Dacia, iulie-decembrie 1929 (Anul 16, nr. 129-251)

1929-11-26 / nr. 231

•r ANUL XVI No. 231 r Dlrector-Proprletar L. N. MOSCU Director Politic AL. DR. DOINARU Redacția șl Administrația 8trada Carol No. 4 C^taD ABONAMENTUL Pe 12 luni............................' 700 lei 6 ..................................4C0 a Pentru autorități și instituțiuni ban­care abonamentul Îndoit DACIA —^T­E­L­E­F­O­N No. 82­2 -Apare^ziInîcJia ora 12 Marți 26 Noembrie 1929 -ANUNCIURI DUPĂ TARIF­ Milozi a fost dat judecății. Să sperăm că justiția va da satisfacție opiniei publice­ ul~­fragiată de hotărârea consiliu­lui de disciplina. [(lat liberalii iin list« Iată o întrebare la care ne? silim­ să răspundem; iar dacă ne ocupăm de activita­tea organizației din Constan­ța, proprietatea d-lui V. P. Sassu, apoi ne sprijinim nu pe svonuri, nu pe declarați­­unile pline de tfos ale tre­pădușilor dintre club și ba­rou, și nici pe bazaconiile analfabeto-caraghioase ale „presei“ liberale locale,—ci pe unele fapte vizibile și deci, discutabile. După congresul care a costat cele două bănci bră­­tienești din Constanța circa un milion lei, în consfătui­­re ce au avut loc cu ușile ferecate la cuibul — adică clubul — din piața Ovidiu, fruntașii liberali au cond­us cu multă inimă acră că par­tidul le-a rămas aci în oraș fără cadre. Și atunci, le-a venit oamenilor noștri o i­­deie năstrușnică: să facă reorganizarea generală U Constanța ! Cu o harta a municipiului în față, cu un p’aivas roșu în dreapta, țăcălia d-lui Sassu a împărțit teritorialicește orașul în circumscripții și sectoare, numind de îndată pe comandanții fiecărei por­țiuni. Odată această operațiune înfăptuită, nouii șefi a'au pus pe lucru. Ce era de făcut însă cu lipsa membri­­lor? Foarte simplu: s’au luat listele electorale și s’au tri­mis invitațiuni la consfătu­iri, tuturor cetățenilor rămași neîncadr­ți în organizațiunile politice. Așa se face că o mulțime de cetățeni s’au trezit poftiți la clubul liberal, șapirograf­ii in f­luici trase la purtând fiecare câte un candid „domnule membru“. Am făcut o colecție inte­resantă din aceste năzbâtii șobolănești, iar scrisoarea ceferistului care na ruga să arătăm că meseriașii n’au ce căta la parastasele liberale chit că „ar plezni tot neamul lui Brătianu“, a fost concludența. Oamenii dlui Samsu își închipue că trăesc cu ani în urmă, când mulțimea putea fi momită cu vorbe mieroa­se și apoi spoliată. Amarnic se înșeală. Astăzi conștiința cetățe­nească este mult desvolta­­ta și zadarnic mai încearcă clubul liber­ 1 să-și procure c­entelă...pe înșelatelea. Va înțelege d. Sassu aceas­ta situație ? Galeria artiștilor c­elebri Chariot Chaplin. Cariera lui Charlot a început din ziua când l-a cunoscut pe Mack Senet, celebrul realizator al comediilor pline de humor de odinioară. Până aci Charlot juca fantomine, trecând de la o trupă la alta, ducând o viață miz r$, vecinie cu gândul film. Visul lui ideal născut («în contactul cu spectatori bogați ce din capriciu îl invitau la mese somptepase și bine udate cu șampanie» era: « un costum ele­gant , jachetă, pantaloni impe­cabili, ghete de­­ ac, baston și pălățrie tare, Era așa de sărac, că nu'și permitea nici măpar luxul de a purta un baston cât de eftin. Dorința lui Chariot de a filma s’a realizat foarte simplu. Mark Senett era in căutarea unui co­median și în­âmplarea l-a scos in cale pe Chario­t care juca în­­tr’un teatru din Los­ Angeles. l-a propus și fără a sta pe gânduri Ch­ariot Va fi marcat pentru New­ York mai ales că salariat da 25 dolari