Dacia, iulie-decembrie 1928 (Anul 15, nr. 136-279)

1928-12-08 / nr. 264

im X«­ Ka 264 Olpaator^Prop Hâîap .. Mi MOLCU Rodaotla șl Administra}!» StradaTraian No, 30 ABONAMENTUL >e 12 lőni............................. 700 lei ó ...................... 400 . 'entra au­torit 5',! ii institution! ban­care abonamentul îndoit Manuscrisele nepublicate nu­­« înapoiază TELEFONI No. 82/2 Apare zilnic la orale 12 — ANUNCIURI DUPĂ TARIF Sâmbătă 8 Decembrie 1928 Sunt îndestul de cunoscute în­­ușirile miraculoase ale lacului d era Techirghiol, spre care nu­­mesc cu îndreptățire speranțe ei moșteniții de pretutindeni ai nei eredități nenorocite. Pe țtr­­lurile acestui lac a poposit, cu uțini ani In urmă, un biet tânăr rar, venit de undeva din restul rii de peste Dunăre, ca să sca­­: din naufragiul vieței cele că­­ra picături de vlagă ce-i mai lase o natură vitregă și avară, o­iața palidă și bolnăvicioasă care împietrise surâsul trist unei resemnate umilințe și din ijlocul careea își proecta forma o scenă un nas disproporționat, un început de cocoașă Intre neplați și cu mâinile devastate ! rachitism, sărmana treantă o­­nească a implorat o bucată­­ vreme ca ardoarea disperărei hurite milostive ale lacului și nunta — la măsura în care nunile mai sunt posibile astăzi s’a săvârșit. Au fost adică se­te puterile răului și procesul de­scompunere ce amenința să nu­ cească întreaga ființă a fost rit în joc. Dar se vede că puterile curi­­t ale lacului blagoslovit au u­­ri rezonanțe curioase, căci p­lețul nostru încă nu se cură­­bine de nomolul tămăduitor, ci simți clocotind în sufletul nestăpânită vocațiune pe­­o poruncitoare dorință de a-și china toate puterile pentru mân­­ca patriei primejduite. Și ast­­în loc să se ducă, precum firesc, la urma lui spre a-și rece restul zilelor în rugăciuni mulțumire către înaltul creator, îndreptat pașii spre Cons­­oare de atunci are cinstea a-l adăposti între zidurile ta, debutul, ca toți bărbații po­­i de seamă, în gazetărie, căci bine de rău putea acuma să nu condei în mână și citise­ră într’o cărțulie, că gazetăria e departe. Și cum organele care palsează viața publică, ci și pretutindeni, sunt parti­­politice — tată­l adus în arta de a se pronunța pentru l din ele. Alegerea nu i-a fost căci uitându-se în oglindă în scris fără ezitare în partidul omului, care precum se știe trage viața prin rădăcinile ce re înfundate în pătură de jos pătura țărănească“, ceasta ,pătură de jos“, pătu­­­ră nescă adică, în care­­ își uoiase rădăcinile" proaspătul ei"a putut spre fericirea ei arte din ziarul respectiv zi cu­­ luni întregi , când ieșia din când își făcea ghetele, când nota, când se ștergea la naș l om de stat, care nu uita odată să adaoge după nu­­e său spre cunoștința tuturor, n refren obsedant, amănuntul pe cale de a se încuscri cu­­ o­­ familie boerească". Se po­­­ate concepe un sacrificiu mar­e pe altarul democrației? asemenea personalitate dis­­ea însă de resurse care o au capabilă de isprăvi încă mari, și vorba ceea,­­pe ca­­binetul urmând a ajunge in­­bună zi secretar al partidu­­adică omul de încredere și a dreaptă a șefului. Dar tre­să știți — iertați-mă că ui­­m să vă spun — că între șeful se ruginise și-și per­­viaga, așa că vreo câțiva lri mai grijulivi pentru bi­fării au hotărît să regenere­­artidul reîntinerindu­i ca fie­­care scop au și pus ochii n veteran dela 1877, căci re­volintirii lui Tudor Vlade­­scu nu mai era nici unul în ai lipsea prilejul și unealta tru Înfăptuirea schimbării — jaf care să reducă cât mai riscurile aventurii și indivi­­în sufletul căruia felonia să o distileze picătură cu pică­­, ci să stea așezată turcește a ea acasă. Deci, când șeful la căruia