Dacia, ianuarie-iunie 1931 (Anul 18, nr. 1-96)
1931-01-15 / nr. 8
ANUL XyjHl Ne.ft Directop-Proprietar L. H. MOSCU Wodaotí* și Admini*tra|la Strada Carol No. A CEtat> ABONAMENTUL Pe 12 lani 700 lei 9 m • 1 . • • • 400 „ Pentru autorită lii instrtcțiuni ban- Care abonamentul Îndoit — telefon no. 822 -Apare zilnic la ora 12 M 15 tefle 1HJ —ANUNCIURI DUPĂ TARIF Poate niciodată, de când avem și noi o viață polică, n'au circulat mai multe zvonuri decât acum, în momentele acestea de intensă încordare în care se află — din cauza crizei economice aproape toate țările lumii. Peste tot, e suficient să fie doi-trei inși la un loc, auzi discutându-se fie o soluție economică, fie o combinație de guvern, fie cine știe ce formulă inedită, personală ori... de personalități. Ne amintim vag o glumă: un american, însemnează un turist, doi americani, un foc de bridge, trei americani un trust, un rus nu însemnează nimic, doi ruși un chef, trei ruși o revoluție. Nu ne amintim ce însemnează alte nații, fie ca indivizi izolați, fie în grup de doi trei. Nu știm nici ce însemnează un român ori doi, ne amintim însă că trei români însemnează numai decât, un partid politic. E drept, calitatea noastră de urmași ai poporului care a organizat trafic, aproape polític-administrază lumea veche, nu poate decât să ne facă, dacă nu foarte pricepuți în materie de cugetare politică, apoi cel puțin foarte amatori de discuții și combinații politice. De aceea, la noi, publicul a vorbit întotdeauna foarte mult. La aceasta va fi contribuit și influența turcească. Știm doar că și turcilor le place foarte mult să discute... politică. Așa de mult se discută politică la noi, atât de mare importanță are ea în preocupările noastre, încât sătenii spun despre aceia dintre ei cari citesc ziare că... fac politică. Asta poate pentru că, pe vremuri ca și acum, ziarele n'au scris decât despre chestiuni politice. ca Lucrul poate fi considerat firesc deoarece marea massă a poporului nostru a avut multe revindecări politice de făcut și — desigur ■— arma de luptă n’a putut fi decât presa. Dar asta este cu totul altceva și n'are nimic care să scuze, să explice boala noastră pe care am numi-o politicomanie, dacă termenul nu ni s'ar părea oarecum neuzitat. Ne place prea mult să discutăm despre chestiunile politice. Dăm credit și lățim fără chibzuială, ba adăugându-le în amploare, zvonuri dintre cele mai abracadabrante. Formule cari pentru inși din altă țară ar părea simple farse, capătă la nai haina nemeritată a pseudoseriozitații care se acordă fără cea -- ^ --^ A | Ä « «•»— un«i iar ave* tuivu^tuiiv un VV/U" trol, numai din curioasă înclinare ce avem pentru inedit în materie politică. Când țara trece prin momente grele, este foarte firesc, este obligatoriu ca toți fiii ei să se îngrijoreze și să privească atenți tot ceea ce se face pentru bunul ei mers. Dar de aici, de la contribuția dezinteresată, iubitoare, conștientă, modestă și tăcută și până la lorma de bâlciu a discuțiilor, e cale lungă. Cale pe care se vede că nu vrem să ne obicinuim a o face în sensul in care trebue să o facem, de la vorbă la fapte. N'avem încă educație civică, orice s'ar spune și oricât ne-am supăra spunânduni se aceasta. Și n'avem pentru că, în interesul formațiunilor politice cari ne au guvernat o jumătate de veac, n'a fost să ni se facă această educație. Intenționat ori nu, această educație a fost neglijată, a fost evitată. Poporul ținut departe de treburile publice, atunci când din cauza unui complex de împrejurări neprevăzute a fost necesar să fie admis aici, n'a știut să privească lucrurile cu priceperea trebuitoare. De aceea, la noi, popor inteligent, s'au putut