Dacia, iulie-decembrie 1930 (Anul 17, nr. 116-224)

1930-07-24 / nr. 129

anul XVII No. 129 Director Proprietar I. H. HOSCU Director Politic AL. DR. D OIIVARH Redacția șl Administrația Strada Carol No. 4 (Etaj} ABONAMENTUL Pe 12 luni ....... 700 lei G .................................. 400 •' Pentru autorități și instituțiuni bancare abonamentul indost Joi 24 Iulie 1930 TELEFON No. 822 — Apare zilnic la ora 12 ANUNCIURI DUPĂ TARIF A. plecat Vîntilă S'a dus să'și cate de sănătate. A plecat ca un su»aHsuric urmărit de hul*a masselor și chiar a foștilor sői partizani T«ara, atunci când sinistrul fost vistiernic se afla dus de pe pământul ei, se resimte ușurata. Kimeni nu-I va duce dorul, oricât de îndelung va râmane în streinătate. Iar când nechematul va reveni, situațiunea va fi și mai trista, un excomunicat al societății Aceasta-i soarta marilor lireni, jecmănitori de fără finntii Domirb Elemente iresponsabile au adus în timpul din urmă o grava scădere prestigiului nobilei instituțiuni a tineretului nostru studios. De unde studenții erau atleții libertăților și ai înfrățirei în ideia de românism, de la un timp acțiunea elementelor iresponsabile a doborît aceste frumoase tradiții generoase, reducându-le la expresiunea dură și odioasă a huliganismului. Și, cu toate că nici un om cu cap nu poate identifica aceste reprobabile îndeletniciri, ale unor răsleți, cu aspirațiunile și idealurile adevăraților studenți ce nu se pot deosebi de înaintașii lor din epoca de aur a Țării, totuși nobila corporație a generosului tineret românesc a suferit, iar prestigiul ei, repetăm, a scăzut spre dezolarea noastră a tuturor celor ce vedem în studențime viața de mâine a neamului și viitorul Patriei. Departe de noi gândul laș de a strecura o infamie amuită în fraze mai mult sau mai puțin bine potrivite. Facem simple constatări—dureroase — de fapt și atâta tot. Nevoia de a spera nu mai bine, unită cu responsabilitatea și curajul nostru profesional ne determină să spunem lucrurilor pe adevăratul lor nume. Și dacă se vor găsi oameni de bună credință cari să se îndoiască de sentimentele noastre cele adevărate, activitatea noastră de mânuitori ai condeiului stăpâniți de cultul naționalismului — din care nu ne-am făcut și nu ne vom face un titlu de glorie, el fiind o datorie firească—stă chezășie pentru fiecare dintre aceia cari colaborăm la acest organ de presă românesc. Ca și când prestigiul tineretului n’ar fi suferit destul, nesocotința unui imberb vine să-i adauge o nouă lovitură. Firește că gestul iresponsabilului Beza, nu poate găsi ecou favorabil în sufletul studențimei. Ar fi o crimă din partea acelora ce-ar cuteza să creadă în solidaritatea tinerimei curată cu o tentativă lașă de asasinat ce nu poate fi scuzat. Crima e actul cel mai antisocial, cel mai odios și deci cu neputință de a fi justificat în fața conștiințelor curate, oricare ar fi mobilul ei. „Studentul“ Beza, presupunem că știa și el aceste lucruri — totuși, a încercat să ridice viața unui om, unui înalt demnitar al statului. A tras cu revolverul ca ultimul cleft din creerii Balcanilor barbari și dacă n’a ucis pe cel pe care 1 urmărea cu ura sa, lucrul s-a petrecut independent de voința lui. Norocul a slujit de această dată pe cel ce urma să cadă jertfa inconștienței unui imberb înnebunit de literatura dinamitarzilor și a naufragiaților politici. Justificarea ce-o dă actului său, imberbul criminal, cade de la sine. Toată lumea știe — și o știe cu atât