Dacia, iulie-octombrie 1927 (Anul 14, nr. 140-234)

1927-10-14 / nr. 225

ANUL XIV No. 225 Dimfer Prepristar 1. M. NOSCU «Redacția și Administrația Strada­ Trai*» No. 13 ABONAMENTUL Pe 12 Iuni . . . . 4 700­1» $ 1» • I • • • 400 „ Pentru autorități și Instituțiuni >~apare abonamentul îndoit. Manuscrisele nepublicate au se­mnap­oiază TELEFON: No. 42­3 și 85S1 Vineri 14 Octombrie 1927 f­ — Apare zilnic la ord. 12 — 11 — Hcdanic­anpil­larii­­_______________________________________________________________________________ Se bat muncitorii în port. Dovadă că nu au de lucru. Cinema REGO­L-Palat La 15, 14, 15 și 16 Octombrie c. IVAN MOSJOUKIN Natalie Lisenko „Mini [«El“ Frumoasă tragicomedie Va continua să ruleze Matchul de Box — DEMPSEY - TUNEY — Artiști cu programul schimbat Elena Georgel și Lică Radulescu JURAȚII Nu intenționăm a discuta fundamentul instituței jura­ților, această instituție po­pulară ce­ a dăinuit și dăi­­nuește încă în­ mai toate statele civilizate din lume. Faptul că se mențin pre­tutindeni Curțile cu Juri, e­­ o dovadă peremptorie a ne­cesității de­ a da poporului posibilitatea a judeca și o­­sândi, mai ales în țările un­de criminalitatea este încă „en vogue“, cum bunăoară se prezintă situația pe la­­ noi. Cele de mai jos nu’s de­cât unele reflecții, inspirate din cele ce s’au putut ve­dea și constata, la ultima sesiune a juraților din Con­­­stanța. In prim loc, e necesar să ne ocupăm de mentalitatea celei mai însemnate părți ale­­ juraților, relativ la modul de a sesiza lucrurile și mai ales de a se pronunța. S’au­­ văzut jurați cari, după ore întregi de desbateri, după rechizitorii și pledoarii, încă nu erau în cunoștință de cauză a faptului asupra că­ruia aveau să se pronunțe. Toate acestea nu prezin­tă o gravitate reală, de n’ar interveni unele circumstanțe cari nu numai că ating pres­tigiul instituțiunei, dar arun­ca asupra Justiției însăși, lumini urîte, ce atrag con­­cluziuni pesimiste relativ la Curțile cu juri. Ori, s-a constatat în unele procese recente că jurații se prezentau în instanța cu idei preconcepute asupra fiecărui caz ce aveau de judecat și în consecința, în fața unor astfel de judecă­­­­tori orice desbateri erau­­ transformate în simple pa­rodii. Secretul consultărilor pentru cari d-nii jurați de­pun legiuitul jurământ,­ era divulgat în chiar plină șe­dință, ceea ce a pus unele persoane în situația delicată de a-și vedea periclitată chiar siguranța individuală. In sfârșit, cine a văzut, după terminarea unui pro­ces de crimă pe anumiți domni jurați stând la cârci­­mă cu acuzații achitați de dânșii, și-a putut face o ideie exacta de tot ce se pen­ece. Se desprinde o con­luzii : In felul cum procedează, judecătorii populari contri­­bue ca Instituția să devieze moralicește și deci, o per­petuare a Curților cu Juri așa cum se prezintă astăzi, devine un nonsens. După părerea noastră, readucerea Jurilor la nive­lul pe care situația îi recla­mă, s’ar putea realiza fie printr’o selecționare a ju­­raților în sensul că aceștia, sa fie neapărat intelectuali sau oameni cu greutate și streini de politica ce’și în­tinde tentaculele pretutin­deni, fie prin strămutarea proceselor dintr’o regiune în alta, astfel, ca posibili­tatea unei imixtiuni intere­sate să fie, de nu chiar cu totul îndepărtată, cel puțin îngreuiata. De nu se vor aduce trans­formări importante în func­ționarea Curților cu Juri, să nu ne surprindă că procen­tul asasinatelor și­ al achi­tărilor pe sprânceană, va face progrese uimitoare. L. M. Moscu Raid aerian Italia- Constanța . Aviatorul Madelena a amerizat în portul nostru.— Un raid îndrăzneț.