Dacia, ianuarie-iunie 1930 (Anul 17, nr. 1-115)

1930-01-15 / nr. 9

S’a stins un pioner ...Unul dintre pionerii ro­mânismului în Dobrogea, Constantin Pariano. Numele acestui ilustru dispărut, e­­vocă începuturile de înte­meiere a edificiului nostru național, în această parte a statului român. Constantin Pariano a des­țelenit nu numai întinderea de pământ, ce­ a stăpânit-o la ce­a Hasancea — operațiune necesitat un timp de opt ani — dar a desțelenit mai ales sufletele cetățenilor din aceste locuri, imprimân­­du-le caracterul românesc. A schița personalitatea lui Pariano în cadrul strâmt al unui articol ar fi o impieta­te. Ne mărginim deci a re­liefa o parte din această personalitate, atât de proe­minentă pentru dobrogeni. Născut în județul Vlașca, s-a af­umat în tinerețe pe tă­râmul politic în partidul con­servator al lui Lascăr Ca­­targiu, și,a urmat acelaș stindard sub călăuzirea lui Grigore Gh. Cantacuzino. După moartea acestuia, par­tidul scindându-se, Pariano s-a raliat la acțiunea fracțiu­­nei condusă de Tache Io­­nescu, devenită partidul con­servator democrat. A avut mult atașament pentru Nicu Filipescu, pe care-l admira pentru sufletul său de bun român, frunta și Decesul celor doi conservator-demo­­crați, l­a împins către d. Iuliu Maniu, președintele par­tidului național din Ardeal, pe care l­a anii din urmă, urmat pânâ'n neluând to­tuși par­te h fuziunea cu partidul țărănesc al d-lui Ion Mihalache- A păstrat simpa­tii personale pentru d. G­i­­gore Filipescu, fiul fostului său mare prieten. De la începutul carierei sa­le politice și până în ultima clipă a existenței sale, Con­stanta Pariano a fost un constant și înverșunat ad­versar al liberalilor. In județul Vlașca, unde a fost de două ori prefect, a lăsat neșterse amintiri la ple­carea sa în Dobrogea. După anexarea acestei provincii, a cumpărat terenuri pe cari le-a comasat alcătuind mo­șia Hasancea, cu prelungiri în Demircea și Mahometcea, unde a zidit cunoscutul co­­nac, în vechiul stil românesc. In Dobrogea, a fost un luptător convins al acordării drepturilor politice locuitori­lor băștinași, luptând alături de d. Ion N. Roman și de­functul Ion Bănescu — în care scop a luat ființă ziarul "Drapelul* de sub condu­cerea d-lui Roman. Acțiunea a fost în cele din urmă în­coronată de succes, prin in­stituirea legii din 1810 și a celor următoare. editat de asemenea Pariano a diferite broșuri în care trata chestiu­nile politice și economice do­brogene. Constantin Pariano a o­­cupat în mai multe rânduri scaunul de prefect al jude­țului Constanța și s’a dis­tins prn priceperea­­ gos­podărească — prin spiritul de dreptate adus în admi­nistrația județeană. A fost senator de Constanța, iar în timpul refugiului, în parla­mentul de la Iași a pronun­țat un memorabil discurs, apărând drepturile României asupra Dobrogei. Mai demult, anumiți ad­versari au căutat să prezin­te pe Pariano regelui Carol I, în culori defavorabile. In­triga n’a prins, căci marele rege a sfârșit prin a-l apre­cia la justa valoare. Ca om era de-o amabili­tate rară,­­ toate gesturile și actele sale evocau măre­ția vieții boerești din trecut. Mare iubitor de artă, a a­­preciat în deosebi pictura și sculptura. Conacul de la Ha­sancea a adăpostit în de­cursul anilor pe cei mai dis­tinși fruntași ai vieții cultu­rale și artistice românești. Cu Constantin Pariano, dispare una din personali­tățile de elită nu numai a le Constanței, ci și ale țări. Viața sa a fost un exemplu de muncă, cinste și demni­tate. De aceia, la tristul cata­falc din vila de pe țărmul mării, poporul constănțean șoptește pios:­­ Domnul odihnească-i în pace! IU SIUOl Cetim lotr­ alt«!