Dacia, ianuarie-iunie 1927 (Anul 14, nr. 1-139)
1927-06-11 / nr. 126
ANUL XIV No. 126 Dimor Proprietar L. H. MOSCU Redacția și Administrația] Strada Traian No. 1a ABONAMENTUL Pe 12 mai.................... 700 1» 6 .......................... 400 . Pentru autorități și instituțiuni bancare abonamentul Îndoit. Manuscrisele nepublicate au semnap dază TELEFON: No. 42/3 și 8511 |] Apare zilnic la orele 12 II POVESTE TRISTA E acea a liceului „Mircea cel Bătrân“ din orașul nostru. După ce, cu multe sacrificii a putut fi redeschis, după război, și adus la nivelul la care-1 înălțase meritul profesorilor săi până în 1916, poblema plasării numărului tot mereu crescând al elevilor, făcu sa se nască inițiativa construirii unui local, care să corespundă nevoilor. Și astfel se ridicară acele zidarii ce atâția amari de ani, la discreția intemperiilor, ne-au procurat spectacolul din cale afară de trist, ce simboliza de minune indolența forurilor noastre superioare, față de tot ce se refera la viață culturală, a țării cu cel mai mare procent de analfabbeți, din lume. Sub regimul liberal, „ministrul pietrelor fundamentale“, în înalta-i chibzuință a găsit că-i mai convenabil a promite decât a sprijini o lucrare imperioasă și utilă ce lâncezește din lipsa de bani. Iar sub guverna ea trecuta, deși exista o vădita bunăvoința a fostului ministru Petrovici, față de doleanțele exprimate de comitetul de inițiativă al construirei liceului, chiuibușăriile de ordin administrativ—în speță fontiile—au împiedicat continuarea lucrului până acum în urmă când, un contract avantajos, sprijinit mai mult pe încrederea atreprenorului fața de inițiatori, decât pe fondurile cari nu există încă, ne dă asigurarea ca până cel mai târziu la 15 Octombrie, o parte a construcției, și anume 12 săli de clasa vor fi terminate. Până la acest punct, costul lucrării se urcă la suma de 5 milioane lei din care, comitetul poseda abia circa o treime, iar suma de 1 milion cu ce urma să contribue ministerul instrucțiunii, încă nu i s-a acordat. Astfel stând lucrurile, deși zidăriile se înalță pe zi ce trece, amenajându-se deacum și încăperile claselor, inițiatorii se găseau la grea răspântie, căci nu se zăreau perspective de plata a operei constructive. A intervenit însă o schimbare în bine. Comisiunea de de despăgubiri a acordat liceului din Constanța, daune de război în suma de 2 milioane. lata prin urmare că, dacă ministerul va da subvenția făgăduită, iar despăgubirile fixate se vor achita și ele la timp, cele N clase vor fi terminate la toamnă, rezolvindu-se în parte problema dificilă. Admițând chiar că se va ajunge la acest rezultat, încă situația nu va putea fi considerata ca îmbucurătoare, atâta timp cât nu va fi complectamente terminata. Ori, alte câteva milioane trebuesc gătite după acea și iar povestea veche se va perpetua. Ar fi deci timpul, că o deciziune hotărâtoare se pue capăt stării de până acum. Contribuțiunile ministerului —și în direcția aceasta ne place a crede că larghețea bine cunoscută a d-lui ministru dr. N. Lupu—precum și ale marelui public sunt extrem de valoroase, dar ele niciodată nu vor fi suficiente de a acoperi necesitățile materiale până la definitiva sfârșire a lucrărilor mărețului edificiu al culturei românești în Dobrogea. Unica soluție, ar fi ca imitând gestul exportatorilor de cereale care plătesc benevol o taxă de mie ad valorem, asupra grânelor exportate, marile întreprinderi petrolifere - cari se bucura de atâta favoare la