se completa se ga­la o depărtare de câteva mii kilometri într-o călătorie prin natate, secretarul sâu și-a inima in dinți și cu un cu­­de nedescris a trecut cu arme aia vreau să zic cu re­gistre și ștampile, de partea in­surgenților. Aci se oprește cro­nica mea, ceea ce a urmat fiind de domeniul istoriei contempo­rane și deci îndestul de cunoscut. Eroul nostru e astăzi mândru de laurii câștigați și așteaptă cu încredere a doua înviere, când stăpânii săi venind la guvern îl vor răsplăti așa cum merită. Vă veți întreba poate, stimați concetățeni, ca m’a îndemnat să ies din obișnuita mea rezervă publicistică și să semna’ez aten­ției Dv., așa cum o fac, pe unul din exemplarele ,tin relatat care se ridică“. E o explicație cu care vă sânt dator și v’o dau în rân­durile ce urmează. In Constanța trăesc între alții o mână de oameni alcătuind un grup destul de cunoscut în ma­nifestările vieței publice locale și din care are cinstea și subsem­nami de a face parte. Fie­care din acești oameni are printre D^. o vechime de câteva decenii, în care timp și-a dat toate silințele să dobândească și să m irite stima aproapelui. Nici o faptă re­probabilă sau suspectă nu se leagă în amintirea D-voastra de grupul acesta, care și-a păstrat neștirbit numele bun și căruia nu i-a lipsit nici­odată demnita­tea. Ba încă din aceste însușiri a fost în stare să mai împrumute și altora, care și le cam pierdu­seră pe ale lor. Se stabilise, prin jocul intim al legilor de psih­ologie colec­tivă, în mintea Dv. a tuturor, o apre­ciere, în ce ne privește, corespun­zătoare coeficientului moral ară­tat mai sus insă, stimați conce­tățeni, judecându ne astfel, căzu­­serați cu toții într’o gravă eroare. Intre voi am fost și voi nu ne-ați cunoscut — deși trăim împreună de zeci și zeci de an’. A trebuit să vină omulețul providențial de care mă ocup mai sus, să ia în mâinile lui vânjoase, așa cum ai le-a redat Techirghiolul, balanța valorilor morale și să vă arate cine suntem. Acum vi s’a luat vălul de pe ochi, acum știți că noi suntem niște­­ muribunzi po­litici“, niște „ciuperci“, niște „pa­raziți ce trebuesc extirpați* ca niște degete rachitice, niște „ele­mente trândave* de care trebue să vă descotorosiți, in sfârșit niște „ratați*. Aceasta e cea mai de seamă descoperire dela descoperirea A­­mericei în­coace și am crezut că autorul ei merită să fie pus în lumină în chip deosebit. Pentru mai deplină edificare cetiți ,Marea Neagră“ dela 2 Decembrie curent și veți vedea până unde e în stare să meargă cu nerușinarea o biată epavă și fizică și morală. Ion Bentoiu Un răspuns în tâcăriri­ioanite Schiță ele moravuri politice — Pedepsirea ta­uis comisar a­­buziv D. Nicu Petru, prefectul ju­dețului fiind informat că un comisar de la prefectura poliției, anume D. Predescu, cu de la sine putere a încercat să îm­­pedice o întrunire liberală con­vocată de d. Istrate Micescu, a dispus pedepsirea incorectu­lui slujaș cu perderea salariu­lui pe 15 zile și mutarea aces­tuia la poliția Guzgan, cerând in acelaș timp ministerului de interne, destituirea numitului. Sinuciderea unui student din Bazargic din dimineața la orele 9, tână­rul Teodor Beșcoff din Bazargic a încercat să se sinucidă triigân­­du și un glonte de revolver în piept. Cauzele disperatului act, cari au determinat pe acest tânăr in vâr­stă de numai 20 de ani să-și pue capăt zilelor ar fi unele grave neînțelegeri familiare. Tatăl sinu­cigașului este cunoscutul indus­triaș din Bizargic­a. Rudi Bișcoff, proprietarul morii cu acelaș nume. Partidul national ti­rănesc cheamă pe cetit­anii municipiu­lui Constanța la o mare întrunire publică ce va avea loc Duminică 9 De­cembrie orele 10 dimineața în