Dacia, iulie-octombrie 1927 (Anul 14, nr. 140-234)
1927-10-14 / nr. 225
ANUL XIV No. 225 Dimfer Prepristar 1. M. NOSCU «Redacția și Administrația Strada Trai*» No. 13 ABONAMENTUL Pe 12 Iuni . . . . 4 7001» $ 1» • I • • • 400 „ Pentru autorități și Instituțiuni >~apare abonamentul îndoit. Manuscrisele nepublicate au semnapoiază TELEFON: No. 423 și 85S1 Vineri 14 Octombrie 1927 f — Apare zilnic la ord. 12 — 11 — Hcdanicanpillarii_______________________________________________________________________________ Se bat muncitorii în port. Dovadă că nu au de lucru. Cinema REGOL-Palat La 15, 14, 15 și 16 Octombrie c. IVAN MOSJOUKIN Natalie Lisenko „Mini [«El“ Frumoasă tragicomedie Va continua să ruleze Matchul de Box — DEMPSEY - TUNEY — Artiști cu programul schimbat Elena Georgel și Lică Radulescu JURAȚII Nu intenționăm a discuta fundamentul instituței juraților, această instituție populară ce a dăinuit și dăinuește încă în mai toate statele civilizate din lume. Faptul că se mențin pretutindeni Curțile cu Juri, e o dovadă peremptorie a necesității de a da poporului posibilitatea a judeca și osândi, mai ales în țările unde criminalitatea este încă „en vogue“, cum bunăoară se prezintă situația pe la noi. Cele de mai jos nu’s decât unele reflecții, inspirate din cele ce s’au putut vedea și constata, la ultima sesiune a juraților din Constanța. In prim loc, e necesar să ne ocupăm de mentalitatea celei mai însemnate părți ale juraților, relativ la modul de a sesiza lucrurile și mai ales de a se pronunța. S’au văzut jurați cari, după ore întregi de desbateri, după rechizitorii și pledoarii, încă nu erau în cunoștință de cauză a faptului asupra căruia aveau să se pronunțe. Toate acestea nu prezintă o gravitate reală, de n’ar interveni unele circumstanțe cari nu numai că ating prestigiul instituțiunei, dar arunca asupra Justiției însăși, lumini urîte, ce atrag concluziuni pesimiste relativ la Curțile cu juri. Ori, s-a constatat în unele procese recente că jurații se prezentau în instanța cu idei preconcepute asupra fiecărui caz ce aveau de judecat și în consecința, în fața unor astfel de judecători orice desbateri erau transformate în simple parodii. Secretul consultărilor pentru cari d-nii jurați depun legiuitul jurământ, era divulgat în chiar plină ședință, ceea ce a pus unele persoane în situația delicată de a-și vedea periclitată chiar siguranța individuală. In sfârșit, cine a văzut, după terminarea unui proces de crimă pe anumiți domni jurați stând la cârcimă cu acuzații achitați de dânșii, și-a putut face o ideie exacta de tot ce se penece. Se desprinde o conluzii : In felul cum procedează, judecătorii populari contribue ca Instituția să devieze moralicește și deci, o perpetuare a Curților cu Juri așa cum se prezintă astăzi, devine un nonsens. După părerea noastră, readucerea Jurilor la nivelul pe care situația îi reclamă, s’ar putea realiza fie printr’o selecționare a juraților în sensul că aceștia, sa fie neapărat intelectuali sau oameni cu greutate și streini de politica ce’și întinde tentaculele pretutindeni, fie prin strămutarea proceselor dintr’o regiune în alta, astfel, ca posibilitatea unei imixtiuni interesate să fie, de nu chiar cu totul îndepărtată, cel puțin îngreuiata. De nu se vor aduce transformări importante în funcționarea Curților cu Juri, să nu ne surprindă că procentul asasinatelor și al achitărilor pe sprânceană, va face progrese uimitoare. L. M. Moscu Raid aerian Italia- Constanța . Aviatorul Madelena a amerizat în portul nostru.— Un raid îndrăzneț.