Dacia, ianuarie-iunie 1930 (Anul 17, nr. 1-115)
1930-01-15 / nr. 9
S’a stins un pioner ...Unul dintre pionerii românismului în Dobrogea, Constantin Pariano. Numele acestui ilustru dispărut, evocă începuturile de întemeiere a edificiului nostru național, în această parte a statului român. Constantin Pariano a desțelenit nu numai întinderea de pământ, ce a stăpânit-o la cea Hasancea — operațiune necesitat un timp de opt ani — dar a desțelenit mai ales sufletele cetățenilor din aceste locuri, imprimându-le caracterul românesc. A schița personalitatea lui Pariano în cadrul strâmt al unui articol ar fi o impietate. Ne mărginim deci a reliefa o parte din această personalitate, atât de proeminentă pentru dobrogeni. Născut în județul Vlașca, s-a afumat în tinerețe pe tărâmul politic în partidul conservator al lui Lascăr Catargiu, și,a urmat acelaș stindard sub călăuzirea lui Grigore Gh. Cantacuzino. După moartea acestuia, partidul scindându-se, Pariano s-a raliat la acțiunea fracțiunei condusă de Tache Ionescu, devenită partidul conservator democrat. A avut mult atașament pentru Nicu Filipescu, pe care-l admira pentru sufletul său de bun român, frunta și Decesul celor doi conservator-democrați, la împins către d. Iuliu Maniu, președintele partidului național din Ardeal, pe care la anii din urmă, urmat pânâ'n neluând totuși parte h fuziunea cu partidul țărănesc al d-lui Ion Mihalache- A păstrat simpatii personale pentru d. Gigore Filipescu, fiul fostului său mare prieten. De la începutul carierei sale politice și până în ultima clipă a existenței sale, Constanta Pariano a fost un constant și înverșunat adversar al liberalilor. In județul Vlașca, unde a fost de două ori prefect, a lăsat neșterse amintiri la plecarea sa în Dobrogea. După anexarea acestei provincii, a cumpărat terenuri pe cari le-a comasat alcătuind moșia Hasancea, cu prelungiri în Demircea și Mahometcea, unde a zidit cunoscutul conac, în vechiul stil românesc. In Dobrogea, a fost un luptător convins al acordării drepturilor politice locuitorilor băștinași, luptând alături de d. Ion N. Roman și defunctul Ion Bănescu — în care scop a luat ființă ziarul "Drapelul* de sub conducerea d-lui Roman. Acțiunea a fost în cele din urmă încoronată de succes, prin instituirea legii din 1810 și a celor următoare. editat de asemenea Pariano a diferite broșuri în care trata chestiunile politice și economice dobrogene. Constantin Pariano a ocupat în mai multe rânduri scaunul de prefect al județului Constanța și s’a distins prn priceperea gospodărească — prin spiritul de dreptate adus în administrația județeană. A fost senator de Constanța, iar în timpul refugiului, în parlamentul de la Iași a pronunțat un memorabil discurs, apărând drepturile României asupra Dobrogei. Mai demult, anumiți adversari au căutat să prezinte pe Pariano regelui Carol I, în culori defavorabile. Intriga n’a prins, căci marele rege a sfârșit prin a-l aprecia la justa valoare. Ca om era de-o amabilitate rară, toate gesturile și actele sale evocau măreția vieții boerești din trecut. Mare iubitor de artă, a apreciat în deosebi pictura și sculptura. Conacul de la Hasancea a adăpostit în decursul anilor pe cei mai distinși fruntași ai vieții culturale și artistice românești. Cu Constantin Pariano, dispare una din personalitățile de elită nu numai a le Constanței, ci și ale țări. Viața sa a fost un exemplu de muncă, cinste și demnitate. De aceia, la tristul catafalc din vila de pe țărmul mării, poporul constănțean șoptește pios: Domnul odihnească-i în pace! IU SIUOl Cetim lotr alt«!