sala cinematografului „Tranu- Bis“ din localitate. CETĂȚENI: Vitali lisla Ko. I a partidului Național țărănesc CU SEMNUL Candidații parti­dului național­­țărânesc La Senat D. 1. ST. RADOVIA D. 10 r­ STÂNCI­U Răspuns unor mano­pere „gazetărești“ N’am pretins niciodată „Viitoru­lui“, organ al mistificărilor gro­­ssiere și al excrocheriilor profe­sionale, de a informa corect pe aceia cari au curiozitatea să-l cer­ceteze, fiindcă acest ziar nu poa­te fi alta decât expresiunea fidelă a mentalității stăpânilor săi. Dar nu putem trece cu vederea afir­­mațiuniie pe cari „Viitorul“, în disprețul celui mai pur adevăr, se face, inspirat de șteagărul li­beralilor constănțeni d. Vasile P. Sassu, omul caraghios și stupid, detestat până și de cei mai de frunte partizani locali ai răposa­tului partid liberal. Or, numitul d. Sassu, profitând și de faptul că „Viitorul“ este reprezentat în localitate de un pe­riculos excroc în stare să vândă pentru bani și pe tat-său și pe mă-sa, a făcut să apară în nu­mărul de ori al acelui ziar, cris­talizate sub formă de reportaj politic și ca sesisantul titlu­­ . Valurile democrației în județul Constanța’1, o serie de inven­­țiuni și de răstălmăciri, de min­ciuni și de calomnii atât de go­gonate încât ori­ce om de bun simț rămâne uimit de atâta în­­drâsneală și lipsă de scrupul, neștiind dacă trebuie să creadă că a citit proza unui detracat i­­responsabil sau e victima unui mistificator de profesie, produs al unei eredități turmentate. Referindu-se la transferările de notari ordonate de d. prefect al județului Nica V. Petru, atât în interesul ordinii publice cât și pentru a da o satisfacțiune bie­ților săteni batjocoriți ani de-a­­rândul de câtva cozile de topor ale sinistrului domn Sassu — și igno­ând cu reaua credință care-1 caracterizează, sutele de recama­­țîani ale poporului satelor ce solicita această măsură perfect legală — corespondentul în ches­tie încearcă să bată monedă și dintr’acest act de gospo­dărie județeană. Dar cine vor­bește? Omul cu barbă care pe timpul atotputerniciei sale a lăsat pe drumuri sute de funcționari de carieră, îmbătrâniți în slujbe, pentru a-și caza creaturile sale?!. Mai departe, tristul personaj care în trecutele elecțiuni de pă­cătoasă aducere aminte, a patro­nat schingiuirea și stâlcirea în bătăi a țâ­anilor din județul Con­stanța, are îndrăzneala să afirme că s'ar fi produs violențe împo­triva ersaturilor sale. Dar această afirmație este atât de șubredă, încât nici nu merită să mai fie combătută ! Ar fi suficient să a­­mintim nu numai că nu se petre: violențe împotriva electo­rilor liberali» cari cutreeră județul nestingh­rit*, dar că aceștia au luat cuvântul la o adunare poli­tică, după oratorii național-țărâ­­niști, cari dealtfel, au avut deli­catețea să-i asculte până la sfâr­șit, formând doar ei „publicul“, pentru­ că, între timp sătenii au plecat la cas­le lor, neavând plă­cere sa-i asculte. In ceea ce privește afirmația că pretorii au primit ordinul să facă în specțiuni ,drastice“, are alt­­ tâlcu decât acela pe care i-l a­­cordă prepusul d-lui Sassu , nu pentru a găsi „b^țe-n roate“ con­siliilor spre a se dizolva apoi, ci pentru a descoperi pungășii și fraude, așa cum s’a și întâmplat în câteva locuri, iată adevăratul „tâlc“ al inspe­țiunilor pretorilor. Să fie liniștit, tristul personaj cu barbă al Vasluiului, că actualii ocârmuitori ai județului au des­tulă repulsiune pentru sistemele care i-au asigurat lui o tactică atotputernicie, spre a le experi­menta, când nici nu au nevoie. Mai departe, uzând de proce­deul clasic al hoțului care fură și strigă „pu­ne-ți mâna pe hoț!