— Eri a amerizat în bazinul por­tului nostru un hidroavion italian tip „Savoya“ Isotta Traschinî, pilotat de către aviatorul Made­lena, având ca pasageri pe ingi­nerul Del Prede și pe mecanicul Piso. Acest hidroavion, ce posedă un motor ,Asso“ de Goo­­­­p„ a plecat de la baza hidroaviatică de pe lacul Magiore-Italia și a parcurs distanța până în portul nostru în mai puțin de 8 ore, urmând traseul Triest, Lobiana, Belgrad, Porțile de Fer și apoi cursul Dunării, până în dreptul Ostrovului, de unde s’a îndreptat în linie dreaptă la Constanța. Aparatul, a întâmpinat în drum vânturi puternice, atât deasupra teritoriului iugoslav cât și în Ro­mânia. Totuși, datorită bunei con­­strucțiuni, aviatorii au parcurs întregul drum, în condițiuni ex­celente. La cheiul halei de calaj a por­tului, unde hidroavionul a fost andocat în timpul scurtei șederi, curajoșii aviatori au fost primiți de către ofițerii din aviația ro­mână precum și membrii colo­­­­niei italiene. Aviatorul comandant Madelena se află într-un raid de forță de circa 3opoe mile. Hidroavionul a părăsit Con­stanța după o scurtă escală, în­­dreptându-se deasupra Mării Ne­gre către Rusia, urmând să a­­merizeze la baza de hidroaviație sovietică de pe Marea Azov. De aci, aviatorii vor pleca în sbor la Moscova, Leningrad, Stockholm, Germania, Olanda și Elveția, iar ultima escală va fi la Roma. Aparatul «Savoya“, care ne-a vizitat ori, este asemuitor aceluia cu care aviatorul De Pinedo a întreprins îndrăznețul raid transor ,­ceanic și este de construcție re­centă. Drumul până la viitoarea es­cală, Marea Azov, urma să fie efectuat în trei ore. Autoritățile sovietice au fost anunțate printr'o radiogramă transmisă din Italia, de sosirea aviatorilor. L. ^ —"N" ...... Viața juridică Procesul crimei din Muslubei Ziarul nostru a vorbit la timp despre crima comisă anul trecut în ziua de 26 Mai în comuna Capugi-Muslubei, de către Ion Cojocaru și fiul său Ion, cari surprinzând pe câmp pe locuito­rul Ilie Popa, i-au aplicat mai multe lovituri de cuțit. Victima transportată la spitalul din Hâr­­șova a sucombat. Procesul acestei crime a venit spre judecare înaintea Curții cu Juri, prezidată de către d. con­­consilier Papadat, fotoliul mini­sterului public fiind ocupat de­­ către d. prim procuror Emilian­­ Alexandrescu. După audierea a­­ aproape douăzeci de martori și­­ după rechizitoriul reprezentantului parchetului general, a luat cuvântul apărarea, reprezentată prin d-nii deputat Sandi Constantinescu, I. Radovici, Traian Constantinescu și Alecu Dan. Tatăl victimei s’a prezentat în instanță ca parte ci­vilă asistat de către d. avocat A. Gherghel, decanul baroului de Constanța. La orele 3 noaptea, jurații in­trând în deliberare au adus un verdict, negativ pentru Ion Cojo­­­­caru, pe baza căruia numitul a­­ fost achitat și unul afirmativ p­e­­­tru fiul său Bu­tior Ion, care a fost­­ condamnat la 5 ani recluziune și­­ 150.000 lei despăgubiri. Procesul N­ați­unii Pare de necrezut și totuși e o tristă realitate : Iuliu Ma­niu urmează sa compară ca inculpat, în fata tribunalului din Cluj, pentru ca omul cu fruntea senina și-a îngăduit să vorbească pri presa de rolul murdar al anumitor magistrați In alegerile trecute. Socotim că nu poate fi vorba de un simplu fapt divers ce oglindește moravurile zilelor noastre, de vreme ce pe banca acuzaților este adus acela care simbolizează forțele naționaliste ale romănismului de peste munți, luptătorul Iuliu Maniu. Procesul de la Cluj, va fi procesul națiunei oprimate de oligarhia lipsita de orice scrupul, iar nobilul acuzat, va deveni acolo, în fața purtătorilor de robe, cari și-au