noi în țară—să primească a contribui în acelaș mod, chiar într-o măsura mai mică, proporțional cu cuantumul și valoarea produselor exportate prin portul Constanța. Ar fi o contribuție puțin resimțită de petroliști, dar în acelaș timp o ușurare, întru aducerea la îndeplinire a unei opere de ordin național. Al. D. Doinaru -xxoxx- Sporurile funcționarilor se plătesc numai pe Mai și Iunie Buc. Ion Miercuri a avut loc o consfătuire între d-nii Mihail Popovici, ministrul finanțelor, Sever Dan, subsecretar de stat și Cristu Simionescu, secretarul general al ministerului de finanțe, la care au luat parte mai mulți reprezentanți ai celorlalte departamente. S-a luat următoarea dispoziție privitoare la aplicarea legii de armonizare a salariilor, care va fi comunicată tuturor ministerelor: Toate ministerele vor proceda imediat la facerea lucrărilor pentru plata sporurilor cuvenite funcționarilor pe lunile Mai și Iunie. Sporurile se vor calcula în felul cum prevede legea armonizării. Plata lor însă se va face prin state separate. Ministerele vor plăti salarii pe luna Iunie, în mod obișnuit, după vechile forme, iar pentru sporurile cuvenite pe lunile Mai și Iunie, vor face două state de plată separate. * Din dispoziția de mai sus, reese că ministerul de finanțe nu se ocupă deocamdată decât de plata sporurilor care, în orice caz trebuiau plătite, indiferent dacă exista sau nu legea armonizării. Deci plata sporurilor dacă se face după legea armonizării, nu însemna însă că s’a hotărât aplicarea acestei legi. Rămâne clar in suspensie aplicarea integrală a legii armonizării, până când guvernul va lua o deciziune definitivă în această chestiune. ---------xxoxx-------PiUul linnei a cerut știri din țară D, prefect al județului a primit o radiogramă exediată din Jaffa, de pe bordul s/s „Regele Carol“ cu următorul cuprins : »A*og comunicați formatu s'a noul cmern și din cine anume. Care este situația internă, intrucât presa mondială publică știri fantastce, imposibil a fi adevărate". Miron Cristea Patriarh al României Prefectura județului a răspuns direct postului de radio de pe bordul Regelui Carol“, prin mijlocirea stațiunei de t. f. f. a marinei, comunicând Sanctității sale lista noului cabinet și știrile liniștitoare asupra adevăratei stări de fapt de la noi. --------cd.—- * Cereți Vinari In STICLE afundate din pivnifile S. Alperln et Co.xxoxx- Sâmbătă 11 Iunie 1927 Reclame cupă tarif In Turcia, au fost condamnațe funcționari, pentru luare de bacșiș, Hătâr și bacșiș, iată termenii ce vor rămâne numai pe la noi. Irt Jurul Incendiului din port Cu prilejul marelui foc de eri. care a consumat sala de pompe a stației de distribuție a petroliferelor din port, s’a constatat lipsa unei organizatiuni practice de stins incendiile de această natura, prin mijlocirea nisipului, adică așa cum ar trebui să existe într'un port modern, înzestrat cu Instalațiuni de export a materiilor inflamabile. A trebuit să intervie munca eroică a pompierilor municipiului, cari după sforțări de aproape 10 ore încheiate, au reușit, spre cinstea lor, să Înlăture un adevărat dezastru. Dar, despre aceasta vom reveni in mod special. Dem. Cauzele dezastrului Rămâne bine stabilit, că pricina dezastrului, a fost defecțiunea carburatorului motorului No. 2 al uzinei, care producând o explozie, a cauzat aprinderea depozitelor de benzină vecine motoarelor. STAREA RĂNIȚILOR De la spitalul „Dr. V. Sion” din localitate, ni se comunică, cu privire la starea răniților sinistrului din port, că numai starea chimistului N. Stanciu, inspiră serioase îngrijiri. Restul răniților, deși li-i starea gravă, totuși se crede că vor scăpa cu viață. O femeie, Elena Cărbuneanu ce se afla pe dealul din apropierea locului exploziei, s’a ales cu o leziune, produsă de o schijă a motoarelor exploadate. —XXOXX------ î ijt Sinistrul din port Cum s’au produs exploziile.