— Eri a amerizat în bazinul portului nostru un hidroavion italian tip „Savoya“ Isotta Traschinî, pilotat de către aviatorul Madelena, având ca pasageri pe inginerul Del Prede și pe mecanicul Piso. Acest hidroavion, ce posedă un motor ,Asso“ de Goop„ a plecat de la baza hidroaviatică de pe lacul Magiore-Italia și a parcurs distanța până în portul nostru în mai puțin de 8 ore, urmând traseul Triest, Lobiana, Belgrad, Porțile de Fer și apoi cursul Dunării, până în dreptul Ostrovului, de unde s’a îndreptat în linie dreaptă la Constanța. Aparatul, a întâmpinat în drum vânturi puternice, atât deasupra teritoriului iugoslav cât și în România. Totuși, datorită bunei construcțiuni, aviatorii au parcurs întregul drum, în condițiuni excelente. La cheiul halei de calaj a portului, unde hidroavionul a fost andocat în timpul scurtei șederi, curajoșii aviatori au fost primiți de către ofițerii din aviația română precum și membrii coloniei italiene. Aviatorul comandant Madelena se află într-un raid de forță de circa 3opoe mile. Hidroavionul a părăsit Constanța după o scurtă escală, îndreptându-se deasupra Mării Negre către Rusia, urmând să amerizeze la baza de hidroaviație sovietică de pe Marea Azov. De aci, aviatorii vor pleca în sbor la Moscova, Leningrad, Stockholm, Germania, Olanda și Elveția, iar ultima escală va fi la Roma. Aparatul «Savoya“, care ne-a vizitat ori, este asemuitor aceluia cu care aviatorul De Pinedo a întreprins îndrăznețul raid transor ,ceanic și este de construcție recentă. Drumul până la viitoarea escală, Marea Azov, urma să fie efectuat în trei ore. Autoritățile sovietice au fost anunțate printr'o radiogramă transmisă din Italia, de sosirea aviatorilor. L. ^ —"N" ...... Viața juridică Procesul crimei din Muslubei Ziarul nostru a vorbit la timp despre crima comisă anul trecut în ziua de 26 Mai în comuna Capugi-Muslubei, de către Ion Cojocaru și fiul său Ion, cari surprinzând pe câmp pe locuitorul Ilie Popa, i-au aplicat mai multe lovituri de cuțit. Victima transportată la spitalul din Hârșova a sucombat. Procesul acestei crime a venit spre judecare înaintea Curții cu Juri, prezidată de către d. conconsilier Papadat, fotoliul ministerului public fiind ocupat de către d. prim procuror Emilian Alexandrescu. După audierea a aproape douăzeci de martori și după rechizitoriul reprezentantului parchetului general, a luat cuvântul apărarea, reprezentată prin d-nii deputat Sandi Constantinescu, I. Radovici, Traian Constantinescu și Alecu Dan. Tatăl victimei s’a prezentat în instanță ca parte civilă asistat de către d. avocat A. Gherghel, decanul baroului de Constanța. La orele 3 noaptea, jurații intrând în deliberare au adus un verdict, negativ pentru Ion Cojocaru, pe baza căruia numitul a fost achitat și unul afirmativ petru fiul său Butior Ion, care a fost condamnat la 5 ani recluziune și 150.000 lei despăgubiri. Procesul Națiunii Pare de necrezut și totuși e o tristă realitate : Iuliu Maniu urmează sa compară ca inculpat, în fata tribunalului din Cluj, pentru ca omul cu fruntea senina și-a îngăduit să vorbească pri presa de rolul murdar al anumitor magistrați In alegerile trecute. Socotim că nu poate fi vorba de un simplu fapt divers ce oglindește moravurile zilelor noastre, de vreme ce pe banca acuzaților este adus acela care simbolizează forțele naționaliste ale romănismului de peste munți, luptătorul Iuliu Maniu. Procesul de la Cluj, va fi procesul națiunei oprimate de oligarhia lipsita de orice scrupul, iar nobilul acuzat, va deveni acolo, în fața purtătorilor de