săptămânal ți aurâtrea, pa­triei la sfârșit sa-i înfăptuiască visul... costumul elegant. Camarazii săi erau dezolați de a perde un prieten care ori­cât de lunatec era, azi vesel, exube­rant până la frenezie, mâine tă­cut, sarcastie, melancolic până la mizantropie» avea darul totuși de a îmbrăca masca ori­cărui per­sonagiu în rolurile ce­ i­ se incre­­dir­ țiu, știind să nuf­ăcăreze asis­tența prin spiritul lui poetic sau ironic. Împins până la sarcasm. Poteca de la scenă la film este un pas gigantic. Nu i-a fost u­­șor lui Chariot să-și găsească deghizarea convenabilă pentru film, mai ales că prietenii lui Mack Sewett ii erau împotrivă. In zadar iși frământa el cipul să găsească masca potrivită. In acelaș timp bârfitorii căutau, fără tolos însă, scadă meritele. Mack regizorul îl încuraja Incon­­dinu, dar il și presa In acelaș timp să pună capăt inactivității. Intr’o zi Charlot crezu în sfârșit că a găsit ceia ce căuta de sap­­tâmâni. Cu o pălărie tare In cap veche de când lumea, o jachetă croită pentru un om cu două­zeci centimetri mai înalt ca ei, un palton ce trebue să-l ridice până la gât ca și atunci să atârne cu 2 palme pe pământ, o pere­che de ghete de trei ori mai lungi, un guler de celuloid și o cravată neagră, i se păru că va reda caricatura omului elegant visat în atâtea nopți de iosomnir. Semnalul general de râs 0 dădu a doua zi un electrician care-l văzu făcând gimbirșlâcuri prin studio ca bastonul într’o mână luându-și aere de om ajuns. Elec­tricianul scăpă din mână o lam­pă electrică al cărei bec detună ca o lovitură de pistol. Imediat ca și cum ar fi fost un semn convențional, toată lumea, de la regizor până la cel mai mic copil din figuranție, isbucni în­­tr’un râs isteric»... Și din momentul când becul a explodat, râsul nu mai înce­tează. Toată lumea, pe toate con­tinentele, ziua sau noaptea, râde cu frenezie, căci nu există colț pă­mântesc unde Chariot să nu fie văzut. Și când ne gândim că cu ori­cine îl înțelege pe Chariot.. ome­nescul este așa de si­l re^at, așa de subtil, atât de neînțelese îi sunt rolurile că ne întrebăm dacă personagiul lui duce o dublă existență. Puțini au în­țeles sufletul omenesc și nimeni până la el nu l-a redat atât de fin analzat ca Chariot. SERGIU VISCOL Proces munci­toresc Recent parte din vătafii spo­liatori adiunați pe lângă sindicatul „Manual“ au demis din calita­tea de președinte pe d. A. Ne­­gulescu, acționându-i în jude­cată. La tribunalul local secția I-a unde a venit spre judecare acest proces, s’a dat câștg de cauză d-lui A. Negulescu. Dispariție mis­terioasă La prefectura de poliție s’a pre­zentat azi dimineață d. D. Po­pe­scu, casier la P. T. T. din lo­calitate» arătând că de două zile un fiu al său anume Mihai» în etate de 14 ani a dispărut de a­­casă. Sunt bănueți că acel copil care era elev de liceu la localitate, împreună cu 2 inși s-a îmbarcat clandestin pe un vapor. Ședința Camerei de Comerț - Votarea Consiliul de adminstrație al Camerei de Comerț și la cinstii*. s’a întrunit ori dimineață, la se­­diul inst ituție*, sub președinția d-lui Valentin Popescu, preșe­dintele acestei Camere. D. Octav Văleanu, secretar ge­neral, a anunțat că, în ședința precedentă, comisiunea finaniară a definitiv­ lucrările bugetului pe anul 1930. După apelul nominal al mem­brilor, adunarea a luat cunoștință de numirea d. N. Ionescu Crun­țiiă, actualul administrator finan­ciar la Constanța, în calitate de cenzor, și a d-lui Radu Dobrici ca d-legat al ministerului muncii. S’a dat apoi cetire unei scri­sori din partea