«, în ziarul »Lumina* din Vaskii Sasaid* eredi*» (ca cea mai verbi și cea dintâi și fiadei, cum zice fancezul „a font seigneur tout honneur“... N’am putea spun* rxact U c« an anume a luat ființă;trebue să fi* scris pe rasă ori înăuntra și nici nu importă. Cea ce importă « că azi nu mai este ceea ce a fost» Adică o bancă sadea. Azi e o bancă politicâ. Liberalii încă de pe timpul când mocanul cu barbă roșcată, demagogii colegiulul al treilea hălăduia pa meleagurile vasluene—venetic adus de un vâd rău—au pus stăpănire pe dânsa ca sărbească țărănimea »dezrobită*. Încet, încet oamenii mocanul«i (care de-acum *’* mnt.t să păstorească alte turme la Constant) au patruni în cetate. D-l Wlavrecordt a rămas singur în cetatea lui, cu oamenii mocanului — ca an prizoner. Mâne poirâne poate, după o defenestrălane» oamenii mocanului vor rămâne ei, stagiii. Singuri fnde el. Și-și vor fi atans scopul. Povestea n’ar fi nouă, de altfel- Aceeași poveste.- vechea și e terna poveste a baierului și a «legilor sale.* « at- Victimile câinilor turbat! De la an timp In andurbia A* nadolchioi se înregistrează numeroasa cazuri de mușcare da căiai turbați. Eri doi locuitori și o fetiță a căzut victimă. Copila este in etate de 9 ani, cu numere de Nina Stoian a fost mușcat așa dariu. Incit ș’ a fost desfigurată complect* «T*dem că ar fi căzut ca serviciul sanitar al municipiului să sa sesizeze luând măsurii* da circumstanță, *tXka» iSU Zănăceala liberală Proteslului constutui Ascultați oameni buni, liberalii «a uitat declarațiile solemne de nu demult și au decis să reintre In parlament. Și aceasta acum, In ajunul «regrelHor, Cela ce Înseamnă că au abandonat lupta ,prin sistemul Intrlpârlilor, minciunilor și... manifestelor către oră și că, mai încearcă o ultimă nădejde în lupta parlamentară, deasemenea lipsită de orice sorți de isbftndă. Dar, în afară de aceasta, participând la alegerile județene, liberalii a căror consecventă a devenit proverbială, nu fac altceva decât sa recunoască noua lege administrativa pe baza careia se fac alegerile. La înmorminta lui Șt. Iorgu escu Cu prilejul înmormântării regretatului magistrat Ștefan Iorgulescu, d. avocat Octav Coruneanuu în numele baroului constănțean anul la fața tribunalului, la trecerea tristului cortegiu, o oroțiune funebră. In cuvinte elogioase, cuvântătorul a reuoit erofa de magistrat a lui Iorgulescu, care în prăbușirea economică și morală a vremilor actuate, a găsit că „este impsnos necesar a etern proteepune unora, a impune altora, că este necesar a se acepta o morald superioară inspirată din Interdependența socială. Era un sclav al legilor, un judecător drept, iubitor și milos față de cei ce sufereau, el era ironizator și disprețuitor f fă de cei îndrâsneț și împănați cu merite necucerite”. Cu cântarea d-lui avocat O. Sorunecii a produs o profundă impresie in asistentă* închirierea cargobotelor S. M. R. Ce a hotărât consiliul cailor de comunicații pe apă In ultima ședință, ținut! Sâmbătă la ministerul de comunicații, consiliul de administrație al porturilor și căilor de comunicație pe apă a decis inrhrierea cargobotului , Oitsz”, d-lui locotenent de marină Vasopol, pa un temei de un an de zile începând de la data semnărei actului de închiriere. Chiria a fost fixată la 1400 lire sterline . De locot. Vasopol a fost obigat să depună și o garanție de 2500 lire sterline, reprezentând valoarea vasului. In privința echipajului cu care urmează a fi arrivit