«, în ziarul »Lumina* din Vaskii Sasai­d* eredi*» (ca cea mai verbi și cea dintâi și fiadei, cum zice f­ancezul „a font sei­gneur tout honneur“... N’am putea spun* rxact U c« an anume a luat ființă;­­trebue să fi* scris pe rasă ori înăuntra și nici nu importă. Cea ce impor­tă « că azi nu mai este ceea ce a fost» Adică o bancă sadea. Azi e o bancă politicâ. Liberalii încă de pe timpul când mocanul cu barbă roșcată, demagogii co­legiulul al treilea hălăduia pa meleagurile vasluene—venetic a­­dus de un vâd­ rău—au pus stăpănire pe dânsa ca să­r­beas­­că țărănimea »dezrobită*. Încet, încet oamenii mocanul«i (care de-acum *’* mnt.t să păstoreas­că alte turme la Constant) au pa­­truni în ce­tate. D-l Wlavrecord­t a rămas singur în cetatea lui, cu oamenii mocanului — ca an pri­­zoner. Mâne poi­râne poate, du­pă o defenestră­lane» oamenii mocanului vor rămâne ei, stagii­i. Singuri fnde el. Și-și vor fi atans scopul. Povestea n’ar fi nouă, de altfel- Aceeași poveste.- vechea și e terna poveste a baierului și a «legilor sale.* « at- Victimile câi­nilor turbat! De la an timp In andurbia A* nadolchioi se înregistrează nume­roasa cazuri de mușcare da căiai turbați. Eri doi locuitori și o fetiță a căzut victimă. Copila este in e­­tate de 9 ani, cu numere de Ni­na Stoian a fost mușcat așa da­riu. Incit ș’ a fost desfigurată complect* «T*dem că ar fi căzut ca ser­viciul sanitar al municipiului să sa sesizeze luând măsurii* da circumstanță, *tXk­a» iSU Zănăceala liberală Protesl­­­ulu­i cons­­tutui Ascultați oameni buni, liberalii «a uitat declarațiile solemne de nu demult și au decis să reintre In parlament. Și aceasta acum, In ajunul «regrelHor, Cela ce Înseam­nă că au abandonat lupta ,prin sistemul Intrlpârlilor, min­ciunilor și... manifestelor către­­ oră și că, mai încearcă o ultimă nădejde în lupta parlamentară, deasemenea lipsită de orice sorți de isbftndă. Dar, în afară de aceasta, participând la alegerile ju­dețene, liberalii a căror consecventă a devenit proverbială, n­u fac altceva decât sa recunoască noua lege administra­tiva pe baza careia se fac alegerile. La înmormint­a lui Șt. Iorgu escu Cu prilejul înmormântării regretatului magistrat Ștefan Iorgulescu, d. avocat Octav Coruneanuu în numele baroului constănțean a­­nul la fața tri­bunalului, la trecerea tristului cortegiu, o oroțiune funebră. In cuvinte elogioase, cuvân­tătorul a reuoit erofa de ma­­gistrat a lui Iorgulescu, care în prăbușirea economică și morală a vremilo­r actuate, a găsit că „este impsnos necesar a etern proteepune unora, a impune altora, că este necesar a se acepta o morald superioară inspirată din Interdependența socială. Era un sclav al legilor, un judecător drept, iubitor și mi­los f­ață de cei ce sufereau, el era ironizator și disprețuitor f fă de cei îndrâsne­ț și împă­nați cu merite necucerite”. Cu cântarea d-lui avocat O. Sorunecii a produs o profundă impresie in asistentă* închirierea car­­gobotelor S. M. R. Ce a hotărât consi­liul cailor de co­municații pe apă In ultima ședință, ținut! Sâm­bătă la ministerul de comunicații, consiliul de administrație al por­turilor și căilor de comunicație pe apă a decis inrh­rierea cargo­­botului , Oitsz”, d-lui locotenent de marină Vasopol, pa un tem­­ei de un an de zile începând de la data semnărei actului de închiriere. Chiria a fost fixată la 1400 lire sterline . De locot. Vasopol a fost obi­­gat să depună și o garanție de 2500 lire sterline, reprezentând valoarea vasului. In privin­ța echipajului cu care urmează