Dacia, iulie-decembrie 1929 (Anul 16, nr. 129-251)

1929-07-24 / nr. 145

\ ANUL XVI No. 145 Miercuri 24 Iulie 1929 Proprietar . L. HOSCU Redacția și Administrația Strada Traian No. 36 ABONAMENTUL Pe 12 luni.......................... 700 lei 8 .................................410 . Pentru autorități și Instituțiuni ban­care abonamentul Îndoit Manuscrisele nepublicate nu se Înapoiază — TELEFON No. 82­2 (Apare zi nie la ora 12­­ ANUNCIURI DUPĂ TARIF­ InIilaljajiíjÉici . Intr’o recenta ședința a Camerei, d. deputat Ștefan Pencef, reprezentantul ele­mentului minoritar bulgar din Durostor, luând cuvân­tul la discuția legii adminis­trative, a făcut unele decla­­rațiuni pe care — în calita­tea noastră de presa do­brogeana­­ le nu putem trece cu vederea, fiind vorba de importante probleme ale re­­giunei de Miază­zi a pro­­vincei noastre. S’a creiat populațiunei de origina bulgara din Ca­­drilater trista faimă de-a fi pătrunsă cu trup și suflet de­ un sentiment iridentist ceace face imposbila orice relațiune amicala a ei cu ce­lelalte populațiuni. Povestea irdentismului acesta a fost creiata de liberali. Ori, în timp ce î n alegerile din 1925 bulgarii din Caliacra au susținut cu îndârjire can­didatura unui român, d. C. Angelescu, liberalii au pus candidatura unui bulgar, d. dr. Bacevarof. Așa­dar, — pentru liberali —pe de o parte bulgarii­­ s­iridentiști periculoși, pe de alta, pun candidatura unui bulgar așteptând —natural zadarnic — voturile ... iri­­dentiștilor. Dar d. deputat Pencef, a mai relatat unele fapte cari, de la tribuna parlamentară au dorul să arunce lumini­le unui trist adevăr asupra piedestalului patriotic al fostului ministru Octavian Goga și implicit, asupra mentalităței de josnică spe­ță a partidului denumit al poporului, tus. Câcl d. Goga — patrio­naționalistul feroce, mâncătorul de streini — ca ministru de interne, nu s’a dat In lături de-a invita popu­­lațiunea bulgară din Cadri­­later sa se organizeze în partid minoritar, cu intenția vădită de­ a treia o ligă bul­gară de nuanța averescană. Iar acești »iridentiști­ con­spiratori au dat totuși dove­zi de cumințenie și­ au rămas în cadrul organizațiunilor politice românești, alături de partidul național țărănesc în cari vedeau garanția u­­nui viitor de legalitate și în Dobrogea Noua. Pentru că nu-i un secret faptul că regimurile oligarhi­ce cari au stăpânit Țara Românească de la anexarea Cadrilaterului și până mai acum câtva timp, au soco­­tit această parte a Români­ei drept un ținut de ocupa­­țiune inamică, o moșie de îmbogățire a aderenților lor, scoțând pe locuitorii băștinași în afară de scutul legilor. Timp de 15 ani, bul­gari și turcii din cele două județe dobrogene limitrofe au constituit calul de bătae al tuturor derbedeilor ad­ministrativi, adunați ca cio­rile în jurul stârvurilor. Au fost jefuiți de pământuri și de gospodării și multiplele comploturi ce s’au descope­rit, nu erau realmente de­cât sisteme de estorcare a locuitorilor autohtoni. Ve­xațiunile au culminat mai acum doi ani, prin împușca­rea în massa a unor locui­tori ce amenințaseră pe câți­va sfinți administrativi că-1 vor reclama pentru înșelă­ciune fată de ce, cuvintele d-lui deputat Pencef ni se par sincere și pline de i­­steță, ceea ce ne determina ca ală­turi de d-sa să cerem gu­vernului întronarea perfectei legalități în Dobrogea No­uă. Ori, acest deziderat nu poate fi se modifică împlinit până nu legea