vasul, cel ce l’a închiriat are întreaga libertate de a proceda astfel după cum crede de cuviință. In cazul de față, ”Oituz” va fi comandat de d. locot. Vlasepel, care este un distins ofțer de marină ce și-a făcut stagiul atât în flota noastră de comerț cât și pe vapoarele mai multor compani de nevgație streina. Cargobotul ,,Dobrogea” va fi Închiriat d-lui căpitan de marină Niculescu, iar d-lui comandor Paul Popovătz, fostul director al serviciului maritim român, i se va îmchina cargobotul „lași” sau „București”. Piața cerealelor 330- 240-256 270-340 200-251 80-100 . M* 13 lanuaris 1629 60 orz 17 ovăz 50 normale 9 P. dughie 9 P. erz Pretinsa agresiune den port la numărul de ori al ziarului nostru, am înregistrat știrea că 4 paznici de la magazin Watson et Youil' ar fi atacat pe funcționarul vamal S. Grigorescu, șeful sectorului din acel lor, precum și pu alți doi manipuLnți. Interesându-ne la căpitînii da port ni s’a redat că faptul este cu totul altfel și anume că paznicii au efect victimela barbariei funcționarilor din vamă. Aproape toți paznicii au pe corp confuziuni grave provenite pe urma scviterilor pretinselor victima și t’as prezentat medicu Li și f al portala?* care le-a eliberat cu ficat« constatatoare. Față de turnura ce a luat această întâmplare care pena într’o situație defavorabilă vama Constanța, cerem insistent d-lui inspector vamal de a proceda la o anchetă severă, aplicând sancțiuni funcționarilor bătăuși, cărora nu li st ea vine decât disprețul public. incorporarea“ continentului 1930 Cercul de recrutare Constanța face canescet, că pe ziua de 7 Februarie cor. are loc încorporarea lineilor aparț’nând corigentului 193?» adică cei născuți în anul 1908. In consecinț*, s’a expediat prin poliția și posturile de jandarmi ordinele de chemare, în care se specifică repatiția la corpuri. Deasemenea se pot lua informal la ceiae privește repartizarea da la cercul de recrutare Constanța cu facaport din 18 Ianuarie cur. Ședința Camerei de comerț Astăzi după amiază la orele 3 are loc adunarea consiliului de administrație al camerei de industrie și comerț. La ordinea zilei, printre alte chesdda, va fi și acela a fixării diferitelor direcții. In cazul când nu se va întruni numarul legal de membri,ședința se mână pentru mâine 15 ianuarie după amiază. Director Proprietar L. M. MOSCU Director Politic AL. OR. ODINARU Redacția și Administrata [Strada Carol No. 4 CEtat) ABONAMENTUL] Pe 12 luni.......................... 700 este .......................4co . Pentru autorități și instituțiuni bancare abonamentul îndoit ț—|TELEFON No. 822 Mercuri 15 iannie 1930 la Vaslui s’a sfințit o biserică istorică. Istorică, și pentru că pe acolo a trecut și Sfântul Vasilache Țăcălîe. “TI ÎTn«r[zitrîriS la" ora 12 ” —AMINCIURI DITPA TARIF— Cine cuploaiează munca In port i s’a adus de către un vorbitor ca a protejat pe toții vătafii, se justifică prin aceia că a procedat în acest mod, numai în binele muncitorimii. E fapt cert — spune d-sa — că pe urma sindicatelor ce le susținea, urma să încaseze o cotă, din care să închirieze o sală spațioasă de lectură, bibliotecă etc. pentru membrii sindicatului și, cum angajamentele nu au fost luate în considerație de către vătafii în cauză, fatal a trebuit să denunțe acordul, mai ales că aceștia se serveau de vechile tertipuri, pentru angajarea muncii, adică ofertând-o sub contractul colectiv. In continuare desvăluie numeroase manopere ale vătafilor și capilor de poștă — a căror număr este destul de mare — cari sustrag