d-‘ui­l­ie Mecu, prin care și exprimă recunoștința față de consiliul Camerei, pentru onoarea ce i s’a făc­u, procla­­mându-l membru onorific. Tot cu acel prilej, d. lie Mecu a figu­­rat Camera de solititudi­nea d-sale întru promovarea Intereselor ei. D. R. Cocea a comunicat ca la catedrala episcopală are loc un parastas pentru Ion I. C. Bra­­tianu. In semn de pios omagiu adomrea se suspendă timp de un minut. La redeschiderea ședinței s’a desemnat o comisiune compusă din d-nii Pincus Șapira, Francisc Sachetti, A. Coman­scu, Gheor­­ghe Ionescu și Vasile Nicolescu pentru verificarea bugetului pe anul 1928. D președinte Valentin Pope­­scu a prezentat și consiliul a aprobat diversele sume prevăzute în buget la capitolul restanțe. A urmat expunerea pe cap­­tole a bugetului pe anul 1930. D. R. Cocea în calitate de pre­ședinte de onoare al Uniat­­ei Mi­cilor Industriași și Meseriași, a insistat a se da o mențiune ucenicilor deosebită a­­veniți de la țară, pentru a învăța diferite me­serii in localitate. A criticat vitregia cu care s’a comportat parte din pat­eni pre­­cum și în trecut, Camera de Co­merț, față de ei. D. președinte V. Popescu a relevat lasemnatul eveniment, acel al aniversării de 50 de ani de la înființarea Camerei de Comerț și Industrie din Constanța. D-sa a arătat că este de datoria institu­ției pe care o reprezintă să dea amploarea și fastul cuvenit unei comemorări ca aceleia ce va avea loc. D. D. O . Breescu a protes­tat vehement contra majorării bu­getului pe anul viitor, determinat fiind de motivul că nici în anii 1930 nu se va putea efectua în­casă. He conform prevederilor bu­getare, Consiliul în unanimitate a ho­­tărât citirea în mod detailat a bugetului, așa cum a fost stabilit. Și conecm­dent aprobarea capito­lelor respective, In urma propunerii d-lui Gh. lonescu se consemneză pentru clădirea școalei de comerț, suma de lei 5opoo. D- Gț­eorghe Stețcu a atras atenținea conciliului asupra fap­tului că încasările Camerei sunt pe cale de diminuare și deci cheltuelile trebuesc făcute în ra­­port cu quad­amul veni­urilor, D. D. Rizescu a opiniat pentru reducerea la capitolul VI, a arti­colului târguri și odoare, care reprezintă suma de 5oooooo lei. Consiliul a decis discutarea a­­cestei chestiuni după examinarea celorlalte articole bugetare. D. R. Cocea a semnalat mul­tiplele cazuri de nerespectare a repauzului duminical de către unii comercianți, în dauna negustorilor cinstiți. D. C. N. Larry confirmând a­­ceastă stare de lucruri, alibuie vina organelor inspectoratului muncii a căror desinteresare este seficient cunoscută. D-l Rizescu a cerut justificarea a faptului existenței unei perso­nal atât de mare la Camera de Comerț, personal a cărui salarii angajează Camera cu sume res­pectabile, D. Valentin Popescu a dat la această privință explicații edifica­toare. D. Sachetti a propus și con­siliul a admis majorarea artico­lului 21 (bibliotecă) de la suma de 4oooo la 60000 ieî. D. C. N. Lîng a indicat con­siliului ca ar fi căzut să se pre­vadă în bugd sama necesară pentru plata imobilului general Pătrașcu întrucât nu este exclus o eventuală tranzicțiune. D-sa a mai făcut cunoscut un lucru surpinzâtor. Fostul avocat al Camerei, d. Boioiu a acționat Camera în judecată cerând daune pe motivul că a fost demis din calitatea ce o deținea. Procesul a fost suspendat prin neprezin­­tarea reprezentantului Camerei de Comerț și ii va fi redeschis atunci când cel interesat va găsi momentul propice. D. președinte Valentin Popescu a declarat că a luat act de cele ce i