Dacia, iulie-decembrie 1928 (Anul 15, nr. 136-279)

1928-10-14 / nr. 220

ARUL XV no. 220 Director-Proprietar L. M. mos cu Redaotla 9! Administrația Strada Tralan No 30 ABONAMENTUL Pe 12 luni . • ...................... 700 Iei t m ••»■••••• 400 s Pentru autorită­ț­i.instituțiuni ban­­care abonamentul îndoit Manuscrisele nepublicate nu se Înapoiază T­E­L­E­F­O­N 1 No. 42/3 și 85/1­­ — Apare zilnic la orele 12 — ANUNCIURI DUPĂ TARIF Duminică 14 Octombrie 1928 Moartea dictaturii Dacă împrejurarea că istoria se repeta este bine venită în unele cazuri, cu toate că prevederea lipsește istoriei, aceeaș repetiție poate provoca uneori nea­junsuri grave. Se credea că viața po­poarelor, imitând ceea ce în mic se zbăteau sa aibă indivizii, adică având în egală intensitate dorul de libertate, vor refuza o nouă dictatura. Erau spirite care nu ad­miteau monarhiile, forme mai mult sau mai puțin re­str­icționare și erau, cu atât mai mulți, aproape unanimi, cei pentru care, o dictatură în viața popoarelor moderne era im­pos­bilă sau destruc­­tivă. Fenomenul dictaturii s’a reeditat însă, tocmai după ce un cataclism politic și omenesc mondial se cre­dea că a împins mai îna­inte setea de libertate și de avânt individual. Pentru cei care princi­pial nu acceptau dictatura sub nici un motiv, fie chiar cel pretențios și echivoc al redeșteptării spiritului na­țional, faptul are o carte în desechilibrul expli­post­belic. Cele câteva state ce se bânuesc prospere și fericite sub pumnul dictatorului sunt, în realitate, prada u­­nui miragiu ușor de înțeles pentru organismele slabe sau excesiv încercate ale acelor popoare. Spania, sânge viu și din cauza vioiciunii îngroșat, a suportat lovitura de stat a lui Primo de Rivera fiindcă îi trebuia o lovitură de Stat și poate, fiindcă Regele își trimes­­e generalul sa cu­cerească puterea pe care el însuși o pierduse. Italia nu a făcut calcule, ci gest. Marșul asupra Ro­­m­ei, reeditare barocă a lui Iuliu Cez­a ridica o forma­țiune de specula sentimen­tală contra unei instituții de guvernământ plat și quasi inexistent sau, fie zis, con­tra unui comunism fără e­­cou. Grefate, așadar, pe eve­nimente efemere, constitu­țiile dictatoriale nu rezultantele unor forțe sunt în­delungat rumegate. De îndată ce nevoile zi­lei vor lua un nou aspect dictatura va apăsa greu pe umerii unor state ce vor refuza să se medievalizeze în mijlocul timpurilor de mare și legitim progres. La ce bun încearcă dic­­tatorul cutare să-și orga­nizeze vremelnicia ? Nu putem admite, în nici un caz, că două state în plin con­tact cu democrat și avid de universul liber­tate au sa se constrângă sub pumnul unui imperator legat de azi, nu de eterni­tate. Mircea Grigorescu +£ 12 Erl după amiază a fost con­dus la lăcașul de veci, corpul neînsuflețit al bătrânului Athana­­sie Tramundana, unul dintre ve­chile fete negustorești ale pro­vinciei noastre. Cu Tramundana dispare încă unul dintre constänfenii ce prin cinste și muncă s'au ilustrat o viață întreagă și deși »streină așa după cum toți exilații de peste Dunăre obișnuesc să nu­mească pe autohtonii dobro­geni, dispărutul a lăsat pentru orfani, suma de coooc lei, mai mult desigur decât Ion I. C. Brătianu și Alecu Constanti­­nescu, nababi de pe urma isto­virii poporului, care totuși n’au lăsat nimic fiilor acelora cari s’au sacrificat pe altarul pa­triei. Pentru cei cu „eseu“ in coa­dă, cari in viată nu fac altceva decât să acumuleze averi, e­­xemplul lui Athanase Tramun­dana să fie o palmă bine a­­puicată. Pentru autohtonii, e tacă o dovadă a