—Cine sunt victimile. Pagube enorme din dimineața la orele 11 și un sfert, orașul întreg fu alarmat de semnalele sirenelor de pe vasele din port și ale locomotivelor. De pe acoperișul localului uzinei de distribuire a produselor petrolifere, situat în extremitatea de Vest a portului, în apropiere de bazinul de petrol, țâșneau flăcări uriașe, succedate la mici intervale de explozii puternice. Detunăturile, au fost atât de violente încât în oraș, s-a crezut un moment că e vorba de o perturbare sismică. Cum a isbucnit Incendiul La ora suscitată, mecanicul șef al uzinei, Ștefan Eremia, care era de serviciu, porni unul dintre giganticile motoare, acela cu No. 2, dar în clipa următoare, se produse prima explozie, care-l doborî la pământ. Niculae Munteanu, funcționar la societatea Româno - Americană , ce recepționa benzină pentru societate a fost deasemeni aruncat la o mare distanță de grozăvia detunăturei. . . . Flăcările produse, au cauzat ri*m grave chimistului societății .Concordia“, d. N. Stanciu, precum și muncitorilor Ion Șerban, Tamași Silică și Ion Silnic, cari se îndeletniceau în interiorul uzinei cu repararea unui zid. Extinderea locului. Ajutoarele Datorită vântului puternic, făcurile s’a întins cu cuprinzând în câteva repeziciune minute întreaga clădire a uzinei, cele trei motoare, camera pompelor, magazia de materiale în care se aflau instalațiuni petrolifere în valoare de mai multe zeci de milioane abia aduse în țară și mai apoi, șanțurile și rezervoarele în care se aflau din fericire, numai cantități neînsemnate de petrolifere și uleiuri minerale. Numai grație faptului că vântul bâtea cu furie spre N. W. înlăturând flăcările din vecinătatea celor 11 cisterne, sa evitat incendierea și exploadarea acestora. . Au sosit îndată în ajutor, echipele de incendiu ale S. P. M., C. F. R, cele militare, precum și cele două secții de pompieri ale municipiului. Prima lucrare ce au executat o pompierii — a fost izolarea conductelor. Această operațiune odată reușită, orice încercări de salvare a uzinei erau de prisos, față de intensitatea focului, alimentat de resturile de petroliere. După două ore și jumătate, un morman de cenușe, luase locul instalațiunilor ce au existat. Pagubele Ancheta La fața locului a sosit imediat d-nii Grigore Ștefu, inspector general al siguranței și comandor Popescu, căpitanul portului. Primele investigați s’au făcut ori după amiază când s’au luat unele declarațiuni răniților internați mi.Precis nu s’a putut stabili nimic. Pagubele sunt enorme. Un cunoscâtor al situației ne a declarat că ele dat fiind valoarea uzinei și și a materialelor consumate de incendiu ar atinge o sumă de circa 46-56 milioane lei. O pagubă și mai mare, va suferi exportul produselor petrolifere, ce erau încărcate în tancuri, grație instalațiuniilor nimicite de tot fap care, va pricinui o stagnare bine resimțită. Groaznica nenorocire din stația Agigea — Un ofițer și doi soldați grav râniți — O groaznică nenorocire s’a întâmplat ori dimineață in stația Agigea de pe linia de cale ferată Constanța-Carmen Sylva, în următoarele împrejurări : Pe când se făcea manevra unui tren al echipelor de lucrători cari se îndeletnicesc cu consolidarea numitei linii, un grup de 6 vagoane fu împins de o locomotivă către restul trenului, ce staționa în apropiere. Grupul acesta neavând decât o singură frână, n’a putut fi înfrânat pe panta vecină, astfel că venind în vale cu mare viteză, s’a produs o ciocnire violentă. Patru vagoane s’au deteriorat complectamente, fiind aruncate de pe linie. Sublocotenentul Oct. Filipescu și soldații Pervesniuc Ion și Pușcaru Ion, cu toții reg. 2 C.F., s’au ales cu din leziuni grave și, cu trenul No. 522, aduși fiind la Constanța, au fost internați la spitaul militar, iar Lui Pervesniuc i s’au ampuiambele picioare. sublocotenentului inspiră Starea deasemenea serioase îngrijorări. Primele ajutoare au fost date răniților la fața locului de către d. sublocotenent medic Ispas. Ancheta urmează. -xxoxx Piața cerealelor 8 iunie 1927 Oborul 4 căruțe orz 670*690 58 , porumb 430*44o 6 , ovăz 596*600 3 , dughie -36o 9 , Lână 7ooo-7060 8 „ rapiță navetă -1150 3 „ Fân 23o 250 Cronica zile Chibritul A murit nu de mult la București profesorul de chimie al Academiei Comerciale și al Facultății de Farmacie, d. Eugen Ludwig, îndelungată vreme director al liceului „Sf. Petru și Pavl” din Ploești, d. Eugen Ludwig era unul dintre profesorii cei mai iubiți și mai respectați de elevi. Îmi amintesc că într’una din ședințele de experiență în sala de fizică a liceului, distinsul chimist amestecând în fundul unei piulițe o doză de sulf și de chlorat de potasiu, ne-a destăinuit că chibritul a fost inventat de un elev de liceu, Charles S?uria, cam prin anul 1831. — Profesorul liceului din Döle, (spunea d. Ludwig), amesteca, cum fac eu acum, sulful cu chloratul de potasiu, apoi lua un cocon... ca acesta și lovind în fundul piuliței... cum lovesc eu.. amalganul a pocnit fără flacără... ca și acum. Lauria s’a gândit că dacă ar amesteca cu numitul amalgan , materie inflamabilă, ar da naștere chbritului. S’a dus, așadar la el acasă, a frecat o parte a peretelui cu fosfor și apoi, luând bucățele de lemn unse cu sulf și chlorat de potasiu, le-a trecut peste peretele fosforofor. Minune : bucățelele de lemn s’au aprins. Băiatul și-a comunicat invenția profesorului. S’au făcut experiențe. Chibritul era inventat. Ce să vă spun domnilor, — (d. profesor Eugen Ludwig chiar când nu știam lecția ce trecea la loc cu cuvintele: ,Mulțumesc domnule, poftiți la Ioc), — ce să vă spun, domnilor, că pe când sute și mii de industrii pe toată scoarța planetei noastre se îmbogățeau de pe urma invenției sale, Lauria murea aproape în mizerie, deși doctor în medicină. Domnul Ludwig și a mângâiat câteva vreme mustățile blonde, apoi a adăugat surâzând : — Ei , domnilor, vedeți că și de pe băncile liceului apar câtodatâ invenții geniale. Nu se știe de unde sare epurile. Să vă văd la lucru. Cine știe dacă mâine, poimâine unul din dvs. nu-mi va pune sub ochi o invenție nouă ? latr’adevâr, la rândul meu ce să vă spun domnilor, că trei zile, excitat de succesul pesta colegului nostru Lauria, eu însumi inventam... mișcarea perpetuă ! Nici mai mult, nici mai puțin. Perpetuum mobile, teroricește, expus pe hârtie de subsemnatul, mergea strună. Probi că invenția nu era tocmai proastă, este că d. profesor, după ce s’a uitat cu seriozitate pe cartonul prezentat, m’a scutit de ce i-am era de matematică și m’a dus la grabă în sala de experiențe. Din nenorocire, practica a dovedit că geniala descoperire nu făcea nici un ban. Ba, mai târziu, în timpul cauzelor mari, experimntând vara dinamul fabricei noastre de spirt, îmi amintesc că era cât pe aci să fiu electrocutat. De atunci am renunțat la specialitatea invențiilor 1 Ax. Pont Mr D. Emanuel Iafet s’a retras de la serviciul de administrație al ziarului nostru. „FOTO LUX" ATHANASELICICOPOL Strada Carol vis-a-vis de Grand CONSTANȚA Execută fotografiile cele mai artistice cu prețurile reduse. BELGRAD. 