Dacia, iulie-decembrie 1929 (Anul 16, nr. 129-251)
1929-11-26 / nr. 231
•r ANUL XVI No. 231 r Dlrector-Proprletar L. N. MOSCU Director Politic AL. DR. DOINARU Redacția șl Administrația 8trada Carol No. 4 C^taD ABONAMENTUL Pe 12 luni............................' 700 lei 6 ..................................4C0 a Pentru autorități și instituțiuni bancare abonamentul Îndoit DACIA —^TELEFON No. 822 -Apare^ziInîcJia ora 12 Marți 26 Noembrie 1929 -ANUNCIURI DUPĂ TARIF Milozi a fost dat judecății. Să sperăm că justiția va da satisfacție opiniei publice ul~fragiată de hotărârea consiliului de disciplina. [(lat liberalii iin list« Iată o întrebare la care ne? silim să răspundem; iar dacă ne ocupăm de activitatea organizației din Constanța, proprietatea d-lui V. P. Sassu, apoi ne sprijinim nu pe svonuri, nu pe declarațiunile pline de tfos ale trepădușilor dintre club și barou, și nici pe bazaconiile analfabeto-caraghioase ale „presei“ liberale locale,—ci pe unele fapte vizibile și deci, discutabile. După congresul care a costat cele două bănci brătienești din Constanța circa un milion lei, în consfătuire ce au avut loc cu ușile ferecate la cuibul — adică clubul — din piața Ovidiu, fruntașii liberali au condus cu multă inimă acră că partidul le-a rămas aci în oraș fără cadre. Și atunci, le-a venit oamenilor noștri o ideie năstrușnică: să facă reorganizarea generală U Constanța ! Cu o harta a municipiului în față, cu un p’aivas roșu în dreapta, țăcălia d-lui Sassu a împărțit teritorialicește orașul în circumscripții și sectoare, numind de îndată pe comandanții fiecărei porțiuni. Odată această operațiune înfăptuită, nouii șefi a'au pus pe lucru. Ce era de făcut însă cu lipsa membrilor? Foarte simplu: s’au luat listele electorale și s’au trimis invitațiuni la consfătuiri, tuturor cetățenilor rămași neîncadrți în organizațiunile politice. Așa se face că o mulțime de cetățeni s’au trezit poftiți la clubul liberal, șapirografii in fluici trase la purtând fiecare câte un candid „domnule membru“. Am făcut o colecție interesantă din aceste năzbâtii șobolănești, iar scrisoarea ceferistului care na ruga să arătăm că meseriașii n’au ce căta la parastasele liberale chit că „ar plezni tot neamul lui Brătianu“, a fost concludența. Oamenii dlui Samsu își închipue că trăesc cu ani în urmă, când mulțimea putea fi momită cu vorbe mieroase și apoi spoliată. Amarnic se înșeală. Astăzi conștiința cetățenească este mult desvoltata și zadarnic mai încearcă clubul liber 1 să-și procure centelă...pe înșelatelea. Va înțelege d. Sassu aceasta situație ? Galeria artiștilor celebri Chariot Chaplin. Cariera lui Charlot a început din ziua când l-a cunoscut pe Mack Senet, celebrul realizator al comediilor pline de humor de odinioară. Până aci Charlot juca fantomine, trecând de la o trupă la alta, ducând o viață miz r$, vecinie cu gândul film. Visul lui ideal născut («în contactul cu spectatori bogați ce din capriciu îl invitau la mese somptepase și bine udate cu șampanie» era: « un costum elegant , jachetă, pantaloni impecabili, ghete de ac, baston și pălățrie tare, Era așa de sărac, că nu'și permitea nici măpar luxul de a purta un baston cât de eftin. Dorința lui Chariot de a filma s’a realizat foarte simplu. Mark Senett era in căutarea unui comedian și înâmplarea l-a scos in cale pe Chariot care juca într’un teatru din Los Angeles. l-a propus și fără a sta pe gânduri Chariot Va fi marcat pentru New York mai ales că salariat da 25 dolari