Dacia, iulie-decembrie 1929 (Anul 16, nr. 129-251)
1929-07-24 / nr. 145
\ ANUL XVI No. 145 Miercuri 24 Iulie 1929 Proprietar . L. HOSCU Redacția și Administrația Strada Traian No. 36 ABONAMENTUL Pe 12 luni.......................... 700 lei 8 .................................410 . Pentru autorități și Instituțiuni bancare abonamentul Îndoit Manuscrisele nepublicate nu se Înapoiază — TELEFON No. 822 (Apare zi nie la ora 12 ANUNCIURI DUPĂ TARIF InIilaljajiíjÉici . Intr’o recenta ședința a Camerei, d. deputat Ștefan Pencef, reprezentantul elementului minoritar bulgar din Durostor, luând cuvântul la discuția legii administrative, a făcut unele declarațiuni pe care — în calitatea noastră de presa dobrogeana le nu putem trece cu vederea, fiind vorba de importante probleme ale regiunei de Miazăzi a provincei noastre. S’a creiat populațiunei de origina bulgara din Cadrilater trista faimă de-a fi pătrunsă cu trup și suflet de un sentiment iridentist ceace face imposbila orice relațiune amicala a ei cu celelalte populațiuni. Povestea irdentismului acesta a fost creiata de liberali. Ori, în timp ce î n alegerile din 1925 bulgarii din Caliacra au susținut cu îndârjire candidatura unui român, d. C. Angelescu, liberalii au pus candidatura unui bulgar, d. dr. Bacevarof. Așadar, — pentru liberali —pe de o parte bulgarii siridentiști periculoși, pe de alta, pun candidatura unui bulgar așteptând —natural zadarnic — voturile ... iridentiștilor. Dar d. deputat Pencef, a mai relatat unele fapte cari, de la tribuna parlamentară au dorul să arunce luminile unui trist adevăr asupra piedestalului patriotic al fostului ministru Octavian Goga și implicit, asupra mentalităței de josnică speță a partidului denumit al poporului, tus. Câcl d. Goga — patrionaționalistul feroce, mâncătorul de streini — ca ministru de interne, nu s’a dat In lături de-a invita populațiunea bulgară din Cadrilater sa se organizeze în partid minoritar, cu intenția vădită de a treia o ligă bulgară de nuanța averescană. Iar acești »iridentiști conspiratori au dat totuși dovezi de cumințenie și au rămas în cadrul organizațiunilor politice românești, alături de partidul național țărănesc în cari vedeau garanția unui viitor de legalitate și în Dobrogea Noua. Pentru că nu-i un secret faptul că regimurile oligarhice cari au stăpânit Țara Românească de la anexarea Cadrilaterului și până mai acum câtva timp, au socotit această parte a României drept un ținut de ocupațiune inamică, o moșie de îmbogățire a aderenților lor, scoțând pe locuitorii băștinași în afară de scutul legilor. Timp de 15 ani, bulgari și turcii din cele două județe dobrogene limitrofe au constituit calul de bătae al tuturor derbedeilor administrativi, adunați ca ciorile în jurul stârvurilor. Au fost jefuiți de pământuri și de gospodării și multiplele comploturi ce s’au descoperit, nu erau realmente decât sisteme de estorcare a locuitorilor autohtoni. Vexațiunile au culminat mai acum doi ani, prin împușcarea în massa a unor locuitori ce amenințaseră pe câțiva sfinți administrativi că-1 vor reclama pentru înșelăciune fată de ce, cuvintele d-lui deputat Pencef ni se par sincere și pline de isteță, ceea ce ne determina ca alături de d-sa să cerem guvernului întronarea perfectei legalități în Dobrogea Nouă. Ori, acest deziderat nu poate fi se modifică împlinit până nu legea adhoc a proprietății rurale și până nu vor fi pe deantregul primenite cadrele administrației Cu ciulucurile de până acum, o gospodărie pe temeiuri cinstite e o imposibilitate. D. Iuliu Maniu, care în opoziție s’a bucurat de toata încrederea cetățenilor români de toate obârșiile din Cadrilater, trebue să îndepărteze aspectul de colonie africană ce s’a creiat din vrășmășie pungășească celor două județe. L.S Cântece Am Iubit și eu o fată M’ai spus lună tuturora. M'ai spus că alerg pe vale După ce se sparge hora* De ce-a spus că'n miez de noapte I-am prins flori Incingătoare ?.. Azi de dorurile mele Se vorbește’n șezătoare. QOQ Draga mea care mă minte. Vrea s’ascult de vorba