robe, cari și-au atrofat conștiințele, acuzatorul înverșunat al corupției, de care uzează guvernul d-lui I. I. C. Brătianu, întru satisfacerea plăcerii sale de a guverna, fara să-și îmbrace zăbranic negru, la Cluj se pregătesc cătușele. Cronica arilei Cu aj găina... Curaj găină că te tai, — câți n’au surâs privind la gâtlejul plăpând al orâtaniei sub cu fțitul călăului argat, — câți nu s’au cutremurat de groază, — dar u j unii ca și ceilalți au mâncat cu poftă pipota nenorocitei moțate, fără a clipi, fără a înghiți pe traheea arteră, și mai cu seamă, fără a merge cu gândul la sabia lui Damocles care atârnă de-asupra capului fiecăruia. Și omul este într’adevăr de lăudat și de admirat pentru halul de nesimțire, de apariție și de in conștiență în care trăește. Că la capătul drumului stă, în mod invariabil și inevitabil, «cumătră cu coasa în mână“, puțin îi pasă, ba face, cum se zice, pe americanul, o ignorează, o disprețuiește și n’o bagă în seamă. Vrea să trăiască și trăește... Est nobis uduisse satis... Ni-e de ajuns că am voit... Ce ne pasă că ne înșelăm pe noi înșine ?... Suntem nemuritori, voi trăi cât lumea: tu, el, ca și dumneata și dumneavoastră, toți, — ei 1 da, toți veți muri, numai eu nu voi muri niciodată. Și copleșiți sub noianul mizeriilor, sub ploaia de cărămizi ce ne transformă țeasta într’un câmp de cucuie și ne frânge șira spinării și ne pune în genunchi, — ridicăm cu mândrie tinda, surândem încântați, ne fudulim ca niște râței, facem ochiul roată și avem aerl de a spune vechiului: — Ia’ te uită minune !.. trăesc !... — Trăești?.. minune într’adevăr, căci atâtea nenorociri câte ai dus în spinare, — cel care vorbește nu-și vede propria lui cocoașe, — căci atâtea nenorociri câte ai dus în spinare mie mi-ar fi dat curajul să mă sinucid. Iar noi ne umflam toraxul și replicăm victorioși: — Eu, dragul meu, am avut un curaj și mai mare... Am avut curajul să trăesc. Supremă neghiobie, căci, cum a cântat poetul după catastrofa de la Farsala: »până și ruinele pier“... și tanii palpiți, după atâtea suferințe, n’avem decât un cuvânt în gură: „să trăesc“... iar duhoarea nemiroase a pământ, căci noi. microbul morții se naște odată cu Curaj găină... l> ■ — I TfflIT I ii « tffl2 împușcat din imprudență Marinarul Ion Treanță din marina militară, pe când se afla er Ax. Poni în port și curăța o armă care nu știa că-i încărcată, s’a împușcat în umărul drept. Rănitul a fost transportat la spitalul militar. gj Pentru aplanarea conflictelor In porturi dimineață, d. Alex. Negrea, prefectul poliției municipiului Constanța, a convocat pe toți delegații grupărilor muncitorești din port cărora le-a pus în vedere să intre în legalitate, spre a nu mai da loc la conflicte, în incinta portului. D. Negrea a arătat reprezentanților muncitorilor că atâta timp cât vor fi oameni ordonați, vor avea în d sa un sprijin real, iar dacă totuși muncitorimea se va deda la a luni certate cu justiția, va fi silit să procedeze in consecință, luând măsuri de reprimare. ----------------------------- ------------------------- r* Suruil î fusrafraS"Sâ In numărul nostru precedent am anunțat că vaporul „Media*, sub pavilion persian, venind din Marea Neagră spre Bosfor, a fost împins de furtună peste stânci și s’a sfărâmat. In legătură cu cele de mai sus relatate, se anunță că deși vasul de salvare „Semper Paratus“ sosise din Constantinopol la fața locului, „Media“ nu a putut fi salvat, din cauza spărturilor. -----------XXOXX--------— Crima dinții Gefer-Facî Duminică 9 Octombrie la orele 12 din noapte, la un bal