sentimentelor ce dom­nesc in rândurile lor. In jurul exame­nelor de la ex­ternat —O dispoziție a mi­nisterului de in­strucție neținută In seamă — O comisiune formată din pă­­rinții elevelor lăsate repetente la examenele de corijență de la externatul de fete din localita­te, a obținut din partea minis­terului Instrucțiunii publice, anularea acestor examene, ele constituind un veritabil scandal școlar. Ori, cu toată dispoziția ad-hoc a ministerului, Inspecto­ratul școlar din localitate nu vrea să țină socoteală de a­­cest ordin. Din această cauză părinții se văd nevoiți să re­curgă la noul Intervention!. Curtea cu Juri Proces de tâl­hărie Eri fiind ultima ședință a se­­ziunei de toamnă a Cărții cu Juri din localitate, a venit spre jude­care procesul lui Pavel P­âcintă care în unire cu Ilie L­ipu și Ion Plăcintă în anul 1923, în seara de 8 spre 9 Noembrie a jefuit în dreptul kilometrului 5, doi că­lători iar în seara următoare, s-a dus la moșia d-lui 1, Popeia din Agigea furând magnetoul de la tractor și maltratând grav pe paz­nic, căruia îi furase un ceas și 52 lei. Ultimii doi neputând fi prinși au fost condamnați în lipsă de Curte la câte­va ani recluziune iar Pavel Plăcin â fiind arestat în satul său natal din Basarabia, a fost supus judecății juraților in ședința de eri. In urma pledoariei d-nei avo­cate Armașu, jurați au­ adus un verdict negativ pe baza căruia Curtea a achitat pe acuzat. La sfârșitul acestei ultime șe­dințe de consilier Rusescu preșe­dintele Curții a mulțumit juraților pentru că au colaborat spre a fi soluționate cea mai mare parte a proceselor puse pe rol. început de in­cendiu Aseară răsturnându-se o mașină de spirt aprinsă în bucătăria d-lui Ștefan Chir­­­­­scu din strada Ion Lahovari­u, flăcările au cuprins lucrurile din casă. Dându-se alarmă, au sărit mai mulți trecători, cari au ajutat la localizarea incendiului. —-----xox------— Șire incendiate Un incendiu a mistuit astă noapte mai multe șire cu pae proprietatea săteanului Verban Verban din comuna Casapchioi. Se crede că focul a fost pus. Pa­gubele sunt de 100.000 lei. Doctorul"""ROSENBLATT, specializat la Paris, s-a mutat în str. Carol 133, deasupra magazinului de mobile Scardanas. Rezultatul defi­nitiv al alegeri­lor din Prahova — Au votat numai ju­mătate din alegătorii înscriși — Ploești. 12. — Biroul central electoral, compus din primul­ pre­­ședinte d. Radu Caratase, jude­cător d. Dimiu și prim grefier d. Istrătescu, a totalizat rezultatele alegerilor județene . Alegatori înscriși 70.058 Votanți 38821 Voturi neexprimate anulate 490 Exprimate anulate 578 Au întrunit: Lista lib­rală 18.298 voturi Lista naț.-țărănistă 14.600 . Lista quintistă 5.345 * S’a proclamat balotaj. Un comerciant agresiv O agresiune sălbatecă s’a petrecut în depozitul de lemne a d-lui Cituris. D. lani Sari, în urma unei cer­te cu A. Gianis, a aplicat aces­­tuia din urmă o puternică lovi­tură în cap cu un lemn. Vict­ma a fost pusă sub îngrijiri medi­cale. Autoritățile au fost încunoștiin­­țate de această agresiune. „Nu mai este vorba să plece Vintilă ca să vie Maniu, să ple­ce liberalii ca să vină nationat­­țărăniștii - ci pleacă un SISTEM ca să-l înlocuiască altul“. ION MIHALACHE (Conferința regională de la București) Sursa economiei .. Părinți, Elevi și Eleve, Nu cumpărați nici o carte sau re­quisite școlare până ce nu vizitați L­ibrăria ALBANIA Strada CAROL No. 30 cu SUCURSALA în str. Mangaliei 28 tare unii til ni ne rabat D­emocrația și festinul Declarațiile recente ale d-lui Ion Mih­alache au fost concludente și