Dacia, ianuarie-iunie 1930 (Anul 17, nr. 1-115)

1930-06-11 / nr. 103

AMIk XVH No. 103 Director­ Proprietar I. M. HO SC­U Director Politic At. DR. DOINAHU Redacția ?I Administrata Strada Carol No. 4 CEtatI ABONAMENTUL Pe 12 luni.............................­ 700 lei­ei ...................................400 .! Pentru autorități ?I Instituțiuni­ bin­­care abonamentul îndoit — TELEFON No. 82­2 Apare zilnic la ora 12­­ ANUNCIURI DUPĂ TARIF­Mercuri 11 Iunie 1930 Trăiască M.S. Regele Cerul, care de atâtea ori, în cli­pe orele a lăsat să pogoare razele de lumina ale Harului Dumneze­iesc asupra Țării Românești, le-a adus pe caile albastre ale văzdu­hului, pe Acela atât de mult aștep­tat, pe Acela In care întreaga ro­mâni­me și-a concentrat toate nă­dejdi­l­e către un viitor de propă­șire națională. Copilul țării, iubitul și răsfățatul principe Ca­rol, a devenit așadar Majestatea Sa Regele Carol al IMea, „în »mila lui Dumnezeu“ pentru poporul românesc și din voința nestrămutată a acestui po­por. Prin urmare, formula puterii regești, se bizue dintru începutul domniei M. S. Regatul Carol al IIea pe­ un adevăr ce înlătură cu desăvârșire con­venționalul expres­i mei protocolare. România-Mare, și-*a văzut visul ca och­ii, iar astăzi trăește o feerică reali­tate, după nebuloasa situație ce i se creiase prin actul mârșav dela 4 ianua­rie 1926 și care a dat posibilitatea duș­manilor neamului să înăbușe timp de patru ani simțămintele unanime, sa­u de Acela dorit, ca un Messîa <al poporu­lui prea Încercat. De Cel înainte, o eră nouă de liniște și progres a descins pe întinsurile României, în care se află, după cum spun cuvintele biblice, o singură turmă și un singur păstor, încrezători in puterea de mun­că și In spiritul de dreptate al Ace­luia care a preluat prerogativele regale, strigăm alături de toți fiii țării, un prelung și entusiast; ••Trăiască Maiestatea la Re­gele Carol al ll-lea, al României! „•"A CIA" Proclamația M. S. Regelui Carol II M. S. Regele Carol al II-lea a lansat următoarea proclamație : Către Români, împins de marea dragoste de țară am sosit în mijlocul popo­rului Meu spre a fi conform făgăduinței date, pavăza fiului Meu și straja Patriei. Când, acum mai bine de 4 ani, mijloace, pentru Mine neînțe­lese, au fost întrebuințate față de scumpul Meu părinte și față de Mine, să Mă silească a Mă îndepărta de țara Mea iubită, nu am putut crede o clipă că o domnie atât de glorioasă se va sfârși ful­gerător.Astăzi, in mijlocul vostru, am venit cu inima plină de d­ago­­ste pentru to­i românii și cu singurul gând de a strânge împrejurul Tronului pe toți fiii patriei dornici de muncă și de adevăr In sufletul Meu nu a rămas nici o umbră de resentiment față de acei care, în răstimpul pribegiei, au crezut că puteau, prin vor­bele lor, să șteargă din inima acestui popor, în mijlocul căruia M’am născut și am crescut, legătura sufletească ce ne a unit. In clipele grele prin care trece țara, fac cel mai cald apel tu­turor fiilor săi, la cea mai sinceră și desinteresată colaborare pentru desvoltarea forțelor ei vii. Cer ca toți, fără deosebire de opinii politice, credință sau obârșie, să îi dea sprijinul lor cel mai larg, pentru propășirea țării , prin cinste și demnitate. CAROL II Rege al României M. S. Regele Carol al ll-lea general de corp de armată S-a întocmit decretul și a fost înaintat spre semnare Suveranului, prin care M. S. Regele Carol al I1-lea, general de divizie, este înaintat la gradul de general de corp de armată. Principele Nico­­lae general de divizie A. S. R. Principele Ni­­colae a fost înain’at g c­­ ă­i­lor dESEi­m A‘ 8* H. Principele Nicolae ne-al de divizie și nu­mit inspectorul general al aviației. D.Titulescu a plecat spre București Londra 8.