Dacia, ianuarie-iunie 1929 (Anul 16, nr. 1-128)
1929-01-15 / nr. 10
Impozitul pe automobile Bugetul general al statului trebuia votat până la 1 ianuarie 1929. Deși s’au verificat amănunțit bugetele tuturor ministerelor deși s’au redus cheltuelile inutile, deși s’au desființat sinecuriștii și diurniștii, totuși prin toate aaceste reduceri nu coperi decât îi parte s’a putut agolul de peste cinci miliarde lei lăsat de liberali la plecarea lor de la putere. Spre a se putea continua și duce la bun sfârșit tratativele pentru realizarea împrumutului, ne trebuia neapărat un buget perfect echilibrat. In asemenea împrejurări altă soluție nu exista, și deci trebuiau căutate nouă surse de venituri pentru stat. Muncitorii de la sate și de la orașe, comercianții mici mijlocii din această țară, și cei erau, în raport cu veniturile ce realizau, prea mult impuși, trbuia prin urmare să se evite, prin orice mijloace, o nouă sporire de impozite asupra acestor clase sociale. Echitatea și dreptatea socială cereau să se înfințeze, în rând, impozite pe articolele prim de lux. Oameni, cari, în aceste vremuri de cumplită criză și sărăcie, își permit luxul de atâr sute de mii și milioane de lei în automobile de mare lux, trebuiau în primul rând puși la contribuțiune. Beneficiarii sistemului de ieri, cari s’au îmbogățit din secătuirea până la istovire a claselor producătoare din această țară, trebuiau impuși și guvernul a venit cu legea inființării unui impozit pe automobile. Prin această lege toate automobilele particulare au fost supuse unui impozit care începe de la 3000 lei pentru automobilele cele mai eftine și se urcă până la 10.000 lei pentru cele mai scumpe. Nu există om de bună credință care să nu aprobe din toată inima asemenea impozite. Numai liberalii țipă pe toate cărările în contra lor și au perfectă dreptate pentru că pe eii iubesc mai dârz aceste dări; ei sunt aceia cari, timp de 10 ani, au supt până la istorire vlaga claselor producătoare din această țară, prin dobinzi uzurate; ei sunt aceia cari au furat miliarde din patrimoniul statului (amintim fraudele de la Monitorul oficial, fraudele petrolifere etc.), pentru ca astăzi, sfidând cel mai elementar bun simț, să-și plimbe trupurile trândave și roase de vicii respingătoare în automobile de valori fantastice. Și, pentru a atrage de partea lor mulțimea, au mers cu nerușinarea până acolo că prin unul din ziarele lor din localitate scriau, mai zilele trecute, că prin aceste impozite se vor scumpi cursele la automobilele de pasageri. Lumea nu este însă atât de proastă precum o cred ei și oamenii de bună credință pot vedea în art. 1 al legii publicate în Monitorul Oficial No. 1 din 1 Ianuarie 1929 că automobilele de piață, autocamioanele automobile, autotractoarele și mașinile de motocultură, sunt scutite de aceste impozite. Deci toate acele automobile care servesc ca mijloc (unealtă) de câștigarea pâinei, sunt scutite de impozit. Rămân a se impune numai automobilele particulare, acelea al căror rost nu este altul decât de a satisface nevoile unei infime —ca număr— categorii sociale, defavorizați ai banului. ---------+. ANUL XVI No. 10 Director-Proprietar LML MOLCU Rodacfla și Adminiatrafla Strada Traian No. 30 ABONAMENTU £ I Pe 12 Iuni . ......................... 700 lei í ................................. 