ei. Am să-l iau niște cercel Ca duios să mă alinle. Am sâ o sărut pe buze Și-am să-i cumpăr și-un Inel Să m'adoarmă’ncetinel Pe mătasea albei bluze. Un buchet de violete. Pentru pârul ei bălai, Am să-l iau și-un evantai Și-am să-l scriu și cinci sonete. Dinu Măgură O dispozitiune bineveniți Constatându se de către organele de control ale municipiului oarecari neorândueli, săvârșite de câtre o parte din vizitatorii băilor de la Mamaia și oraș, cari incomodează atât scăldatul cât și pe vizitatorii acestor plaje, primăria municipiului a luat următoarele dispozițiuni : Este absolut interzis intrarea vizitatorilor cu câini pe plaje sau in apă, chiar dacă câinii ari în lanț. Se interzice jocul ca mingea atât in apă cât și pe plaje. Este oprită aruncarea hârtiilor sau altor gunoaie atât pe plaje căt și in parcurs, urmând ca să fie aruncate tn coșurile anume destinate. Celor ce vor contraveni acestor dispozițiuni, li se vor aplica rigorile legei. Reprimarea prostituției clandestine Pentru stărpirea prostituției clandestine din orașul nostru, d-nic prefect Leon Panaitescu și polițai Nichifor au luat dispozițiunea de a se organiza în fiecare seară razii în toate cartierele. Astfel astă noapte au fost arestate 36 de prostituate, dintre care 15 au fost triate, întrucât practicau prostituția în mod clandestin. Cum în ultimul timp numeroase femei au părăsit serviciile, aruncăndu-se în brațele desfrâului, s-a hotărât ca toate acestea să fie arestate și trimise la urmă. - Studențești Cercul studențesc constănțean ține în ziua de 11 25 Iulie a. e„ ora 4 și jntr. p. m., adunare generală, în localul școalei elementare de comerț str. Tudor Vladimirescu No. 1. Nu se vor crea noui directorate REZULTATUL ÎNTREVEDEREI DEPUTAȚILOR DOBROGENI CU D. MANIU D. Iuliu Maniu, președintele consiliului de miniștri, a primit Duminică in audiență pe deputații dobrogeni in frunte cu d-nii Vasile Lepădatu și Gh. Popescu, cari au cerut stăruitor înființarea unui directorat, pe lângă cele șapte prevăzute de legea administrativă, care să se ocupe de nevoile Dobrogei. In special, deputații s’au prevalat de situația grea in care se află porturile noastre la Mare și cu deosebire Constanța, cari lâncezesc tocmai ficlenței din cauza insuorganizației centriste, care nu se va schimba nn bine acum, când de interesele Dobrogei se va ocupa un directorat, iar de porturile dunărene și basarabene altele. Primul ministru a răspuns deputaților dobrogeni că orice solicitări sunt zadarnice. Numărul directoratelor nu mai poate fi sporit din interese superioare și că, în cazul când guvernul ar consimți totuși, Regența nu și-ar da asentimentul ei. •ii SI h Contrabandele din port La debarcarea mai multor marinari de pe vaporul Raschide sub pavilion englez. In două rânduri, organele vamale au dscoperit asupra lor o cnvitate de țigarete streine, ascunse prin haine. Prin acest sistem s’au comis dealtfel numeroase contrabande de țigarete, caii erau introduse in oraș spre vânzare. Contrabandiștii în număr de 6 au fost arestați și înaintați vămii, unde li s-au confiscat țgurile, apucându-li-se inunda legală. I „ D. DEPUTAT GH. I. FUPESCU care cu toată căldura sufletului său dobrogenesc a cerut eri, la discuția legii admninistrative, înființarea unui directorat regional la Constanța. In jurul Creditului Agricol In cursul acestei săptămâni Parlamentul va lua In cercetare proectul de lege pentru înființarea “Creditului Agricol“. Parlamentarii sași vor combate acest proect, pentru motivul ca prin acest proect, se dă un monopol instituit lui Creditul Agricol“ ca singurul care poate lansa anuscrisuri publice, deci după votarea acestei legi institiții de credit existente unele nu vor mai putea să funcționeze. Agresiune gravă Vie Ștefănescu din strada Al. Lăpușneanu a fost victima unei grave agresiuni din partea unui vecin al său anume Ioan Stoicescu. Victima cu capul spart și numeroase leziuni pe corp a fost transportată la spital. SITUAȚIA Duca'nghite și înjură Și Vintilă face cură, Averesci, 'n tratament, Lupu... are