Dacia, ianuarie-iunie 1929 (Anul 16, nr. 1-128)

1929-01-15 / nr. 10

Impozitul pe automobile Bugetul general al statului tre­buia votat până la 1 ianuarie 1929. Deși s’au verificat amănun­țit bugetele tuturor ministerelor deși s’au redus cheltuelile inu­tile, deși s’au desființat sinecuriștii și diurniștii, totuși prin toate a­­aceste reduceri nu coperi decât îi parte s’a putut a­­golul de peste cinci miliarde lei lăsat de liberali la plecarea lor de la pu­tere. Spre a se putea continua și duce la bun sfârșit tratativele pentru realizarea împrumutului, ne trebuia neapărat un buget perfect echilibrat. In asemenea împrejurări altă soluție nu exista, și deci trebuiau căutate nouă sur­se de venituri pentru stat. Muncitorii de la sate și de la orașe, comercianții mici mijlocii din această țară, și cei erau, în raport cu veniturile ce reali­zau, prea mult impuși, tr­buia prin urmare să se evite, prin o­­rice mijloace, o nouă sporire de impozite asupra acestor clase sociale. Echitatea și dreptatea socială cereau să se înfințeze, în rând, impozite pe articolele prim de lux. Oameni, cari, în aceste vre­muri de cumplită criză și sără­­cie, își permit luxul de a­târ sute de mii și milioane de lei în automobile de mare lux, trebuiau în primul rând puși la contri­­buțiune. Beneficiarii sistemului de ieri, cari s’au îmbogățit din secătuirea până la istovire a claselor produ­cătoare din această țară, trebuiau impuși­ și guvernul a venit cu legea inființării unui impozit pe automobile. Prin această lege toate auto­mobilele particulare au fost su­puse unui impozit care începe de l­a 3000 lei pentru automobilele cele mai eftine și se urcă până la 10.000 lei pentru cele mai scumpe. Nu există om de bună cre­dință care să nu aprobe din toată inima asemenea impozite. Numai liberalii țipă pe toate că­rările în contra lor și au perfectă dreptate pentru că pe ei­­i iu­­besc mai dârz aceste dări; ei sunt aceia cari, timp de 10 ani, au supt până la istorire vlaga cla­selor producătoare din această țară, prin dobinzi uzurate; ei sunt aceia cari au furat miliarde din patrimoniul statului (amintim fraudele de la Monitorul oficial, fraudele petrolifere etc.), pentru ca astăzi, sfidând cel mai elemen­tar bun simț, să-și plimbe tru­purile trândave și roase de vicii respingătoare în automobile de valori fantastice. Și, pentru a atrage de partea lor mulțimea, au mers cu neru­șinarea până acolo că prin unul din ziarele lor din localitate scri­au, mai zilele trecute, că prin a­­ceste impozite se vor scumpi cursele la automobilele de pasa­geri. Lumea nu este însă atât de proastă precum o cred ei și oa­menii de bună credință pot ve­dea în art. 1 al legii publicate în Monitorul Oficial No. 1 din 1 Ianuarie 1929 că automobilele de piață, autocamioanele auto­mobile, autotractoarele și ma­șinile de motocultură, sunt scu­tite de aceste impozite. Deci toate acele automobile care servesc ca mijloc (unealtă) de câștigarea pâinei, sunt scutite de impozit. Rămân a se impune numai au­tomobilele particulare, acelea al căror rost nu este altul decât de a satisface nevoile unei infime —ca număr— categorii sociale, de­favorizați ai banului. ---------+. ANUL XVI No. 10 Director-Proprietar L­­ML MOLCU Rodacfla și Adminiatrafla Strada Traian No. 30 ABONAMENTU £ I Pe 12 Iuni . ......................... 700 lei í ................................. 