­i, spre a se salva, acelaș­i. Sassu se plânge că afișele sale electo­rale sunt distruse i­ar, deunăzi, poliția a prins vre­o câțiva derbe­dei cari distrugeau afișele guver­nului, din ordinul d lui Sassu. In ceea ce privește libertatea întruni­rilor, eram cazul comisarului Pre­descu, finul d-lui Sassu, care a încercat să dizolve o întrunire a dizidenței liberale și care și-a primit pedeapsa : 15 zile pierde­rea salariului, și mutarea discip­i­­nară la Cuzgun. Așa înțeleg ac­tualii guvernanți să asigure liber­tatea opoziției în campania elec­torală. Dar acolo, unde cinismul d-lui Sasîu întrece marginile, este când afirmă că, întregul corp didactic al școalei primare No. 5 de băeți, în frunte cu d. Lepădatu, șeful partidului național-țărânesc, este descom­plectat „și suplinit de oameni completamente nepregă­tiți“, întrucât titularii candidează pe liste sau au primit demnități. • D. V. Lepădatu nici nu face­­ parte din corpul profesoral res­pectiv, iar suplinitorii în chestie sunt chiar membrii ai partidului liberal, pe cari nu știm cum îi va fi impresionat aprecierea puțin măgulitoare pe care o face asupra lor șeful lor politic, deși în fapt acei domni sunt învățători titrați și oameni cari știu să-și facă da­toria cu prisosință. Dar, cum se poate pretinde adevărul unui om ca d. Sassu, care a trăit și s’a ridicat până acolo unde a ajuns prin minciună, prin milogenlă și prin josnicie?].. Ar fi absurd să mai insistăm. D. Iuliu Maniu a sosit în Ca­pitală dri dimineață cu ac­celeratul de Arad, d. Iuliu Mani­u, președin­tele Consiliului s’a îna­poiat în Capitală din călătoria electorală pe care a fă­cut-o în Ar­deal. La gară d-sa a fost întâmp­inat de d n­ii M. Vlahide, secretarul ge­neral al Preș­edint­iei și general Nicoleanu, pre­fectul poliției Capital*!. Consfătuiri mi­nisteriale D. Iuliu Maniu președintele Consiliului fiind chemat telegrafic a sosit ori dimineață în Capitală. In cursul din min­ții primul mi­nistru a avut mai multe întreve­deri cu d-nii Mihail Popovici, Madgearu și Mironescu, in pri­vința speculei ce se face cu co­tarea leului în bursele din străi­­natat­i și măsurile pe care guver­nul înțelege să le ia, pentru con­trabalansarea acestor manevre. La amiază d. Iuliu Maniu s-a prezentat în audiență principelui Ni­cola­e prezintând felicitări în numele guvernului. Banditismele un județ - Preot jefuit de țigani — O bandă de țigani nomazi, s’a introdus în locuința preotului Râ­­dul­scu din Giuvenila, jefuindu-i de bani și obiecte casnice. Țiganii Nicolae Constantin și Marin Cucurgiu au fost arestați de jandarmi ■"'"«urm­au Cronica zilei Echilibrul La sfârșitul ori­cărei mari conflagrațiuni dintre po­poare, — lucrul este constatat­­ și istoria vorbește, — survine iun dezechilibru complet; schim­­­­barea de obiceiuri și moravuri; *mutări de capitale și hotare ;­­prăbușire și înâlțare de pături sociale ; noi regimuri de guver­nământ ; deprecierea monezilor și scumpirea mărfurilor; dicta­tori și bandiți apar pe firma­mentul... politic; industrii și me­serii neașteptate se crează. Ba ceva mai mult, survine.— Iși tocmai asupra acestui feno­­men bizar dorim să ne oprim «și astăzi. — un vădit dezechilibru dintre sexe. Dar ce este mai extraordinar, este că... bărbații­­ apar întotdeauna mai numeroși decât femeile ! Care va să zică, ei au luptat, ei au fost măcelăriți, împușcați, distruși în masă, iar atunci când guvernele intrate în „nor­mal“ dresează tablourile recen­sământului, constată spre mira­­rea tuturora că... femeile lipsesc, că femeile se găsesc într'o vă­dită inferioritate numerică. IQAr fi cazul să ne întrebăm, de ce ? « Distinșii mei lectori vor fi observat de mult că, în ciuda dictatorului care afirmă și sus­ține că natura non facit saltus, face totuși lucrurile pe dos. De ești bun și d­r­e­p­t și cinstit, ajungi mizerabil, desculț și disprețuit. De ești incult, poți ocupa cele mai înalte posturi și din contra, ca să fii simplu slujbaș modest, se cere să fii diploma în buzunar. Dar toate aceste constatări, nu explică de ce, după un răz­boi crâncen, femeile mor și bărbații se înmulțesc.