din plata muncitorilor câte 80 și chiar 90 la sută din suma ce li se cuvine. Recent, zișii conducători de muncă Vasile Bucătaru și Dumitru Negoescu, cunoscuții agitatori liberali, au cerut prin Sfatul Negustoresc, denunțarea contractului colectiv cu casele comerciale numai spre a se produce o perturbație în port, printr-o grevă a muncitorilor. D-sa anunță că în prezent este exclus o denunțare a contractului colectv, pe motivul că și în acest caz se va menține aceiași concurență între sindicate, iar în al doilea rând, agențile au interesul, ca prețurile să fie mari, întrucât au un procent de 33 la sută Cu privire la o inserție apărută într-un ziar din Capital"» în care se afirmă că d-sa ar fi fost autorul moral în agresiunea comisă asupra numitului Dumitru Negrescu, desminte această știe ea fiind tendențioasă, faptele au fost în realitate cu totul altfel așa cum le-au înregistrat celelalte ziare. Explică geneza conflictelor munctorești și comunică faptul că a cerut forurilor superioare facerea unei anchete în portul nostru când urmează a se cerceta seratele fiecărui sindicat în parte aplicându se sancțiuni vătafilor incorecți Declară că este partizanul luptelor pentru realizarea doleanțelor muncitorești, fără violențe însă, și numai în cazul când vor fi provocați să răspundă. Subliniază importanța înțelegerii încheiată cu sindicatul „Manual" prin președintele său A. Negulescu, demonstrând că urmărește o repunere în vigore a contractului colectiv. Dă exemplu cu societatea Steaua Română, căruia nu i-a acceptat munca la bazinul de petrol, sub contract și acelaș lucru s’a întâmplat cu sindicatul „Manual“. Astfel că s’a putut reveni la normal, plătindu-se conform terifelor, până la data venirii în fruntea sindicatului „Manual“ a lui Vasile Bucătaru, care a oferit imediat munca sub contract, luând lucrarea asupra-i lată dar consecințele unei concurențe nereale ce are repercursiuni grave asupra mafiei muncitorești, care este plătită cu sume infime, nefiind în stare astfel să asigure existența familiilor lor și tind nevoiți să ducă o viață me zero. In urma fricțiunilor existente între vătafii din port, în detrimentul clasei muncitoare, din inițiativa sindicatului „Mihail Eminescu“, a avut loc Duminică dimineață, o mare întrunire de protestare, la care au participat circa 500 muncitori de pot. Ședința s-a deschis la orele 11, sub președinția dlui Radu Dobrică, președintele sindicatului „M Eminescu”. In primul rând, se dă citire manifestului apel prin care se solicită intervenția autorităților competente, pentru a întreprinde o vastă anchetă proveniența averilor stabilindu-se foștilor și actualilor vătafi: Vasile Bucătaru, Dumitru Negrescu, Fănică Portofel, etc. Muncitorul Ion Andrițoiu, atacă cu violență pe toți vătafii, fără excepție, calificându i drept hoți și excroci. Pentru reprimarea văului ce domnește în port, indică soluția respectării contractului colectiv și înființării de noui legiuiri de protecțiune a muncitorilor. Muncitorul Ștefan Marinescu, cere a se lua măsuri extreme în cazul când nu se vor găsi alte măsuri de corecțiuni. Meseriașul Vasle Făgăraș constată că discuțiile continue au alunecat pe alt teren, ignorându se partea esențială și anume aceia a modalității de a se remedia relele din port. Situația grea a muncitorilor o atribuie diferendelor ce se produc între conducătorii de muncă și conchide la funcționarea numai a două sindicate: .Mihail Eminescu și »Manual*. In acest mod ambele asociații lucrând de convențiune, vor fi