia banque! In toate fările din lume, cru­­pterul anunță pe limba lui Vol­taire : — 11 y a un banco de cent­­quinze louis... Pontatorul comandă o citro­nadă, lusptează in palma albă cu unghiile îngrijite și cu un gest de conte autentic căsăto­rit cu o miliardară americană, scoate ultimele bancnote căl­cate din fundul portofoliului. Cu siguranță, nici cel mai sub­til psih­olog nu ar fi în stare sa deslușească în acel moment ca virgulă cavalerul de pe „No. 3* t și joacă pe acel ta­blou casa, soția, averea, situa­ția, relațiunile, totul și toate... afară de onoare! Intr'adevăr, cel mai cinstit debitor este diclojorul, plătește după 24 de ore, cum, de unde, nu importă... Astfel de­ altfel se explică de ce la club găsești cu cea mai mare înlesnire 10- 15 mii tel, pe când un oraș să dai cu tunu nu nimerești o suta. In sfârșit, de reținut este și faptul că una din preocupațiu­­nile de căpetenie a jucătorilor, este problema un veci nerezol­vată a întrebării: — Se trage, sau nu se trage la 5?.. That is the question î Ax. Poni f Ultimul atac comitagist s'a produs in capi­tala județului Can­ad­a. Din Sofia ne vin pe cale diplomatică asi­gurări amicale ■ [UNK] [UNK] înscrierea în listele electorale Ne facem o datorie de conștiință aducând la cunoștință cele ce urmează, în interesul general. După cum se știe, în conformitate cu spiritul nouei legi administrative, primăria municipiului Constanța a procedat la revizuirea listelor d­e cetățeni înscriși cu dreptul de vot la cameră și senat. Lucrările comisiunei instituită ad-hoc s’au terminat, iar nouăle liste au fost afișate spre cunoș­tința generală. Or, se constată că din aceste liste lipsesc foarte mulți cetățeni cari au dreptul exercițiului votu­lui și această omisiune se datorește exclusiv numai omișilor cari n’au făcut cereri de înscriere, cu toate că lucrările comisiunei de revizuire au fost precedate de cea mai largă publicitate făcută în scopul de a atrage luarea aminte a celor interesați în cauză, asupra celor ce au urmat în chip legal, integru și loial Ca o consecință a acestui fapt, ar urma că o mare majoritate de cetățeni cari compun conțin­­geniul omișilor să fie privată de exercițiul votului obștesc. Pentru toți aceia cari au rămas în afara listelor rezultate de pe urma lucrărilor comisiunei de revizuire, mai există însă putința îndreptărei, care iarăși, depinde numai de interesul ce-i vor acorda ei înșiși propriei lor cauze. Până la data de 1 Februarie a. c., la Judecătoria de pa­ce din localitate (strada Mangaliei colț cu strada Mircea) se mai primesc fiicd cereri de înscriere. Peste această dată nu se vor mai primi nici un fel de cereri în materie de înscriere sau con­testație și deci neglijenții vor risca să se priveasc de cel mai sfânt drept ce au, acela de a-și exercita votul. Dr. Eli­za Gheorghiu No. 3 Strada Plevnei No. 3 CONSTANȚA Refugiul unor ruși pe țărmul dobrogean - In jurul unor svo­­nuri fantastice.­ Zilele trecute se răspândise svo­­nul la Sulina, ca un grup de bolșevici, sosiți cu o corabie, au debarcat la Sf. Gheorghe și că au fost găzduiți de către pescarii lipoveni din partea locului. In realitate, altul e căzut. In­­tr’adevăr, înainte de Crăciun, din cauza furtunei ce era pe mare, o barcă cu pânze ce transporta două familii ruse foste refugiate din Bulgaria spre Odessa, a fost nevoită să se refugieze timp de o zi, până ce­ a încetat viscolul, pe țărmul dobrogean din apropierea punctului Sf. Gheorghe. Pescarii ruși, i-au găzduit timp de o zi, aprovizionându-i cu deale mâncării, după care, refugiații și-au continuat drumul destul de riscant. Iată deci, ce era în realitate, debarcarea bolșevică de la