desigur, autorizate . Partidul național țără­nesc nu va participa la serbările semicentenarului Dobro­­gei, prezidate de­ un guvern a cărui autoritate nu o recunoa­ște, de­oarece cuvântul de ordine este ca sa nu ia parte la nici urn act solemn al guvernării liberale. Scopul declarațilior pe care vajnicul luptător demo­crat le-a făcut ziarului „Dacia", a fost tocm­ai acela de-a ri­sipi anumite echivocuri și svonuri lansate de liberali. Deci e caraghios din partea anumitor ziare guver­namentale să anunțe că partidul național-țărănesc, într'o formă ori alta, va consimți să onoreze guvernul cu pre­zența sa la serbările dobrogene. Pentru aceia ce alcătuesc tabăra democrației române,­­festinul nostru este o bucurie sufletească. în timp ce pei­­guvernamentali ocazie de irosit alte milioane din bugetul statului falit. D. Vintilă Bră­­tianu n’a putut obține proro­garea Citim în .Curentul". Miercuri s’a dat u­timul a­­salt la Regență, pentru obține­rea prorogării Parlamentului. După cum era de prevăzut, toa­te insistențele primului-ministru au fost zadarnice. D. Vintilă Brătianu a trebuit să se de­clare satisfăcut cu decretul de convocare a Corpurilor Legiui­toare, pe ziua de 15 Octom­brie, care a și apărut în­­ Mo­nitorul Oficial de rir. Se pare că Regenții i-au dat a înțelege d-lui Vintilă Brătia­­nu că și acordarea decretului de convo­are constitue o numai puțină importantă favoare, întrunirile comi­tetului semicen­tenarului la fiecare seară se țin întruniri ale comitetului semicentenarului, la cari iau parte și reprezentanță comerțului, al școalelor și a tuturor instituțiilor din Dobrogea. Cu aceste ocaziuni se iau ul­­timile hotărâri în legătură cu mo­dul cum vor decurge serbările. Aseară s-a lucrat la alcătuirea a­­mânunțită a programului. — — Furt prin e­­fracție Hoți rămași necunoscuți s’au introdus astă noapte în locuința săteanului Radu Dimancea, fu­­rându-i mai multe obiecte casni­ce de valoare. "-iana­—« » Faptele un­ei Accident de automobil.­ Au­tomobilul cu No. 750 circulând cu viteză pe strada Carol, a dat peste o căruță pe care a deteri­­orat-o, rănind un sătean și calul. Șoferul a fost arestat de către a­­genții biroului de circulație. Epilogul contra­bandei de co­voare — Contrabandistul și complicii săi con­damnați — In fața tribunalului local con­stituit în mic parchet, a venit eri spre judecare procesul contra­bandei comisă zilele trecute de către inghnerul Pascu Șl­fan de pe vaporul „Principesa Maria“. Tribunalul alcătuit din d nii președinte D. Stoicescu, și jude asesor Viorescu a condamnat pe Pasca la 7 luni închisoare, pe maistrul Grosu de pe distrugăto­rul , Mărășești“ pentru complici­tate la 4 luni, iar pe soldații ma­rinari 1. Dima și 1. Silvestru tot pentru complicitate la câte 3 luni închisoare. Afară de această pedeapsă un­­gătorul Pasca Ștefan a mai fost condamnat de vama locală la o amendă de 2.708.000 lei. ------♦-------­ Alt accident al trenului rapid Astă noapte trenul rapid No. 93 București-Constanța a suferit un nou accident. La trecerea prin stația lui Traian unde trenul nu se Valul o­­prește, din greșala impegatului rapidul a luat-o pe linia a doua linie încă neconsolidată și nepro­­price trenurilor rapide. Astfel că la­rșire­a din stație la o curbă s-a produs o puter­nică smuncitură, din cauza căreia toți călătorii au căzut, producân­­du-se astfel o mare panică. ------♦>— Cum s’a produs înjunghierea dele Cernavoda In numărul trecut al nostru am relatat despre ziarului înjun­ghierea șefului siguranței din Cer­navoda 1. Gheorghiu și a