ridica demagogi, cari n'au alt merit decât al frazei violente, distructive. Viața politică la noi prezintă încă atâtea regretabile lacune. Organe de presă de mare tiraj, cu mare vechime, sunt văzute discutând ostil,măsuri cari înseamnă, luate fiind, nu numai medicamente energice ale cangrenei, dar și lecții de înaltă școală politică pentru publicul și poporul românesc. Aceasta, mai ales acum în timpul acesta de grele încercări, când un guvern de oameni hotărîți riscând tot ceea ce-i poate privi personal, încearcă cele mai radicale soluții pentru salvarea țării. Se discută prea mult la noi. Aceasta este boala cea mare. Și altă boală este aceea că nu se controlează nimic din ceea ce se discută. Pe această împrejurare se bazează pescuitorii în apă tulbure. De aceea se lansează formulele politice cele mai extravagante. Cei cari lansează aceste zvonuri, sunt siguri că ele prind și sunt satisfăcuți. Nimeni însă nu se gândește că toate acestea creiază o stare de nesiguranță care poate fi dăunătoare bunului mers al țării și bunului nume al neamului nostru. Suntem obicinuiți să discutăm politic prea mult, prea din cale afară. Va trebui însă să ne mai obicinuim cu un lucru: să gândim politic. Atunci nu vor mai prinde formulele politice de cafenea și de aperitiv. Ion Nelcu In China s’a eftinlt argintul. Er a noi până și hârtia-î scumpă. El ar fi mai bine să fim... chi~ neji Politică și conbinații Se stârpește anarhia Parchetul de Ilfov în unire cu alte instante administrative și judecătorești ale țării, procedează acum la cercetări foarte amănunțite asupra diferitelor organizațiuni de scandal purtând denumiri ca «Garda de fer», «Arhanghelul Mihail» etc. In curând, legea, care se va aplica acestora cu toată strictețea, va pune capăt sceleratei activități a unor tineri cari părăsind cercetarea rosturilor intime ale cărții, au schimbat condeiul cu ciomagul, au înlocuit preocuparea științifică prin acțiunea de club și propagandă zăpăcită, au părăsit pregătirea pentru lupta mare a vieții de oameni cum se cade, apucându-se de organizarea de comploturi, gărzi, legiuni, cluburi și alte atâtea periculoase caraghioslâcuri. Se cuvenea ca odată și odată să se intervină cu o mână energică aici. Să fie scuturați toți aceștia, să fie trimiși la odihnă forțată, să fie puși în imposibilitate de a mai activa. D. I. Mihalache, ministrul de interne, a înțeles toată gravitatea faptului și de aceea vedem astăzi procedându-se cu toată rigoarea la stârpirea acestui despnăț, «naționalist. Nu ne îndoim că se va merge până la capăt, pentru că țara aceasta are nevoie de liniște în primul rând. Taxe pentru autorizatiuni de stabilimente Pentru a se evita orice confuzie ce ar putea să se producă cu prilejul perceperii taxelor puse la acordarea autorizațiunilor de funcționare a stabilimentelor comerciale sau industriale, serviciul sanitar al municipiului, ne farp următoarea comunicare, cu rugămintea de a o da publicității: «Pentru satisfacerea marilor și multiplelor nevoi ale sănătății publice, legiuitorul a prevăzut prin noua lege sanitară, formarea unui fond sanitar local. La acest fond, se varsă printre altele și taxele menționate mai sus și al căror quantum variază între 500—ÎOOI’6 lei, după importanța Întreprinderii. Parte din contribuabili au certitudinea că taxele despre care este vorba sunt anuale, ceiace este greșit. Ele se depun în folosul fondului sanitar al municipiului și sunt date odată pentru totdeauna cât timp funcționează în acelaș local“. D.Gr.L.Trancu-Iași la Constanța In cursul lunei acesteia va sosi în localitate, d. Gr. L. Trancu-Iași, fost ministru pentru a ține o conferință sub auspiciile institutului