Dacia, ianuarie-iunie 1927 (Anul 14, nr. 1-139)

1927-06-11 / nr. 126

ANUL XIV No. 126 Dim­or Proprietar L. H. MOSCU Redacția și Administrația] Strada Traian No. 1a ABONAMENTUL Pe 12 m­ai.................... 700 1» 6 .......................... 400 . Pentru autorități și instituțiuni bancare abonamentul Îndoit. Manuscrisele nepublicate au se­mnap dază TELEFON: No. 42/3 și 8511 |] Apare zilnic la orele 12 II POVESTE TRISTA E acea a liceului „Mircea cel Bătrân“ din orașul nos­tru. După ce, cu multe sacri­ficii a putut fi redeschis, după război, și adus la ni­velul la care-1 înălțase me­ritul profesorilor săi până în 1916, p­oblema plasării numărului tot mereu cres­când al elevilor, făcu sa se nască inițiativa construirii unui local, care să cores­pundă nevoilor. Și astfel se ridicară acele zidarii ce atâția amari de ani, la discreția intemperii­lor, ne-au procurat specta­colul din cale afară de trist, ce simboliza de minune in­dolența forurilor noastre su­perioare, față de tot ce se refera la viață culturală, a țării cu cel mai mare pro­cent de analfabbeți, din lume. Sub regimul liberal, „mi­nistrul­ pietrelor fundamen­tale“, în înalta-i chibzuință a găsit că-i mai convenabil a promite de­cât a sprijini o lucrare imperioasă și utilă ce lâncezește din lipsa de bani. Iar sub guverna ea tre­cuta, deși exista o vădita bună­voința a fostului mi­nistru Petrovici, față de do­leanțele exprimate de co­mitetul de inițiativă al cons­­truirei liceului, chiuibușăriile de ordin administrativ—în speță fontii­le—au împiedi­cat continuarea lucrului până acum în urmă când, un con­tract avantajos, sprijinit mai mult pe încrederea atrepre­­norului fața de inițiatori, de­cât pe­ fondurile­­ cari nu există încă, ne dă asigura­rea ca până cel mai târziu la 15 Octombrie, o parte a construcției, și anume 12 săli de clasa vor fi termi­nate. Până la acest punct, costul lucrării se urcă la suma de 5 milioane lei din care, comitetul poseda abia circa o treime, iar suma de 1 milion cu ce urma să con­­tribue ministerul instrucțiu­nii, încă nu i s-a acordat. Astfel stând lucrurile, deși zidăriile se înalță pe zi ce trece, amenajându-se de­­acum și încăperile claselor, inițiatorii se găseau la grea răspântie, căci nu se ză­reau perspective de plata a operei constructive. A intervenit însă o schim­bare în bine. Comisiunea de de despăgubiri a acordat liceului din Constanța, daune de război în suma de 2 mi­lioane. lata prin urmare că, dacă ministerul va da subvenția făgăduită, iar des­păgubirile fixate se vor a­­chita și ele la timp, cele N­ clase vor fi terminate la toamnă, rezolvindu-se în parte problema dificilă. Admițând chiar că se va ajunge la acest rezultat, în­că situația nu va putea fi considerata ca îmbucurătoa­re, atâta timp cât nu va fi complectamente terminata. Ori, alte câteva milioane trebuesc gătite după acea și iar povestea veche se va perpetua. Ar fi deci timpul, că o deciziune hotărâtoare se pue capăt stării de până acum. Contribuțiunile ministeru­lui —și în direcția aceasta ne place a crede că larghe­­țea bine cunoscută a d-lui ministru dr. N. Lupu—pre­cum și ale marelui public sunt extrem de valoroase, dar ele niciodată nu vor fi suficiente de a acoperi ne­cesitățile materiale până la definitiva sfârșire a lucrări­lor mărețului edificiu al cul­­turei românești în Dobro­­gea. Unica soluție, ar fi ca i­­mitând gestul exportatori­lor de cereale care plătesc benevol o taxă de mie ad valorem, asupra grâ­­nelor exportate, marile în­­treprinderi petrolifer­e - cari se bucura de atâta