400 . Pentru autorități Instituțiunt ban care abonamentul Îndoit Manuscrisele nepublicate nu se Înapoiază Marți 15 Ianuarie 1929 TjELEFOM No. 82/2 — Apare zilnic la orele 12 — — ANUNCIURI DUPĂ TARIF — treoriaoizare ș Fără îndoială că dintre toate instituțiunile cari compun organizațiunea noastră de stat, poliția este aceea care are rolul cel mai dificil în asigurarea unor raporturi cuvenite între cetățeni ca și între aceștia și autoritățile constituite. Nu că poporul nostru ar fi compus dintr’o turmă de nărăvași refractari oricărei idei de ordine și de sociabilitate, ci pentru că între principiile atât de liberale proclamate de țării și măsura în constituția care acestea pot intra în domeniul realităților absolute, este o cale de mijloc în cadrul căreia îi este dat poliiei să-și facă datoria astfel încât să nu prejudicieze nici principiilor, nici autorității însăși — ceea ce repetăm, este foarte dificil, chiar atunci când instituțiunea ar poseda oameni suficient pregătiți în slujba ei. Or, nu acesta a fost cazul cu poliția noastră. Scoasă din rândul adevăratei sale rațiuni și denaturându-i-se cu desăvârșire rolul și rostul, aceasta instituție a ajuns o veritabila pacoste, bineînțeles, cu foarte neînsemnate excepțiuni onorabile. Timpurile mai noui, au impus crearea a încă unei instituțiuni polițiste, siguranța generală a statului, al căreia rost nu se dovedește a fi necesar nici până’n ziua de astăzi, fiindcă totuși suntem Dar un popor foarte susceptibil și prea mult guvernat de spiritul imitațiunei, de ce n’am fi avut și n’am avea și de aci înainte și noi, o copie, o pastișare după celebrul „intelligent service“ britanic ? Numai că de unde, chiar și sub ratificarea acestui slab argument, siguranța ar fi trebuit să fie un instrument special de contraspionaj al statului și de cercetări criminale mai anevoioase, prin voința acelora cari au stăpânit țara o jumătate de secol se transformă într’un instrument de teroare politică, internă. Socotim de prisos a stărui în detalii și precizări. Așadar ambele aceste instituțiuni, poliția și siguranța, transformate în oficine de intrigărie, opresiune și spoliere și împănate în majoritatea cazurilor cu elemente disperate și periculoase, excluse din rândul oamenilor cumsecade, dar cari print’aceasta ofereau garanția unei complete servitudini în slujba puternicilor zilei, nu mai puteau dăinui în țara aceasta, sub guvernul popular al celui mai democratic partid politic din Europa. Iată de ce aplaudăm inițiativa luată de d. subsecretar de stat D. R. Ioanițescu și care țintește reorganizarea și primenirea ambelor instituțiuni, astfel încât sa corespunda și rolului lor și nevoilor cele mai reale ale timpului. Prin« Din Germania se anunță un ger de 40 grade. O fi și p’acolo vre un Vintilă Brătianu ?... -XXQXZ Marele meeting muncitoresc de la „Tranulis“ — S'a cerut: Desființarea corporației, amnistia și respectarea muncii din dimineața sala „Tranulis“ a fost neincăpătoare față de marele număr de meseriași și muncitori cari au ținut să asiste la o întrunire profesională organizată de un comitet de inițiativă în fructe cu d. G. Georgescu. Piimoi a luat cuvântul d. Constatin Nițescu, care a făcut un călduros apel către meseriași, rugându-i a veni în jurul comitetului, ca împreună cu organizațiile din celelalte orașe să formeze un bloc al meseriașilor și muncitorilor din România. D-sa a cerut excluderea complectă a politicii din organizația muncitorească și face o expunere a actualei legi a corporației, lege care pe lângă că nu ajută întru nimic pe muncitori, dar îi apisă, chiar. Ca exeplu vorbitorul expune cazul muncitorului Alex, care din anul 1912 și Popa până în 1927 a plătit taxi de pensie. Anul acesta cerând pensia cuvenită—după ce a cotizat 15 ani—i s-a aprobat cu mare greutate