săptămânal ți aurâtrea, patriei la sfârșit sa-i înfăptuiască visul... costumul elegant. Camarazii săi erau dezolați de a perde un prieten care oricât de lunatec era, azi vesel, exuberant până la frenezie, mâine tăcut, sarcastie, melancolic până la mizantropie» avea darul totuși de a îmbrăca masca oricărui personagiu în rolurile ce i se incredir țiu, știind să nufăcăreze asistența prin spiritul lui poetic sau ironic. Împins până la sarcasm. Poteca de la scenă la film este un pas gigantic. Nu i-a fost ușor lui Chariot să-și găsească deghizarea convenabilă pentru film, mai ales că prietenii lui Mack Sewett ii erau împotrivă. In zadar iși frământa el cipul să găsească masca potrivită. In acelaș timp bârfitorii căutau, fără tolos însă, scadă meritele. Mack regizorul îl încuraja Incondinu, dar il și presa In acelaș timp să pună capăt inactivității. Intr’o zi Charlot crezu în sfârșit că a găsit ceia ce căuta de saptâmâni. Cu o pălărie tare In cap veche de când lumea, o jachetă croită pentru un om cu douăzeci centimetri mai înalt ca ei, un palton ce trebue să-l ridice până la gât ca și atunci să atârne cu 2 palme pe pământ, o pereche de ghete de trei ori mai lungi, un guler de celuloid și o cravată neagră, i se păru că va reda caricatura omului elegant visat în atâtea nopți de iosomnir. Semnalul general de râs 0 dădu a doua zi un electrician care-l văzu făcând gimbirșlâcuri prin studio ca bastonul într’o mână luându-și aere de om ajuns. Electricianul scăpă din mână o lampă electrică al cărei bec detună ca o lovitură de pistol. Imediat ca și cum ar fi fost un semn convențional, toată lumea, de la regizor până la cel mai mic copil din figuranție, isbucni într’un râs isteric»... Și din momentul când becul a explodat, râsul nu mai încetează. Toată lumea, pe toate continentele, ziua sau noaptea, râde cu frenezie, căci nu există colț pământesc unde Chariot să nu fie văzut. Și când ne gândim că cu oricine îl înțelege pe Chariot.. omenescul este așa de sil re^at, așa de subtil, atât de neînțelese îi sunt rolurile că ne întrebăm dacă personagiul lui duce o dublă existență. Puțini au înțeles sufletul omenesc și nimeni până la el nu l-a redat atât de fin analzat ca Chariot. SERGIU VISCOL Proces muncitoresc Recent parte din vătafii spoliatori adiunați pe lângă sindicatul „Manual“ au demis din calitatea de președinte pe d. A. Negulescu, acționându-i în judecată. La tribunalul local secția I-a unde a venit spre judecare acest proces, s’a dat câștg de cauză d-lui A. Negulescu. Dispariție misterioasă La prefectura de poliție s’a prezentat azi dimineață d. D. Popescu, casier la P. T. T. din localitate» arătând că de două zile un fiu al său anume Mihai» în etate de 14 ani a dispărut de acasă. Sunt bănueți că acel copil care era elev de liceu la localitate, împreună cu 2 inși s-a îmbarcat clandestin pe un vapor. Ședința Camerei de Comerț - Votarea Consiliul de adminstrație al Camerei de Comerț și la cinstii*. s’a întrunit ori dimineață, la sediul inst ituție*, sub președinția d-lui Valentin Popescu, președintele acestei Camere. D. Octav Văleanu, secretar general, a anunțat că, în ședința precedentă, comisiunea finaniară a definitiv lucrările bugetului pe anul 1930. După apelul nominal al membrilor, adunarea a luat cunoștință de numirea d. N. Ionescu Crunțiiă, actualul administrator financiar la Constanța, în calitate de cenzor, și a d-lui Radu Dobrici ca d-legat al ministerului muncii. S’a dat apoi cetire unei scrisori din partea