400 . Pentru autorități Instituțiunt ban­ care abonamentul Îndoit Manuscrisele nepublicate nu se Înapoiază Marți 15 Ianuarie 1929 Tj­E­L­E­F­O­M­ No. 82/2­­ — Apare zilnic la orele 12 — — ANUNCIURI DUPĂ TARIF — treoriaoizare ș­ Fără îndoială că dintre toate instituțiunile cari com­pun organizațiunea noastră de stat, poliția este aceea care are rolul cel mai di­ficil în asigurarea unor ra­porturi cuvenite între cetă­țeni ca și între aceștia și autoritățile constituite. Nu că poporul nostru ar fi compus dintr’o turmă de nărăvași refractari ori­cărei idei de ordine și de socia­bilitate, ci pentru că între principiile atât de liberale proclamate de țării și măsura în constituția care a­­cestea pot intra în dome­niul realităților absolute, este o cale de mijloc în cadrul căreia îi este dat poliiei să-și facă datoria astfel încât să nu prejudi­cieze nici principiilor, nici autorității însăși — ceea ce repetăm, este foarte dificil, chiar atunci când instituțiu­­nea ar poseda oameni su­ficient pregătiți în slujba ei. Or, nu acesta a fost ca­zul cu poliția noastră. Scoa­să din rândul adevăratei sale rațiuni și denaturân­­du-i-se cu desăvârșire ro­lul și rostul, aceasta insti­tuție a ajuns o veritabila pacoste, bineînțeles, cu foar­te neînsemnate excepțiuni onorabile. Timpurile mai noui, au impus crearea a încă unei instituțiuni polițiste,­ sigu­ranța generală a statului, al căreia rost nu se dove­dește a fi necesar nici pâ­­nă’n ziua de astăzi, fiindcă totuși suntem Dar un popor foarte susceptibil și prea mult guvernat de spi­ritul imitațiunei, de ce n’am fi avut și n’am avea și de­ aci înainte și noi, o co­pie, o pastișare după cele­brul „intelligent service“ britanic ? Numai că de unde, chiar și sub ratificarea acestui slab argument, siguranța ar fi treb­uit să fie un in­strument special de contra­spionaj al statului și de cercetări criminale mai ane­voioase, prin voința acelora cari au stăpânit țara o ju­mătate de secol se trans­formă într’un instrument de teroare politică, internă. Socotim de prisos a stărui în detalii și precizări. Așa­dar am­bele aceste instituțiuni, poliția și sigu­ranța, transformate în ofi­cine de intrigărie, opresiune și spoliere și împănate în majoritatea cazurilor cu e­­lemente disperate și peri­culoase, excluse din rân­dul oamenilor cumsecade, dar cari print’aceasta ofe­reau garanția unei comple­te servitudini în slujba pu­ternicilor zilei, nu mai pu­teau dăinui în țara aceasta, sub guvernul popular al celui mai democratic partid politic din Europa. Iată de ce aplaudăm i­­nițiativa luată de d. subse­cretar de stat D. R. Ioani­­țescu și care țintește reor­ganizarea și primenirea am­belor instituțiuni, astfel în­cât sa corespunda și rolu­lui lor și nevoilor cele mai reale ale timpului. Prin« Din Germania se anunță un ger de 40 grade. O fi și p’acolo vre­ un Vintilă Bră­­tianu ?... -XXQXZ­ Marele meeting muncito­resc de la „Tranulis“ — S'a cerut: Desființarea corporației, amnistia și respectarea muncii din dimineața sala „Tranulis“ a fost neincăpătoare față de ma­rele număr de meseriași și mun­citori cari au ținut să asiste la o întrunire profesională organi­­zată de un comitet de inițiativă în fructe cu d. G. Georgescu. Piimoi a luat cuvântul d. Con­­statin Nițescu, care a făcut un călduros apel către meseriași, ru­­gându-i a veni în jurul comite­tului, ca împreună cu organiza­țiile din celelalte orașe să for­meze un bloc al meseriașilor și muncitorilor din România. D-sa a cerut excluderea complectă a politicii din organizația munci­torească și face o expunere a actualei legi a corporației, lege care pe lângă că nu ajută întru nimic pe muncitori, dar îi apisă, chiar. Ca exeplu vorbitorul ex­pune cazul muncitorului Alex, care din anul 1912 și Popa pâ­nă în 1927 a plătit taxi de pen­sie. Anul acesta cerând pensia cuvenită—după ce a cotizat 15 ani—i s-a aprobat cu mare