Sf. Gheorghe. --------non------- _ Proprietar spărgător — El fura lucruri și bani di­n casa chi­riașilor și le ama­netează­ Poliția, în urma investigațiilor d-lui subcomisar Cojocaru, a înain­tat parchetului loc­al pe proprie­tarul Tudor Nicolae din stra­da T. Vladimirescu No. 30. Acesta,­­pe când o chiriașă a sa, Veronica Neagu lipsea de a­­casă, s’a introdus prin efracție în locuința numitei și i-a furat 2800 lei dintr’un cufăr, un ceasornic și alte obiecte casnice. Cazul fiind reclamat, poliția a descoperit ime­diat pe autorul spargerei care în cele din urmă și-a mărturisit fapta. Pentru ca nu putuse să vândă obiectele furate, hoțul de pro­prietar le amanetase la cafegiul N. Brânză, din strada Ion Laho­­vari colț cu Tudor Vladimirescu. , Atât spărgătorul cât și cafegiul au fost trimiși parchetului. Un furt sen­zațional Două vagoane je­fuite d de către paz­­­nicul lor Firma Mosses Șoim & Co­­din București, încărcase la Con­stanța două vagoane cu articole necesare intalațiunilor electrice, dinamuri precum și lămpi costi­sitoare. Vagoanele, au fost expediate la 26 Decembrie, cu un însoțitor ca să le supravegheze, un oare­care Leon Weisberg. Cum însă ele întârziau să sosească la vama „Antrepozite“ din București, unde erau îndreptate, firma proprietară a trimis pe un funcționar al său pe linie, sa caute vagoanele. In­­tr’adevăr, le-a găsit la Fetești, cu conținutul sustras pe jumătate. E lesne de înțeles că paznicul dispăruse. S’au dat circulare tuturor sta­țiunilor apropiate, pentru supra­vegherea călătorilor și a bagaje­lor suspecte. Pagubele firmei Mosses, se ci­frează la aproape două milioane lei. Se crede că mărfurile furate, ar fi depozitate într’un sat din a­­propierea liniei ferate. In acest sens s’au îndreptat și investiga­țiile. —-----non——— I Nereguli la con­strucția cana­lului Siutghiol" Tașaul Am anunțat la timp că între lacurile Tașaul și Siutghiol se construește un canal de legătură. Menirea lucrării, este să alimen­teze Tașaulul, a cărui producție de pește a scăzut în ultimii ani, cu apă din lacul Siutghiol și tot deodată, să se evite în viitor, re­vărsarea acestuia din urmă, pri­măvara când apele sunt în creștere. Ni se aduc însă la cunoștință fapte grave cu privire la cons­trucția canalului, anume că se uzează de materiale de calitate extrem de proastă, iar pe de altă parte, alte materiale sunt între­buințate la fabricarea de țigle destinate a fi revândute sub mână. Supunem cele de mai sus d-lui inginer Vidrașcu directorul gene­ral al pescăriilor statului și nu ne îndoim că d-sa va lua măsu­rile dictate de împrejurări. Hai itta Étimül pei pa ijji­ Dacă este adevărat că presa­­ constitue un puternic piedestal al organismului social, care are ro­lul și facultatea de a crea și determina curentele în interesul binelui obștesc, dacă este ade­vărat câ presa este unul dintre cei mai puternici agenți răspân­­ditori ai culturei masselor și un real sprijin al tuturor manifestări­lor de viață, pe care le ghidează, le corectează și le acordează ne­voilor generale și în spiritul im­pus de progresul vieței civilizate dacă — în sfârșit — rămâne un a­­devăr incontestabil faptul că presa constitue în organismul vieței de stat o condițiune sine qua non, nu e mai puțin adevărat că gre­­șala ce se face prin fracționarea presei în două sau mai multei categorii, acordând uneia sau mai multora un credit mai mare decât restului, egalează cu un delict. Divizând presa în mai multe categorii, se divizează însăși con­știința națiunei, căci ce altceva este presa decât expresiunea cea mai pură a conștiinței masselo­r ? Și acordând favoruri unei cate­gorii în detrimentul alteia, se fri­zează orgoliul acestei sacre