suma de 178 lei anual. Vorbitorul mai cere o lege care să asigure plata muncii efectuată. D. Nițescu a termiat cerând desființarea corporației. D. G. Atanasov face un istoric al actualei legi a corporației și cere autonomia ei. D. Andrei Ionescu arată importanța meseriașului, care omenirea n’ar putea fără de exista. Și d-sa cere desființarea actualei legi a meseriașilor și înlocuirea prin o altă lege autonomă. Vorbitorul cere amnistia pentru toți oamenii nevinovați băgați la pușcărie de partidul liberal. D. lonescu închee cerând respectarea muncii efectuate. D. Ștefan Tomase opinează și d-sa pentru desființarea corporației. D. Madeleanu cere o largă autonomie a corporației și arată din cine sunt compuse birourile și servirile plătite din sudoarea muncitorului. D. Vasile Făgăraș luând ultimul cuvântul arată nevoia din care s’a născut întrunirea de azi. Cere unirea tuturor meseriașilor și muncitorilor pentru revendicarea drepturilor lor. D-sa cere autonomia complectă a corporației și nu desființarea ei. In cazul acesta, banii proveniți din cotele meseriașilor constânțeni, cote cari se ridică la aproape 6 milioane anual, vor fi administrate de comitete așa cum vor crede de cuvință. întrunirea se termină cu cooptarea în comitet a d-lor Chiriac și Tanase și se fixează noui întruniri pentru Marți și Duminică, când meseriașii veniți în număr mai mare vor cere: desființarea corporației, amnistia și respectarea muncii. Pentru întrunirea de Marți este așteptat să sosească in localitate și d. I. Răducanu ministrul muncii. F. URSEANU Partidul national țărănesc Organizația Constanța Toți membrii sectorului I din organizația municipală a partidului național-țărânesc sunt convocați pentru astă seară orele 6 la cassa paridului din strada car Catargiu, unde Lasurmează a se lua hotărîri importante și extra-urgente. Comitetul O lugubră descoperire Cadavrul unui necunoscut găsit In subsolul liceului dri dimineață, un lucrător de la noua clădire a liceului „Mircea cel Bătrân” pătrunzând in subsolul liceului a dat peste cadavrul unui bărbat necunoscut. Cu cate putut cercetările făcute nu s’a stabili identitate lui. Corpul nu prezintă urme de violență și se crede că a murit de frig. Din ordinul parchetului cadavrul a fost transportat la morgă. Nenorocirea de pe lacul Siutghiol uri după amiază locuitorul Ștefan Gh. Chirică din comuna Canara, fugind pe ghiața lacului Siutghiol, spre a prinde niște păsări, ghiața fiind subțire s’a rupt. Nefericitul sătean a căzut în apă înecându-se. Cu el a pierit și un câine, care intrase sub ghiață. Aseară cadavrul a fost pescuit. Spargerea cantinei de la „Astra Română“ din noaptea, hoți rămași încă necunoscuți au spart ușa cantinei dela fabrica „Astra Română" introducându-se înăuntru. Aci hoții au adunat o cantitate mare de mărfuri și alimente, încercând să le scoată afară. Fiind însă surprinși ei au abandonat prada în stradă, dispărând. Militare La 31 Ianuarie 1929 terminăndu-se operațiunile de viza livretelor, urmează ca toti acel cari nu s’au prezentat sai fie da fi infractor, trimeși in judecată sau concentra fi 50 zile. Cercul de recrutare Constanta in dorința de a nu lăsa pe nimeni să cadă in vina de a fi dat infractor, nu acesta fiind scopul vizei. Invită pe această cale, pe toți cei ce nu s’au prezentat la viză să vie la cere până la 31 Ianuarie 1929. • 1 1 Incapararea tinerilor contingentului 1929 are loc la data de 18 Februarie 1929. In loc de 1 Februarie 1929, cum se află trecut în ordinele de chemare individuale. — 4------- - • Vizitați Expoziția de