greu­tate suma de 178 lei anual. Vor­bitorul mai cere o lege care să a­­sigure plata muncii efectuată. D. Nițescu a term­iat cerând desfiin­țarea corporației. D. G. Atanasov face un isto­ric al actualei legi a corporației și cere autonomia ei. D. Andrei Ionescu arată im­portanța meseriașului, care omenirea n’ar putea fără de exista. Și d-sa cere desființarea actualei legi a meseriașilor și înlocuirea prin o altă lege autonomă. Vor­bitorul cere amnistia pentru toți oamenii nevinovați băgați la puș­cărie de partidul liberal. D. lonescu închee cerând res­pectarea muncii efectuate. D. Ștefan Tomase opinează și d-sa pentru desființarea cor­porației. D. Madeleanu cere o largă autonomie a corporației și arată din cine sunt compuse birourile și servirile plătite din sudoarea muncitorului. D. Vasile Făgăraș luând ul­timul cuvântul arată nevoia din care s’a născut întrunirea de azi. Cere unirea tuturor meseriașilor și muncitorilor pentru revendica­rea drepturilor lor. D-sa cere au­tonomia complectă a corporației și nu desființarea ei. In cazul a­­cesta, banii proveniți din cotele meseriașilor constânțeni, cote cari se ridică la aproape 6 milioane anual, vor fi administrate de co­mitete așa cum vor crede de cuvință. întrunirea se termină cu coop­tarea în comitet a d-lor Chiriac și Tanase și se fixează noui în­truniri pentru Marți și Duminică, când meseriașii veniți în număr mai mare vor cere: desființarea corporației, amnistia și respec­tarea muncii. Pentru întrunirea de Marți este așteptat să sosească in localitate și d. I. Răducanu ministrul mun­cii. F. URSEANU Partidul national țărănesc Organizația Constanța Toți membrii sectoru­lui I din organizația mu­­nicipală a partidului na­­țional-țărânesc sunt con­vocați pentru astă sea­ră orele 6 la cassa par­­idului din strada car Catargiu, unde Las­ur­mează a se lua hotărîri importante și extra-ur­­gente. Comitetul O lugubră des­coperire Cadavrul unui ne­cunoscut găsit In subsolul liceului dri dimineață, un lucrător de la noua clădire a liceului „Mircea cel Bătrân” pătrunzând in sub­solul liceului a dat peste cada­vrul unui bărbat necunoscut. Cu cate putut cercetările făcute nu s’a stabili identitate lui. Corpul nu prezintă urme de vio­lență și se crede că a murit de frig. Din ordinul parchetului ca­davrul a fost transportat la morgă. Nenorocirea de pe lacul Siut­­ghiol­ uri după amiază locuitorul Ștefan Gh. Chirică din comuna Canara, fugind pe ghiața lacului Siutghiol, spre a prinde niște pă­sări, ghiața fiind subțire s’a rupt. Nefericitul sătean a căzut în apă înecându-se. Cu el a pierit și un câine, care intrase sub ghiață. Aseară cadavrul a fost pescuit. Spargerea can­tinei de la „As­­tra Română“ din noaptea, hoți rămași încă necunoscuți au spart ușa cantinei dela fabrica „Astra Română" in­­troducându-se înăuntru. Aci hoții au adunat o cantitate mare de mărfuri și alimente, încercând să le scoată afară. Fiind însă sur­prinși ei au abandonat prada în stradă, dispărând. Militare La 31 Ianuarie 1929 termi­­năndu-se operațiunile de viza livretelor, urmează ca toti acel cari nu s’au prezentat sai fie da fi infractor­, trimeși in jude­cată sau concentra fi 50 zile. Cercul de recrutare Constan­ta in dorința de a nu lăsa pe nimeni să cadă in vina de a fi dat infractor, nu acesta fiind scopul vizei. Invită pe această cale, pe toți cei ce nu s’au pre­zentat la viză să vie la cere până la 31 Ianuarie 1929. • 1 1 Inca­pararea tinerilor contingentului 1929 are loc la data de 18 Fe­bruarie 1929. In loc de 1 Februarie 1929, cum se află trecut în ordi­nele de chemare indivi­duale. — 4------- - • Vizitați Expoziția