­­ Probab­l pentru că Natura, setoasă de carne pentru tunuri, naște în aceste epoce de răz­vrătire aproape exclusiv numai bărbați. Este un mister pe care nu vom încerca să-l pătrundem, constatăm un fapt. Ar mai fi o probabilitate, a­­nume aceea că bărbatul, pe câmpul de luptă, departe de femee, poate trăi fără ea, pe când femeea, despărțită de bărbat se ofilește, se usucă, dă în oftică și sfârșește prin a emigra pe lumea cealaltă. Și, într’adevăr, ce altă des­­legare am putea da acestei im­portante probleme ? Cifrele vorbesc In mod indiscutabil: după marele conflict european, scrie Myriam Mc­Hesley, a­­vem trei bărbați pentru două f­emei! In urma acestui bizar rezul­tat, ne spargem capul în zadar atunci când ne mirăm de ce majoritatea căsniciilor cu forma unui triunghi, fenomenul este cât se poate de firesc. Astfel ech­librul se restabi­­ lX. FONI fl 11$ lește de la sine,.. MOȚAȚI o $*fața emajelor 6 Decembrie 1­928 25 orz -540 6 ovăz 570*600 16 a porumb 450-550 Prefectura liberală P­rimarul din Comana . Stabilind principiul că legea este de două feluri: lege și pe lângă lege -liberalii, pentru susținerea intereselor de partid, au călcat legea brutal, fără să țină seamă nici de eleganța gestului de­ a invoca oarecari forme. Pe ei îi chinuia gândul că la comune s’ar putea munci cinsti în beneficiul tuturor și că elementele rare ale partidului liberal, vor rămâne fără demnități productive, din cauza lipsei complete de popularitate și de încredere. De aceea au înlăturat din a început orice timiditate, s’au depărtat cu totul de lege și au lucrat în comune ca în propriile turle. Deși legea administrativă precizează că la comunele alcătuite din mai multe sate, consiliile trebue să aibă membri din toate sa­tele, totuș consiliile lor comunale au membri numii din satele de reședință. Cătunele n’au fost admise nici la vot. Deși legea administrativă spune că la alegerile comune, lista majoritară ia 7 membri, iar cea minoritară 2 membri — sunt comune din lista majoritară unde au intrat 8 membrii în consiliu, iar din cea minoritară numai unul. Și mai mult încă, la demisio­­narea vre-unuia din minoritate (cincime), î­n loc să se introducă în consiliu candidatul următor de pe lista respectivă, se introducea cel următor de pe lista majoritară. O călcare grosolană a celor mai­ elementare texte. Dealtminteri astăzi încă, după 25 zile de cercetări laborioase, încă nu s’a putut stabili în mod exaat și nominal membrii consi­liilor comunale din județ, pentru că în registrul special al consilii­lor e o încurcătură fără seamăn, iar în dosarele fiecărei comune este o neregulă revoltătoare, provocate amândouă de prea desele schimbări de consilii și călcări de lege. Ca încoronarea acestui sistem de administrație este cazul pri­marului din Comana (Mustafaci). Trebue spus că din 2 Martie 1928 și până astăzi Comana a avut 10 primari. Ultimul a fost Arif Mefa venit în fruntea comunei prin ingenioasa concepție pe care o avea dl. Radu Roșculeț despre atribuțiunile sale. Și anume: fostul primar Dumitru Madan, demisionând din motive de interes pentru d-sa — prefectul județului, dl. Radu Roșculeț, împotriva tuturor textelor din legiuirile românești, a numit pur și simplu primar pe Arif Mera. E o flagrantă călcare a legii. Și totul a existat, iar autorul ei are astăzi curajul să