­­ D. N. Titu­­lescu, ministrul României, a părăsit Londra, plecând spre București. „Pășesc astăzi cu sufletul m­iltat in mijlocul po­porului Neu­m 1 cu o inimi in care s’a șters cea din urmă urmă de mâhnire, chier fată de aceia cari au incercat prin acțiunea lor nechibzuită să rupi legă­­tura Indisolubilă intre Mina si tot ce simte româ­nește” CAROL II Deschideți porțile balamucului! De, deschideți-le larg, larg de tot, să poată păși către galeriile celulelor capitonate întreaga șleahtă liberală, în frunte cu Vintiä B­ătianu, Inculeț, Sassu, Moșoiu, toți siniștrii potlogari cari și-au îngăduit, în congresul lor de ori, să ridice glasul împotri­va Majestăț­i S­ie Regelui! Pentru că, socotim pe au­torii manifestului liberal ce considera deciziunea întregii românimi drept o lovitura de stat, nu criminali de rând ce merită a înfunda ocnele, ci iresponsabili — demenți furioși — buni a fi internați în case de sănătate . Atitu­dinea șefilor partidului liberal, marchează o veritabilă ne­bunie, ce poate avea reper­cusiuni serioase asupra li­­niștei țării, de­oarece indig­narea profundă ce­ a stâr­nit-o pretutindeni ar pute­a pune în nesiguranță pe cu­tezători. E momentul când bandiții liberali trebue sa înțeleagă că nimic nu le acorda drep­tul de-a batjocori cele mai sf­une sentimente ale popo­rului român, întruchipate în persoana M. S. Regelui Ca­rol al Il-lea. Țara nu simte nevoia de-a lua cunoștință de conținutul manifestele brătienești — așa precum nici în trecut n’a simțit-o—Iar aceste ma­nifeste ce au nerușinarea a i se adresa, constituie încă o sfidare în plus, adusă po­porului, a cărui repulsiune pentru liberali s’a accentuat și mai mult, în zilele din ur­mă. Hidoși, urâți de muțiune și învrăjbiți chiar între dân­­șii, brătienii se încumetă să ridice glasurile împotriva a­­celuia în mâinile căruia se află astăzi destinele Româ­niei. Ei nu înțeleg rostul vremurilor și se înșală a­marnic de cred că șantajul pe care l-au exercitat de­cenii dea rândul asupra ma­relui rege Carol I și mai a­­poi, asupra regelui Ferdi­nand, le va mai putea a­­duce apă la moară, în îm­­preju­ările de față. Iar dacă se vor încăpă­țâna să tulbure liniștea de care țara are trebuință spre a păși pe calea propășire­, să se ferească tulburătorii de furia norodului ce a avut și are o singură icoană, pe M. S. Regele Carol al II-lea și un singur gând, binele Patriei. . Căci nimeni și nimic nu-i va putea opri să destrame cum va crede de cuviință orice încercare subersivă. Să ia aminte deci cel mă­runți la suflet — să nu întindă prea mult coarda — că va plezni. M. S. Regele la Curtea de Argeș M. S. Regele, însoțit de către secretar­ul Său d. Costel Dumitrescu, a fost Duminecă la Curtea de Argeș, la­ mormintele Regilor Carol și Ferdi­nand, depunând câte o coroană, după care Epis­copul de Argeș a ofi­ciat cu acest prilej un serviciu religios. Suveranul s-a înapoiat ori la orele 2 în Capitală începând consultarea șe­filor