Souveniruri și cadouri orientale a magazinului E. MERLAUB îndrăznețul atac banditesc din Durostor Turtucaia 11 Ianuarie. — Eri, pe la orele 9 dim., o bandă formată de vreo 40 comitagii, a atacat postul de jandarmi din com. Lenova (Durostor), unde se găsea arestat un bandit pe voian să-l scape. Au fost care însă respinși, după o luptă înverșunată. V Împrejurării ce au determinat acest atac sunt următoarele: In noaptea 7-8 Ianuarie a fost împușcat un cafegiu în satul Siahlar, pendinte de satul Vechia, de o ceată de necunoscuți. Această bandă s’a retras In satul Vechiu, căci membrii care o formau erau originari din acea comună. După ce în văzul tuturor au jefuit 4-5 zile în sat, s’au hotărât sâ plece peste frontieră în Bulgaria. Plecând cu alai din satul Vechia o ceată puternică s’a râslețit și unul din bandiți s’a rătăcit de ceilalți și a nimerit în Genova. Acolo a fost prins de Jandarmi. Transportat la satul Vechiu, a declarat că primarul din sat știut de el și că l-a rugat să stea în comună, căci numărând situația se va schimba. A mai declarat și pe toți aceia care i-au găzduit. Banditul fiind fiul primarului din satul Vechiu, declarațiile lui au făcut senzație, Jandarmii din satul Vechiu. In urma cercetărilor, au arestat peste 28 complici, pe care l-au înaintat parchetului. Banditul a încercat să fugă când era escortat și a fost rănit mortal de santinelă. Cine sunt profanatorii din com. G-ral Scărițereanu Am relatat la vreme despre fapta unor hoți, cari după ce au prădat mai mulți locuitori din sat s’au retras în geamia turcească?, dând foc coranului. Din cercetările făcute de jandarmi, s’a stabilit că profanatorii geamiei sunt țigani nomazi și nu locuitori băștinași cum se bănuia la început. .. ------------rroxx—I Ml Faptele zilei Furt. — D. Anghel Dumitrescu din strada Olteni 11 a reclamat poliției că hoții s-au introdus în locuința d-sale furându-i diverse lucruri de îmbrăcăminte. Accident. — Automobilul cu No. 15 circulând cu viteză a lovit pe plutoușorul Didac de la regimentul 34, provocându-i leziuni. — ...£ i—. JsL Un nou fond pentru ajutorarea șomerilor In urma propunerii d-lui ministru al muncii Consiliul de miniștri a decis sa acorde un prim fond de 5 milioane lei pentru ajutorarea șomerilor. Distribuția ajutoarelor către muncitorii lipsiți de lucru se va face după normele ce se vor stabili de către ministerul muncii, cu participarea reprezentanților celor interesați. ——zzoxx—— Fi* 1 Legea Camerelor de Comerț se va modifica Proectul de lege pentru modificarea legii Camerelor de Comerț a fost depus la Consiliul Legislativ. Proectul va fi apoi supus examinării Consiliului de Miniștri și depus in Parlament. ____ Ședința consiliului Camerei de comerț Sâmbătă după amiază întrunindu-se consiliul Camerei de comerț s’a ales comisiunea bugetară formată din d-nii T. Manicatide, D. Rizescu, Gh. Stețcu, G. Georgescu, I. Banciu, F. Sachetti, I. Bulgaria și G. Popa. S’a discutat asupra Înființării unui târg de vite și asupra impozitelor. De asemenea s-a luat in discuție și chestiunea monedelor-hârtie neadmise spre schimbare la Banca Naționali. N’au fost naufragii la Sabla Unele ziare au anunțat că în drum de la Galați spre Constantinopol, mai multe vase au naufragiat în apropiere de Șabla. Interesându-ne la autoritățile maritime am putut afla că n’a fost nici un singur naufragiu în apele românești, afară de vasul „Galata“ scufundat în portul Mangalia. Salvatorul „King Lear” despre care se spune că a plecat în ajutorul vaselor naufragiate, nu a părăsit portul Constanța de 2 luni. Piața care aiaior . I..11«' —— ■ 12 ianuarie 1929 4 grâu de toamnă 710-770 44 orz 555-555 2 ovăz 580-500 62 porumb 600-610 1 Rap. prim. 860 --------------------------------- m Trimiștii ~4 Liberalii între ei VII — Anul nou cu bocluc. — Scipio Vulcan admonestat. — Valahiștii (V nu M).