de Souveniruri și cadouri orie­n­­t­ale a magazinului E. MERLAUB îndrăznețul atac banditesc din Durostor Turtucaia 11 Ianuarie. — Eri, pe la orele 9 dim., o bandă for­mată de vreo 40 comitagii, a a­­tacat postul de jandarmi din com. Lenova (Durostor), unde se gă­sea arestat un bandit pe voian să-l scape. Au fost care însă respinși, după o luptă înverșu­nată. V Împrejurării ce au determinat acest atac sunt următoarele: In noaptea 7-8 Ianuarie a fost împușcat un cafegiu în satul Siahlar, pendinte de satul Vechia, de o ceată de necunoscuți. Această bandă s’a retras In satul Vechiu, căci membrii care o formau erau originari din acea comună. După ce în văzul tuturor au jefuit 4-5 zile în sat, s’au­­ hotărât sâ plece peste frontieră în Bul­garia. Plecând cu alai din satul Ve­chia o ceată puternică s’a râs­­lețit și unul din bandiți s’a ră­tăcit de ceilalți și a nimerit în Genova. Acolo a fost prins de Jan­­darmi. Transportat la satul Vechiu, a declarat că primarul din sat știut de el și că l-a rugat să stea­­ în comună, căci nu­mărând situ­­ația se va schimba. A mai declarat și pe toți aceia care i-au găzduit. Banditul fiind fiul primarului din satul Vechiu, declarațiile lui au făcut senzație, Jandarmii din satul Vechiu. In urma cercetărilor, au arestat peste 28 complici, pe care l-au înaintat parchetului. Banditul a încercat să fugă când era escortat și a fost rănit mortal de santinelă. Cine sunt profa­natorii din com. G-ral Scărițe­­reanu Am relatat la vreme despre fapta unor hoți, cari după ce au prădat mai mulți locuitori din sat s’au retras în geamia tur­cească?, dând foc coranului. Din cercetările făcute de jan­darmi, s’a stabilit­ că profanatorii geamiei sunt țigani nomazi și nu locuitori băștinași cum se bănuia la început. .. ------------rroxx—I Ml Faptele zilei Furt. — D. Anghel Dumitrescu din strada Olteni 11 a reclamat poliției că hoții s-au introdus în locuința d-sale furându-i diverse lucruri de îmbrăcăminte. Accident. — Automobilul cu No. 15 circulând cu viteză a lo­vit pe plutoușorul Didac de la re­gimentul 34, provocându-i leziuni. — ...£ i—. JsL Un nou fond pentru ajutora­­rea șomerilor In urma propunerii d-lui ministru al muncii Consiliul de miniștri a decis sa acorde un prim fond de 5 milioane lei pentru ajutorarea șo­merilor. Distribuția ajutoarelor către muncitorii lipsiți de lucru se va face du­pă normele ce se vor stabili de către ministe­rul muncii, cu partici­parea reprezentanților celor interesați. ——zzoxx—— Fi* 1 Legea Camere­lor de Comerț se va modifica Proectul de lege pentru mo­dificarea legii Camerelor de Comerț a fost depus la Consi­liul Legislativ. Proectul va fi apoi supus examinării Consi­liului de Miniștri și depus in Parlament. ____ Ședința consi­liului Camerei de comerț Sâmbătă după amiază întrunin­­du-se consiliul Camerei de co­merț s’a ales comisiunea buge­tară formată din d-nii T. Mani­­catide, D. Rizescu, Gh. Stețcu, G. Georgescu, I. Banciu, F. Sa­­chetti, I. Bulgaria și G. Popa. S’a discutat asupra Înființării unui târg de vite și asupra im­pozitelor. De asemenea s-a luat in discu­ție și chestiunea monedelor-hârtie neadmise spre schimbare la Banca Naționali. N’au fost nau­­fragii la Sabla Unele ziare au anunțat că în drum de la Galați spre Constanti­­nopol, mai multe vase au nau­fragiat în apropiere de Șabla. In­­teresându-ne la autoritățile mari­time am putut afla că n’a fost nici un singur naufragiu în apele românești, afară de vasul „Ga­­lata“ scufundat în portul Man­galia. Salvatorul „King Lear” despre care se spune că a plecat în aju­torul vaselor naufragiate, nu a pă­răsit portul Constanța de 2 luni. Piața care aiaior . I..11­­«' —— ■ 12 ianuarie 1929 4 grâu de toamnă 710-770 44 orz 555-555 2 ovăz 580-500 62 porumb 600-610 1 Rap. prim. 860 --------------------------------- m Trimiș­t­i­i ~4 Liberalii între ei VII — Anul nou cu bocluc. — Scipio Vulcan admonestat. — Valahi­știi (V nu M).