atrof­at conștiințele, acuzatorul înverșunat al corupției, de care u­­zează guvernul d-lui I. I. C. Brătianu, întru satisfacerea plă­cerii sale de a guverna, fara să-și îmbrace zăbranic negru, la Cluj se pregă­tesc cătușele. Cronica arilei Cu aj găina... Curaj găină că te tai, — câți n’au surâs privind la gât­lejul plăpând al orâtaniei sub cu­ f­țitul călăului argat, — câți nu s’au­­ cutremurat de groază, — dar u­ j u­­nii ca și ceilalți au mâncat cu poftă pipota nenorocitei moțate, fără a clipi, fără a înghiți pe tra­heea arteră, și mai cu seamă, fără­­ a merge cu gândul la sabia lui­­ Damocles care atârnă de-asupra capului fiecăruia. Și omul este într’adevăr de lăudat și de admirat pentru halul de nesimțire, de apariție și de in­­­ conștiență în care trăește. Că la capătul drumului stă,­ în mod in­variabil și inevitabil, «cumătră cu coasa în mână“, puțin îi pasă, ba face, cum se zice, pe americanul, o ignorează, o disprețuiește și n’o bagă în seamă. Vrea să trăiască și trăește... Est nobis ud­uisse satis... Ni-e de ajuns că am voit... Ce ne pasă că ne înșelăm pe noi înșine ?... Suntem nemuritori, voi trăi cât lumea: tu, el, ca și dum­neata și dumneavoastră, toți, — ei 1 da, toți veți muri, numai eu nu voi muri nici­odată. Și copleșiți sub noianul mize­riilor, sub ploaia de cărămizi ce ne transformă țeasta într’un câmp de cucuie și ne frânge șira spi­­­nării și ne pune în genunchi, — ridicăm cu mândrie tinda, surâ­ndem încântați, ne fudulim ca niște râței, facem o­­chiul roată și avem aer­­l de a spune vechiului: — Ia’ te uită minune !.. tră­­esc !... — Trăești?.. minune într’ade­văr, căci atâtea nenorociri câte ai dus în spinare, — cel care vor­bește nu-și vede propria lui co­coașe, — căci atâtea nenorociri câte ai dus în spinare mie mi-ar fi dat curajul să mă sinucid. Iar noi ne umflam toraxul și replicăm victorioși: — Eu, dragul meu, am avut un curaj și mai mare... Am avut curajul să trăesc. Supremă neghiobie, căci, cum a cântat poetul după catastrofa de la Farsala: »până și ruinele pier“... și tanii palpiți, după atâtea suferințe, n’avem decât un cuvânt în gură: „să trăesc“... iar duhoa­rea ne­miroase a pământ, căci noi. microbul morții se naște odată cu Curaj găină... l> ■ — I TfflIT I ii « tffl2 împușcat din imprudență Marinarul Ion Treanță din ma­rina militară, pe când se afla er­ Ax. Poni în port și curăța o armă care nu știa că-i încărcată, s’a împușcat în umărul drept. Rănitul a fost transportat la spitalul militar. gj Pentru aplana­rea conflictelor In port­uri dimineață, d. Alex. Negrea, prefectul poliției municipiului Con­stanța, a convocat pe toți delega­ții grupărilor muncitorești din port cărora le-a pus în vedere să intre în legalitate, spre a nu mai da loc la conflicte, în incinta portului. D. Negrea a arătat reprezentan­ților muncitorilor că atâta timp cât vor fi oameni ordonați, vor avea în d sa un sprijin real, iar dacă totuși muncitorimea se va deda la a l­uni certate cu justiția, va fi sil­it să procedeze in con­­­­secință, luând măsuri de repri­­­­mare. ----------------------------- -------------------------­ r* Suruil î­ f­us­rafraS"Sâ In numărul nostru precedent am anunțat că vaporul „Media*, sub pavilion persian, venind din Marea Neagră spre Bosfor, a fost împins de furtună peste stânci și s’a sfărâmat. In legătură cu cele de mai sus re­latate, se anunță că deși vasul de salvare „Semper Paratus“ sosise din Constantinopol la fața locului, „Media“ nu a putut fi salvat, din cauza spărturilor. -----------XXOXX--------— Crima din­ț­i­i Gefer-Facî Duminică 9 Octombrie la orele 12 din noapte, la un bal ce s’a dat în localul