sentiment, Oogra'și scaldă'n must durerea. Iar Maniu i, cu puterea. Pentru ministerul muncii Zilnic au loc conflicte de munca in port, datorita mai verso floriilor unora dintre vâtati. Este de datoria ministerului muncii, sa puc capăt odată pentru totdeauna acestei nenorocite satuațiuni. E nevoie de o bursă a muncii In port, de afișarea sumelor plătite de casele comerciale diferitelor organizațiuni și a oamenilor cărora li se Împart sumele. De îndată ce se vor lua aceste măsuri, vor dispare văz- 111 și odată cu dânșii spolierea brațelor de muncă. Cadavru găsit Pe linia Constanța-București Intre stațile Palas și Murfatlar s’a găsit ori cadavrul unui necunoscut oribil mutilat. S’a anunțat parchetul, care dispus facerea cercetărilor pentru a identificarea cadavrului și împrejurărilor în care și-a găsit moartea. Arestarea unui falsificător Ioan Stoianof funcționar comercial la o cassă de comerț de pe strada Ștefan cel Mare, fâcându-se culpabil de o plăsmuire de acte, a fost arestat din ordinul parchetului. Cu actele dresate in cauză el a fost deferit tabinetului 1 de instrucție. Șoferii asasin Automobilul cu No. 29, trecând cu o viteză vertiginoasă pe str. Ștefan cel Mare a călcat pe copitei Eumir B. N. Emil, de 7 ani, din str. Miron Costin No. 77. Șoferul criminal după rea faptului a dispărut în comitefuga nebună a mașinii, lăsând mica victimă pe stradă în nesimțire. Căzut pe stradă Soldatul Gavril Antip din regimentul 9 Vânători, a căzut în nesimțire pe strada Carol, fost ridicat de către trecători El a transportat cu o trăsură la spitali lul militar. Nu se cunoaște încă diagnosticul boalei celui internativism. Hoți de saci în apropiere de magaziile de cereale au fost surprinși de paznici, doi necunoscuți, cari intenționau sa comită un furt. La apariția păzitorilor, ei au dispărut lăsând un număr de 24 saci goi, în care probabil vroiau să pună cerealele de furat. Din Port VAPOR AMENDAT. Căpitănia portului a aplicat o amende ciei 5oop comandantului vaporului „Vanghelis* sub pavilion ellen, pentru faptul că de pe numitul vis s’a aruncat cenușă in bazinul portului. OASPEȚI.— Cu vaporul ,Dacia“ al serviciului maritim român, au sosit dela Constantinopol d-nii George Filakidl ministrul României la Cipeli, V. Anastasia consilier la legația română din Constantinopol, Mohamed Elul Pacha ministru egiptean, Louis Ioris secretar polonez și Nivjiscki Tatiensz ziarist polonez. Cu vaporul «Raschid» sub pavilion englez au sosit d-nn Bente de Lacastra Menezes consul general portughez la Atena, colonelul Gervi Andre din armata franceză și locotenentul J. Maitland din armata engleză. SE IMPUNE O MĂSURĂ. Majoritatea chefurilor portului sunt blocate cu mărfuri, constituind astfel un impediment pentru manipularea altor mărfuri ce sosesc cu vapoarele și oferind la același timp străinilor ce vizitează portul, un spectacol degradator. Lăzi cu accesorii, tuburi de fronto, saci cu colofoniu, toate laolaltă depozitate prin orice loc, o parte chiar alterându-se dintre mărfuri. Această stare de lucruri nu mai poate dăinui și factorii principali ai portului sunt chemați să ia măsuri de îndreptare. --------------------— Ședința consiliului județean Membrii consiliului judițean s’au Întrunit pri fn cesiune extraordinară, in palatul prefecturei de județ. A prezidat d. S. Sorescu, aanunțând că la ordinea de zi este modificarea bugetului. Preotul An. Popescu, protoereul județului consta’o că suma de 10. 