mai bine ,studentul“ Beza, că în România legile nu le fac miniștri, cu atât mai puțin subsecretari de stat, ci parlamentul. Noi nu vrem să polemizăm aci cu atentatorul; dacă legea privitoare la Dobrogea Nouă este bună, sau rea ci, nu mai examinăm ușurința futilului mobil al Climei, cu care atentatorul cată a-și justifica actul. Românii n’au avut niciodată în manierele lor obișnuința rezolvirei oricăror doleanțe, prin mijlocirea pistolului. Dar influența nefastă a anumitor publicațiuni agresive a început să-și dea roadele. Suntem la al doilea caz. Guvernul nu mai are dreptul să-și facă scrupule de conștiință din garantarea libertatii presei acelor publicațiuni cari seamănă anarhia și îndeamnă la crimă, fe sub masca naționalsmului „âoutrance“, fie sub acea a comunismului. Gâtul imberbului Beza să fie cel din urmă avertisment. Și mai cu seamă, măsurile ce se impun, să se ia contra oricui și cu toată severitatea. AL. DEMETRESCU —1 ‘aiP împotriva intermediarilor Din Darea d-loi lt. colonel N. Jagareanu șeful biuroulul recrutarei, privm următoarele : „Subsemnatul am fost informat personal ca foarte malți intermediari se ocupă cu trecerea tinerilor recrutați pentru, grăniceri, jandarmi și marină în trupă cu schimbul călare, cerându-le bani pentru diferite interveniri. Pentru a pune capăt acestei nereguli, fac cunoscut că orice tânăr recrutat pentru grăniceri sau jandarmi și dorește sa treacă in trupa cu schimbul călare, să se prezinte personal sau părinții lor, comandantului cercului de recrutare Constant», cu petița în care să ceară aceasta și certficatul de la primărie de averea ce are, fără intermediar, să nu dea la nimeni nimic, căci dacă are dreptate în cererea ce o face i se va satisface de cerc imediat, primind rezultatul chiar da la comandantul cercului. Tineri recrutați pentru marină nu pot fi trecuții0 trupa cu schimbul călare, fiind oprit cu desăvârși e de art. 186 din R. S. R și alt 4 din regulamentul trupei cu schimbul călare; asfel să să nu mai facă nici o intervenire căci intermediarii care se ocupă numai cu acest simmilac Îs ia bani și nu fac nimic. Așa să fim toț icși. Domnii primari și notari vor chemi și strâge pe toți tinerii recrutați pentru grăniceri, jandarmi și marină cum și pe cei din celelalte arme care ar dori să treacă în trupa cu schimbul și să le pună în vedere aceste dispozțiuni pentru a noimi fi expuși la diferite cheltueli de către acei intermediari mai ales când cerere?» dacă este dreaptă, se satisface de cerc fără nici o cheltuială, decât cel interesat să se prezinte cu cererea direct și personal comandantului cercului care hotărăște asupra doririlor fiecăruia.” Elev de liceu hot In urma unei telegrame, transmisă de prefectura poliției Capitalei, organe polițienești din localitate, au reușit să arestze pe elevul de liceu Marcel Rdter, fiul unui contabil din București, care furând de acasă suma de 20.000 lei, a venit în localitate în scopul de a se îmbarca pe un vapor. Cu toate că nu a trecut nici o săptămână de la comiterea furtului, preotele hcț a cheltuit toți banii. El urmează a fi predat părinților săi, cari au fost anunțați. ■——non-—* Suvenire din Constanța Obiecte Orientale Verighete și Cadouri de logodne FABRICA DE OCHELARI La Magazinul Hagi P. SAPIRA Str. Carol 22 Preot ce nu-ș i face datoria Din Plopeni—comună ce aparține județului Constanța — mai mulți săteni ne adresează o plângere împotriva preotului parohiei respective, carele își face de cap, spundanșii - și credem și noi că așa este. Astfel, în ziua de 19 Iulie a. c., corespondenții noștri ocazonali neinformazâ ca acest servitor al altarului a cutezat, împotriva ordinelor caegotie ale protoeriei, să nu s crească parastasul de pomenirea marelui rege Ferdinand , fapt ce a produs printre săteni o penibilă impresie. De asemenea, fiind rugat înu'o ociziune să oficieze botezul a doi gmeni nou- născuți, a refuzat pe motiv câ tatii dăduse unui copil numele de Iullo. Ne abținem dela comentarii dar, credm de a noastră datorie sâ semnalăm cazul celor în drept, cari ar trebui să înțleagă că attudini nenorocite de asemenea manieră, venite din partea unor pejttori ai atarului, servesc de minune prop gindei abile a numeroșlor sectanți, cari subminează autoritatea sfintei noastre biserici strămoșești. înjurat morții de hotel Central Misterul ce înranja ta moartea Inspectorului A. Bâaulieu, dela C. N. E. F. a fost dezvâlut. Autopsia cadavrului Ce urma să se facă ori din ordinul parchetului, a fost suspendări. Motivul acestei amânări s’a datorit sositei în locaitate a unui frate al mortului, colon I în rezervă, domiciliat în Călărași. Numiul a prezentat autorităților polițicești un certificat medical prin care se constata că A. Bâdulescu suferea de cord. Când cesul nu putea fi provocat decât pe arma unei a emena crize, orice bănuială nemaiexistând, s’a autorizat de parchet transportarea și Îngroparea cadavrului la București. Furturile de la Carmen Sylva Dna Alexandrina Costescu din Constanța, drada Bogdan Vodă No. 65, aflânduse la Carmen Sylva, a căzut victima unui îndrăsneț furt de bani. Cercetările pentru descoperirea autorilor, au rămas Infractoare pe totdeauna. Pentru o femee... Soldatul Crăciun Știfm de la Divizia de mare, a încercat să asasineze astă noapte pe ceferistul Vasile Proiescu, din B-dul Regina Maria No. 27, aplicându-i mai multe lovituri cu o baionetă. Victima a fost transportată la spital, iar soldatul criminal arest. Atentatul a fost provocat din cauza unei femei. Încercare de sinucidere O tânără necunoscută a’a aruncat aseară în mare, de pe deal farului „R. Carol” din dreptul pavilionului regal. Observată la timp de doi marinari, ea a fost salvată și transportată la spital. Atât identitatea candidatei la sinucidere, cât și motivele ce au derminat-o să pună în aplicare aed plan, nu se conoac. «**«■,* feil ISS Noul alegeri muncitorești In ziua de 28 August a. c. vor avea loc alegerile anuale pentru desemnarea norilor conducători de muncă în port. E probabil să-și pună candidatură în afară de președintele sindicatului „M. Eminescu* și conducătorii celorlate grupări. M. S. Regele și atentatul Luni, în timpul prânzulu , imediat după ce a aflat de atentat M. S Regele s’a interesat de starea d-lui C. Angelescu. Seara, pentru a doua oară, deși știa că d. Angelescu este și afară de orice pericol, Majestatea Sa a trimis la sanatoriu după știri. •• —>*«#"“—— * Mărfurile sosite pe apă cu conosamente Ministerul de finanțe a trimis un ordin circular tuturor punctelor vamale din țară, facându-le cunoscut că pentru mărfurile sosite pe apă cu conosamente, să se permită tranzitarea la vămile din interior, unde au fost destinate și unde domiciliază importatorii lor (proprietarii) deoarece pe condamente, nu se poate adresa din interior (nefiind mărfuri, manifeste cu trafic combinat). cia«aKiiim»wa.wl Escursie la Varna Primim următoarele: Loc. „Genirala“ a funcționarilor comerciali din localitate, mulțumește pe această cale reclamei apărută într’un ziar d a localitate sub titlul „Ce ca Varna". Este inexplicabilă grija și alarma inspiratorului acelui articol, pentru comerțul consănțean care va avea de suferit în urma aprovisionarei domnilor (s arsioniști cu o întreagă garderobă și arseni de articole cari vor fi trecute fără vamă peste graniță, sesizând toate forurile ori la persoanele cari vor pleca în escursie, mobilul căsătoriei nu este de ?