cârciumei din co­muna Gefer-Facî, tânărul Gavril Ivanof, din motive de ordin sen­timental, a tras câteva focuri de revolver asupra fetei Vesca Cos­­tava, în etate de 15 ani care nu a voit să răspundă la propunerile amoroase ale asasinului. Nefericita victimă a fost trans­portată în 5#ore­disperată la spi­talul din Bazargic. Criminalul a dispărut imediat după comiterea odiosului asasinat. Secția de jan­darmi din Daranculac a pus în ur­mărire pe Gavril Ivanof. --------xxoxx--------­­'ș 7 Terminarea li­­nhi Constanța- Techirghiol Zilele trecute s’a deschis pe seama ministerului de comunicații un credit extraordinar în valoare de lei 15.859.277, necesar pentru continuarea în regie a lucrărilor pentru terminarea liniei ferate Constanța-Carmen Sylva și Te­chirghiol sat. .­­—m Spargerea de la cofetăria­­ Im­periali“ Astânoapte, hoții au săvârșit o spargere la cofetăria „Imperială“ de pe strada Carol. Prin forțarea unei uși dosnice, ei au pătruns in localul cofetăriei de unde au sustras materiale­ de valoare. Bă­nuiți sunt doi foști lucrători ai cofetăriei. ­at——— 33 ț* t —■ Scutiri de impozite la construcții noni Sub ministeriatul d-lui Trancu­­lași s’a votat legea pentru încu­rajarea construcțiilor, lege care nu s’a aplicat până acum. Actua­lul guvern spune că legea este inaplicabilă. Din această cauză proprietarii de construcții nu pot beneficia de scutirea impozitului și situația este încurcată. Ministerul de finanțe a hotărât ca, independent de aplicarea a­­cestei legi, să scutească deocam­dată pe proprietari pentru un an de zile­ de impozite. Până atunci ,legea va fi modificată. I jLn... «——xxoxx— f ’m Pin port . ACCIDENT.­­ Muncitorul Pa­­j­larciuc V­isile, după ce a petr­cut , la cantina portului, s’a s’a dus să se preumble pe dig, de unde j a căzut peste lespezile de piatră Ii de li.baza digului, râmndu se. Puimnile îngrijiri i s’au dat la infirmeria portului, Amici cari ne părăsesc De câte­va săptămâni ne-a părăsit inapoindu-se in frumoa­sa-i patrie, d. Jean Frydas, con­sulul general al Greciei la Cons­tanta, i­n­sa a luat un concediu de odihnă dar, după cum a comu­nicat amicilor localnici, a ob­ținut să fie transferat în di­recția interioară din ministerul afacerilor străine. Nostalgia pa­­­­triei iubite de care-l ținea de­parte demnitatea cu care-l ono­rase de mulți ani statul ellin, a învins în sufletul și acestui distins fiu al EU odei puterea i de rezistență.­­I după ce a­­ făcut cu cinste față delica­telor sale însărcinări, în lun­­ga-i carieră de diplomat, d.­­ Jean Frydas a socotit pe bună­­ dreptate că trebue să-și apro­pie pentru totdeauna ființa pa­­­­triei sale. Diplomat distins și fin, d. Jean Frydas s-a făcut curând iubit și stimat în rândurile su­pușilor greci ale căror interese le reprezenta în această parte a României, după cum tot ast­fel grafie înaltelor d-sale însu­șiri a știut să se bucure de o aleasă considerație din partea­­ autorităților noastre. Iată de ce plecarea d-sale, lasă mari și unanime regrete în sufletele celor ce V au cu­noscut, stimat și apreciat. --------Q--------­ I ! Un criminal precoce * In cafeneaua lui Vasile Buder din suburbia Anadolchioi, copi­lul acestuia a fost tăiat cu cuți­­tul de către un alt copil al lui Ion Dincă. Mica victimă a fost internată la spitalul comunal. *--------KXOXX----— La tiții i Furt dintr’un vagon ji D într’un vagon al unui tren de­­ marfă colectiv, ce staționa în sta­ția Medgidia, s’a furat o însemnată cantitate de lână, ex­pediată din București la Cons­tanța pentru export. ---XXOXX—----- - U Luptă cu comi­tagii bulgari pe teritoriul grec I Atena 11.