adhoc a proprietății rurale și până nu vor fi pe deantregul pri­menite cadrele administrației Cu ciulucurile de până a­­cum, o gospodărie pe te­meiuri cinstite e­ o imposibi­litate. D. Iuliu Maniu, care în opoziție s’a bucurat de toa­ta încrederea cetățenilor români de toate obârșiile din Cadrilater, trebue să îndepărteze aspectul de co­lonie africană ce s’a creiat din vrășmășie pungășească celor două județe. L.S Cântece Am Iubit și eu o fată M’ai spus lună tuturora. M'ai spus că alerg pe vale După ce se sparge hora* De ce-a­ spus că'n miez de­­ noapte I-am prins flori In­cingătoare ?.. Azi de dorurile mele Se vorbește’n șezătoare. QOQ Draga mea care mă minte. Vrea s’ascult de vorba ei. Am să-l iau niște cercel Ca duios să mă alinle. Am sâ o sărut pe buze Și-am să-i cumpăr și-un Inel Să m'adoarmă’ncetinel Pe mătasea albei bluze. Un buchet de violete. Pentru pârul ei bălai, Am să-l iau și-un evantai Și-am să-l scriu și cinci sonete. Dinu Măgură O dispozitiune bineveniți Constatându se de către orga­nele de control ale municipiului oare­cari neorândueli, săvârșite de câtre o parte di­n vizitatorii băilor de la Mamaia și oraș, cari incomodează atât scăldatul cât și pe vizitatorii acestor plaje, primăria municipiului a luat ur­mătoarele dispozițiuni : Este absolut interzis intrarea vizitatorilor cu câini pe plaje sau in apă, chiar dacă câinii ar­­i în lanț. Se interzice jocul ca mingea atât in apă cât și pe plaje. Este oprită aruncarea hârtiilor sau altor gunoaie atât pe plaje căt și in parcurs, urmând ca să fie aruncate tn coșurile anume des­tinate. Celor ce vor contraveni aces­tor dispozițiuni, li se vor aplica rigorile legei. Reprimarea prostituției clandestine Pentru stărpirea prostituției clandestine din orașul nostru, d-nic prefect Leon Panaitescu și polițai Nichifor au luat dispozi­­țiunea de a se organiza în fieca­re seară razii în toate cartierele. Astfel astă noapte au fost a­­restate 36 de prostituate, dintre care 15 au fost triate, întrucât practicau prostituția în mod clan­destin. Cum în ultimul timp numeroa­­se femei au părăsit serviciile, a­­runcăndu-se în brațele desfrâului, s-a hotărât ca toate acestea să fie arestate și trimise la urmă. -­ Studențești Cercul studențesc constănțean ține în ziua de 11 25 Iulie a. e„ ora 4 și jntr. p. m­., adunare generală, în localul școalei ele­mentare de comerț str. Tudor Vladimirescu No. 1. Nu se vor crea noui directorate REZULTATUL ÎNTREVE­DEREI DEPUTAȚILOR DOBROGENI CU D. MANIU D. Iuliu Maniu, preșe­dintele consiliului de mi­niștri, a primit Duminică in audiență pe deputații dobrogeni in frunte cu d-nii Vasile Lepădatu și Gh. Popescu, cari au cerut stăruitor înființa­rea unui directorat, pe lângă cele ș­apte pre­văzute de legea adminis­trativă, care să se ocu­pe de nevoile Dobrogei. In special, deputații s’au prevalat de situația grea in care se află porturile noastre la Ma­re și cu deos­ebire Con­stanța, cari lâncezesc tocmai ficlenței din cauza insu­organizației centriste, care nu se va schimba nn bine acum, când de interesele Do­brogei se va ocupa un directorat, iar de portu­rile dunărene și ba­sara­­bene altele. Primul ministru a răs­puns deputaților dobro­geni că orice solicitări sunt zadarnice. Numărul directorate­lor nu mai poate fi spo­rit din interese superi­oare și că, în cazul când guvernul ar consimți to­tuși, Regența nu și-ar da asentimentul ei. •ii SI h Contrabandele din port