d-‘uilie Mecu, prin care și exprimă recunoștința față de consiliul Camerei, pentru onoarea ce i s’a făcu, proclamându-l membru onorific. Tot cu acel prilej, d. lie Mecu a figurat Camera de solititudinea d-sale întru promovarea Intereselor ei. D. R. Cocea a comunicat ca la catedrala episcopală are loc un parastas pentru Ion I. C. Bratianu. In semn de pios omagiu adomrea se suspendă timp de un minut. La redeschiderea ședinței s’a desemnat o comisiune compusă din d-nii Pincus Șapira, Francisc Sachetti, A. Comanscu, Gheorghe Ionescu și Vasile Nicolescu pentru verificarea bugetului pe anul 1928. D președinte Valentin Popescu a prezentat și consiliul a aprobat diversele sume prevăzute în buget la capitolul restanțe. A urmat expunerea pe captole a bugetului pe anul 1930. D. R. Cocea în calitate de președinte de onoare al Uniatei Micilor Industriași și Meseriași, a insistat a se da o mențiune ucenicilor deosebită aveniți de la țară, pentru a învăța diferite meserii in localitate. A criticat vitregia cu care s’a comportat parte din pateni precum și în trecut, Camera de Comerț, față de ei. D. președinte V. Popescu a relevat lasemnatul eveniment, acel al aniversării de 50 de ani de la înființarea Camerei de Comerț și Industrie din Constanța. D-sa a arătat că este de datoria instituției pe care o reprezintă să dea amploarea și fastul cuvenit unei comemorări ca aceleia ce va avea loc. D. D. O . Breescu a protestat vehement contra majorării bugetului pe anul viitor, determinat fiind de motivul că nici în anii 1930 nu se va putea efectua încasă. He conform prevederilor bugetare, Consiliul în unanimitate a hotărât citirea în mod detailat a bugetului, așa cum a fost stabilit. Și conecmdent aprobarea capitolelor respective, In urma propunerii d-lui Gh. lonescu se consemneză pentru clădirea școalei de comerț, suma de lei 5opoo. D- Gțeorghe Stețcu a atras atenținea conciliului asupra faptului că încasările Camerei sunt pe cale de diminuare și deci cheltuelile trebuesc făcute în raport cu quadamul veniurilor, D. D. Rizescu a opiniat pentru reducerea la capitolul VI, a articolului târguri și odoare, care reprezintă suma de 5oooooo lei. Consiliul a decis discutarea acestei chestiuni după examinarea celorlalte articole bugetare. D. R. Cocea a semnalat multiplele cazuri de nerespectare a repauzului duminical de către unii comercianți, în dauna negustorilor cinstiți. D. C. N. Larry confirmând această stare de lucruri, alibuie vina organelor inspectoratului muncii a căror desinteresare este seficient cunoscută. D-l Rizescu a cerut justificarea a faptului existenței unei personal atât de mare la Camera de Comerț, personal a cărui salarii angajează Camera cu sume respectabile, D. Valentin Popescu a dat la această privință explicații edificatoare. D. Sachetti a propus și consiliul a admis majorarea articolului 21 (bibliotecă) de la suma de 4oooo la 60000 ieî. D. C. N. Lîng a indicat consiliului ca ar fi căzut să se prevadă în bugd sama necesară pentru plata imobilului general Pătrașcu întrucât nu este exclus o eventuală tranzicțiune. D-sa a mai făcut cunoscut un lucru surpinzâtor. Fostul avocat al Camerei, d. Boioiu a acționat Camera în judecată cerând daune pe motivul că a fost demis din calitatea ce o deținea. Procesul a fost suspendat prin neprezintarea reprezentantului Camerei de Comerț și ii va fi redeschis atunci când cel interesat va găsi momentul propice. D. președinte Valentin Popescu a declarat că a luat act de cele ce