ce s’a dat în localul cârciumei din comuna Gefer-Facî, tânărul Gavril Ivanof, din motive de ordin sentimental, a tras câteva focuri de revolver asupra fetei Vesca Costava, în etate de 15 ani care nu a voit să răspundă la propunerile amoroase ale asasinului. Nefericita victimă a fost transportată în 5#oredisperată la spitalul din Bazargic. Criminalul a dispărut imediat după comiterea odiosului asasinat. Secția de jandarmi din Daranculac a pus în urmărire pe Gavril Ivanof. --------xxoxx--------'ș 7 Terminarea linhi Constanța- Techirghiol Zilele trecute s’a deschis pe seama ministerului de comunicații un credit extraordinar în valoare de lei 15.859.277, necesar pentru continuarea în regie a lucrărilor pentru terminarea liniei ferate Constanța-Carmen Sylva și Techirghiol sat. .—m Spargerea de la cofetăria Imperiali“ Astânoapte, hoții au săvârșit o spargere la cofetăria „Imperială“ de pe strada Carol. Prin forțarea unei uși dosnice, ei au pătruns in localul cofetăriei de unde au sustras materiale de valoare. Bănuiți sunt doi foști lucrători ai cofetăriei. at——— 33 ț* t —■ Scutiri de impozite la construcții noni Sub ministeriatul d-lui Tranculași s’a votat legea pentru încurajarea construcțiilor, lege care nu s’a aplicat până acum. Actualul guvern spune că legea este inaplicabilă. Din această cauză proprietarii de construcții nu pot beneficia de scutirea impozitului și situația este încurcată. Ministerul de finanțe a hotărât ca, independent de aplicarea acestei legi, să scutească deocamdată pe proprietari pentru un an de zile de impozite. Până atunci ,legea va fi modificată. I jLn... «——xxoxx— f ’m Pin port . ACCIDENT. Muncitorul Pajlarciuc Visile, după ce a petrcut , la cantina portului, s’a s’a dus să se preumble pe dig, de unde j a căzut peste lespezile de piatră Ii de li.baza digului, râmndu se. Puimnile îngrijiri i s’au dat la infirmeria portului, Amici cari ne părăsesc De câteva săptămâni ne-a părăsit inapoindu-se in frumoasa-i patrie, d. Jean Frydas, consulul general al Greciei la Constanta, insa a luat un concediu de odihnă dar, după cum a comunicat amicilor localnici, a obținut să fie transferat în direcția interioară din ministerul afacerilor străine. Nostalgia patriei iubite de care-l ținea departe demnitatea cu care-l onorase de mulți ani statul ellin, a învins în sufletul și acestui distins fiu al EU odei puterea i de rezistență.I după ce a făcut cu cinste față delicatelor sale însărcinări, în lunga-i carieră de diplomat, d. Jean Frydas a socotit pe bună dreptate că trebue să-și apropie pentru totdeauna ființa patriei sale. Diplomat distins și fin, d. Jean Frydas s-a făcut curând iubit și stimat în rândurile supușilor greci ale căror interese le reprezenta în această parte a României, după cum tot astfel grafie înaltelor d-sale însușiri a știut să se bucure de o aleasă considerație din partea autorităților noastre. Iată de ce plecarea d-sale, lasă mari și unanime regrete în sufletele celor ce V au cunoscut, stimat și apreciat. --------Q-------- I ! Un criminal precoce * In cafeneaua lui Vasile Buder din suburbia Anadolchioi, copilul acestuia a fost tăiat cu cuțitul de către un alt copil al lui Ion Dincă. Mica victimă a fost internată la spitalul comunal. *--------KXOXX----— La tiții i Furt dintr’un vagon ji D într’un vagon al unui tren de marfă colectiv, ce staționa în stația Medgidia, s’a furat o însemnată cantitate de lână, expediată din București la Constanța pentru export. ---XXOXX—----- - U Luptă cu comitagii bulgari pe teritoriul grec I Atena 11.