insti­­tuțiuni negându-­se puternica rațiune de a fi, dacă nu chiar faptele vin să se complecteze printr’un atac fățiș, și direct în­dreptat în contra existenței sale, ca o tentativă asasină de supri­mare conștientă sau inconștientă, ceea ce nu interesează în fond, dar agravează în fapt. isc­­i­­t­i­­­­­v " I Care ar putea fi criteriul urmă­tor căruia s’ar putea purcede la divizarea presei în două sau mai multe categorii? Tirajul pe care-l au ziarele, sti­lul în care sunt scrise, numărul paginilor ce au, sau localitatea unde apar? Incontestabil că ziarele pot să se claseze în interesante sau mai puțin interesante, în mari sau mici, în agreabile sau mai puțin plă­cute, după problemele pe cari le îmbrățișează, după stilul în care sunt scrise, sau după tirajul ce au. Dar asemenea certificate nu le poate acorda de­cât massele cititorilor și orice altă opiniune în afară de aceea a masselor e su­perfluă. Și apoi, naște întrebarea întru­cât este mai valoroasă o gazetă imprimată pe atâtea coale de hâr­tie decât un modest ziar impri­mat pe o singură coală ? Doar­ gazetăria nu constitue în esență, negustorie de hârtie. tei 1 ■ * La noi în țară, există din pă­cate un asemenea curent, urmă­tor căruia presa de provincie e tratată cu o amarnică vitregie. S’au dat permise de liberă circu­­lațiune pe C. F. R. ziarelor și zia­riștilor. Confrații din capitală și marile ziare de acolo cari au la spate capitaluri mari și realizează venituri însemnate, au fost favori­zați într’o măsură destul de largă. Pentru ziariștii din provincie — cu rari excepțiuni — și pentru zia­relor lor, nu s’a dat nici măcar un permis. S’au ridicat taxele de port pentru poștă într’o măsură cai pentru ziarele din capitală nu în­seamnă mare lucru, dar pentr modestele gazete de provincie îi semnează adevărata strangulare. Adresări­d lui P. Papacosti directorul general al P. T. T.­i călduros apel, cunoscând frumo­sele sentimente ce dia a nutrit into­deauna față de presă și în speci față de presa provincială, rugân­du-i să ușureze sarcinile ce a­fixiază organele provinciale, dec­­ând ca acestea să se bucure c un tarif redus de porto. Aceasta întru­ cât ne deosebi de marii confrații bucurește, prin modestele noastre venitu realizate cu multă trudă, venitu cari de abia pot acoperi cheltu­rile tiparului. Wem,I­­—­­—XXOXX­............­ Procesele cari se vor judeca la jurați In sesiunea 15-31 Ianuarie c. se vor judeca la Curtea i jurați din localitate următoare procese: In ziua de 15 Const. N. Șar delict de presă, Mamut Cele delict electoral, în ziua de N. D. Cocea delict de preș Bifai Mimet din Hardali ju Can­acra tâlhărie, în ziua de Amet Săli din Satișchioi loviți cauzatoare de moarte, Vasil Sta­ciu din Surdica jud. Brăila pe­tru acelaș fapt, în ziua de Zaharia Istrate zis Ureche c Constanța lovituri cauzatoare moarte, Coliu Ilie Nicolae d Mangalia pentru acelaș fapt, ziua de 20 Marin Vlaicu și al din Viziru jud. Brăila în ziua de 21 Gheorghe tâlhăr­iud cârciumar din Constanța loviți cauzatoare de moarte, Reșir Ei gep din Murfatlar tâlhărie, ziua de 22 Gheorghe Fior Stan din Gherengic­omor, ziua de 25 Ciucuri Aneîi și al din Siriu omor, în ziua de Niculae Radu Surcel zis Dob din Hairanchioi vioi, în ziua 27 Atanase P. Atanasof din D­ranculac lovituri cauzatoare moarte, în ziua de 28 Lazăr Stere și Costache Ion din Bi­gea lovituri cauzatoare de moar -xxoxx- Sfințirea biseric din Chiragi Duminică 16 ianuarie a. c. avea loc solemnitatea sfințirei­sericei din comuna Chiragi. Serviciul divin se va oficia P. S. S. Episcopul Gherontie, prezența reprezentanților admin­trației centrale județene, a invi­ților și a reprezentanților preș -xxoxx­ Reorganizarea sanitară a fi Expunerea de motive a d-lui raportor dr. Al. Pitescu -IV Adăogiri la ma­teriale La art. 18­927 lei 1.5oo.ooo li­chidarea creanțelor pentru exer­ciții închise, la art. ?1­927 lei 500.000 subvenții pentru clinicile facultăților medicale. Apoi pentru azilul lehuzelor (micile materni­tăți) 200.000 lei, Căminul cultu­ral Rășinari­loo.ooo, reuniunea femeilor române din Rășinari lei 1­oo.ooo, clinica s­a medicală (Prof. dr. Nanu-Muscel) lei 15o.ooo, cantina țărănească Săiiște 1­oo.ooo lei, epitropiei Sf. Spiridon lași 600.000 lei, serviciul de radiote­rapie dela spitalul Colțea Poo.poo­lei, spitalelor evreiești Caritatea din Iași, Cuza-Vodă și Chișinău 400.000 lei, cooperativei „Armo* nia” din Ciulnița pentru cons­trucția dispensarului Goo.poo lei, Căminul studentelor „Spiru Haret* 500.000 lei, la art. 27­ 927 lei 4.000.000, pentru ocrotirea orfa­nilor de răsboi, și lei l.ooo.oop­entru Societatea invalizilor de răsboi, la art. 45 bis 1927 (nou) lei 500.000 pentru procurarea de imateriale la ambulatorii și la ca­pitolul VI lei, 4.000.000 pentru istitutul de seruri și vaccinuri „Profesor Dr. I. Cantacuzino", la art. 120[927 lei 256,coo pentru Societatea „Principele Mircea“, la art. 122(927 lei 202.400 pen­tru Societățile Ortodoxe Naționale a Femeilor Române, la art.124|927 lei 480.000 pentru Societatea „A­­sistența Publică* Constanța, la art. 148(927 lei 25o.ooo, la art. 157|927 lei 19o.ooo idem și la art. 161(927 lei 7.5oo.ooo pentru reparațiuni și construcțiuni de spitale. In total lei 23.322.400. Recapitulate • Reduceri la personal 2 405.200 Li, reduceri la material 20.917.200 lei. Total lei 23.322.400. Prin reducerile făcute de co­m­­isiunea bugetară, s’au suprimat un mare număr de automobile de turism cu șoferii lor și cheltuelile de întreținere. S’au păstrat toate automobilele camioane sau ca­mionete pentru transport de ma­teriale, două mașini de turism pentru Minister și acele ale me­dicilor primari de județe. Mași­­nele suprimate de la inspectoratele sanitare se vor împărți la județe­le cari nu au automobile. Sperăm că d. ministru, care de altfel a cerut insistent suprimarea tuturor mașinelor de turism, va întinde această măsură și la societățile delegate I. O. V. Conclu­iuni Terminând analiza proiectului și referindu-mă la considerațiunile generale făcute mai sus asupra politicei noastre sanitare, să-mi fie îngăduit a-mi expri­ma toată simpatia unor devotați apostoli­­martiri ai sănătății publice de la noi: medicii rurali și agenții sanitari. Ei trăesc azi în condițiuni ma­teriale din cele mai precare. E un principiu nu numai de uma­nitate, dar și de o bună admi­nistrație, ca a celui care muncește și produce să-i dai și posibilita­tea de existență îndestulătoare. Dacă nici astăzi nu s’a putut îm­bunătăți suficient situațiunea a­­cestor modești dar vrednici a­­genți ai aparatului nostru și prețioși colaboratori ai sanitar minis­terului sănătății, desigur le este câșigată grija și solicitudinea s­treagă a parlamentului. In credința că proiectul buget al cheltuelilor ministeru sănătății și ocrotirilor socia pentru exercițiul anului 1927, vi se prezintă și pe care am vut onoarea a vi-l expune, prinde în marginile posibilități­i bugetare actuale, tot ceea ce e­ indispensabil pentru a asigi funcționarea cu folos a tutur serviciilor. Comisiunea bugetară și sim­ilară vă roagă, prin subsemnatul d-lor de sus ales raport, să binevoiți a-i da aprobat d-voastră, astfel cum a fost m­dificat. Raportor: Dr. Alex. Pitescu Toate cărțile de idemii­te purtând No. 1­57 su anulate Colaboratorii și core­pondenții noștri sunt ro­ga si a ne trimite câr­i vechi spre preschimbat

Next