țiganu­lui Vasile Nițel. Poliția din Cernavoda a depus astăzi un nou raport parchetului, din care rezultă următoarele : ALltieri seară în cârciumi lui Bombaș, d. Gheorghiu a tras o palmă unui țigan. Acesta dând alarma au venit la cârciumă o drone de țigani cu femei și co­pii, spre a lua la bătae pe șeful siguranței. La un moment dat, țiganii au vrut să-l dând cu cuțitul. Pe înjunghie, lângă d. Gheorghiu iasă, a fost rântt mai grav de aceștia și Vasile Niț­u. --------------------— O jurisprudență a Casației Tribunalul Constanți condam­nase conform legii micului par­chet pe Nicolae Popescu și Ni­­colae Chirică, secundul pentru că a cedat presiunei primului, depunând o mărturie mincinoasă în fața tribunalului. Curtea de Apel a menținut această con­­damnațiune. Condamnații făcând recurs la Casație înalta instanță a fas­t fără trimitere hotărârea luată de orginele judiciare constănțene, sta­­blindu-se jurisprudența că delic­tul de sperjur nu se săvâ­șește decât dacă s’a consumat pe de­plin, ducând la consecința la care tindea, contrar fiind calificat drept o tentativă nepedepsitâ. Vinovații acci­dentului de c.f.r. din Dorobanțul Jandarmii din Medgidia au reușit să aresteze pe impiega­tul Radu Vasile și acarul Ză­­harescu, culpabili in acidentul suferit de rapidul No. 93 Bu­curești-Constanța în stafia Do­robanțul. Ambii după cum am arătat, dispăruseră din momen­tul accidentului. Ei au fost aduși la Cons­tanta, unde au fost depuși in arestul prefecturei de polipe, până la terminarea cercetărilor. Hociota a fost la numărul de esri al ziarului nostru am relatat despre găsirea la malul mării în apropiere de plaja Tataia a cadavrului lui Ni­­colae Hociota, reîntors afal­teri cu vaporul „Sinaia" din Ame­rica. Cercetările au stabilit că ciota a fost asasinat și jefuit Ho­­do o însemnată sumă de bani ce-o adusese cu el din America, și nu s’a sinucis, cum se credea la în­ceput. Asasinii, pentru a deruta cercetările și a face să se creadă că Hociotâ s’a sinucis au aruncat lângă cadavru un revolver. ---------------------­ Piața eersa Salar 12 * * 15 12 Octombrie Î9?8 1 grâu de toamnă -700 252 m­orz 560-571 8 „ ovăz 545 570 1 „ meiu -600 15 a porumb 640-720 —*—*—«*■ —— Sătean jefuit de lsa 50.000 Iei Hoți s’au introdus astă noapte în casa locuitorului Ivan Zaharia din comuna Limanul, furându-i d­ntr’un cufăr suma de 50.000 lei. In urma cercetărilor făcute de jandarmii, hoții au putut fi prinși. Ei sunt Mironiuc Ivan și Ce­­prian Teodoroi. Cu actele dresate hoții vor fi înaintați parchetului. Pin Mangalia FURT. — Lui Costea Slave de 80 ani, din comuna Sarighiol satul Capucci, venit în Mangalia să-și cumpere un cojoc, i s’a fu­rat copo lei în următoarele îm­prejurări : Intrând în cârciuma Comino care are și hotelul cu acelaș nu­me cu intrarea și prin cârciuma a băut o 1­iră de țuică, iar după ce i s-au schimbat 5oo lei, a ur­cat la hotel cu intenția de a dor­mi. Acolo una din femeile de serviciu s-a buzunărit, luându-i toți banii. .­­—XXon— ii dini! Relativ la publicațiunea din zia­rul „Dacia“ No. 218 cum că d. L. Bancu datorează d-lui A. Dri­­va suma de lei 55.000 anunț pe această cale că suma nu este da­toria d-s le ci a subsemnatului. D-l S. Bancu împreună cu d. avocat Vasili Boțea — sunt nu­mai giranți pentru această sumă. Apostol Gheorghiu Măcelar piața Griviței 12 Octombrie 1928 Constanța *— Doamna­­ xxolx— Trigr­upi Vero, înapoindu se de.