a fi arrivit vasul, cel ce l’a închiriat are întreaga libertate de a proceda astfel după cum crede de cuviință. In cazul de față, ”Oituz” va fi comandat de d. locot. Vlasepel, care este un distins of­țer de marină ce și-a făcut stagiul atât în flota noa­­stră de comerț cât și pe va­poarele mai multor compan­i de nevgație streina. Cargobotul ,,Dobrogea” va fi Închiriat d-lui căpitan de marină Niculescu, iar d-lui comandor Paul Popovătz, fostul director al serviciului maritim român, i se va îmchin­a cargobotul „lași” sau „București”. Piața cerealelor 330- 240-256 270-340 200-251 80-100 . M* 13 lanuaris 1629 60 orz 17 ovăz 50 norm­ale 9 P. dughie 9 P. erz Pretinsa agresi­une den port la numărul de ori al ziarului nostru, am înregistrat știrea că 4 paznici de la magazin­­ Watson et Youil' ar fi atacat pe funcțio­narul vamal S. Grigorescu, șeful sectorului din acel lor, precum și pu alți doi manipuLnți. Interesându-ne la căpitînii da port ni s’a redat că faptul este cu totul altfel și anume că paznicii au efect victime­la bar­bariei funcționarilor din vamă. Aproape toți paznicii au pe corp confuziuni grave provenite pe urma scviterilor pretinselor victima și t’as prezentat medicu­ Li­ și f al portala?* care le-a elibe­rat cu­­ ficat« constatatoare. Față de turnura ce a luat această întâmplare care pena într’o situație defavorabilă vama Constanța, cerem insistent d-lui inspector vamal de a proceda la o anchetă severă, aplicând sancți­uni funcționarilor bătăuși, cărora nu li st ea vine decât disprețul public. incorporarea“ continentului 1930 Cercul de recrutare Constanța face canescet, că pe ziua de 7 Februarie cor. are loc încorpora­rea linei­lor aparț’nând corigen­tului 193?» adică cei născuți în anul 1908. In consecinț*, s’a expediat prin poliția și posturile de jandarmi ordinele de chemare, în care se specifică repa­tiția la corpuri. Deasemenea se pot lua informal la ceia­­e privește repartizarea da la cercul de recrutare Constan­ța cu facaport d­in 18 Ianuarie cur. Ședința Came­rei de comerț Astăzi după amiază la orele 3 are loc adunarea consiliului de administrație al camerei de in­dustrie și comerț. La ordinea zi­lei, printre alte chesdd­a, va fi și acela a fixării diferitelor direc­ții. In cazul când nu se va întruni numarul legal de membri,ședința se­­ mână pentru mâine 15 ianua­rie după amiază. Director­ Proprietar L. M. MOSCU Director Politic AL. OR. O­DIN­ARU Redacția și Administrata [Strada Carol No. 4 CEtat) ABONAMENTUL] Pe 12 luni.......................... 700 est­e .......................4co . Pentru autorități și instituțiuni ban­care abonamentul îndoit ț—|T­E­L­E­F­O­N No. 82­2 Mercuri 15 iannie 1930 la Vaslui s’a sfințit o biserică istorică. Istorică, și pentru că pe acolo a trecut și Sfântul Vasilache Țăcălîe. “TI ÎTn«r[­zitrîriS la" o­r­a 12 ” —AM­INCIU­RI DITPA TARIF— Cine cuploaiează munca In port i s’a adus de către un vorbitor ca a protejat pe toții vătafii, se justifică prin aceia că a proce­dat în acest mod, numai în bi­nele muncitorimii. E fapt cert — spune d-sa — că pe urma sin­dicatelor ce le susținea, urma să încaseze o cotă, din care să în­chirieze o sală spațioasă de lec­tură, bibliotecă etc. pentru mem­brii sindicatului ș­i, cum anga­jamentele nu au fost luate în considerație de către vătafii în cauză, fatal a trebuit să denunțe acordul, mai ales că aceștia se serveau de vechi­le tertipuri, pen­tru angajarea muncii, adică o­­fertând-o sub contractul colectiv. In continuare desvăluie nume­roase manopere ale vătafilor și capilor de poștă — a căror nu­măr este destul de mare — cari sustrag din plata muncitorilor câte 80 și chiar 90 la sută din suma ce li se cuvine. Recent, zi­șii conducători de muncă Vasile Bucătaru și Dumitru Negoescu, cunoscuții agitatori liberali, au cerut prin Sfatul Negustoresc, de­nunțarea contractului colectiv cu casele comerciale n­umai spre a se produce o perturbație în port, printr-o grevă a muncitorilor. D-sa anunță că în prezent este exclus o denunțare a contractu­lui colect­v, pe motivul că și în acest caz se va menține aceiași concurență între sindicate, iar în al doilea rând, agențile au in­teresul, ca prețurile să fie mari, întrucât au un procent de 33 la sută Cu privire la o inserție apă­rută într-un ziar din Capital"» în care se afirmă că d-sa ar fi fost autorul moral în agresiunea co­misă asupra numitului Dumitru Negrescu, desminte această șt­ie ea fiind tendențioasă, faptele au fost în realitate cu totul altfel așa cum le-au înregistrat cele­lalte ziare. Explică geneza conflictelor munctorești și comunică faptul că a cerut forurilor superioare facerea unei anchete în portul nostru când urmează a se cer­ceta ser­atele fiecărui sindicat în parte aplicându se sancțiuni văta­filor incorecți Declară că este partizanul luptelor pentru reali­zarea doleanțelor muncitorești, fără violențe însă, și numai în cazul când vor fi provocați să răspundă. Subliniază importanța înțelegerii încheiată cu sindicatul „Manual" prin președintele său A. Negu­­lescu, demonstrând că urmărește o repunere în vigo­re a contrac­tului colectiv. Dă exemplu cu societatea­­ Steaua Română, că­ruia nu i-a acceptat munca la bazinul de petrol, sub contract și acelaș lucru s’a întâmplat cu sindi­catul „Manual“. Astfel că s’a putut reveni la normal, plă­­tindu-se conform terifelor, până la data venirii în fruntea sindi­catului „Manual“ a lui Vasile Bucătaru, care a oferit imediat munca sub contract, luând lu­crarea asupra-i­ lată dar conse­cințele unei concurențe ne­reale ce are repercursiuni grave asu­pra mafiei muncitorești, care este plătită cu sume infime, nefiind în stare astfel să asigure exis­tența familiilor lor și tind nevoiți să ducă o viață me zero. In urma fricțiunilor existente între vătafii din port, în detri­mentul clasei muncitoare, din i­­n­ițiativa sindicatului „Mihail E­­minescu“, a avut loc Duminică dimineață, o mare întrunire de protestare, la care au participat circa 500 muncitori de po­t. Ședința s-a deschis la orele 11, sub președinția d­lui Radu Dobrică, președintele sindicatului „M Eminescu”. In primul rând, se dă citire manifestului­ apel prin care se solicită intervenția autorităților competente, pentru a întreprinde o vastă anchetă proveniența averilor stabilindu-se foștilor și actualilor vătafi: Vasile Bucă­taru, Dumitru Negrescu, Fănică Portofel, etc. Muncitorul Ion Andrițoiu, a­­tacă cu violență pe toți vătafii, fără excepție, calificându i drept hoți și excroci. Pentru reprima­rea vău­lui ce domnește în port, indică soluția respectării contrac­tului colectiv și înființării de no­­ui legiuiri de protecțiune a mu­n­­citorilor. Muncitorul Ștefan Marinescu, cere a se lua măsuri extreme în cazul când nu se vor găsi alte măsuri de corecțiuni. Meseriașul Vas­le Făgăraș cons­tată că discuțiile continue au a­lunecat pe alt teren, ignorân­­du se partea esențială și anume aceia a modalității de a se re­media relele din port. Situația grea a muncitorilor o atribuie diferendelor ce se produc între conducătorii de muncă și con­chide la funcționarea numai a două sindicate: .Mihail Emi­­nescu și »Manual*. In acest mod ambele asociații lucrând de convențiune, vor