000 lei repartizată pentru biserici și monumente este insuficientă și frjustă. Cere majorarea acestei sume la 50OO00 lei. D. L. Moscu arată că greșit s-a pus chestiunea majorării acelui capitol, întrucât el poate fi mărit tn limitele fondului disponibil. D. Voiltescu administratorul financiar opinează pentru menținerea mizei cuvenite organelor fiscale. D. L. Moscu explică că acea remiză se ordonanțează la finele fiecărui an. D. Ctumelul inspector tehnic județean afirmă cu toată certitudinea că în comunele unde s’ar admis plata remizei organelor fiscale, acolo s’au încasat majoritatea din cotele de prestație. D. administrator Vasilescu spune că nu se poate atribui organelor fiscale, cclpe de neglijență, și arată că la primirea tablourilor de debit, de la serviciul tehnic In luna Martie, valoarea sumelor la restanță este fictivă, întrucât mulți achită prestația în natură și sunt trecuți din eroare pe tablouri. D. N. Constantinescu justifică proveniența sumelor considerabile rămase la restanță la capitolul drumurilor, arătând că ele există de vre o câțiva ani. D. administrator Vasilescu emite ideia de a se lua o deriziune în sensul de a se aproba remize pentru încasările râmase în restanți, anunțându-sa și ministerul de finanțe, care va soluționa chestiunea în mod favorabil. D. C. A. Constantinescu — Asarlăc, aduce la Cunoștința d-lui administrator financiar unele abuzuri ale perceptorului din Cobadin, a cărui activitate se extinde la facerea pugăriei in mod intens și a politicei, ignorând cu totul atribuțiunile sale. D. administrator financiar luând act de declarațiile d-lui C. A. Constantinescu, dă consilier asigurări formale că va cerceta și lua măsurile de circumstanță. D. N. Constantinescu arată că ministerul de finanțe nu are căderea de a se pronunța asupra deciziunilor luate de câtre consiliul județean, fn ce primește remiza. Intervine și d. dr. M. Isăcescu medicul primar al județului care pune întrebarea daca județul este stăpân să se administreze singur și în acest caz hotărârile sâ nu mai fie supuse spre aprobare forurilor superioare. D. președinte St. Sorescu e de părere a se cere avizat ministerului de finanțe privitor la acordarea remizei funcționarilor săi, pentru a nu se cădea in contraidicție cu legea organică a acela departament. D. L. Moscu subliniază faptul că deciziunile consiliului județean, sunt supuse controlului miiiterului de interne, iar în caz când sunt aprobate, este inutil mai fi deferite altui minister, adică aceluia de finanț* D. Fr. Sadh ttipimarcl muncipiului riieva un caz conore Primăra Constanța se află în ceiași situație, fn ceia ce priveș veniturile încasate de la vamă, se fac de către organele acei instituții, cărora li se dă de remunerație o cotă, pentru ca nu s’a obținut decât aprobare ministerul de interne. Dr. L. Moscu arată inoportuntatea revizuirei și aprobării , câtre ministerul de finanț-, unei deciziuni când este recunocută de către consiliul supem administrativ referitor la amendrea bugetului anul acesta și cea sta in baza autonomiei judițene. D. administrator Vasilescu dmonstrează legaliatea remizele pentru încasările județene și mumie. D. Nicu Petru, prefectul județlui e contra aprobarei acest remize. D sa este de părere se ceară ministerului de finanțămuriri despre plata impozitei și despre modul cum urmea să fie efectuată ca, dacă intr’advăr se plătește peste remiza 4 la sută ce se achită statului toate încasările. D. N. Constantinescu între? 1 dacă se poate acorda remiză oganelor fiscului, sau se creia în fiecare comună posturi pent încasatori județeni. D. președinte St. Sorescu sine că și fraute de război plătea o remiză de 7 la sută pentru încasările județene, arătat că în cazul de s’ar admite prezent acesși cotă, debitul 42.ooo.poo lei dela drum nu are lichidat in 2 ani. Prezidează d. R. Duțescu, cai recapitulează discuțiile ce au av loc, arătând imposibilitatea consiliului de a accepta propuner preotului An. Popescu, referit la sporirea fondului pentru costrucții de biserici, fondul de deschideri deoarece existent actualmente nu de crec se grește decât suma de lei 128oc și numai după modificarea bustului și aprobarea de către autortățile de control se va putea o satisfacție cererei protoereului, la ceiace privește acordarea cei remize perceptorilor pentr Încasarea restanțelor de la ctmuri, d-sa anunță că In princip consiliul admite a se plăti o ri mită, fn plus aceea de jur la sută, cu condițiunea ca pr punerea să fie acceptată de ministerul de finanțe și atunci fie pusă din nou la ordinea zi, când se va fxa quantum remizei și o limită minimă de încasări la care ea sa se plateasc D. N. Constantinescu cere cosiliului a lua deriziunea chiar acea ședință, de a aproba fixrea unei remize de 7 la sut pentru încasările de cel puțin 1 la sută din debitul fiecărui execițiu.