s-au comunicat și în con­secință va dispozi să se redes­chidă acest proces, pentru a se dispensa Camera de o eventuală pagubă materială. D. Fr. Sachetti a făcut con­statarea că se ignorează avanta­­ginle ce ar fi aduse prin studiile și anchetele în­sătrinărie ale membrilor, în urma cărora țara ar avea de realizat numai pro­grese frumoase. A explicat nece­sitatea unei propagande intense în străinătate, pentru cunoașterea regiunei dobrogene, cerând ca urmare mărirea articolului studii și anchete. Consiliul a admis mărirea arti­colului solicitat de la suma de 50.000 la 90.000 lei. D. Pincus Șapira a emis pă­rerea decernării de premii comer­cianților cari vor ști să decoreze frumos vitrinele magazinelor lor. In urma propunerii d­lui D. Rizescu se aprobă majorarea ar­­ticolul deschis în vederea serbării semicentenarului Camerei de Co­­merț de la 250.000 - 40.0000 lei. La capitolul subvenții pentru școalele de ucenici și cămin­e. Lany luând cuvântul, constată că secțiunea industrială a fost tratată totdeauna cu indigență. Prodă evidentă sumele infime alocate școalelor industriale. D sa a spus că acesta este un vechi proces de discordanță dintre co­merț și industrie, proces care trebuește de urgență stins prin atribuirea drepturilor ce se cuvin Industriei. D. V. Vașick­i a fost în asen­timentul antivorbitorului, descriind aceleași cauze și efecte și a ce­rut majorarea subvenției școalei de ucenici de la 70.000-100.000 lei iar a căminului de ucenici de la 25.000—75 000 lei, Consiliul a dat aprobarea și acestor modificări. Bugetul pe anul 1930 după cum a fost ela­borat, reprezintă la venituri or­dinare 11.272.295 lei; la venituri extraordinare suma de 915.443 lei, iar la cheltuelile ordinare suma de 11.370.067 lei și la cheltueli extraordinare suma­se 817.071 lei. Ref­ritor la incidentul ridicat de d. D. Rizescu cu privire la diminuarea articolului 16, dela capitolul târguri și oboare» au for­­mat vii discuțiuni, D. D. Rizescu, a demonstrat că această sumă se datorește tax­lor încasate de la producători, taxe care față de alte oboare sunt ex­cesiv de mari și constitue un im­pediment pentru valorizarea ce­realelor. Dealtfel spune d-sa, Camera de Agricultură a purces la o acțiune pentru desființarea taxelor la o­­boare, taxe care formează scheța de la articolul 16 și nu este ex­clus ca ele să fie desființate sau cel puțin reduse. D. V. Popescu a desmințit a­­firmațiunea d-lui D. Rizescu că aceste taxe ar fi suportate de producători ci din contra de cum­părătorii de cereale. D. A. Bercovici cunoscut ce­­realist a explicat geneza conflic­tului ce există între cumpărători și producători, prin amestecul sta­tului, care impune plata acestor taxe primilor. A dat ca exemplu faptul pro­dus acum două zile la Hârșova unde comercianții retrăgându-se din obor și refuzând a mai ne­gocia o cumpărătură, producătorii au intervenit pe lângă inspectoru comercial ce se află ocazional în acest târg, să se dea libertatea de a face operațiunile de vânzare și cumpărare astfel cum le dictea­ză interesele. D. C. N. Sarry a atras atenți­unea Camerei de a lua măsuri de prevenire pentru a para acți­unea Camerei de Agricultură, cu privire la desființarea acestor taxe. In aceiaș ordine de idei a luat cuvântul și d. căpitan Nic. Ștefan arătând contribuția mare pe care o aduc cerealiștii și opi­ntind pent­u reducerea acestor taxe in bugetul pe anul 1931, în­­trucât în alt caz s’ar produce o schimbare definitivă și ireparabilă în bugetul pe anul viitor. Această chestiune fiind o pro­blemă din complexitatea legii de organizare a oboarelor si a decis ca ea să fie repusă în discuție la viitorul buget, iar în prezent să nu intervie nici o modificare. După alte comunicări și discu­­țiuni de ordin profesional, ședința a luat sfârșit la ora 1 după a­­miază bugetului pe anul 1930 - Modificări de itinerariu O com­­­une compusă din reprezentanti­­i?