— D-l I. Teodorescu-Valahii. — Anul, nou, sărbătoarea speran­țelor, a fost foarte semnificativ la liberali. Două grupări deose­bite s-au adunat în două diferite locuri. „Tinerii“ (sărmanul tine­ret­) s’au adunat la petrecere în fatala casă a d-lui Horia Grigo­­rescu — în timp ce „vechii* li­berali din gruparea sasistă, s’au adunat în casa d-lui Alimăniștea­­nu. Să precizăm că prin vechii liberali numim pe cei trei mem­bri din vechea organizație, cari au avut nefericita inspirație să urmeze pe d-nul Sasu și anume d-nii: N. Negulescu, N. Mărgă­­rint și C. Almănișteanu. Deci acești trei vechi luptători, cari au purtat cu desnădijde steagul de­colorat al nefastului d-lor partid, au crezut că este absolut nece­sar ca în noaptea anului nou, să se strângă împreună și separat de rasiștii compromițători, cari au trecut mult dincolo de lacoma activitate a formațiunii politice din cari fac parte. Accentuăm acest eveniment ca foarte carac­teristic, prin aceea că în timp ce „tineretul" vânător de situații se frământa în numele sacru al d-lui Sasu, vechii liberali se grupează în numele intangibilității dreptu­rilor ce le au. Astfel istoria sa­­sismului se scrie în cel mai ne­fericit chip pentru el. Înainte însă de a trece la ulti­ma parte a expunerii noastre, la valahism (să nu se citească prima literă m în loc de o), ținem să precizăm că tineretul de astăzi este definitiv învrăjbit de umilele noastre constatări. Astfel valoro­sul S. Vulcan se găsește în im­pas (și îi cerem scuze pentru a­­ceasta) din cauza justelor noastre aprecieri, pentru că „restul“ îl con­sideră ca autor al acestor articole. E o Injurie ce se aduce mai mult integrității demnului lor coleg, pe care, fiindcl nu e mocan, îl tra­tează ingrat. Fanarioții brânzei i-au comunicat d-lui S. Vulcan vechea teorie că astăzi „Dacia“ îl laudă pentru că să-l înjure mâi­ne. Nu ne supărăm; aceasta e obișnuita mentalitate masturbată a beneficiarilor tuturor nenoroci­rilor obștești. Răspunsul d-lui S. Vulcan a fost însă prompt: „As­­tăzi mă laudă adversarii, iar mâine, după moartea mea, mă vor lăuda și prietenii“. Recu­­noaștem că resemnarea d-sale este eroică, dar nu putem să nu accentuăm că își recunoaște sin­gur „prietenii“ (mulți dintre ei și colegi de copilărie), cari îl vor aprecia abia atunci când vor scă­pa de spectrul calităților sale. . Și acum să trecem la valahiști, adică oamenii d-lui I. Teodorescu- Valahu, membru important în gruparea sasistă. Ei sunt: C. Se­­m­enescu, D. Papadoi, G. Andreeș și, se pare, G. Bocioagă. După cum se vede, toți figuri șterse fie din cauza imposibl­itații cu care privesc lupta politică, fie din cauza propriei lor insuficiențe. In grupare nu au altă însemnătate decât aceea pe cari li-o dă d-nul Valahu, președintele de onoare al birjarilor. Acest d. I. Teodorescu- Valahu este de o „finețe“ în a­­devăr liberală. Nu cere nimic, nu se supără de nimic, nu protes­tează niciodată , dar strânge me­reu oameni in jurul sâu, simpati­zează pe adversarii sasismului și face vizite cât mai­ matinale casei din str. Mihai­ Viteazul,­­ chiar când „patronul“ nu-i acasă, nu­mai, așa, de dragul domesticirei care va comunica, desigur, con­­știinciozitatea-i proverbială. D-sa este singurul om din Constanța care a avut o presă în unanimi­tate bunâ. Adică a știut sâ fie sasist și