— In apropiere de satul Cernicevo, în districtul Florina, s’a produs ori o ciocnire între un detașament de jandarmi și câțiva comitagii I bulgari, făcând parte dintr’o bandă de 190 revoluționari. După informațiunile comunicate de către autoritățile iugoslave, această bandă trebuia să străbată teritoriul grec pentru a trece în Iugoslavia. Doi comitagii au fost uciși, unul a fost rănit. Unul din comitagii purta un chipiu cu semnul distinctiv al comitetului micedo-bulgar. Asupra lui s-au găsit patru granate și o pușcă militară. -----XXOUf-——* - % \ Cadouri pentru orice ocaziune, Bijuterii ventăblie vinde cel mai eftin Critsornicaria MERU SUB str. Carol 51. ■»*—XXCXX—■— Atacul banditesc din port - Un grănicer aruncat în mare - Azi noapte la orele 3, un grup compus din trei marinari de pe vaporul sub pavilion german „Schwartzes Meer“ a atacat pe soldatul grănicer Surugiu Tudor din plutonul 2 grăniceri ce era de santint iă și după ce l’au lovit, , l’au aruncat în mare. Faptul fiind observat de gardianul Nencifi Nicolae din serviciul căpităniei portului, acesta a sărit în mare sabâod pe soldat de la o moarte sigură, întrucât acela nu știa să înnoate. Ancheta acestui caz unic în analele portului Constanța, a început imediat la căpitănia portului. Pentru confrați din provincie numi DAMOCLES Când, cu câteva luni în urmă, guvernul a luat neînțeleasa hotărîre de a ridica cenzura presei din Capitală, menținând — sau propriu zis înăsprind — pe aceea exercitată asupra presei de provincie, într’un articol ne-am exprimat pe deoparte nedumerirea noastră, iar pe de alta slabele speranțe ce aveam că așa zișii marii noștri confrați bucureșteni se vor mai gândi și la noi spre a ne lua apărarea, din moment ce pentru dânșii cenzura nu mai exista. Și într’adevăr, după scurgerea unei bune părți de timp, constatăm ca slabele noastre speranțe au și beteșugul de a se dovedi complectamente netemeinice. Pentru că, marii noștri confrații aceia cari își amintesc ca o presă de provincie numai există atunci când este cazul de a face un protest mai răsunător, din clipa în care cenzura nu i-a mai privit personal, se complac în cea mai idilică asociațiune de gândire cu înaltul guvern, prefăcându-se că habar nu aude ilegalitatea transformată de către aceștia în sistem și ridicată rangul de dogmă în interesul suiuperior de gașcă. Principiul care stă la baza dezvoltării și existenței instituțiunii presei, libertatea desăvârșită și * 1 * 3 totală, este clar, eludat de flagranta complicitate a mui prea tăcutei și binevoitoarei prese din Capitală, cu guvernul cel mai retrograd și persecutor din câte avut nenorocirea să posede țara a românească, vreodată. Nu vom căuta să demonstrăm aci nici grava eroare în care se află marii noștri confrați, cari cine știe din ce motive au abdicat cu atâta ușurință de la apărarea acestui principiu și nici nu vom spune că socotim a ști că motivele acestei lepădări ar trebui căutate în satisfacția ce-ar resimți ei, știind că prin zugrumarea noastră dispare un concurent destul de serios de pe piața provincială. Pentru că noi, suntem obișnuit a socoti gazetăria, e în general, cu totul altceva decât simplă afacere de tarabă. După cum tot astfel, n’avem motive deocamdată — a ne plânge de modul în care dn prefect al județului nostru își exercită penibila sarcină de cenzor. Dar, nu înseamnă că dacă la Constanța stăpânirea are prefectul cel mai de treabă, lucrurile se petrec așilierea și în tot restul țârii ; și chiar dacă toți prefecții din România Mare și-ar exercita penibila misiune de