«și face cu această ocazie cumpărături când și ’n orașul nostru das are posibilitatea materi, ia își procură oice articol destul de convenabil. E-cursii s’au mai făcut și se vor face, totul discide de seriozitatea inițiatorilor. Chiar zilele acestea s’a anunțat și la noi o escursie de la Varna la Constanța . Așa că binevoitorul domn care ține numai să alarmeze publicul constănțean cu un anumit interes va avea de regretat că nu va găsi ecoul dorit și dornicii a se recrea câteva zie cu un plăcut voiaj puțin costisitor vor aprecia inițiativa societăți noastre cari și în alți ani a organizat astfel de escursii. Plecarea escursiei va fi li August a. c. pentru orice relații 8 se pot da cu începere de la 21 orb la sediul sec. str. General Manu 2l și la librăria Socec din localitate. \ A plecat Vintilă Hâtru dar fudul Țara Intonează: Du-l, du-1 du-l î Vânzătorii de pe plăji Pe lângă că pe plăjile din jurul orașului se remarcă lipsa unei supravegheri de ordin moral — lipsește și poliția sanitară. Bilași jegoși, unii plini de insecte, adunați de pretutindeni, se îndeletnicesc cu desfacerea a tot felul de alimente, în discordanță cu totul, ca regulamentele sanitare și cu cele mai elementare princiari de ha gnă. Și în afară de acestea ne aflăm în fel« unui comerț ambalau», neautorizat care ar fi trebuit să fie cu totul oprit de primărie. Supontm cele de mai sus, biz.ev.Nonei atențiuni a d-lui primar al municipiului cât a d-lui medic primar, cu credința că lucrurile vor fi puse la punct în sensul ca alimentele necesitate de publicul băilor, să fie vândute pe plaje numai de negustori ambulanți autorizați, respectându-se cea mai desăvârșită curățenie. Caz de nebunie mistică Ua lucrător manual cu numele de Ștefan Langu, din serviciul depozitului de lemne „Fr. Glaris“ de pe șoseaua Mangaliei, s’a supus de bună voie grevei fermei. El se gâseșe în a 25 zi de inaniție, intenționând sl rabde timp de 40 de zie. Ia tot acest timp, este frecționat pe cap ca spirt și untdelemn, stând liniștit în pat. Numitul a făcut acest act de nebunie în urma unui vis. Cică a stat de vorbă cu Dumnezeu... Spargere la o croitorie . Indrăsneața spargere s’a comis noaptea trecută la croitoria lui P. Marinescu, din strada Traian No. 8, de unde s’a forat diferite stofe în valoare de 60000 Ui. Cercetările fiind continuate de către comisarul O. Petrescu, autorii acestei fort au fost descoperiți și aproape toată marfa găsită. Ei sunt Cunoscuții borfași D. Petrescu și I. Munteanu, precum și soțiile acestora. «< ».xiMsmnttr--------- gggggf Prinderea unui bandit Poliția orașului Medgidia a reușit sâ aresteze pe un periculos bandit, acuma Gheorghe Popa, originar din comuna Jitau, județul Ialomița. El este autorul a numeroase tâlhării și jafuri, comise în județul Constanța. Sub o puternică pază banditul a fost trimis parchetului local. Pierită în flăcăi. Un incendiu, s’a declarat noaptea trecută la gospodăria săteanului Stan Coița, din Plopeni. Ia podul castor a fost surprinsă soția proprietarului, care nu