­a congresul profesorilor de dans, a adus cele mai nouă dan­suri, cari se predau la salonul­l Regina“ și în familie. Înscrierile zilnic la sală între orele 6—8. Duminicile după a­­miaza de la orele 4—8 curs de perfecționare ca muzica jaszband. Organizația palidi­ iația DIN CONSTANTA — Darea de seamă a secretarului organizației partidului National- Țărănesc din Municipiul Constanta, în congresul dela 7 Octombrie II In epoca de lupte politice care a caracterizat anul acesta, desigur că organizata noastră din Muni­­cipiu trebuia să aibi partea ei de activitate. In luna ianuarie în în­­treaga țară se începuse o serie de întruniri pe circumscripții e­­lectorale premergătoare marelor manifestări de la B­­icurești și Alba­­Iulia. In județul Constanța, dele­gația permanentă fixase prima intrunire din seria de zece la Mangalia, pentru ziua de 12 ia­­nuarie 1928. Comitetul central comunal a crezut necesar ca mai înainte de a se începe campania în județ, să organizeze o în­trunire publică la Constanța. Ca urmare la 8 ianuarie s-a ținut o frumoasă întrunire la Casa parti­dului, în prezența și cu concur­sul tuturor fruntașilor locali. După ce seria de consfătuiri din cen­trele de votare a luat sfârșit și înainte de manifestație de la 18 Martie din București, organiza­ția municipală a fost convocată într’o altă întrunire la 11 Martie. Astfel voința și solidaritatea or­ganizației noastre cu conducerea centrală a partidului, a procedat și urmat solidarizarea cu acei­a conducere a organizaților comu­nale din județ. Zvonul ca și ecoul semnalului de luptă, a fost la Constanța. In afară de acestea, organizația municipala a mai ți­nut o altă întrunire în ziua de 29 Ap­ilie, cu prilejul ședinței ordinare a comitetului județean, în prezența și cu participarea d-lui I. Răducanu, membru în co­mitetul central de direcție, care în aceiaș zi ținuse o conferință publică în sala Regal.« Dar dacă scopul de a se ma­nifesta politic organizația noastră a fost astfel realizat­ă totuș în­treținerea curentului viu în masse și îndrumarea spre organizarea sectoarelor trebuiau susținute. In consecință a fost ținut­ă nouă con­sfătuiri în diferite centre ale mu­nicipiului, în cari de-o pa­te s’au expus nevoile edilitare locale, iar de altă parte s’au expus putin­țele de realizare — de o parte s’au arătat diferitele uneltiri libe­rale, cu scopul de a Înșela mul­țimea, de altă parte s’au dat în­drumări în ceia ce privește atitu­dinea prietenilor noștri. Roadele acestor consfătuiri s’au evidențiat imediat prin organizarea sectoa­relor și constanta legătură care s’a format între conducere și masse. Este natural deci ca în urma unei atât de intense activități, să se fi mărit numărul aderenților partidului, mai ales că fiecărui cetățean i a fost pus la îndemână programul și statutul partidului și regulamentul organizației. Co­mitetul, ai cărui membri aveau în grijă fiecare câte un sector, a căutat astfel să transforme în fap­te dezideratele regulamentare. in luna Decembrie 1927, in epoca înscrierilor în listele elec­torale, o delegație din comitet a susținut înscrierile acelora cari solicitau acest lucru, indiferent de partidul politic din care facea parte. Intre timp însă, constatân­­du-se că o seamă de alegători au fost șterși de pe liste prin surprindere, înlăturând astfel de la primul drept al fiecărui cetățean, un mare număr de prieteni . Co­mitetul, prin publicații și invitați­­uni personale, a căutat și a is­­butit să înștiințeze pe cei mai mulți în cauză și a putut astfel, prin contenciosul expres înființat, să introducă în termen contesta­țiile, cari au redat dreptul răpit. O problemă edilitară de pri­mul ordin, care interesa de­o­po­trivă pe