i s-au comunicat și în consecință va dispozi să se redeschidă acest proces, pentru a se dispensa Camera de o eventuală pagubă materială. D. Fr. Sachetti a făcut constatarea că se ignorează avantaginle ce ar fi aduse prin studiile și anchetele însătrinărie ale membrilor, în urma cărora țara ar avea de realizat numai progrese frumoase. A explicat necesitatea unei propagande intense în străinătate, pentru cunoașterea regiunei dobrogene, cerând ca urmare mărirea articolului studii și anchete. Consiliul a admis mărirea articolului solicitat de la suma de 50.000 la 90.000 lei. D. Pincus Șapira a emis părerea decernării de premii comercianților cari vor ști să decoreze frumos vitrinele magazinelor lor. In urma propunerii dlui D. Rizescu se aprobă majorarea articolul deschis în vederea serbării semicentenarului Camerei de Comerț de la 250.000 - 40.0000 lei. La capitolul subvenții pentru școalele de ucenici și cămine. Lany luând cuvântul, constată că secțiunea industrială a fost tratată totdeauna cu indigență. Prodă evidentă sumele infime alocate școalelor industriale. D sa a spus că acesta este un vechi proces de discordanță dintre comerț și industrie, proces care trebuește de urgență stins prin atribuirea drepturilor ce se cuvin Industriei. D. V. Vașicki a fost în asentimentul antivorbitorului, descriind aceleași cauze și efecte și a cerut majorarea subvenției școalei de ucenici de la 70.000-100.000 lei iar a căminului de ucenici de la 25.000—75 000 lei, Consiliul a dat aprobarea și acestor modificări. Bugetul pe anul 1930 după cum a fost elaborat, reprezintă la venituri ordinare 11.272.295 lei; la venituri extraordinare suma de 915.443 lei, iar la cheltuelile ordinare suma de 11.370.067 lei și la cheltueli extraordinare sumase 817.071 lei. Refritor la incidentul ridicat de d. D. Rizescu cu privire la diminuarea articolului 16, dela capitolul târguri și oboare» au format vii discuțiuni, D. D. Rizescu, a demonstrat că această sumă se datorește taxlor încasate de la producători, taxe care față de alte oboare sunt excesiv de mari și constitue un impediment pentru valorizarea cerealelor. Dealtfel spune d-sa, Camera de Agricultură a purces la o acțiune pentru desființarea taxelor la oboare, taxe care formează scheța de la articolul 16 și nu este exclus ca ele să fie desființate sau cel puțin reduse. D. V. Popescu a desmințit afirmațiunea d-lui D. Rizescu că aceste taxe ar fi suportate de producători ci din contra de cumpărătorii de cereale. D. A. Bercovici cunoscut cerealist a explicat geneza conflictului ce există între cumpărători și producători, prin amestecul statului, care impune plata acestor taxe primilor. A dat ca exemplu faptul produs acum două zile la Hârșova unde comercianții retrăgându-se din obor și refuzând a mai negocia o cumpărătură, producătorii au intervenit pe lângă inspectoru comercial ce se află ocazional în acest târg, să se dea libertatea de a face operațiunile de vânzare și cumpărare astfel cum le dictează interesele. D. C. N. Sarry a atras atențiunea Camerei de a lua măsuri de prevenire pentru a para acțiunea Camerei de Agricultură, cu privire la desființarea acestor taxe. In aceiaș ordine de idei a luat cuvântul și d. căpitan Nic. Ștefan arătând contribuția mare pe care o aduc cerealiștii și opintind pentu reducerea acestor taxe in bugetul pe anul 1931, întrucât în alt caz s’ar produce o schimbare definitivă și ireparabilă în bugetul pe anul viitor. Această chestiune fiind o problemă din complexitatea legii de organizare a oboarelor si a decis ca ea să fie repusă în discuție la viitorul buget, iar în prezent să nu intervie nici o modificare. După alte comunicări și discuțiuni de ordin profesional, ședința a luat sfârșit la ora 1 după amiază bugetului pe anul 1930 - Modificări de itinerariu O comune compusă din reprezentantii?