nesasist, politician și ne­­politician. Are un zâmbet caracte­ristic de „profesionistă“ și o mângâere fetonă de camerier, Intr’adevăr e reprezentantul tipic (deși nu e mocan) al sasismului. Combinațiile d-lui I. Teodorescu- Valahu sunt multiple. Fiecare cli­pă e o problemă pentru d-sa. Astăzi are titlul de fost candidat la locul al treilea pentru cameră și fugăduiala d-lui Sasu că va fi (?!?) primar al Constanței. Ei bine, d-nul Valahu refuză orice mărire pentru viitor, refuză cu încăpățânare orice „avansare”; d-sa nu dorește decât atâta, să rămână veșnic la locul în care este acum, cum s’ar spune al treilea la cameră. Combinația pe care o face, orice s’ar spu­ne, e fericită contra d-sa, — dar ce zic „ceilalți“, mocanii, mânuitorii nojiței ? e lupta pe care o va duce Ab­i Vakhu, și ne îndoim că îl d-l va învinge. In orice caz ceea ce va isbândi va fi răbdarea d-sale, specifică tuturor acelora cari știu să facă politică. Pentru că „a face politică", după părerile d-lui I. Teodorescu-Valahu, înseamnă a-ți servi propriile Interese. Precis. CRONICAR [UNK] A Dunărea a în­­­­ghețat Gerul cumplit din ultimile 24 ore a paralizat cu desăvârșire orice activitate pe Dunăre. Cu începere de ori navigați­­unea flaviala română a suspendat toate cursele de calâbri. Cu alte cuvinte în momentul de față navigația este oficial închisă pe toată întinderea fluviului la apele românești. Direcțiunea serviciului hidraulic a fost încunoștiințată ori dimineață că pe toată în­tinderea Dunărei se scurg sloiuri enorme, iar la Tul­­cea și Chilia Nouă ghiața s’a prins deja un mal la altul. Numeroase vapoare maritime au fost surprinse de îngheț la Bră­ia și Galați, nemai puțin d­eși în mare. De asemeni ni se afirmă că asemenea vase au fost­­ mobili­zate de sloiuri și pe car­e 1 Sa­lina în diverse puncte pr­­in și între Galați și Tulcea. Imediat ce timpul va p>­­icta, se vor trim­te vas: spârgn,ar* de ghiață pentru străpungerea barajului dela Tulcea și Chilia. -------nu—"— Accident de au­tomobil de Automobilul B. 2668 condus de sublocotenent Săvulescu dela grupul de aviație din locali­tate, circulând cu viteză pe str. Carol, s’a ciocnit cu automobilul No. 41, care vira spre strada Alexandru Lahovari. Mașina B. 2663 s’a ales cu spițele dela roți rupte precum și alte avarii mici. Celalt vehicul a Înregistrat și el mici avarii. Biroul de circulație anchetează cazul. lulu­i­ a. ministru Eduard Mirto, subsecretar de Stat la ministe­rul de Interne, a vizitat Sâmbă­tă dimineața pe­­­ P. S. Mi­tropolit al Moldovei Pimen, iar după amiază s’a prezintat in audientă I. P. S. Sale Patriar­hului Regent Miron Cristea, ex­punând situația creată in unele regiuni ale tárci, prin discuțiile asupra datei Paștilor. Pentru examinarea acestei situații și luarea măsurilor ne­cesare, se va convoca săptă­mâna viitoare Sf. Sinod. -ms-­­f*SH In tot timpul lipsei din țară d-lui M. Popovici, interimatul mi­­­nisterului de finanțe va fi ținut de d. V. Madgesra ministrul in­dustriei și comerțului. In proectul de reorganizare a ministerului de comunicații es­te prevăzut înființarea unui subsecretariat al căilor ferate, prevăzut cu trei direcțiuni su­perioare : a exploatărei, admi­nistrativă și a contenciosului. Din câte se afirmă, in frun­­tea subsecretariatului căilor fe­rate urmează să vină d. Ing. Horsescu, deputat. In zilele de 24 și 25 Ianuarie a. c. va avea loc la București congresul general al invalizilor, pri­milor și văduvelor din război. Congresul se va ține în sala „Dacia” și are de scop su obții pentru aceste categorii de cetă­țeni drepturile și avantajele la cari sunt îndreptățiți sâ aspire. m

Next