de partide pentru alcătuirea noului guvern. Regina Maria salu­tă pe M. S. Regele Carol Regina Maria a trimis o caldtă telegramă, prin care felicită pe cei doi frați, — Regele Carol II și Princi­pele Ni­col­ae, — că se gă­sesc alături în acest mo­ment istoric, — pentru bi­nele țării, —*c­­urând dom­nie rodnică și isbânditoare Regelui Carol II. Intr'o vibrantă și emoțio­­nantă telegramă, Regele Carol II a răspuns mamei sale aflată peste hotare, și a hotărît să facă regi­nei Maria, cu prilejul în­toarcerii ei care a fost anunțată pentru Sâmbăta viitoare, o primire solemnă. Ratificarea decre­telor regale din iunie 1927-iunie 1930 In urma unui raport al primului ministru M. S. Re­gele Carol a semnat decre­tul prin care se „ratifică toate actele de executare a prerogativelor regale de că­tre Regență sau de consiliul de miniștri, de la moartea Regelui Ferdinand până în momentul jurământului Nos­tru". Decretul va apare în „Mo­nitorul Oficial" de astăzi. Jurământul ar­matei Următor ordinului tele­grafic al ministerului armatei, ori și alaltâ ori trupele din garnizoană, au depus jură­mântul de credință către noul Rege. Solemnitatea­ s’a desfă­șurat în prezența d­lui ge­neral St. Popescu, coman­dantul diviziei a IX, contra­amiral Pantazi, comandantul diviziei de mare și a co­mandanților de regimente. Incendiul dela cine­matograful Capitol Ua început de incendiu s’a declarat aseară la orele 9 și jumătate, la cinematograful „Ca­pitol” din str. General Mane. Focul a luat naștere la crbm­a operatorului și au ars două acte ale filmului ce rula. O panică s’a produs printre spectatori, cari s’au îndreptat spre cșiri. Incendiul a fost focalizat de o parte din public și oamenii de serviciu al cinematografului. Secretarul Regelui, sa­­la al Constanței Odată cu Majestatea Sa Regele Carol II, a venit în țara și secretarul său parti­cular, d. Costel Dumitrescu, un distins cetățean al Con­stanței — fiul dolui colonel C. Dumitrescu, comandantul cercului de recrutare din localitate — care In tot tim­pul celor cinci ani de pri­begie a stat necontenit la Paris, alături de Suveran. Constănțenii sunt mândri­ i că un concetățean al lor o­­cupă înalte servicii pe lângă Regele României, convinși fiind că secretarul Majestăței Sale va sprijini nevo­le o­­rașului și ale provinciei noas­tre înaintea Suveranului țării. Pedepsele militare Din ordinul regelui Carol al II-lea pe ziua de 8 Iu­nie­­­, au fost ridicate toa­te pedepsele militare în curs de executare până la nu­mita zi. inia Itali — Excluderea d-lui George Brătianu — Buc. 10 — După vota­rea manifestului, congresul liberal a adus în discuție cazul d-lui George Brătia­­nu, care s’a manifestat în chipul știut împotriva d-lui Vintilă Bratianu. Excluderea a fost cerută de d. Leon­te Moldovanu. D. Vintilă Bratianu s’a asociat la propunerea fă­cută declarând ca „dacă la noi este o clacă putren­dă, e mai b­ne să o tăiem“. Comitetul central al par­tidului s’a întrunit imediat și după mari discuțiuni l’a exclus pe d. George Bră­­tianu din partidul liberal. înainte de a se hotărî excluderea, au avut loc trei Schimburi de scrisori intre d. Vin­tilă Brâtianu și ne­potul său. fluni—■— mmm Revoltă]pe un vapor Ancheta căpităniei de port Pe bordul vaporului „Helda“ sub pavilion olandez, în timpul cursei dela Amsterdam la Cons­tanta, s’a produs o revoltă a unor