•. r.-ului și ai Camerei de Comarț S a întrunit un stafla tocată studiind eventualele schimbări, ce ar trebui aduse onerariului de vară. D. V. Vașioti, vice-președintele Camerei, a făcut mai multe obiecții in ceiace privește plecarea trenurilor pe lnia București—Constante, solictând modificarea acestor Itinerarii, conform cu Indicațiunile date așa cum dictează Interesele neele.gustorimel din această propri [UNK] Furtul din str. Căluglăreni D. Marin Baisa din str. Călugăreni No. 42 a reclamat poliției pe individul Ștefănescu Constantin din cartierul Vâraru, care i-ar fi tarat o armă și un palton. Cazul se cercetează. • -v....«IQ# •«»•«.. ... Consecințele alcoolului Muncitorul Ștefan Balonea din strada Carol No. 94, fiind turmentat de băutură, într’o cârciumă din Bulevardul Independenței, amenințând cu un revolver pe consumator, din imprudență s’a rănit. Ia stare gravă el a fost transportat la spitalul „Sion“ unde i s'au dat îngrijirile necesare. Accident grav Automobilul cu No. 92 condus de șoferul Mihail Beznea a lovit o brișcă proprietatea lui C. Teodorescu, din strada Atelierelor No. 12, producându-i stricăciuni. Conducătorul mașinii a fost apoi luat la bârne de către păgubaș, care s-a prezentat poliției, reclamându-1: 1 ij^murii—11 ‘ % Piața eiiriiSaier * 1 * * 4 23 Noembrie 1929 1 Grâu arcäut 0 50 367 orz 410-415 10 cvSz 260 275 117 porumb 320-445 5 Mein 320-325 1 Rap. pvară 720 1 in 8oO IRap. muștar 600 4 , săibaț'că 600-680 28 Pae de bughie 250-280 Accidentele dela Mamaia Adică Siutghiol, Lacul fermecat, lacul blestemat, cimitir de avioane. Suntem încă sub impresia grea a recentului accident mortal de aviație de acolo, accident care ne-a costat un zburător și o mașină de zburat. Relatarea oficială a felului în care s’a produs accidentul precum și a cauzelor lui nu o avem încă. Organele în drept desigur au deschis inevitabila, banal de iritabila anchetă. Cercetările se vor face, se va semna un proces verbal care nu știim ce va lămuri nici ce va acoperi. Cu această formalitate, stupid de banală formalitatea se va pune punct tragediei unui sfârșit de viață tânără și a distrugerii unui avion care costă bani. Când se va mai rostogoli un alt avion în apele de porcelan ale Siutghiolului, se va încheia alt proces verbal. Și acestuia, doamne ferește» îi vor urma altul și altul... înțelegem bine că nu se poate aviație fără jertfe. Cu toate progresele tehnicei noastre nu suntem încă stăpâni desăvârșiți ai împărăției aerului. Meșteșugul zborului este încă destul de greu și mai ales destul de capricios. Iar conducerea unei mașini de zburat este încă un delicat și foarte complicat lucru. De aceea am fi dispuși să nu dăm vina pe nimeni dacă se întâmplă accidente. Totuși nici în seama fatalității nu le putem lăsa. Căci — vorbind numai de accidentele de la Mamaia — avem dreptul să gândim că ele au o cauză inițială de care nu sunt vinovați aviatorii și poate nici avioanele (căci și acestea sunt uneori de vină) ci acei cari au hotărât înființarea hidroscalei pe Siut-ghiol. Fără a avea cunoștințe grozave de tehnică, nu posedăm nici chiar informații asupra tehnicei elementare