— D-l I. Teodorescu-Valahii. — Anul, nou, sărbătoarea speranțelor, a fost foarte semnificativ la liberali. Două grupări deosebite s-au adunat în două diferite locuri. „Tinerii“ (sărmanul tineret) s’au adunat la petrecere în fatala casă a d-lui Horia Grigorescu — în timp ce „vechii* liberali din gruparea sasistă, s’au adunat în casa d-lui Alimănișteanu. Să precizăm că prin vechii liberali numim pe cei trei membri din vechea organizație, cari au avut nefericita inspirație să urmeze pe d-nul Sasu și anume d-nii: N. Negulescu, N. Mărgărint și C. Almănișteanu. Deci acești trei vechi luptători, cari au purtat cu desnădijde steagul decolorat al nefastului d-lor partid, au crezut că este absolut necesar ca în noaptea anului nou, să se strângă împreună și separat de rasiștii compromițători, cari au trecut mult dincolo de lacoma activitate a formațiunii politice din cari fac parte. Accentuăm acest eveniment ca foarte caracteristic, prin aceea că în timp ce „tineretul" vânător de situații se frământa în numele sacru al d-lui Sasu, vechii liberali se grupează în numele intangibilității drepturilor ce le au. Astfel istoria sasismului se scrie în cel mai nefericit chip pentru el. Înainte însă de a trece la ultima parte a expunerii noastre, la valahism (să nu se citească prima literă m în loc de o), ținem să precizăm că tineretul de astăzi este definitiv învrăjbit de umilele noastre constatări. Astfel valorosul S. Vulcan se găsește în impas (și îi cerem scuze pentru aceasta) din cauza justelor noastre aprecieri, pentru că „restul“ îl consideră ca autor al acestor articole. E o Injurie ce se aduce mai mult integrității demnului lor coleg, pe care, fiindcl nu e mocan, îl tratează ingrat. Fanarioții brânzei i-au comunicat d-lui S. Vulcan vechea teorie că astăzi „Dacia“ îl laudă pentru că să-l înjure mâine. Nu ne supărăm; aceasta e obișnuita mentalitate masturbată a beneficiarilor tuturor nenorocirilor obștești. Răspunsul d-lui S. Vulcan a fost însă prompt: „Astăzi mă laudă adversarii, iar mâine, după moartea mea, mă vor lăuda și prietenii“. Recunoaștem că resemnarea d-sale este eroică, dar nu putem să nu accentuăm că își recunoaște singur „prietenii“ (mulți dintre ei și colegi de copilărie), cari îl vor aprecia abia atunci când vor scăpa de spectrul calităților sale. . Și acum să trecem la valahiști, adică oamenii d-lui I. Teodorescu- Valahu, membru important în gruparea sasistă. Ei sunt: C. Semenescu, D. Papadoi, G. Andreeș și, se pare, G. Bocioagă. După cum se vede, toți figuri șterse fie din cauza imposiblitații cu care privesc lupta politică, fie din cauza propriei lor insuficiențe. In grupare nu au altă însemnătate decât aceea pe cari li-o dă d-nul Valahu, președintele de onoare al birjarilor. Acest d. I. Teodorescu- Valahu este de o „finețe“ în adevăr liberală. Nu cere nimic, nu se supără de nimic, nu protestează niciodată , dar strânge mereu oameni in jurul sâu, simpatizează pe adversarii sasismului și face vizite cât mai matinale casei din str. Mihai Viteazul, chiar când „patronul“ nu-i acasă, numai, așa, de dragul domesticirei care va comunica, desigur, conștiinciozitatea-i proverbială. D-sa este singurul om din Constanța care a avut o presă în unanimitate bunâ. Adică a știut sâ fie sasist și nesasist, politician