La debarcarea mai multor ma­rinari de pe vaporul­­ Raschide sub pavilion englez. In două rânduri, organele vamale au d­s­­coperit asupra lor o cnvitate de țigarete streine, ascunse prin haine. Prin acest sistem s’au co­mis dealtfel numeroase contra­bande de țigarete, caii erau in­troduse in oraș spre vânzare. Contrabandiștii în număr de 6 au fost arestați și înaintați vămii, unde li s-au confiscat țgurile, a­­p­u­cându-li-se inunda legală. I „ D. DEPUTAT GH. I. FUPESCU care cu toată căldura sufletului său dobrogenesc a cerut eri, la discuția legii admninistrative, în­ființarea unui directorat regional la Constanța. In jurul Credi­­tului Agricol In cursul acestei săptămâni Par­lamentul va lua In cercetare pro­­ectul de lege pentru înființarea “Creditului Agricol“. Parlamentarii sași vor com­bate acest proect, pentru motivul ca prin acest proect, se dă un monopol instituit lui­­ Creditul A­­gricol“ ca singurul care poate lansa anuscrisuri publice, deci după votarea acestei legi institiții de credit existente unele nu vor mai putea să funcționeze. Agresiune gravă Vie Ștefănescu din strada Al. Lăpușneanu a fost victima unei grave agresiuni din partea unui vecin al său anume Ioan Stoi­cescu. Victima cu capul spart și nu­meroase leziuni pe corp a fost transportată la spital. SITUAȚIA Duca'nghite și înjură Și Vintilă face cură, Averesci, 'n tratament, Lupu... are sentiment, Oogra'și scaldă'n must durerea. Iar Maniu­ i, cu puterea. Pentru ministerul muncii Zilnic au loc conflicte de munca in port, datorita ma­­i ver­so floriilor un­ora dintre vâtati. Este de datoria ministeru­lui muncii, sa puc capăt odată pentru totdeauna acestei ne­norocite satuațiuni. E nevoie de­ o bursă a muncii In port, de afișarea sume­lor plătite de casele comerciale diferitelor org­anizațiuni și a oamenilor cărora li se Împart sumele. De îndată ce se vor lua aceste măsuri, vor dispare văz- 111 și odată cu dânșii spolierea brațelor de muncă. Cadavru găsit Pe linia Constan­ța-București Intre staț­ile Palas și Murfatlar s’a găsit ori cadavrul unui necu­noscut oribil mutilat. S’a anunțat parchetul, care dispus facerea cercetărilor pentru a identificarea cadavrului și împre­jurărilor în care și-a găsit moar­tea. Arestarea unui falsificător Ioan Stoianof funcționar com­er­­cial la o cassă de comerț de pe strada Ștefan cel Mare, fâcân­­du-se culpabil de o plăsmuire de acte, a fost arestat din ordinul parchetului. Cu actele dresate in cauză el a fost deferit tabinetului 1 de instrucție. Șoferii asasin Automobilul cu No. 29, tre­când cu o viteză vertiginoasă pe str. Ștefan cel Mare a călcat pe copitei Eumir B. N. Emil, de 7 ani, din str. Miron Costin No. 77. Șoferul criminal după rea faptului a dispărut în comite­fuga nebună a mașinii, lăsând mica victimă pe stradă în nesimțire. Căzut pe stradă Soldatul Gavri­l Antip din re­gimentul 9 Vânători, a căzut în nesimțire pe strada Carol, fost ridicat de către trecători El a transportat cu o trăsură la spita­li lul militar. Nu se cunoaște încă diagnosticul boalei celui internat­­ivis­m. Hoți de saci în apropiere de magaziile de cereale au fost surprinși de paz­nici, doi necunoscuți, cari inten­ționau sa comită un furt. La a­­pariția păzitorilor, ei au dispărut lăsând un număr de 24 saci goi, în care probabil vroiau să pună cerealele de furat. Din Port VAPOR AMENDAT.