cenzori, față de presă, cu aceeași delicateță, cu aceeași doză de bun simț ca prefectul nostru, d. Radu Roșculeț, încă n’ar fi un motiv să ne declarăm satisfăcuți. Pentru că cenzura — indiferent de maniera în care se exercită—, însemnează vecinica trecere pe sub furcile caudine a slujitorilor presei, continua mutilare a sufletului gazetarului, modest serv al cauzei tuturor, sabia lui Damocles se spânzură ca un fatidic avertisment deasupra instituțiunii presei. Iată pentru ce apelăm la toți confrații din presa de provincie, aceia cari dețin laolaltă mai mult ca jumătate din puterea presei românești, de a-și uni protestele lor cu ale noastre pentru a obține imediat ridiarea cenzurei care ne paște de atâta amar de timp libertatea și ne amenință existența. Dacă cenzura n’a avut nici un rost de a fi instaurată atunci când a fost, acum, după atâtea luni de zile când înșiși guvernanții recunosc și stăruesc în a convinge mapamondul că trăim în cea mai deplină normalitate, ea nu mai are nici cel puțin atâta rațiune de a fi. Anumita chestiune în legătură cu actul de la 4 Ianuarie 1926 nu presa de provincie a agitat- o, ci tocmai presa Capitalei, aceea care se bucură de libertatea totală, o pune zilnic pe tapet, în formule mai mult sau mai puțin sibiline. Deci stăruim ca guvernul să renunțe odată la sistemul următor dictonului care găsește : »Bate seaua să priceapă iapa“ și invităm, pe adevărații confrați să pornească la o acțiune viguroasă de a obține și pentru presa de provincie desființarea cenzurii. AL. DEMETRIAD liii instiii D. It.-colonel Mihai Ion unul dintre cei mai distinși ofițeri ai jandarmeriei, fost comandant al școalei mlitare din Oradea-Man, a fost numit ajutor al comandantului regimentului de jandarmi din localitate, luând comanda regimentului până la venirea comandantului titular. Până atunci, locul de ajutor al corpului îl va deține d. maior Gheorghiescu. Din cauza sărbătoarei de mâine, ziarul nostru va apare Sâmbătă la orele obișnuite. r ".7 I ’‘ Expoziția zootehnică din Medgidia ce urma să aibe loc la 9 Oct. din cauza vremei rde s’a amânat pentru Duminică 23 Octombrie Duminica de mijloc a Panaitului din Medgidia care începe la 15 Oct. și ține până la 30 Oct. Duminică 16 crt. se va alerga pe parcursul C-1a-Carmen Sylva și retour (40 klm) anualul Championat al „Clubului ciclist Constănțean“ Plecarea va avea loc din fața teatrului Ligii Culturale la ora 9 a. m. I Primului sosit i se va decera o cupă de argint și o manlie aurită. La cinema „Rigal-Palaî“ cu începere de Mercuri 12 O i. Sg27 împreună cu finnul și artiști cel mai mare Matchul de box pentru eveniment: șampionatul sumei dintre Dempsey-Funey în 4 mari acte. La acest match au asistat peste 26o mii de spectatori și pariurile au întrecut suma de 15 milioane dolari. De Miercuri reprezentațiile încep de la ora 2 p. m. SE VÂND loturile 51 și 52, cartierul „Tataia“, fațadă strada Turda. A se adresa proprietaruIlui la ziar. ELEVUL Nicolau A. Gheorghe urmând la liceul «N. F.lipescu“ din Bazargic, a pierdut certificatul de absolvire al cursului primar școala No. 1 din Constanța. 11 dedată nul în mâinile oricui s’ar găsi. ^Serviciul de camionat C. F. R. are mutări și transporturi de mo>nă în oraș, cu camioane pe ar:uri și personal de manipulat. Piața cerealelor 12 Octombrie 1927 Oborul 32 căruțe porumb 46o-44o 7 „ grâu de toamnă 67o-71o 73 „ orz 585-600 16 m ovăz 535-570 11 . In 1625-168o 1 „ mei -53o 1 „ rap. navetă -112o 1 „ rap. muștar 125o 3 „ rapidă prim. 1ooo-lo3o 3 „ rap. sârb. 6oo-67o 27 spae de dughie 2oo-3oo