oameni din echipaj, de națio­­nalitate românească. Dri dimineață „Helda“ acos­tând în portul nostru, comandan­tul lui, s’a prezentat d-lui coman­dor Popescu, căpitanul portului, predându-i pe răsculați. Conco­mitent cu aceasta comandantul vaporului in cauză a depus si un raport asupra celor întâmplate, cerând darea în judecată a cul­pabililor, conform legilor Mari­time. Ca urmare, s’a deschis o an­­chetă, procedându-se la intero­garea oamenilor, ce formează echipajul răsculat. Din primele cercetări, pare însă a fi exclusă acuzația de revoltă, întrucât ma­rinarii români — după toate re­gulamentele maritime — solicita­seră debarcarea ln oricare port, debarcare care le-a fost interzisă. Motivul ce i au determinat să ia această atitudine te datorește făptuim, că ar fi fost supuși la munci extrem de grele și perm­iu­ complectamente de o nutriție și un tratament omenesc. Asasinatul din Analdolchlol Noaptea trecu­t în suburbia A­­nidolchlo», »’a înregistrat o nouă ci îmi. Tânăra­ Ionel Munteanu, din strada Tudor Vladimirescu No. 21, a fost attest și rănit grav cu un stilet da către Gheorghe Mărcă­­șinu din strada M. Coiciu. După săvârșirea fapta ai crimi­nalul a dispărut, văzându-și vic­tima solicis­ă într'un sac de sânge, da arde s fo­t transportată de tib­uri la spitale] „Dr. Sion . InvestigatîI­ o poliție’, chiar un joc* coapte cu des la descope­rirea astorului crimei, care a fost arestat și deferit par­ohe tatei. Motivai acești­ a­sasinat neisbutic pare a fi răzbenare». Intâmplarea neno­rocită a unei în­vățătoare Pe strada Carol a fost găsită aspră,in stana letargică o tânără fată, care a fost transportată la spitalul comuna], «nde s’a consta­tat că suferea de inanitic. ▲viriindu-se poliția, s’a deschis o anchetă, din care reise că este o învățătoare din Iași, cu numele de Elena Vergin yi care venind la Constanța, a avut nenorocirea să piardă poșeta ca baci. In această sfteațfuar, neavând nici o cunoștință și probabil din­­tr’un sentiment de demnitate, nu a apelat la raritatea nimănui. După 5 zile pe vestimentare, epuizată de forțe, a căzut pa străzile ora­­șului. Furtul din str. Durostor Un îndrăzneț furt, prin efracție, n’a comis la timpii zi­ei de cii I« locuința lui D. Zaharia, din strada Durostor No. 100. Pofitând da lipsa de acasă a locatarilor neemocenți s’au intro­dus, Intr’ma din camere, aude ■ [UNK]­devilizez conținutul und ca­sete de beni, compus dintr’o im­­portantă sumă fa monetă româ­­nească și greacă. Blinel­e pigsbașului, sânt în­dreptate asupra unui vecin, care para a nu fi strein de acest furt. vot de mulțumire Aduc și pe această cale mul­­țumirila mele societății de asigu­­rare »Asigurarea Românească“ din Constanța care prin repre­zentantul său d. George En­ojol, mi-a «chitei de îndată» suma de 20000 lei eșită prin trag­re­­­sorți cu polița No. 121217 de asigurara populară. Stamaila Bürge z­is ULTIM­A ORA­Ș. Iuliu Maniu for­­mează noul guvern Pe cale telefonică ni se anunță în ultimul mo­ment că Majestatea Sa Regele Carol II, în ur­ma consultărilor șefi­lor de partide, a însăr­cinat cu formarea gu­vernului, pe d-nul Iuliu Maniu, președintele partidului național-ță­­rănesc. E probabil ca în cursul după amiezii d. Iuliu Ma­niu va prezenta Suveranului lista noului cabinet, după care nouli miniștri vor depune jurământul. Știrea o dăm sub toată rezerva.

Next