— In apropiere de satul Cernicevo, în districtul Flo­rina, s’a produs ori o ciocnire între un detașament de jandarmi și câțiva comitagii I b­ulgari, făcând parte dintr’o bandă de 190 revo­luționari. După informațiuni­le comuni­cate de către autoritățile iugo­­slave, această bandă trebuia să străbată teritoriul gre­c pentru a trece în Iugoslavia. Doi comitagii au fost uciși, unul a fost rănit. Unu­l din co­mitagii purta u­n chipiu cu sem­nul distinctiv al comite­tului mi­­cedo-bulgar. Asupra lui s-au gă­sit patru granate și o p­ușcă mi­litară. -----XXOUf-——* - % \ Cadouri pentru ori­ce o­­caziune, Bijuterii ven­­tăblie vinde cel mai eftin Cri­tsor­­nicaria MERU SUB str. Ca­rol 51. ■»*—XXCXX—■— Atacul bandi­tesc din port - Un grănicer aruncat în mare - Azi noapte la orele 3, un grup compus din trei marinari de pe vaporul sub pavilion german „Schwartzes Meer“ a atacat pe soldatul grănicer Surugiu Tudor din plutonul 2 grăniceri ce era de santint iă și după ce l’au lovit, , l’au aruncat în mare. Faptul fiind observat de gar­dianul Nencifi Nicolae din servi­ciul căpităniei portului, acesta a sărit în mare sab­âod pe soldat de la o moarte sigură, întru­cât a­­cela nu știa să înnoate. Ancheta acestui caz unic în a­­nalele portului Constanța, a înce­put imediat la căpitănia portului. Pentru confrați­ din provincie n­u­­mi DAMOCLES Când, cu câteva luni în urmă, guvernul a luat neînțeleasa hotă­­rîre de a ridica cenzura presei din Capitală, menținând — sau propriu zis înăsprind — pe aceea exercitată asupra presei de pro­vincie, într’un articol ne-am ex­primat pe deoparte nedumerirea noastră, iar pe de­ alta slabele speranțe ce aveam că așa zișii marii noștri confrați bucureșteni se vor mai gândi și la noi spre a ne lua apărarea, din moment ce pentru dânșii cenzura nu mai exista. Și într’adevăr, după scur­gerea unei bune părți de timp, constatăm ca slabele noastre spe­ranțe au și beteșugul de a se do­­­­vedi complectamente netemeinice.­­ Pentru­ că, marii noștri confrați­­i aceia cari își amintesc ca o presă de provincie numai există­­ a­­­­tunci când este cazul de a face­­ un protest mai răsunător, din cli­pa în care cenzura nu i-a mai privit personal, se complac în cea mai idilică asociațiune de gândire cu înaltul guvern, prefă­­cându-se că habar nu au­de ilega­litatea transformată de către a­­ceștia în sistem și ridicată rangul de dogmă în interesul su­iu­perior de gașcă. Principiul care stă la baza dez­­voltării și existenței instituțiunii presei, libertatea desăvârșită și * 1 * 3 totală, este clar, eludat de fla­granta complicitate a mu­i prea tăcutei și binevoitoarei prese din Capitală, cu guvernul cel mai re­trograd și persecutor din câte avut nenorocirea să posede țara a românească, vreodată. Nu vom căuta să demonstrăm aci nici grava eroare în care se află marii noștri confrați, cari cine știe din ce motive au abdi­cat cu atâta ușurință de la apăra­rea acestui principiu și nici nu vom spune că socotim a ști că motivele acestei lepădări ar tre­bui căutate în­­ satisfacția ce-ar resimți ei, știind că prin zugru­­marea noastră dispare un concu­rent destul de serios de pe piața provincială. Pentru că noi, sun­tem obișnu­it a socoti gazetăria, e în general, cu totul altceva decât simplă afacere de tarabă. După cum tot astfel, n’avem mo­tive deocamdată — a ne plân­ge de modul în care dn prefect al județului nostru își exercită pe­nibila sarcină de cenzor. Dar, nu înseamnă că dacă la Constanța stăpânirea are prefec­tul cel mai de treabă, lucrurile se petrec așil­ierea și în tot restul țârii ; și chiar dacă toți prefecții din România Mare și-ar exercita penibila misiune de