•­­. r.-ului și ai Camerei de Comarț S a întru­nit un stafla tocată studiind e­­ventualele schimbări, ce ar tre­bui aduse onerariului de vară. D. V. Vașioti, vice-președin­­tele Camerei, a făcut mai mul­te obiecții in ceiace privește plecarea trenurilor pe lnia Bu­curești—­Constante, solict­ând modificarea acestor Itinerarii, conform cu Indicațiunile date așa cum dictează Interesele ne­­ele.gustorimel din această propri [UNK] Furtul din str. Căluglăreni D. Marin Baisa din str. Călu­găreni No. 42 a reclamat poliției pe individul Ștefănescu Constan­tin din cartierul Vâraru, care i-ar fi tarat o armă și un palton. Cazul se cercetează. • -v..­..«IQ# •«»•«.. ... Consecințele al­coolului Muncitorul Ștefan Balonea din strada Carol No. 94, fiind tur­mentat de băutură, într’o cârciu­mă din Bulevardul Independenței, amenințând cu un revolver pe consumator, din imprudență s’a rănit. Ia stare gravă el a fost trans­portat la spitalul „Sion“ unde i s'au dat îngrijirile necesare. Accident grav Automobilul cu No. 92 condus de șoferul Mihail Beznea a lo­­vit o brișcă proprietatea lui C. Teodorescu, din strada Atelierelor No. 12, producându-i stricăciuni. Conducătorul mașinii a fost apoi luat la bârne de către păgu­baș, care s-a prezentat poliției, reclamându-1: 1 ij^muri­i—11 ‘ % Piața eiiriiSaier * 1 * * 4 23 Noembrie 1929 1 Grâu arcäut 0 50 367 orz 410-415 10 cvSz 260 275 117 porumb 320-445 5 Mein 320-325 1 Rap. pvară 720 1 in 8oO IRap. muștar 600 4 , săibaț'că 600-680 28 Pae de bughie 250-280 Accidentele dela Mamaia Adică Siut­ghiol, Lacul ferme­cat, lacul blestemat, cimitir de avioane. Suntem încă sub impresia grea a recentului accident mortal de aviație de acolo, accident care ne-a costat un zburător și o ma­șină de zburat. Relatarea oficială a felului în care s’a produs accidentul pre­cum și a cauzelor lui nu o avem încă. Organele în drept desigur au deschis inevitabila, banal de iri­­tabila anchetă. Cercetările se vor face, se va semna un pro­ces verbal care nu știim ce va lămuri nici ce va acoperi. Cu această formalitate, stupid de banală formalitatea se va pune punct tragediei unui sfârșit de viață tânără și a distrugerii u­­nui avion care costă bani. Când se va mai rostogoli un alt avion în apele de porcelan ale Siut­ghiolului, se va încheia alt proces verbal. Și acestuia, doamne ferește» îi vor urma al­tul și altul... înțelegem bine că nu se poa­te aviație fără jertfe. Cu toate progresele teh­nicei noastre nu suntem încă stăpâni desăvârșiți ai împărăției aerului. Meșteșu­gul zborului este încă destul de greu și mai ales destul de ca­pricios. Iar conducerea unei ma­șini de zburat este încă un de­licat și foarte complicat lucru. De aceea am fi dispuși să nu dăm vina pe nimeni dacă se în­tâmplă accidente. Totuși nici în seama fatalității nu le putem lăsa. Căci — vorbind numai de accidentele de la Mamaia — a­­vem dreptul să gândim că ele au o cauză inițială de care nu sunt vinovați aviatorii și poate nici avioanele (căci și acestea sunt uneori de vină) ci acei cari au hotărât înființarea hidroscalei pe Siut-ghiol. Fără a avea cunoștințe gro­zave de teh­nică, nu posedăm nici chiar informații asupra teh­­nicei elementare a