în stne să impună respectarea contractului colectiv, în favoarea muncitorilor. Se cunoaște că, actualmente vătafii Vasile Bucătaru, Danitu Negrescu și alții oferă lucru sub contract cu 50, 60 la sută, deprecind munca și inevitabil plata ei. Vorbitorul critică apoi atitudinea reprezentanților social-democrați și afirmă că aceștia dau concursul vătafilor spoliatori, intervenind în favoarea lor, deoarece primesc din partea acestora cotizații însemnate pe care conducătorii sindicatelor „Mihail Eminescu* și „Manual* refuză să le acorde, încheie recomandând celor prezenți o cât mai mare solidaritate, în jurul d-lui Radu Dobrică în scopul revendicării numeroaselor deziderate. Muncitorii Ioniță Niculae, Stan Anton și Ion Balace vorbesc despre exploatara neumană, la la care sunt supuși de către vatafi. D. Radu Dobrică exprimă regretul că pe urma luptelor ce au avut loc, nu s’au tras concluzii practice, în sensul îmbunătățirii situației muncitorilor. Lipsa de inițiativă a muncitorilor, a făcut ca orice interese de breaslă să nu fie luate în considerație de către autorități. Arată apoi, că în deosebire de ceilalți vătafi, cotaparte a sa, în majoritate a întrebuințat-o — după cum dealtfel este știut — în scopuri de binefacere, acordând ajutoare muncitorilor în timpul când nu aveau de lucru. La acuzația ce viciat mă lovește în față» în interior veselie general?. Bn dus trona în toată amploarea. Țipete declasate, ciocănitori de pahare sau de țigări, femei, vin și muzică. Am rămas amețit un loc privind la ceea ce mă înconjoară... o pereche de mâini binevoitoare îmi smulseră cât ai clipi pardesia! și pălăria și o voce tot așa de binevoitoare, îmi consultă dorințele... Ce să cer ?.. Privesc sâ fîd ce se consumă afară de vii. — Și-mi aduci.. o cafea ! O cută cu multe înțelesuri se imprimă pe figura binevoitoare. In rotogoals de fam de țigare căutam sa reconstitui s.. figura blondinei...» unde o fi ea ?.. Desigur acasă sub aripa pro Dispariția misterioasă a unei fete Poliția a fost înștiințată că noptea trecută a dispărut în împrejurări misterioase de la domiciliul părinților săi din ani sul Cadri Uter 32 fata Maria Gheorghe la etate de 18 ani. Dispăruta prezda de sitfes în ultimul timp, simptome de alienați mintală, încercând in nenumărate rânduri să-și pună capăt zilelor. Exsta banneli că nefericita fi» tî într’un acces de nebunie s'ar fi aruncat la mare. Ciocnire între două trenuri Trunoi de marfă No. 9802 a fost ajuns din urmă, ori dimineață, pe podul de peste Borcea, de trenul No. 9072 și tamponal puternic. Patru vagoane au deraiat. Linia curentă a suferit multe stricăciuni. Accidente de persoane nu sunt. Tentetivi de asasinat Noaptea trecută Ion Neagu paznicul cimtirulului orașului Medgidia, a fost atacat la locuința sa de către 3 bandiți mascați cari l-au legat și torturat In mod îngrozitor, amenințându I cu moartea spre a-i lua banii. Bandiții după ce au jefuit întreaga casă au dispărut lăsând victima justă și în nesimțire până dimineața când a fost descoperită de către o rudă a se. Se bănuiște că autorii acestei tentative, ar face parte dintr-o bandă de țigani nomazi. Trenuri rapida de coletivi. Direcțiunea generală a c freului a luat dispoziția asa că pe ziua de 1 februarie cere să se pană ln circulație o pereche de trenuri rapide de călătorie „BS‘ GS B“ și ,C S’. La trenul colectiv »6 C* se vor încărca colite pentru stațiile Făurei - Fetești—Constanța—Țiu dirci—Slobozia—Călărași—Fetești Ciulnița—Medgidia —Bazargic— Medgidia — Bibadag - Buzâa— Mănșești — Focșani — Odobiei Ploești— tranzit în toate direcțiile: București tranzit în toate direcțiile G Ugiu—Vedele—Olte nița.. PST- »a». —. . .. t ■ fejű a. ü MC in saloanele hotelului «Francez* a avut loc aseară un banchet oferit de cerealiștii din Constanța în onoarea dui deputat Vasile LepSdatu președintele partidului național țărănesc din localitate. In acest mod, comercianții de cereale și-au exprimat gratitudinea pentru fruntașul guvernamental care le a sprijinit doleanțele survenite în ultimul timp. Sfârșitul Lumii Aspecte Vântul amestecat cu picături de pipaie, îmi bidae obrajii, picioarele îmi sunt amorțite din cauza umezelii sspte de pielea pantofilor ... fiorii de gheața îmi furnică prin tot corpul și alerg.... Fără ca să știu sade și ce.. influențat de graba celor întârziați dar eu... un om Întârziat căci au sunt așteptat nicâeri... In forța unei vitrina frumos luminată, o umbreluță neagră ascund« partea superioară a unei frumoase silueta femania». Piciorușele știu ascunse cu frumoși șoșpal cismulițe, ce au lasă de văzut decât porțiunea pulpei de sus până la genunchi strânsă cu ciorap elegant de mătase. Ca fsacinat mă apropii tot mai mult, tot mai mult, până mă strecor sub umbreluța neagră.. Șuvițe de păr bălaiu si ascundeau urechile mici, ochii nu i si vedeau, totuși imaginația. Imediat îmi înfățișă o pereche de ochii albaștrii ca și tutinsul da uneori al mării. Priviam când la ea când ia mulțimea da fleacuri din vitrină, cum ași fi vrut și au si fiara fiecare din vitrină ca sa-i pot vedea ochii. Iacet, încet văd eu pășește cu spatele spre mijlocul trotuarului, mă retrag și eu ușor să nu fiu simțit. Deasupra pe umbrelă răpăitul ploii lui proporții de torent. Mă hotăresc în cele din urmă și ca inima stinsă, cu vocea fremurândă de emoție nuiu cum să lacep.... „Duduiță cu permisiunea d-voistri«... Ca mușcată de șarpe, Întoarse o privire tăioasă» înghețindu-mi pe buze ceiace trebuia să complectez. Fără să apuc un cuvânt te smulse de lângă mine și porniea gonită de urgie la noapte... Di sus In câteva clipe șironele de ape ml ndastră până la piele, mă alipesc de vitrină ca să-mi explic ruperea de nori parțială... burcanul da scurgere al palatului arunca casin sala teatrului ,Elpis” a avut loc în seara zilei de Sâmbătă, un frumos bal, organizat de Silingul elin. Suma rezultată va servi operilor de binefacere. »* «fii dl ggHFBB cade de perl, la mijlocul trotuarului ce scânteia la lumina din vitrină.. Tremurând de frig pornesc la noapte, pe drumul pe unde ea dispăruse... mergeam cu pași mici... de la colțul celălalt sergentul inofotit Mueră... sinistru a pagubă... Vântul începu să sufle cu putere ducându-mi aproape pe SUA până în piața Independenței. Ovidiu... veșnic neschimbat, rece și nepăsător la toate câte și periadi prin fața ta?. Acordurile unui foxtrot împrăștie în noapte optimismul ce mă cuprinde și pe mine. O placardă scrisă in mai multe limbi indică locul unde se petrece bine. Geher scării în jos, un aer tectoare a familiei ! Cine o fi ea?. Și ca la o continuare a gândurilor mele, arunca intonează an tango, ce mă daca în lumi de visări<... prin fum zăresc perechi ca se legănau strâns.. înbrățișsti... o pereche rebelă tjange până la masa ma, o piruetă rigintă și dama rămâne expusă privirilor mele . . • Ca aruncat da un resort îmi smulg haina și pălăria de euer și ci pi și giganți pornesc spre uși . • o mânț însă mă reține . — Domnul a plu it cuaua — Era blondina îi răspund vârându-i un pol în mâ â . C. SIMIONESCU