cenzori, față de presă, cu aceeași delicateță, cu aceeași doză de bun simț ca prefectul nostru, d. Radu Roșcu­­leț, încă n’ar fi un motiv să ne declarăm satisfăcuți. Pentru­ că cenzura — indiferent de maniera în care se exercită—, însemnează vecinica trecere pe sub furcile caudine a slujitorilor presei, continua mutilare a sufle­tului gazetarului, modest serv al cauzei tuturor, sabia lui Damo­cles se spânzură ca un fatidic avertisment deasupra instituțiunii presei. Iată pentru­ ce apelăm la toți confrații din presa de provincie, aceia cari dețin laolaltă mai mult ca jumătate din puterea presei românești, de a-și uni protestele lor cu ale noastre pentru a obți­ne imediat ridi­area cenzurei care ne paște de atâta amar de timp libertatea și ne amenință exis­tența. Dacă cenzura n’a avut nici un rost de a fi instaurată atunci când a fost, acum, după atâtea luni de zile când înșiși guvernanții recu­nosc și stăruesc în a convinge mapamondul că trăim în cea mai deplină normalitate, ea nu mai are nici cel puțin atâta rațiune de a fi. Anumita chestiune în legătură cu actul de la 4 Ianuarie 1926 nu presa de provincie a agitat- o, ci tocmai presa Capitalei, aceea care se bucură de libertatea totală, o pune zilnic pe tapet, în formule mai mult sau mai puțin sibiline. Deci stăruim ca guvernul să renunțe odată la sistemul următor dictonului care g­ăs­ește : »Bate seaua să priceapă iapa“ și invi­tăm, pe adevărații confrați să por­nească la o acțiune viguroasă de a obține și pentru presa de pro­vincie desființarea cenzurii. AL. DEMETRIAD liii instiii­ D. It.-colonel Mihai Ion unul dintre cei mai distinși ofițeri ai jandarmeriei, fost coman­dant al școalei m­litare din O­­radea-Man­, a fost numit aju­tor al comandantului regimen­tului de jandarmi din localitate, luând comanda regimentului până la venirea comandantului titular. Până atunci, locul de ajutor al corpului îl va deține d. maior Gheorghiescu. Din cauza sărbătoarei de mâine, ziarul nostru va apare Sâmbătă la o­­­­rele obișnuite. r ".7­­ I­­ ’‘ Expoziția zooteh­nică din Med­gidia ce urma să aibe loc la 9 Oct. din cauza vremei rde s’a amânat pentru Duminică 23 Oc­tombrie Duminica de mijloc a Panaitului din Medgidia care în­cepe la 15 Oct. și ține până la 30 Oct. Duminică 16 crt. se va alerga pe parcursul C-1a-Carmen Sylva și retour (40 klm) anualul Cham­pionat al „Clubului ciclist Con­­stănțean“ Plecarea va avea loc din fața teatrului Ligii Culturale la ora 9 a. m. I Primului sosit i se va decer­a o cupă de argint și o m­anlie aurită. La cinema „Rigal-Palaî“ cu începere de Mercuri 12 O i. Sg27 împreună cu finnul și ar­tiști cel­­ mai mare Matchul de box pentru eveniment: șampio­­natul sumei dintre Dempsey-Fu­­ney în 4 mari acte. La acest match au asistat peste 26o mii de spectatori și pariurile au în­trecut suma de 15 milioane do­lari. De Miercuri reprezentațiile încep de la ora 2 p. m. SE VÂND loturile 51 și 52, cartierul „Tataia“, fațadă strada Turda. A se adresa proprietaru­­­I­lui la ziar. ELEVUL Nicolau A. Gheorghe urmând la liceul «N. F.lipe­scu“ din Bazargic, a pierdut certifica­­tul de absolvire al cursului pri­mar școala No. 1 din Constanța. 11 dedată nul în mâinile ori­cui s’ar găsi. ^Serviciul de camionat C. F. R. are mutări și transporturi de mo­­>n­ă în oraș, cu camioane pe ar­­:uri și personal de manipulat. Piața cerealelor 12 Octombrie 1927 Oborul 32 căruțe porumb 46o-44o 7 „ grâu de toamnă 67o-71o 73 „ orz 585-600 16 m ovăz 535-570 11 . In 1625-168o 1 „ mei -53o 1 „ rap. navetă -112o 1 „ rap. muștar 125o 3 „ rapidă prim. 1ooo-lo3o 3 „ rap. sârb. 6oo-67o 27 s­pae de dughie 2oo-3oo

Next