­­ Căpi­tănia portului a aplicat o amen­de c­­­iei 5oop comandantului va­porului „Vanghelis* sub pavilion ellen, pentru faptul că de pe nu­mitul vis s’a aruncat cenușă in bazinul portului. OASPEȚI.— Cu vaporul ,Da­cia“ al serviciului maritim român, au sosit dela Constantinopol d-nii George Filakidl ministrul României la Cipeli, V. Anastasia consi­lier la legația română din Con­­stantinopol, Mohamed Elul Pa­cha ministru egiptean, Louis Ioris secretar polonez și Nivjiscki Tatiensz ziarist polonez. Cu vaporul «Raschid» sub pa­vilion englez au sosit d-nn­ Bente de Lacastra Menezes consul ge­neral portughez la Atena, colonelul Gervi Andre din armata franceză și locotenentul J. Maitland din armata engleză. SE IMPUNE O MĂSURĂ.­­ Majoritatea chefurilor portului sunt blocate cu mărfuri, consti­tuind astfel un impediment pen­tru manipularea altor mărfuri ce sosesc cu vapoarele și oferind la același timp străinilor ce vizi­tează portul, un spectacol degra­dator. Lăzi cu accesorii, tuburi de fronto, saci cu colofoniu, toate la­olaltă depozitate prin o­­rice loc, o parte chiar alterân­­du-se dintre mărfuri. Această stare de lucruri nu mai poate dăinui și factorii principali ai portului sunt chemați să ia măsuri de îndreptare. --------------------— Ședința consiliului județean Membrii consiliului judițean s’au Întrunit pri fn cesiune extra­ordinară, in palatul prefecturei de județ. A prezidat d. S. Sore­scu, a­­anun­țând că la ordinea de zi este modificarea bugetului. Preotul An. Popescu, proto­­ereul județului consta’o că suma de 1­0. 000 lei repartizată pentru biserici și monumente este insufi­cientă și frjustă. Cere majorarea acestei sume la 50OO00 lei. D. L. Moscu arată că greșit s-a pus chestiunea majorării acelui capitol, întrucât el poate fi mărit tn limitele fondului disponibil. D. Voiltescu administratorul financiar opinează pentru men­ținerea­­ mizei cuvenite organe­lor fiscale. D. L. Moscu explică că acea remiză se ordonanțează la finele fiecărui an. D. Ctumelul inspector tehnic județean afirmă cu toată certitu­dinea că în comunele unde s’ar admis plata remizei organelor fiscale, acolo s’au încasat majo­ritatea din cotele de prestație. D. administrator Vasilescu spu­ne că nu se poate atribui orga­nelor fiscale, cclpe de neglijență, și arată că la primirea tablouri­lor de debit, de la serviciul teh­­nic In luna Martie, valoarea su­melor la restanță este fictivă, întrucât mulți achită prestația în natură și sunt trecuți din eroare pe tablouri. D. N. Constantinescu justifică proveniența sumelor considerabile rămase la restanță la capitolul drumurilor, arătând că ele există de vre­ o câțiva ani. D. administrator Vasile­scu e­­mite ide­ia de a se lua o derizi­une în sensul de a se aproba remize pentru încasările râmase în restanți, anunțându-sa și mi­nisterul de finanțe, care va so­lu­ționa chestiunea în mod fa­vorabil. D. C. A. Constantinescu — Asarlăc, aduce la Cunoștința d-lui administrator financiar unele abu­zuri ale perceptorului din Coba­­din, a cărui activitate se extinde la facerea p­ugăriei in mod in­tens și a politicei, ignorând cu totul atribuțiunile sale. D. administrator financiar luând act de dec­larațiile d-lui C. A. Constantinescu, dă consilier asigu­rări formale că va cerceta și lua măsurile de circumstanță. D. N. Constantinescu arată că ministerul de finanțe nu are că­derea de a se pronunța asupra deciziunilor luate de câtre con­siliul județean, fn ce primește remiza. Intervine și d. dr. M. Isăcescu