favoare la noi în țară—să primeas­că a contribui în acelaș mod, chiar într-o măsura mai mică, proporțional cu cuantumul și valoarea produselor ex­portate prin portul Cons­tanța. Ar fi o contribuție puțin resimțită de petroliști, dar în acelaș timp o ușura­re, întru aducerea la înde­plinire a unei opere de or­din național. Al. D. Doinaru -xxoxx- Sporurile funcționarilor se plătesc numai pe Mai și Iunie Buc. Ion Miercuri a avut loc o consfătuire între d-nii Mihail Po­­povici, ministrul finanțelor, Sever Dan, subsecretar de stat și Cristu Simionescu, secretarul general al ministerului de finanțe, la care au luat parte mai mulți reprezentanți ai celorlalte departamente. S-a luat următoarea dispoziție privitoare la aplicarea legii de ar­monizare a salariilor, care va fi comunicată tuturor ministerelor: Toate ministerele vor proceda imediat la facerea lucrărilor pen­tru plata sporurilor cuvenite func­­ționarilor pe lunile Mai și Iunie. Sporurile se vor calcula în felul cum prevede legea armonizării. Plata lor însă se va face prin state separate. Ministerele vor plăti salarii pe luna Iunie, în mod obișnuit, după vechile forme, iar pentru sporurile cuvenite pe lunile Mai și Iunie, vor face două state de plată se­parate. * Din dispoziția de mai sus, reese că ministerul de finanțe nu se o­­cupă deocamdată decât de plata sporurilor care, în orice caz tre­buiau plătite, indiferent dacă exista sau nu legea armonizării. Deci plata sporurilor dacă se face după legea armonizării, nu îns­emna însă că s’a hotărât apli­carea acestei legi. Rămâne clar in suspensie apli­carea integrală a legii armonizării, până când guvernul va lua o de­ciziune definitivă în această ches­tiune. ---------xxoxx-------­PiUul linn­ei a cerut știri din țară D, prefect al județului a primit o radiogramă exediată din Jaffa, de pe bordul s/s „Regele Carol“ cu următorul cuprins : »A*og co­municați formatu­ s'a noul c­mern și din cine anume. Care este situația internă, intru­cât presa mondială publică știri fantas­­tce, imposibil a fi adevărate". Miron Cristea Patriarh al României Prefectura județului a răspuns direct postului de radio de pe bordul­­ Regelui Carol“, prin mij­locirea stațiunei de t. f. f. a ma­rinei, comunicând Sanctității sale lista noului cabinet și știrile liniș­titoare asupra adevăratei stări de fapt de la noi. --------cd.—- * Cereți Vinari In STICLE afundate din pivnifile S. Alperln et Co.­­xxoxx- Sâmbătă 11 Iunie 1927 Reclame c­upă tarif In Turcia, au fost condamnațe funcționari, pentru luare de bacșiș, Hătâr și bacșiș, iată termenii ce vor rămâne numai pe la noi. Irt Jurul Incendiului din port Cu prilejul marelui foc de eri. care a consumat sala de pompe a stației de distribuție a petroliferelor din port, s’a constatat lipsa unei organizat­iuni practice de stins incendiile de această natura, prin mijlocirea nisipului, adică așa cum ar trebui să existe într'un port modern, înzestrat cu Instalațiuni de export a materiilor infla­mabile. A trebuit să intervie munca eroică a pompierilor mu­nicipiului, cari după sforțări de aproape 10 ore înche­iate, au reușit, spre cinstea lor, să Înlăture un adevărat dezastru. Dar, despre aceasta vom reveni in mod special. Dem. Cauzele dezastrului Rămâne bine stabilit, că prici­na dezastrului, a fost defecțiunea carburatorului motorului No. 2 al uzinei, care producând o ex­plozie, a cauzat aprinderea depozitelor de benzină vecine mo­toarelor. STAREA RĂNIȚILOR De la spitalul „Dr. V. Sion” din localitate, ni se comunică, cu privire la starea răniților sinistru­lui din port, că numai starea chi­mistului N. Stanciu, inspiră se­rioase îngrijiri. Restul răniților, de­și li-i starea gravă, totuși se cre­de că vor scăpa cu viață. O femeie, Elena Cărbuneanu ce se afla pe dealul din apropierea locului exploziei, s’a ales cu o leziune, produsă de o schijă a motoarelor exploadate. —­XXOXX------­ î ijt Sinistrul din port Cum s’au produs exploziile.