______________________ Să fiu sinceri și să recunoaștem că revista d-lui George Dumitrescu n’a fost fost totdeauna în ritmul vremii. Au fost și sunt încă in paginile acestei publicațiuni, pe care o urmărim de mult, lucruri perimate, pagini de critică pe care Insus ritmul vremii fu accepția de înțelegere a actualității le respingea, poezii mediocre (de cele mai multe ori traduceri slabe, cu excepția de superioară revelație a d-lui Raul Teodorescu) intr’un cuvânt în afara celor câteva nume cari cinstesc și susțin încă revista la un nivel relativ ridicat, nume despre care vom vorbi în această cronica. .Ritmul vremii* apre ca o revistă medie, pe care noi n’avem curajul d-lui Orăscu de-a o integra în rândul marilor periodice de la noi. Colaborarea d-lui Mihail Dragomirescu cu ale sale «dialoguri din Empireu* deschide numărul de față : „Cunoștința lumii prin artă și prin practică”, interesant, dar pe un ton și o analiză prea didactică. Poezia d-lui G. Talaz — suggestivă. D sa este un poet fără colorit în poezie pe care, din acest punt de vedere, l-am asemuit lui Gregorian. In noapte am găsit un om rănit Și omul zăcea un leșin cu genele ’nchise . Tărâna cu târgerelui se’nncșise Și alături sclipea ’nsângerat un cuțit. D. D. Nana publică traducerea actului IV și V din Fedra lui Racine. Știut este că d-sa este unul din cei mai talentați traducători ai noștri, un ?r<* > I al operilor clasice. Traducerea, după care Marioara Ventura interpretat Fedra la Teatrul Național, este corectă și întrunește toate calitățile și cerințele unei tălmăciri. Nuvela d-lui George Acsinteanu ne-a obsedat prin originalitatea inspirației. „Sufletul Nălucii” este o fantezie, întiâlnită numai în opera lui Fdgar Poe cu care — variat și complex — se înrudește. D. Acsinteanu, în proza căruia ne obișnuisem să distingem altă ramură de preocupări, poate specula, cu o mai conturată indicare stilistică, acest gen al fanteziei, unde-i bănuim multiple posibilități de realizare. Traducerea d-lui N. I. Rasa „Frații lui Magit” din Rudyard Kipling, vioae. Trecem peste «Cuvântarea domnului prof. Mihail Dragomirescu ținută la Universitatea din București cu ocaziunea primei aniversări a unirii Ardealului cu Patria-Muma, cuvântare plină de căldură și pezie și ne oprim la ..ziarul unui cord?mnat”, fugarele însemnări ale d-lui Mircea Damian care, dacăt ar fi numai ala d-sare ne-ar mulțumi. Ne-aducem Insă aminte că memorii de Închisoare, incomparabil mai bune, a scris și Tudor Arghezi, și originalitatea d-lui Damian, pe care prietenul Mircea Pavelescu a precizat-o cu superioară linie Intr’un articol din ziarul „Urma Oră”, apare și de data aceasta dubioasă. Traducerea d-lui Ion Gane din Albert Samari, ca versificație, bună, ca respectarea a textului, slabă , Incarisțit” poezia d-lui George Dumitrescu, din titlul „Cântece pentru madona mică”, este o realizare fericită de elegie căreia poetul i-a împrumutat versul popular: „O, te sărut înger pierdut, — Mânuțe mici Ce-ați fost aici» Glas cristalin Secat de chin, Frunte senină Roasă de tinet (Citiți continuarea în pagina don Cronica plastică a d-lui Radyr, pa care-l știm poet cu surse puternice de inspirați asupra expoziției B’Arg, — es plină de elogii aduse talentul pictorului a cărui operă n’o cunoaștem. Simțul artistic al luiui Gyr este insă un gir poc plțios. Recenziile domnilor Const. Crăscu și Kostin Sergiu, pe lâng exagerări nejustificate, întrevăd o oarecare simț critic. Numărul acesta din Ritmi vremii este superior celuilal printr’o alcătuire variată, cu mmi noi, cu vederi mai largi. Urman acest drum, revista d-lui Sc< rț Dumitrescu, se poate adecu treptat ritmului vremii. Anul 5 No. 4. Vladimir Negoiu -------<5*------ Răsfoind revistele „RITMUL VREMII II Piața carnasier 59 21 17 23 Iulie 1929 orz ovăz porumb 490- 440 46 52Q.5S