a mai putut fi salvată și a pierit în flăcăi. Plantarea drumurilor S’a făcut la timp în coloanele acestui ziar o amănunțită expunere a primelor hotărâri luate de Sub Oficiul Județean de plantare de sub președinția D-lui V. Placesti, din care agricultorii noștri să-și facă o idee precisă de importanța ce se acordă plantării cu pomi fructiferi și salcâmi a drumurilor, șoselelor și islazurilor. Toate țările civilizate au înțeles la timp restul plantării drumurilor atât pentru înfrumusețarea lor cât și pentru folosul ce-l aduc în bine asupra climei unei regiuni. Străbătând un ținut cu șosele și drumuri plantate, călătorul este fermecat de priveliștea măreață ce se desfășură cât cuprinde ochiul dealungul șoselei, găsește umbră răcoroasă atât el cât și vitele de povară ce cutreeră drumurile, își poate potoli foamea — astâmpără setea în miez de vară cu o poamă coaptă, apoasă și dulce. Foloasele poamelor și înfrumusețarea să le lăsăm însă pe planul al doilea căci nu trebue să scăpăm din vedere mai întâi importanța considerabilă ce o prezintă pentru agricultură plantarea locurilor libere, a nisipurilor sburătoare, a tuturor șoselelor naționale, județene și a drumurilor mărginașe. Dobrogea este caracterizată prin trei lucruri care influențează mult asupra plugăriei: lipsa de păduri, lipsa de aici și vânturile violente care usucă vara bucatele și îngheață iarna semănăturile. La toate trei s’ar găsi leac prin înmulțirea pădurilor și plantațiilor. Prin reforma agrară s’a și fixat în jurul fiecărei mezele câte porțiune lată de 40 m. care urmează să fie împădurită. Inmulținduse pădurile și plantațiile s’ar frânge și potoli furia vânturilor și uraganelor. Ele ar constitui o minunată perdea de apărare în contra crivățului care face atâtea pagube iarna și ar potoli cu totul vânturile de vară care seacă bobul tocmai când e la pârg. Apoi s’ar înmulți și accidentele climaterice, s’ar forma bălți, pârne și isvoare acolo unde nu există acum și clima întregii regiuni s’ar îndulci și însănătoși. Pământul ar păstra umezeala și evacuarea nu s’ar face atât de repede. Vegetația ar fi mai puternică iar plugarul ar fi la adăpostul întâmplărilor nenorocite, ca secete și înghețuri care păgubesc și-i spulberă nădejdea câștigului ce ar trebui să aibă din munca și strădania unui an întreg. Pădurile ridică păturile de apă mai la suprafață și astfel țăranul dobrogean n’ar mai perde atâta timp cu adăpatul vitelor din fântâni adânci de 30 —40 m, ba în unele locuri și de 60 min’ar mai cheltui sumedenie de bani cu săpatul lor și ar fi mai dese și la îndemâna tuturor. Atâtea și atâtea foloase am avea dacă agricultorii noștri și ar da seama cât de hotărâtoare sunt pădurile și plantațiile pentru agricultură. Și clima și pământul ne sunt favorabile și nu ne lipsește nimic, ca să urmăm exemplul plugarilor din alte țări care îngrijesc să aibă cât mai mulți pomi pe lângă casa lor, ba lucru și mai frumos îngrijesc și de pomii de pe șosele și drumuri cari sunt ai tuturor. Ii curăță, îi sapă, ii udă și nu e mai mare mulțumire pentru el decât când pomului e mai frumos ca al vecinului. De aceia când Administrația Județului nostru va face apel la plugari, niciunul nu trebue să se codească, să dea din umeri neîncrezător căci trebue să înțelegem în sfârșit cu toții nevoile vremii și să ne așezăm stăruitor pe muncă. Atunci plantațiile nu vor fi numai opera statului ci și a plugarlor noștri și suntem siguri că nu mică le va fi mulțumirea când verdeața