—Cine sunt victimile.­ Pagube enorme din dimineața la orele 11 și un sfert, orașul întreg fu alarmat de semnalele sirenelor de pe vasele din port și ale locomotivelor. De pe acoperișul localului uzi­nei de distribuire a produselor petrolifere, situat în extremitatea de Vest a portului, în apropiere de bazinul de petrol, țâșneau flă­cări uriașe, succedate la mici in­tervale de explozii puternice. De­tunăturile, au fost atât de violente încât în oraș, s-a crezut un mo­ment că e vorba de­ o perturbare sismică. Cum a isbucnit Incendiul La ora sus­citată, mecanicul șef al uzinei, Ștefan Eremia, care era de serviciu, porni unul dintre gi­­ganticile motoare, acela cu No. 2, dar în clipa următoare, se pro­duse prima explozie, care-l do­borî la pământ. Niculae Munteanu, funcționar la societatea­­ Româno - Americană , ce recepționa benzină pentru so­cietate a fost deasemeni aruncat la o mare distanță de grozăvia detu­­năturei. . . . Flăcările produse, au cauzat ri*m grave chimistului societății .Con­cordia“, d. N. Stanciu, precum și muncitorilor Ion Șerban, Tam­ași Silică și Ion Silnic, cari se înde­letniceau în interiorul uzinei cu re­pararea unui zid. Extinderea locului. Ajutoarele Datorită vântului puternic, f­ă­­curile s’a întins cu cuprinzând în câteva repeziciune minute în­treaga clădire a uzinei, cele trei motoare, camera pompelor, maga­zia de materiale în care se aflau instalațiuni petrolifere în valoare de mai multe zeci de milioane abia aduse în țară și mai apoi, șanțu­rile și rezervoarele în care se a­­flau din fericire, numai cantități neînsemnate de petrolifere și ule­iuri minerale. Numai grație faptu­lui că vântul bâtea cu furie spre N. W. înlăturând flăcările din ve­cinătatea celor 11 cisterne, sa evitat incendierea și exploadarea acestora. . Au sosit îndată în ajutor, echi­pele de incendiu ale S. P. M., C. F. R, cele militare, precum și cele două secții de pompieri ale municipiului. Prima lucrare ce au executat o pompierii — a fost izo­larea conductelor. Această opera­țiune odată reușită, ori­ce încercări de salvare a uzinei erau de prisos, față de intensitatea focului, ali­mentat de resturile de petrol­iere. După două ore și jumătate, un morman de cenușe, luase locul instalațiunilor ce au existat. Pagubele­ Ancheta La fața locului a sosit imediat d-nii Grigore Ștefu, inspector ge­neral al siguranței și comandor Popescu, căpitanul portului. Pri­mele investigaț­i s’au făcut ori după amiază când s’au luat unele d­e­­clarațiuni răniților internați m­i.Precis nu s’a putut stabili nimic. Pagubele sunt enorme. Un cu­­noscâtor al situației ne a declarat că ele dat fiind valoarea uzinei și și a materialelor consumate de in­cendiu­ ar atinge o sumă de circa 46-56 milioane lei. O pagubă și mai mare, va suferi exportul­ pro­duselor petrolifere, ce erau încăr­cate în tancuri, grație instalațiun­­iilor nimicite de to­­t fap care, va prici­nui o stagnare bine resimțită. Groaznica nenorocire din stația A­­gigea — Un ofițer și doi soldați grav râniți — O groaznică nenorocire s’a întâmplat ori dimineață in sta­ția Agigea de pe linia de ca­le ferată Constanța-Carmen Sylva, în următoarele