toți locuitorii municipiu­lui și anume iluminatul electric, a fost pusă în discuțiune prin hotărîrea Consiliului comunal, care a aprobat ca planurile să fie făcute de d. inginer Vasilescu­­Carpen din București. Organiza­ția, ’ ’ ,,r ur­ămuri­ilor date de CQutterii comunali membri ai *i<u i oloi, a aprobat in întregime punctul de vedere al acestora cari considerau planurile și cae­­tul de sarcini depuse ca, neîn­­destul studiate, inexact aplicate terenului, fără suficiente garanții pentru realizarea celei mai bune furnituri și departe de realitate. Dar punctele de vedere ale a­­cestor consilieri nu au putut fi expuse în consiliu din cauza ati­­tudinei consilierilor liberali, care a și determinat retragerea între­­gei opoziții din Consiliu, indife­rent de nuanță politică. Totuși pentru lămurirea opiniei publice și pentru a învedera dela înce­put lipsurile caetului de sarcini, organizația a însărcinat pe un domn consilier cu întocmirea unei broșuri în care să se arate pe larg și documentat toate vi­ciile. Broșura a fost tipărită și răspândită în public. Astfel și în această acțiune de desconsidera­re a intereselor publice, partidul nostru și-a spus cuvântul, preve­nind răul. Dealtminteri prin glasurile con­silierilor comunal membri ai par­tidului, interesele publice și in­­depedente de cele personale, au fost întodeauna apărate cu înver­­șiunare fie în ședințele consiliului comunei, fie prin intervențiuni la autoritățile superioare, cărora li s’au arâtat—lipsurile și neregulile de la conducerea municipiului. In calea avalanșei de uzurpări și în­călcări ce caracterizează admi­nistrația liberală însă — legala, loaial.­ și activa atitudine a celor cari apărau nevoile obștești, a rămas aproape fără răsunet, pen­­tru că în această situație legea este excepția cari se confirme n: regula. In ciuda tuturor piedicilor puse în cale, organizația puternică a partidului național-țărănesc din municipiul Constanța, este astăzi o frumoasă realitate. Nimic nu a putut rezista voinței și hotărî­­rii membrilor devotați ai parti­­dului, cari au înțeles că o for­mațiune puternică trebuie sa fie organizată. Viitorul, ori­care ar fi el, nu poate avea nici o sur­priză pentru noi. Suntem pre­gătiți să le întâmpinăm și să le inlaturăm pe toate. In drumul său ascendent înspre culmi de etern ideal, partidul Național-Țârânesc, nu mai poate fi si percuit. In urmă, au ră­mas toate acele umilitoare vie­tăți cari-și cuceresc existența tâ­­rîndu-se. Aici deasupra norilor și în lumina puternică a soarelui, nu pot trăi de­cât cei tari, decât cei liberi, decât cei cu fruntea sus. Și noi suntem tari, lib­ri și cu fruntea sus, — avem con­ști­ința împăcată că ne facem pe deplin datoria și că ne slujim țara cu toate resursele energiei noastre. Secretar central. Dan Alecu — >------ 1011181 Aseară au sosit în localitate d-nn­ ministru plenipotențiar Trifu, și Vlahide secretar general la președinția Consiliului. In consiliul de Miniștri de Jos s’a aprobat programul însemnat de comitetul de organizare pen­tru aniversarea a 56 de ani de la liberarea și alipirea Dobrogei de România S’a aprobat de aseme­nea o reducere de 5o la sută pe c. f. r. pentru călătoriil cari vor vor să asiste la aceste Serbări. _ D-lui doctor A. Săndulescu î-a sosit aparatul de Diatermie, e­­fluviații și curenți H. F. p­ntru vindecarea : plenoragiei acute și cronice, prostatită, b­olile de vest ca, scurgerile de orice fel la femei, b­olile de mitră, v­ar, im­potență etc. Consult 3-6 p. m. Puța indeped nții 18(Ividiu) vis-a-vis lib Soccec.

Next