și nepolitician. Are un zâmbet caracteristic de „profesionistă“ și o mângâere fetonă de camerier, Intr’adevăr e reprezentantul tipic (deși nu e mocan) al sasismului. Combinațiile d-lui I. Teodorescu- Valahu sunt multiple. Fiecare clipă e o problemă pentru d-sa. Astăzi are titlul de fost candidat la locul al treilea pentru cameră și fugăduiala d-lui Sasu că va fi (?!?) primar al Constanței. Ei bine, d-nul Valahu refuză orice mărire pentru viitor, refuză cu încăpățânare orice „avansare”; d-sa nu dorește decât atâta, să rămână veșnic la locul în care este acum, cum s’ar spune al treilea la cameră. Combinația pe care o face, orice s’ar spune, e fericită contra d-sa, — dar ce zic „ceilalți“, mocanii, mânuitorii nojiței ? e lupta pe care o va duce Abi Vakhu, și ne îndoim că îl d-l va învinge. In orice caz ceea ce va isbândi va fi răbdarea d-sale, specifică tuturor acelora cari știu să facă politică. Pentru că „a face politică", după părerile d-lui I. Teodorescu-Valahu, înseamnă a-ți servi propriile Interese. Precis. CRONICAR [UNK] A Dunărea a înghețat Gerul cumplit din ultimile 24 ore a paralizat cu desăvârșire orice activitate pe Dunăre. Cu începere de ori navigațiunea flaviala română a suspendat toate cursele de calâbri. Cu alte cuvinte în momentul de față navigația este oficial închisă pe toată întinderea fluviului la apele românești. Direcțiunea serviciului hidraulic a fost încunoștiințată ori dimineață că pe toată întinderea Dunărei se scurg sloiuri enorme, iar la Tulcea și Chilia Nouă ghiața s’a prins deja un mal la altul. Numeroase vapoare maritime au fost surprinse de îngheț la Brăia și Galați, nemai puțin deși în mare. De asemeni ni se afirmă că asemenea vase au fost mobilizate de sloiuri și pe care 1 Salina în diverse puncte prin și între Galați și Tulcea. Imediat ce timpul va p>icta, se vor trimte vas: spârgn,ar* de ghiață pentru străpungerea barajului dela Tulcea și Chilia. -------nu—"— Accident de automobil de Automobilul B. 2668 condus de sublocotenent Săvulescu dela grupul de aviație din localitate, circulând cu viteză pe str. Carol, s’a ciocnit cu automobilul No. 41, care vira spre strada Alexandru Lahovari. Mașina B. 2663 s’a ales cu spițele dela roți rupte precum și alte avarii mici. Celalt vehicul a Înregistrat și el mici avarii. Biroul de circulație anchetează cazul. lului a. ministru Eduard Mirto, subsecretar de Stat la ministerul de Interne, a vizitat Sâmbătă dimineața pe P. S. Mitropolit al Moldovei Pimen, iar după amiază s’a prezintat in audientă I. P. S. Sale Patriarhului Regent Miron Cristea, expunând situația creată in unele regiuni ale tárci, prin discuțiile asupra datei Paștilor. Pentru examinarea acestei situații și luarea măsurilor necesare, se va convoca săptămâna viitoare Sf. Sinod. -ms-f*SH In tot timpul lipsei din țară d-lui M. Popovici, interimatul ministerului de finanțe va fi ținut de d. V. Madgesra ministrul industriei și comerțului. In proectul de reorganizare a ministerului de comunicații este prevăzut înființarea unui subsecretariat al căilor ferate, prevăzut cu trei direcțiuni superioare : a exploatărei, administrativă și a contenciosului. Din câte se afirmă, in fruntea subsecretariatului căilor ferate urmează să vină d. Ing. Horsescu, deputat. In zilele de 24 și 25 Ianuarie a. c. va avea loc la București congresul general al invalizilor, primilor și văduvelor din război. Congresul se va ține în sala „Dacia” și are de scop su obții pentru aceste categorii de cetățeni drepturile și avantajele la cari sunt îndreptățiți sâ aspire. m