împre­jurări : Pe când se făcea manevra unui tren al echipelor de lu­crători cari se îndeletnicesc cu consolidarea numitei linii, un grup de 6 vagoane fu îm­pins de­ o locomotivă către res­tul trenului, ce staționa în a­­propiere. Grupul acesta nea­­vând de­cât o singură frână, n’a putut fi înfrânat pe panta vecină, astfel că venind în vale cu mare viteză, s’a pro­dus o ciocnire violentă. Patru vagoane s’au deterio­rat complectamente, fiind a­­runcate de pe linie. Sublocotenentul Oct. Filipes­­cu și soldații Pervesniuc Ion și Pușcaru Ion, cu toții reg. 2 C.­F., s’au ales cu din le­ziuni grave și, cu trenul No. 522, aduși fiind la Constanța, au fost internați la spita­ul militar, iar Lui Pervesniuc i s’au ampui­ambele­­ picioare. sublocotenentului inspiră Starea dea­­semenea serioase îngrijorări. Primele ajutoare au fost date răniților la fața locului de că­tre d. sublocotenent medic Ispas. Ancheta urmează. -xxoxx­ Piața cerealelor 8 iunie 1927 Oborul 4 căruțe orz 670*690 58 , porumb 430*44o 6 , ovăz 596*600 3 , dughie -36o 9 , Lână 7ooo-7060 8 „ rapiță navetă -1150 3 „ Fân 23o 250 Cronica zile Chibritul A murit nu de mult la Bu­­curești profesorul de chi­mie al Academiei Comerciale și al Facultății de Farmacie, d. Eu­gen Ludwig, îndelungată vreme director al liceului „Sf. Petru și Pavl” din Ploești, d. Eugen Ludwig era unul dintre profesorii cei mai iubiți și mai respectați de elevi. Îmi amintesc că într’una din ședințele de experiență în sala de fizică a liceului, distinsul chimist amestecând în fundul u­­nei piulițe o doză de sulf și de chlorat de potasiu, ne-a destăinuit că chibritul a fost inventat de un elev de liceu, Charles S?uria, cam prin anul 1831. — Profesorul liceului din Döle, (spunea d. Ludwig), amesteca, cum fac eu acum, sulful cu chlo­­ratul de potasiu, apoi lua un co­con... ca acesta și lovind în fun­dul piuliței... cum lovesc eu.. amalganul a pocnit fără flacără... ca și acum. Lauria s’a gândit că dacă ar amesteca cu numitul a­­malgan , materie inflamabilă, ar da naștere ch­britului. S’a dus, așa­dar la el acasă, a frecat o parte a peretelui cu fosfor și­ a­­poi, luând bucățele de lemn un­se cu sulf și chlorat de potasiu, le-a trecut peste peretele fosforo­­for. Minune : bucățelele de lemn s’au aprins. Băiatul și-a comunicat invenția profesorului. S’au făcut experiențe. Chibritul era inventat. Ce să vă spun domnilor, — (d. profesor Eugen Ludwig chiar când nu știam lecția ce trecea la loc cu cuvintele: ,Mulțumesc domnule, poftiți la Ioc­), — ce să vă spun, domnilor, că pe când sute și mii de industrii pe toată scoarța planetei noastre se îmbogățeau de pe urma invenției sale, Lauria murea aproape în mizerie, deși doctor în medi­cină. Domnul Ludwig și a mângâiat câteva vreme mustățile blonde, apoi a adăugat surâzând : — Ei , domnilor, vedeți că și de pe băncile liceului apar câ­­todatâ invenții geniale. Nu se știe de unde sare epurile. Să vă văd la lucru. Cine știe dacă mâine, poimâine unul din dvs. nu-mi va pune sub ochi o in­venție nouă ? latr’adevâr, la rândul meu ce să vă spun domnilor, că trei zile, excitat de succesul pesta co­legului nostru Lauria, eu însumi inventam... mișcarea perpetuă ! Nici mai mult, nici mai puțin. Perpetuum mobile, teroricește, expus pe hârtie de subsemnatul, mergea strună. Probi că invenția nu era tocmai proastă, este că d. profesor, după ce s’a uitat cu seriozitate pe cartonul prezentat, m’a scutit de ce i-am era de matematică și m’a dus la grabă în sala de experiențe. Din ne­norocire, practica a dovedit că geniala descoperire nu făcea nici un ban. Ba, mai târziu, în timpul cauzelor mari, experim­ntând va­ra dinamul fabricei noastre de spirt, îmi amintesc că era cât pe aci să fiu electrocutat. De­ atunci am renunțat la spe­cialitatea invențiilor 1 Ax. Pont Mr D. Emanuel Iafet s’a retras de la serviciul de administrație al ziarului nostru. „FOTO LUX" ATHANASE­LICICOPOL Strada Carol vis-a-vis de Grand CONSTANȚA Execută fotografiile cele mai artistice cu prețurile reduse. BELGRAD. 