9. — Redactorul ziarului „Novo Doba‘ din Spit s’a adresat zilele acestea fostului ministru bulgar la Belgrad, întrebându-l ce crede despre apropierea între Bulgaria și Iugoslavia. Această temă este în ultimul timp destul de actuală atât în Iugoslavia — în special în Croația și Slovenia — cât și în Bulgaria unde guvernul Liapcet urmează in această direcție opera începută de Stamboliski. Intre altele Todorov a declarat: In primul rând ar trebui să se lucreze pentru apropiere pe terenul cultural prin o conferințe, înființarea catedrelor de literatură și limbi, la universitatea din Belgrad, de literatură și limba bulgară iar la cea din Sofia de literatură și limba sârbocroată. O mare importanță are și organizarea de escursiuni regulate și schimbul de școlari între ambele țări. Fostul guvern Stamboliski a intenționat să introducă în școlile medii din Bulgaria limba sârbocroată ca obiect obligatoriu. Prin aceasta a arătat calea ce este de urmat pentru apropierea culturală. In ce privește apropierea pe terenul economic, schimbul de mărfuri este imposibil, deoarece ambele țări sunt în majoritate agricole, produsele lor fiind aproape la fel. Produsele bulgare și iugoslave ar putea însă cartela la export și prin aceasta ar înceta concurența între ambele țâri pe piețele străine. In ce privește apropierea politică cu Iugoslavia, aceasta ar putea realiza după părerea lui Todorov numai un guvern bulgar curat național lipsit de toate prejudecățile din trecut. Rezultatul apropierii bulgaro iugoslave ar fi după părerea lui Todorov o politică externă și o armată comună. Redactorul ziarului „Novo Dóba" s-a interesat apoi de părerea lui Todorov în privința pactului de la Tirana. Todorov a răspuns că acest pact este îndreptat împotriva Ligii Națiunilor și autorității acesteia din urmă. Bulgarii consideră încheerea pactului ca o călcare a lozincei „Balcanii popoarelor balcanice". Un conflict diplomatic între Iugoslavia și Albanii. Rivalitatea între Iugoslavia și Italia în Albania, a dus la un nou incident care ia proporții tot mai mari. La Durazzo autoritățile albaneze au arestat pe translatorul de la legația iugoslavă din Tirana, Djurașkovici. Polița albaneză a făcut apoi percheziții în locuința funcționarului iugoslav, confiscându-i poșta diplomatică. La această arestare s-a ajuns în urma intenției unui jandarm albanez acuzat de spionaj, de a trimite din închisoare unde se afla o scrisoare lui fost apoi arestați Djurașkovici. Au doi șoferi de la automobilele statului cari sunt de origine muntenegreni și încă o altă persoană considerată ca agent politic. Toți au fost închiși la închisoarea din Tirana, iar Tribunalul politic de acolo anchetează întreaga afacere. Știrea asupra arestării lui Djurașkovici și declarația autorităților albaneze că este spion, au pricinuit o mare alarmare la Belgrad, iar ministerul de externe a cerut legației iugoslave din Tirana ca să intervie imediat la guvernul albanez, ceea ce s-a și făcut. Cazul este complicat prin faptul litigiului asupra