se prezinte în fața alegătorilor și să le ceară voturile: îndrăzneala e prea mare. Information! Colonelul Ghenciu, Jalnica muscă politică din localitate, care se preumblă pe sub cozile tuturor partidelor tolerante, a amețit desigur de amoniacul ultimei lui plasări. Altfel nu se explică, chiar pentru el, „ordi­­nile­ pe care le dă lipitorilor de afișe averescane, ca să rupă afișele celorlalte partide politice sau să i Fpească numire și iu­tra peste ele. Declarațiunile date la poliție de cei surprinși în executarea acestui ordin sunt categorice. Ca urmare pe­nalizarea nu va întârzia și ea nu se va întinde numai asupra autorilor de fapt. aprilRii In dorința de a contribui la desvoltarea economică a jude­țului Caliacra, d. Ilie Mecu di­rectorul general al băncii de Scont a României, a decis în­ființarea la Bazargic a unei su­cursale a acelui solid institut de credit. Aceasta, și ca un omagiu pe care d-sa îl aduce Bazargicu­­lui, oraș de care-l leagă fru­moase amintiri de pe timpul când a condus Banca națio­nală de acolo. Sperăm că noul Instrument de credit pus la îndemâna ca­pitalei județului vecin, va con­tribui la progresul provinciei cis danubiene. 1*1 "NITM MILiWLR­­D. Leon Panaitescu prefectul poliției a luat măsuri pentru tri­miterea la urmă a marelui număr de basarabeni, muritori de foame pe străzile orașului. In acest scop vor fi atașate mai multe vagoane la trenurile spre Basarabia. In noaptea de 3 ori, hoții au intrat prin efracție în cârciuma d-lui Dumitru Baia din Alacap, furând o cantitate mare de bău­turi spirtoase. Hoții s-au făcut ne­văzuți după ce au dat drumul să curgă din butoaie, inundând piv­nița. Guvernul polon a organizat la Varșovia pentru comemorarea alipirea Ardealului cu România, o expoziție-Târg denumită „Săptă­mâna Românească"; aceasta se va ține între 1—8 Decembrie 1928, cu concursul Uniunea Ca­­merilor de Comerț din România. La această expoziție a fost invitată personal să participe și concetâțeana noastră, doamn­a Alexandrina Melisopol-Roth­a. In altă parte a ziarului relatăm despre mai multe atacuri bandi­tești comise de țiganii nomazi, în județul nostru. Aceiași tâlhari voind a prăda pe cârciumarul Ilie Corolan din Balramdede, și fiind simțiți au făcut uz de arme împușcând grav pe cârciumar. Doctorul Rossetti, s’a mutat în str. Cuza-Vocă 38. Cons­ultații de la 7 fam. —9 a. m., 2 j­u­t­. — 6 p. m. * Aprovizionați-vă cu încre­dere la „Frații Giuris“ cu lemne de foc stejar și fag calitatea s­a, cu prețuri cari desfid orice concurența, se vinde en-detail și cu vago­nul. A sosit și cărbuni car­­dif veritabil și primește co­menzi prompt transportate­­ la domiciliu. Telefon I . M . La marele teatru cinema „RE­GINA MARIA“ unica sală de ci­nema după toate cerințele mo­derne rulează filmul „„Circul Morții" Intre pauze Phillips - Luy, ce­lebrii iluzioniști. Orchestra specială sub condu­cerea d-lui I. Constantines­cu. Doamna Varo, înapoindu­se deja congresul profesorilor de dans, a adus cele mai noui dan­suri, care se predau la salonul „Regina” și în familie. Înscrierile zilnic la sală între orele 6—8. Duminicile după a­­miază de la orele 4—8 curs de perfecționare cu muzica jaizband. DE VÂNZARE 200 albii de plop, dife­rite mărimi, fără noduri. Preț convenabil. A se adresa I. Deliolan Str. Miron Costin 16 Depozit de fructe Cons­onța. f __ CRȘ Contrabandiștii I. Răgălie și Rață ambii fochiști pe vaporul „Dacia” al S. M. R.-eului, au fost amendați de vamă cu suma de 800 mii lei păntru o cotra­­banda de 10 covoare descoperită acum 3 săptămâni de către gră­nicerii din port. După o lipsă de câteva zil­ei, doctor Rapaport, s-a întor­­în localitate, reluându-și cona suitaile. 0

Next