fi în stn­e să impună respectarea contractului colectiv, în favoarea muncitori­lor. Se cunoaște că, actualmente vătafii Vasile Bucătaru, Danit­u Negrescu și alții oferă lucru sub contract cu 50, 60 la sută, de­­prec­ind munca și inevitabil pla­ta ei. Vorbitorul critică apoi atitu­dinea reprezentanților social-de­­mocrați și afirmă că aceștia dau concursul vătafilor spoliatori, in­tervenind în favoarea lor, deoa­rece primesc din partea acestora cotizații însemnate pe care con­ducătorii sindicatelor „Mihail E­­minescu* și „Manual* refuză să le acorde, încheie recomandând celor prezenți o cât mai mare solidaritate, în jurul d-lui Radu Dobrică în scopul revendicării numeroaselor deziderate. Muncitorii Ioniță Niculae, Stan Anton și Ion Balace vorbesc des­pre exploata­ra neumană, la la care sunt supuși de către vatafi. D. Radu Dobrică exprimă re­gretul că pe urma luptelor ce au avut loc, nu s’au tras concluzii practice, în sensul îmbunătățirii situației muncitorilor. Lipsa de inițiativă a muncitorilor, a făcut ca orice interese de breaslă să nu fie luate în considerație de către autorități. Arată apoi, că în de­osebire de ceilalți vătafi, cota­­parte a sa, în majoritate a între­buințat-o —­ după cum dealtfel este știut — în scopuri de bine­facere, acordând ajutoare munci­torilor în timpul când nu a­­veau de lucru. La acuzația ce viciat mă lovește în față» în in­terior veselie general?. Bn dus trona în toată amploarea. Țipete declasate, ciocănitori de pahare sau de țigări, femei, vin și muzică. Am rămas amețit un loc pri­vind la ceea ce mă înconjoară... o pereche de mâini binevoitoare îmi smulseră cât ai clipi parde­sia! și pălăria și o voce tot așa de binevoitoare, îmi consultă do­rințele... Ce să cer ?.. Privesc sâ fîd ce se consumă afară de vi­i. — Și-mi aduci.. o cafea ! O cută cu multe înțelesuri se im­primă pe figura binevoitoare. In rotogoals de fam de țigare căutam sa re­constitui s.. figura blondinei...» unde o fi ea ?.. Desigur acasă sub aripa pro Dispariția mis­terioasă a unei fete Poliția a fost înștiințată că no­p­­tea trecută a dispărut în împre­jurări misterioase de la domiciliul părinților săi din ani su­l Cadri­ Uter 32 fata Maria Gheorghe la etate de 18 ani. Dispăruta prez­d­a de sitfes în ultimul timp, simptome de ali­enați mintală, încercând in ne­numărate rânduri să-și pună ca­păt zilelor. Ex­sta banneli că nefericita fi» tî într’un acces de nebunie s'ar fi aruncat la mare. Ciocnire între două trenuri Tru­noi de marfă No. 9802 a fost ajuns din urmă, ori diminea­ță, pe podul de peste Borcea, de trenul No. 9072 și tamponal pu­ternic. Patru vagoane au deraiat. Linia curentă a suferit multe stricăciuni. Accidente de persoane nu sunt. Tentetivi de a­sasinat Noaptea trecută Ion Neagu paznicul cimtirulului orașului Medgidia, a fost atacat la locuin­ța sa de către 3 bandiți mascați cari l-au legat și torturat In mod îngrozitor, amenințându I cu moar­tea spre a-i lua banii. Bandiții după ce au jefuit în­treaga casă au dispărut lăsând victima j­ustă și în nesimțire pâ­nă dimineața când a fost desco­perită de către o rudă a se. Se bănuiște că autorii acestei tentative, ar face parte dintr-o bandă de țigani nomazi. Trenuri rapi­da de coletivi. Direcțiunea generală a c­ f­­r­­eului a luat dispoziția asa că pe ziua de 1 februarie cere să se pană ln circulație o pereche de trenuri rapide de călătorie „B­S‘ GS B“ și ,C S’. La trenul colectiv »6 C* se vor încărca colite pentru stațiile Făurei - Fetești—Constanța—Țiu dirci—Slobozia—Călărași—Fetești Ciulnița—Medgidia —Bazargic— Medgidia — Bibadag - Buzâa— Măn­șești — Focșani — Odobie­i Ploești— tranzit în toate direc­țiile: București tranzit în toate direcțiile G U­giu—Ve­dele—Olte­­ nița.. PST- »a». —. . .. t ■ fejű a. ü MC in saloanele hotelului «Francez* a avut loc a­­seară un banchet oferit de cerealiștii din Con­­stanța în onoarea d­­ui deputat Vasile LepSdatu președintele partidului național țărănesc din localitate. In acest mod, comer­cianții de cereale și-au exprimat gratitudinea pentru fruntașul guver­namental care le a spri­jinit doleanțele surveni­te în ultimul timp. Sfârșitul Lumii A­specte Vântul amestecat cu picături de pipaie, îmi bid­ae obrajii, picioarele îmi sunt amorțite din cauza umezelii sspte de pielea pantofilor ... fiorii de gheața îmi furnică prin tot corpul și alerg.... Fără ca să știu sade și ce.. influențat de graba celor întârziați dar eu... un om Întârziat căci au sunt așteptat nicâeri... In forța unei vitrina frumos luminată, o umbreluță neagră ascund« partea superioară a unei frumoase silu­eta femania». Piciorușele știu ascunse cu frumoși șoșpal­ cis­­mulițe, ce au lasă de văzut decât porțiunea pulpei de sus până la genunchi strânsă cu ciorap elegant de mătase. Ca fsacinat mă apro­pii tot mai mult, tot mai mult, până mă strecor sub umbreluța neagră.. Șuvițe de păr bălaiu si ascundeau urechile mici, ochii nu i si vedeau, totuși imaginația. Imediat îmi înfățișă o pereche de ochii albaștrii ca și tutinsul da uneori al mării. Priviam când la ea când ia mulțimea da fleacuri din vitrină, cum ași fi vrut și au si fia­ra fiecare­ din vitrină ca sa-i pot vedea ochii. Iacet, încet văd eu pășește cu spatele spre mijlocul trotuarului, mă retrag și eu ușor să nu fiu simțit. Deasupra pe umbrelă răpăitul ploii lui proporții de torent. Mă hotăresc în cele din urmă și ca inima stinsă, cu vocea fremurândă de emoție nu­­­iu cum să lacep.... „Duduiță cu permisiunea d-voi­­stri«... Ca mușcată de șarpe, În­toarse o privire tăioasă» înghe­­țindu-mi pe buze ceiace trebuia să complectez. Fără să apuc un cuvânt te smulse de lângă mine și porni­ea gonită de urgie la noapte... Di sus In câteva clipe șironele de ape ml ndastră până la piele, mă alipesc de vitrină ca să-mi explic ruperea de nori parțială... burcanul da scurgere al palatului arunca cas­in sala teatrului ,Elpis” a avut loc în seara zilei de Sâmbătă, un frumos bal, organizat de Silingul elin. Suma rezultată va servi operilor de binefacere. »* «fii dl ggHFBB cade de perl, la mijlocul trotua­rului ce scânteia la lumina din vitrină.. Tremurând de frig pornesc la noapte­, pe drumul pe unde ea dispăruse... mergeam cu pași mici... de la colțul celălalt ser­gentul in­ofotit Mueră... sinistru a pagubă... Vântul începu să sufle cu pu­tere ducându-mi aproape pe SUA până în piața Independenței. Ovidiu... veșnic neschim­bat, rece și nepăsător la toate câte și periadi prin fața ta?. Acordurile unui foxtrot împrăștie în n­oapte optimismul ce mă cuprinde și pe mine. O placardă scrisă in mai multe limbi indică locul unde se petrece bine. Geher scării în jos, un aer tectoare a familiei ! Cine o fi ea?. Și ca la o continuare a gân­durilor mele, arunca intonează an tango, ce mă daca în lumi de visări<... prin fum zăresc pe­rechi ca se legănau strâns.. în­­brățișsti... o pereche rebelă t­­jange până la masa m­a, o pi­ruetă ri­gintă și dama rămâne expusă privirilor mele . . • Ca aruncat da un resort îmi smulg haina și pălăria d­e euer și ci pi și giganți pornesc spre uși . • o mânț însă mă reține . — Domnul a plu it c­u­aua — Era blondina îi răspund vârându-i un pol în mâ­ â . C. SIMIONESCU

Next