medicul primar al județului care pune întrebarea daca județul este stăpân să se administreze singur și în acest caz hotărârile sâ nu mai fie supuse spre apro­bare forurilor superioare. D. președinte St. Sorescu e de părere a se cere avizat ministe­rului de finanțe privitor la acor­darea remizei funcționarilor săi, pentru a nu se cădea in contra­i­dicție cu legea organică a acela departament. D. L. Moscu subliniază faptul că deciziunile consiliului jude­țean, sunt supuse controlului m­iiiterului de interne, iar în caz când sunt aprobate, este inutil mai fi deferite altui minister, adi­că aceluia de finanț­* D. Fr. Sadh tti­p­imarcl mun­cipiului riieva un caz conore Primăra Constanța se află în ceiași situație, fn ceia ce priveș veniturile încasate de la vamă,­­ se fac de către organele acei instituții, cărora li se dă d­e remunerație o cotă, pentru ca nu s’a obținut decât aprobare ministerul­ de interne. Dr. L. Moscu arată inoportun­tatea revizuirei și aprobării , câtre ministerul de finanț-, u­nei deciziuni când este recuno­cută de către consiliul supem­ administrativ referitor la amend­rea bugetului anul acesta și cea sta in baza autonomiei judi­țene. D. administrator Vasilescu d­monstrează legali­atea remizele pentru încasările județene și mumie. D. Nicu Petru, prefectul județ­lui e contra aprobarei acest remize. D sa este de părere se ceară ministerului de finan­țămuriri despre plata impozitei și despre modul cum urmea să fie efectuată ca, dacă intr’ad­văr se plătește peste remiza 4 la sută ce se achi­tă statului toate încasările. D. N. Constantinescu între? 1 dacă se poate acorda remiză o­ganelor fiscului, sau se creia în fiecare comună posturi pent încasatori județeni. D. președinte St. Sorescu si­ne că și fraute de război plătea o remiză de 7 la sută pen­­­tru încasările județene, arătat că în cazul de s’ar admite prezent acesși cotă, debitul 42.ooo.poo lei dela drum nu ar­e lichidat in 2 ani. Prezidează d. R. Duțescu, cai recapitulează discuțiile ce au av loc, arătând imposibilitatea con­siliului de a accepta propuner preotului An. Popescu, referit la sporirea fondului pentru co­strucții de biserici, fondul de deschideri deoarece existent actualmente nu de crec­ se g­rește decât suma de lei 128oc și numai după modificarea bus­tului și aprobarea de către autor­tățile de control se va putea o satisfacție cererei protoereului, la ceiace privește acordarea cei remize perceptorilor pentr Încasarea restanțelor de la ct­muri, d-sa anunță că In princip consiliul admite a se plăti o ri mită, fn plus aceea de­­ jur la sută, cu condițiunea ca pr punerea să fie acceptată de mi­nisterul de finanțe și atunci fie pusă din nou la ordinea zi, când se va fxa quantum remizei și o limită minimă de în­casări la care ea sa se plateasc D. N. Constantinescu cere co­siliului a lua deriziunea chiar acea ședință, de a aproba fix­rea unei remize de 7 la sut pentru încasările de cel puțin 1 la sută din debitul fiecărui exe­cițiu.