9. — Redactorul ziarului „Novo Doba‘ din Sp­it s’a adresat zilele acestea fostului ministru bulgar la Belgrad, între­­bându-l ce crede despre apropie­rea între Bulgaria și Iugoslavia. Această temă este în ultimul timp destul de actuală atât în Iugos­lavia — în special în Croația și Slovenia — cât și în Bulgaria unde guvernul Liapcet urmează in această direcție opera începută de Stamboliski. Intre altele To­­dorov a declarat: In primul rând ar trebui să se lucreze pentru apropiere pe terenul cultural prin o conferințe, înființarea catedrelor de literatură și limbi, la univer­sitatea din Belgrad, de literatură și limba bulgară iar la cea din Sofia de literatură și limba sârbo­­croată. O mare importanță are și organizarea de escursiuni regu­late și schimbul de școlari între ambele țări. Fostul guvern Stam­boliski a intenționat să introducă în școlile medii din Bulgaria limba sârbo­croată ca obiect obligatoriu. Prin aceasta a arătat calea ce este de urmat pentru apropierea culturală. In ce privește apropierea pe terenul economic, schimbul de mărfuri este imposibil, deoarece ambele țări sunt în majoritate a­­gricole, produsele lor fiind apro­ape la fel. Produsele bulgare și iugoslave ar putea însă cartela la export și prin aceasta ar în­ceta concurența între ambele țâri pe piețele străine. In ce privește apropierea po­litică cu Iugoslavia, aceasta ar putea realiza după părerea lui Todorov numai un guvern bulgar curat național lipsit de toate pre­judecățile din trecut. Rezultatul apropierii bulgaro iugoslave ar fi după părerea lui Todorov o po­litică externă și o armată co­mună. Redactorul ziarului „Novo Dó­ba" s-a interesat apoi de părerea lui Todorov în privința pactului de la Tirana. Todorov a răspuns că acest pact este îndreptat îm­potriva Ligii Națiunilor și autori­tății acesteia din urmă. Bulgarii consideră încheerea pactului ca o călcare a lozincei „Balcanii po­poarelor balcanice". Un conflict diplomatic între Iu­goslavia și Albanii. Rivalitatea în­tre Iugoslavia și Italia în Albania, a dus la un nou incident care ia proporții tot mai mari. La Durazzo autoritățile albaneze au arestat pe translatorul de la legația iugoslavă din Tirana, Djurașkovici. Polița albaneză a făcut apoi percheziții în locuința funcționarului iugoslav, confiscându-i poșta diplomatică. La această arestare s-a ajuns în urma intenției unui jandarm alba­nez acuzat de spionaj, de a tri­mite din închisoare unde se afla o scrisoare lui fost apoi arestați Djurașkovici. Au doi șoferi de la automobilele statului cari sunt de origine muntenegreni și încă o altă persoană considerată ca a­­gent politic. Toți au fost închiși la închisoarea din Tirana, iar Tribunalul politic de acolo an­chetează întreaga afacere. Știrea asupra arestării lui Dju­rașkovici și declarația autorităților albaneze că este spion, au prici­nuit o mare alarmare la Belgrad, iar ministerul de externe a cerut legației iugoslave din Tirana ca să intervie imediat la guvernul albanez, ceea ce s-a și făcut. Ca­zul este complicat prin faptul litigiului asupra cetățeniei lui