se va întinde dealungul drumurilor și pășunelor și vor găsi umbră și adăpost de ploaie și vânturi. Să nu-și închipuie nimeni, că apelând la plugari înțelegem să li se ceară muncă de pomană. Apelul are alt înțeles» acela de a nu strica, de a nu rupe pomii care se vor sădi prin grija și plata statului Deci nu li se cere decât atât* să le fie milă de pom să nu-i frângă, să nu lase copii să-i rupă crengile să se dea sfaturi de cum trebuie să-i îngrijească și apere și să gonească vitele când vor vedea că se freacă de el. Lucru foarte ușor când ținem seamă și de foloasele ce ni se va aduce pomulețul, care prin mila ce-i vom arăta la început, își va întinde peste câțiva ani coroana crăcilor mândre și falnice. Și pentru ca grija tuturor să fie și mai mare, ar fi bine, ca fiecărui pom de la un sat la altul să i se dea numele unui soldat mort în război, așa cum citeam că s’a făcut prin Moldova. In felul acesta suntem siguri că pe fiecare rudă de a mortului îl va îndemna inima să-i dea o îngrijire adevărată și nesilită. In ce privește organele care vor aduce la îndeplinire opera plantării drumurilor suntem încredințați, că sub directivele și cu prețiosul concurs al d-lui V. Fincescu, nu va exista piedică oricât de serioasă pe care să nu o înlăture. Interesul obștesc reclamă un început îmediat de plantare și credem că rezultatele frumoase se va răsplăti cu prisosință munca neprecupețită pusă în slujba unei opere așa de însemnată. SERGIU V.SCOL Pentru poliție Asistăm zilnic aproape, la scene de nemaipomenită barbarie la cari se dedau sergenții de stradă. Cetățeni pașnici, sunt snopiți in b&tie, în văzul lumii, pentru bunul motiv că au întrecut măsura băuturii ori că au părut ,suspecți" d-nilor gardieni. In afară de asta, acești păzitori ai ordinei publice, se pretează la cercetări în mijlocul drumului și se leagă de femei, încercând in toate chipurile să sperțuiască publicul. Suntem surprinși că sub noua conducere a d-lui Nalbant corpul de gardieni și-a însușit aptitudini în dezacord cu cel ale comandantului său, pe care-l știm drept om pașnic și civilizat, — ceia ce ne determină să atragem deocamdată atențiunea d-lui chestor Leon Panaitescu, în speranța că se vor îndrepta lucrurile. Plângerile celor nedreptățiși Un grup de 20 muncitori dela grădina de zarzav si proprietatea d-lui Constantin Donescu, din comuna Canara, s’a prezentat inspectoratului local al muncii, depunând o reclamațiune contra patronului lor, sub motiv li s’ar fi refuzat plata salariilor. Autoritatea ses zrtă, a dispus facerea unei anchete pentru punerea muncitorilor în drepturile lor. Arestarea a doi contrabandiști Grănicerii au arestat pe marinarii Kevork Johnson și Daighar Jíkson, de pe vaporul englez „Maid of Andros“ desoperiți ca o însemnată cantitate deătari de mătase. Contrabandiștii cu acte dresate în cauză au fost înaintați vamei, unde marfa le-a fost confiscată și li s’a aplicat amenda legală. sâ« ?; ««—— iП,i Imiim La revizoratul școlar din localitate s’a început achitarea salariilor pe luna Iulie, a institutorilor. ... sng. Camera de Agricultură Constanța B-dul Ferdinand 26 cumpără birouri de ocazie. A se adresa la secretariat. Cu începere dela 1 August 1936 se va ține UN CURS PREGĂTITOR pentru examenele de admitere în om și cel de școală secundară, pentru examenele de congență și integrala, ca și pentru examenul de BACALAUREAT numai cu profesori definitivi. Information! la d. Profesor GRIGORE ROȘU, strada I. Bine sen 3.