aviației» ne permitem totuși a face observa­rea că toate cele trei accidente de la Mamaia s’au produs la a­­merizare. Ceia ce trebue să dea de gândit. Și îndrăznim a crede că pilo­tul care știe că se află la două­zeci met­i deasupra apei nu dă toată viteza motorului. Doar da­că ar dori cumva să se sinucidă, lucru care credem că nu l’ar do­ri așa de costisitor și complicat. De aceea credem că există o cauză de ordin natural și anume apa lacului. După cât suntem informați acci­dentele s’au întâmplat în zilele senine și aproape fără vânt. In zilele deci când apa era li­niștită și lumină fiind multă, era mai transparentă decât alteori. Ceea ce a împiedecat pe ne­norociții scari să-și dea seama de înălțimea la care se aflau. Este în rândurile de mai sus părerea unui necunoscător. Totuși fiindcă ni­ a fost relevată, o dăm discuției publice. Iar dacă este dreaptă, atunci se impune părăsirea de către zburători a lacului de la Mamaia. S’ar putea găsi un alt lac. Poate ar fi mai bun Razelmul. Dacă este adevărat că trans­parența apelor Siut­ghiolului este de vină, atunci Razelmul ar fi poate mai potrivit cu apele sale mai întunecate. In orice caz, lucrul ar trebuit studiat căci indiferența costă bani și costă­reți omenești. Iar pentru opinia publică au­toritățile în drept sunt datoare să dea cele mai ample lămuriri asupra accidentelor­­ (nu acci­dentului) de la Mamaia. ION NEICU infmnatiuii Divizia de Mare pentru Inte­resele sale a instalat un post de radio la Sulina. D. comandor Dumitrescu, co­mandantul stațiunei t.I.f. Con­stanța a plecat spre a-i recep­ționa. ■te.m r-a- ciii.o Comerciantul Ghena­­die Iosefide din strada Carol No. 36, ne roagă să arătăm că, contrar știrei apărută într’un zi­ar din București, tribu­nalul n’a ordonat și mar­fa din magazinul d-sale nu a fost pus sub nici un fel de sechestru asi­gurător. Cu firma Smîlovici d-sa nu are nici un fel de diferend, de­oarece a lichidat orice fel de tran­­zacțiuni comerciale. Firma Iosefide nu are până în prezent nici o poliță și nici o trată protestată pe piață. * Io. &A hi fi­lasi­­li Ia ziua de 17 Noembrie au fost hirotonisiți la catedrala episco­pală seminariș­ti Ion Vasile pen­tru parohie, Rosetti-Islot­ița ș Gheorghe Bucin pentru Ghilen­­g­c-Catiacra. m­­emw. Membrii consiliului de admi­nistrație al Corporației „Ovidiu“ s’au întrunit ori dimineață la se­diu, sub președinția d-lui). Ghim­­pețeanu: «I . Iifâ —“ . In localul școalei musulmane a avut loc ori după amiază aduna­rea comitetului școli”, sub pre­­ședinția d-lui avocat Seiim Ab­­dulachim. Printre diferitele chestiuni ce s’au desbatut, a fost și aceea de a se găsi posibilitatea acoperirii unor datorii cari reprezintă sume însemnate. La teatrul Cinema „RE­GINA MARIA“ rulează mult așteptatul film Madona Durerii între pauze Comicul T’Regor va juca Te duc cu cobza fiE&.wfâi v in .'1... Doctorul Rosenbritt, înapoiat în localitate și­­a reluat consultațiile Str Carol 133-etaj. Banca Centrală de Comerț 1. A. Constanța — Str. Petru Rareș S Face toate OPERAȚiUNILE d­e Bancă INCASSO-ÎMPRUMUTURI - SCONT ------ Garanții în efecte d­e Stat —— Hotelul.... muncii întrebăm pe această cale pe d. președinte al corpora» fiel „Ovidiu* dacă nuti’adevă» In palatul muncii din str. Ște­fan cel Mare, s’au amenajat locuințe pentru unele persoane din serviciul ministerului muncii. Ne Intereseazăm pentru ca dintru început se decisese sa nu se acorde In acel imobil funcționarilor, în afară d­e Inten­dent, dreptul de-a locul. „ . . Așa ca ne mărginim deocamdată cu întrebarea.

Next