Dju­rașkovici care este de origine muntenegrean dar care locuește de 30 ani la Tirana. Ministrul iu­goslav la Tirana a cerut elibera­rea lui Djurașkovici pe baza ex­­teritorialității diplomatice. Autori­tățile albaneze consideră pe ares­tat ca cetățean albanez și vor să-l condamne pentru înaltă tră­dare. Cronica externă Situația în Balcan­i Constituirea „Li­gii aeriene“ la Constanța Primim spre publicare, urmă­torul proces-verbal: PROCES-VERBAL No. 2 Astăzi în 18 mai 1927, întru­­nindu-ne la Cercul militar Con­stanța, capii de autorități, institu­­țiuni, etc., potrivit hotărârei luate la convocarea din 12 Mai a. c. s’au discutat chestiunile și s’a ajuns la următoarele propuse con­­cluziuni: S’a ales ca președinte al șe­dinței în locul domnului coman­dant al garnizoanei, domnul prim­­președinte al Curței de Apel, Constanța, pentru a conduce des­­baterile ; s’a citit invitațiunea (ord. M. R.); idem statutele asocia­­țiunei. S’a mai hotărât ca până constituirea complectă, în viti re­la­jul începerei imediate a acțiunei sa se constitue un birou compus din maiorul aviator Marinescu Gh., domnul Octav Văleanu Ca­sier și plot. aviator Culturi Ioan secretar-registrator, lansarea unui apel cu liste pentru înscrierea a câte 100 membri, la autorități, școli, societăți etc. etc., mai mul­te zile la rând publicarea apelu­lui în ziarele locale. Se constitue comitetul compus din d-nii: General comandant al diviziei a 9-a, prefect al județu­lui Constanța, președinte al Curței de Apel. P. P. S. S. Episcop al Tomisului și Durostorului, d-nii inspector școlar al regionalei X-a, revizor școlar al jud. Con­­­stanța, director al Băncii Națio­nale (I. Mecu), administrator fi­nanciar, președinte al Camerei de Co­merț, inginer șef al județului, medic șef al județului, primar al municipiului, președinte al con­siliului județean. Membrii de drept de mai sus, se comple­­­tează cu următorii aleși: Inspec­tor vamal Dacia, șef de vamă Guralivu Stoica comandor Mihai­­lescu, sub-revizor școlar Deme­­trian, Octav Văieanu secretarul Camerei de comerț George Geor­­gescu, director al liceului Mircea cel Bătrân, G. Coriolan, director al Cazinoului comunal, Vatanof, Tranulis. Biserica română intervine pentru ri­dicarea schismei bulgare Sofia. 8.—Sinodul bulgar a fost înștiințat că I. P. S. Patriarh Mi­ron Cristea, în trecerea sa prin Constantinopol, a intervenit, cu insistență pe lângă patriarhul e­­cumenic pentru ridicarea schis­mei din biserica bulgară. Patriarhul din Constantinopol și-a dat consimțământul și astfel biserica română a contribuit pen­tru încetarea unui conflict ce e­­xistă de la 1870 între biserica greacă și biserica bulgară. -xxoxx- Reinstalarea consiliilor co­munale alese in jud- Durostor Turtucaia.— Miercuri d. a., s’a făcut la primăria orașului nostru reinstalarea consiliului comunal ales, (înlocuit de fostul guvern) în prezența d-lui inspector gene­ral ac-tiv Al. N. Ștefănescu, pre­fectul jud. Durostor. Deasemenea s’au mai reinsta­lat consiliile comunale alese în 41 de comune rurale ale județu­lui nostru. nformațiiifij Comisia centrală electorală de pe lângă ministerul justiției a în­cuviințat ca nici de astă dată, la liberarea cărților de alegător, să nu se ceară fotografii. • ‘—0—1 : £ la felit 1 Azi la orele 9 dimineața se va ține un consiliu de miniștri sub președinția d-lui Barbu Știrbey, la ministerul de interne. Cereți Siropurile Distile­riei S Âlperin­et. Comp. I . ---------xxoxx—---■ foaig GUSTATI DELICIOASELE LICHIORURI „GHIDIGENI" depozitul în Strada Carol No. 149

Next