______________________ Să fiu sinceri și să recunoa­ștem că revista d-lui George Dumitrescu n’a fost fost totdea­una în ritmul vremii. Au fost și sunt încă in paginile acestei pu­­blicațiuni, pe care­ o urmărim de mult, lucruri perimate, pagini de critică pe care Insus ritmul vremii fu accepția de înțelegere a actu­alității le respingea, poezii medi­ocre (de cele mai multe ori tra­duceri slabe, cu excepția de su­perioară revelație a d-lui Raul Teodorescu) intr’un cuvânt în a­­fara celor câteva nume cari cin­stesc și susțin încă revista la un nivel relativ ridicat, nume despre care vom vorbi în această cro­nica. .Ritmul vremii* apre ca o re­vistă medie, pe care noi n’a­vem curajul d-lui Orăscu de-a o in­tegra în rândul marilor periodice de la noi. Colaborarea d-lui Mihail Dra­­gomirescu cu ale sale «dialoguri din Empireu* deschide numărul de față : „Cunoștința lumii prin artă și prin practică”, interesant, dar pe un ton și o analiză prea didactică. Poezia d-lui G. Talaz — sug­­gestivă. D sa este un poet fără colorit în poezie pe care, din acest punt de vedere, l-am ase­mui­t lui Gregorian. In noapte am găsit un om rănit Și omul zăcea un leșin cu genele ’nchise . Tărâna cu târgerelui se’nncșise Și­ alături sclipea ’nsângerat un cuțit. D. D. Nana publică tradu­cerea actului IV și V din Fedra lui Racine. Știut este că d-sa este unul din cei mai talentați traducători ai noștri, un ?r<* > I al operilor clasice. Traducerea, după care Marioara Ventura interpretat Fedra la Teatrul Na­­­țional, este corectă și întrunește toate calitățile și cerințele unei tălmăciri. Nuvela d-lui George Acsinteanu ne-a obsedat prin originalitatea inspirației. „Sufletul Nălucii” este o fantezie, întiâlnită numai în opera lui Fdgar Poe cu care — variat și complex — se înru­dește. D. Acsinteanu, în proza căruia ne obișnuisem să distin­gem altă ramură de preocupări, poate specula, cu o mai contu­rată indi­care stilistică, acest gen al fanteziei, unde-i bănuim multiple posibilități de realizare. Traducerea d-lui N. I. Rasa „Frații lui Magit” din Rudyard Kipling, vioae. Trecem peste «Cuvântarea domnului prof. Mihail Dragomi­­rescu ținută la Universitatea din București cu ocaziunea primei aniversări a unirii Ardealului cu Patria-Muma, cuvântare plină de căldură și pezie și ne oprim la ..ziarul unui cord?mnat”, fugarele însemnări ale d-lui Mircea Dami­an care, dacăt ar fi numai ala d-sare ne-ar mulțumi. Ne-aducem Insă­ aminte că memorii de În­chisoare, incomparabil mai bune, a scris și Tudor Ar­ghezi, și ori­ginalitatea d-lui Damian, pe care prietenul Mircea Pavelescu a precizat-o cu superioară li­nie Intr’un articol din ziarul „Urma Oră”, apare și de data aceasta dubioasă. Traducerea d-lui Ion Gane din Albert Samari, ca versificație, bună, ca respectarea a textului, slabă , Incarisțit” poezia d-lui Geor­ge Dumitrescu, din titlul „Cântece pentru madona mică”, este o realizare fericită de elegie căreia poetul i-a împrumutat versul popular: „O, te sărut înger pierdut, — Mânuțe mici Ce-ați fost aici» Glas cristalin Secat de chin, Frunte senină Roasă de tinet (Citiți continuarea în pagina don Cronica plastică a d-lui Ra­dyr, pa care-l știm poet cu­­ surse puternice de inspirați asupra expoziției B’Arg, — es plină de elogii aduse talentul pictorului a cărui operă n’o cu­noaștem. Simțul artistic al luiui Gyr este insă un gir poc pl­țios. Recenziile domnilor Const. C­răscu și Kostin Sergiu, pe lâng exagerări nejustificate, întrevăd o oarecare simț critic. Numărul acesta din Ritmi vremii este superior celuilal printr’o alcătuire variată, cu mmi noi, cu vederi mai largi. Urman acest drum, revista d-lui Sc< rț Dumitrescu, se poate adecu treptat ritmului vremii. Anul 5 No. 4. Vladimir Negoiu -------<5*------­ Răsfoind revistele „RITMUL VREMII II Piața carnasier 59 21 17 23 Iulie 1929 orz ovăz porumb 490- 440 46 52Q.5S

Next