cetățeniei lui Djurașkovici care este de origine muntenegrean dar care locuește de 30 ani la Tirana. Ministrul iugoslav la Tirana a cerut eliberarea lui Djurașkovici pe baza exteritorialității diplomatice. Autoritățile albaneze consideră pe arestat ca cetățean albanez și vor să-l condamne pentru înaltă trădare. Cronica externă Situația în Balcani Constituirea „Ligii aeriene“ la Constanța Primim spre publicare, următorul proces-verbal: PROCES-VERBAL No. 2 Astăzi în 18 mai 1927, întrunindu-ne la Cercul militar Constanța, capii de autorități, instituțiuni, etc., potrivit hotărârei luate la convocarea din 12 Mai a. c. s’au discutat chestiunile și s’a ajuns la următoarele propuse concluziuni: S’a ales ca președinte al ședinței în locul domnului comandant al garnizoanei, domnul primpreședinte al Curței de Apel, Constanța, pentru a conduce desbaterile ; s’a citit invitațiunea (ord. M. R.); idem statutele asociațiunei. S’a mai hotărât ca până constituirea complectă, în viti relajul începerei imediate a acțiunei sa se constitue un birou compus din maiorul aviator Marinescu Gh., domnul Octav Văleanu Casier și plot. aviator Culturi Ioan secretar-registrator, lansarea unui apel cu liste pentru înscrierea a câte 100 membri, la autorități, școli, societăți etc. etc., mai multe zile la rând publicarea apelului în ziarele locale. Se constitue comitetul compus din d-nii: General comandant al diviziei a 9-a, prefect al județului Constanța, președinte al Curței de Apel. P. P. S. S. Episcop al Tomisului și Durostorului, d-nii inspector școlar al regionalei X-a, revizor școlar al jud. Constanța, director al Băncii Naționale (I. Mecu), administrator financiar, președinte al Camerei de Comerț, inginer șef al județului, medic șef al județului, primar al municipiului, președinte al consiliului județean. Membrii de drept de mai sus, se completează cu următorii aleși: Inspector vamal Dacia, șef de vamă Guralivu Stoica comandor Mihailescu, sub-revizor școlar Demetrian, Octav Văieanu secretarul Camerei de comerț George Georgescu, director al liceului Mircea cel Bătrân, G. Coriolan, director al Cazinoului comunal, Vatanof, Tranulis. Biserica română intervine pentru ridicarea schismei bulgare Sofia. 8.—Sinodul bulgar a fost înștiințat că I. P. S. Patriarh Miron Cristea, în trecerea sa prin Constantinopol, a intervenit, cu insistență pe lângă patriarhul ecumenic pentru ridicarea schismei din biserica bulgară. Patriarhul din Constantinopol și-a dat consimțământul și astfel biserica română a contribuit pentru încetarea unui conflict ce există de la 1870 între biserica greacă și biserica bulgară. -xxoxx- Reinstalarea consiliilor comunale alese in jud- Durostor Turtucaia.— Miercuri d. a., s’a făcut la primăria orașului nostru reinstalarea consiliului comunal ales, (înlocuit de fostul guvern) în prezența d-lui inspector general ac-tiv Al. N. Ștefănescu, prefectul jud. Durostor. Deasemenea s’au mai reinstalat consiliile comunale alese în 41 de comune rurale ale județului nostru. nformațiiifij Comisia centrală electorală de pe lângă ministerul justiției a încuviințat ca nici de astă dată, la liberarea cărților de alegător, să nu se ceară fotografii. • ‘—0—1 : £ la felit 1 Azi la orele 9 dimineața se va ține un consiliu de miniștri sub președinția d-lui Barbu Știrbey, la ministerul de interne. Cereți Siropurile Distileriei S Âlperinet. Comp. I . ---------xxoxx—---■ foaig GUSTATI DELICIOASELE LICHIORURI „GHIDIGENI" depozitul în Strada Carol No. 149