a aviației» ne permitem totuși a face observarea că toate cele trei accidente de la Mamaia s’au produs la amerizare. Ceia ce trebue să dea de gândit. Și îndrăznim a crede că pilotul care știe că se află la douăzeci meti deasupra apei nu dă toată viteza motorului. Doar dacă ar dori cumva să se sinucidă, lucru care credem că nu l’ar dori așa de costisitor și complicat. De aceea credem că există o cauză de ordin natural și anume apa lacului. După cât suntem informați accidentele s’au întâmplat în zilele senine și aproape fără vânt. In zilele deci când apa era liniștită și lumină fiind multă, era mai transparentă decât alteori. Ceea ce a împiedecat pe nenorociții scari să-și dea seama de înălțimea la care se aflau. Este în rândurile de mai sus părerea unui necunoscător. Totuși fiindcă ni a fost relevată, o dăm discuției publice. Iar dacă este dreaptă, atunci se impune părăsirea de către zburători a lacului de la Mamaia. S’ar putea găsi un alt lac. Poate ar fi mai bun Razelmul. Dacă este adevărat că transparența apelor Siutghiolului este de vină, atunci Razelmul ar fi poate mai potrivit cu apele sale mai întunecate. In orice caz, lucrul ar trebuit studiat căci indiferența costă bani și costăreți omenești. Iar pentru opinia publică autoritățile în drept sunt datoare să dea cele mai ample lămuriri asupra accidentelor (nu accidentului) de la Mamaia. ION NEICU infmnatiuii Divizia de Mare pentru Interesele sale a instalat un post de radio la Sulina. D. comandor Dumitrescu, comandantul stațiunei t.I.f. Constanța a plecat spre a-i recepționa. ■te.m r-a- ciii.o Comerciantul Ghenadie Iosefide din strada Carol No. 36, ne roagă să arătăm că, contrar știrei apărută într’un ziar din București, tribunalul n’a ordonat și marfa din magazinul d-sale nu a fost pus sub nici un fel de sechestru asigurător. Cu firma Smîlovici d-sa nu are nici un fel de diferend, deoarece a lichidat orice fel de tranzacțiuni comerciale. Firma Iosefide nu are până în prezent nici o poliță și nici o trată protestată pe piață. * Io. &A hi filasili Ia ziua de 17 Noembrie au fost hirotonisiți la catedrala episcopală seminariști Ion Vasile pentru parohie, Rosetti-Islotița ș Gheorghe Bucin pentru Ghilengc-Catiacra. memw. Membrii consiliului de administrație al Corporației „Ovidiu“ s’au întrunit ori dimineață la sediu, sub președinția d-lui). Ghimpețeanu: «I . Iifâ —“ . In localul școalei musulmane a avut loc ori după amiază adunarea comitetului școli”, sub președinția d-lui avocat Seiim Abdulachim. Printre diferitele chestiuni ce s’au desbatut, a fost și aceea de a se găsi posibilitatea acoperirii unor datorii cari reprezintă sume însemnate. La teatrul Cinema „REGINA MARIA“ rulează mult așteptatul film Madona Durerii între pauze Comicul T’Regor va juca Te duc cu cobza fiE&.wfâi v in .'1... Doctorul Rosenbritt, înapoiat în localitate șia reluat consultațiile Str Carol 133-etaj. Banca Centrală de Comerț 1. A. Constanța — Str. Petru Rareș S Face toate OPERAȚiUNILE de Bancă INCASSO-ÎMPRUMUTURI - SCONT ------ Garanții în efecte de Stat —— Hotelul.... muncii întrebăm pe această cale pe d. președinte al corpora» fiel „Ovidiu* dacă nuti’adevă» In palatul muncii din str. Ștefan cel Mare, s’au amenajat locuințe pentru unele persoane din serviciul ministerului muncii. Ne Intereseazăm pentru ca dintru început se decisese sa nu se acorde In acel imobil funcționarilor, în afară de Intendent, dreptul de-a locul. „ . . Așa ca ne mărginim deocamdată cu întrebarea.