de contabilitate. Data și locul conferinței urmează a se fixa după ce va avea loc o consfătuire între amicii și foștii elevi ai apreciatului profesor la academia de înalte studii comerciale și căruia i se pregătește o frumoasă primire. Reminiscențe Eri... azi! In clipa în care din lumină amurgul se desprinse, din amurg smulgându-se, un cântec vrăji pădurea... Trupul ei era poemă, iar chipul un tablou de Botticelli. Ochii erau ai nopții ancestrale, lucirea lor sideful stelelor samariene, reflexul unei vâlvătăi ca focul Gheenei. Nici vântul nu adia și chiar privighetoarea legănându-se pe un vârf de creangă asculta. Oltețul răstogolindu-și argintia undă, măcina în piatră, acompaniindu-i vocea. Și era liniște’n natură, doar cascadele de note ce se’nălțau spre imensitatea muntelui plin de brădet, păreau pierdute în pădure de-o pasăre măeastră... Plouă și crivatul cântându-și vijelios melodia izbește crăcile uscate, una de alta, cu sgomot de oase răvășite într’un mormânt. In vatră, o ultimă pâlpâire de flacără, și vântul trece mai departe svârlindu-și șucrătoarea ironie peste vârfurile brazilor și ale zeilor..... Eșind din cadru de pe perete ea se îndreaptă către focul aproape să se stingă.... Și este frig, rochița albă fără mânicuțe, era bună în sfârșitul acela de de Iulie, dar nu acum. Și cununa de flori ce o purta atunci pe cap, văd că s’a veștejit... Și am aprins din nou focul, să-i fie iarăși cald, să stăm din nou de vorbă ca’n trecut. Nu știu cine mi-a izat în geam Ea s’a speriat ș’a intrat din nou în cadru... Un ram veșted de tei,.... un vis sfărâmat,..., o lacrimă!.... Ion Furtună, Ger aspru in Rusia In Rusia s’a lăsat un ger puternic. Mai ales în Siberia viscolul este năpraznic. Termometrul a înregistrat 66 de grade. Comunicațiile pe linia ferată spre Tomsk au fost întrerupte. Deasemenea au fost sistate comunicațiile între Turkestan și Siberia, din cauza zăpezii mari. 74 de trenuri au rămas înzăpezite în miljocul câmpului. Intre Tamara și Zlatust au murit de frig 35 de persoane. Circulația trenurilor în Ucraina de Sud a fost dezorganizată din cauza zăpezi. Orașele Moscova și Leningrad sunt aprovizionate cu alimente în condițiuni foarte grele. ~ Piața cerealelor 52 Orz 12 Ianuarie 1931 200-220 12 Ovăz 225 250 11 Porumb 220-245 2 Rapiță sălbatică 235-255 12 Pae dughie JCKM2Q Regele George se întoarce în Grecia O telegramă din Atena anunță că în cercurile inițiate de acolo, se afirmă că acțiunea de readucere pe tronul Greciei a regelui George a prins teren serios în ultimul timp. Venizelos nu se mai împotrivește acum, ca regele George să-și reia locul de rege al Greciei. Acțiunea aceasta de readucere a regelui George pe tronul Greciei, este puternic sprijinită de Anglia și ca atare se crede că va fi încununată de succes. arestarea d u nou a studentului Verbanoff După cum se știe, printre cei implicați în cunoscuta afacere de spionaj a avocatului Verbanoff se afla și studentul Dumitru Ganef-Verbanof. Acesta, acum două zile a fost repus în libertate după o detențiune preventivă de 5 luni. Eri, el a fost din nou arestat și deferit siguranței generale a statului. Motivul acestei rearestări pare a se datori ultimelor descoperiri ale organelor de siguranță, care ar fi stabilit că Verbanos, în prima zi a eliberării, și-a reluat activitatea subversivă. Urmările defectei construiri a portului La căpitănia de port s-a primit o adresă din partea atașatului nostru comercial la Roma, prin care se cer relațiuni asupra capacitații portului. Acest demers este făcut pe urma propunerii diferiților armatori italieni de a intra în raporturi comerțe cu țara noastră, de unde intenționează a contracta cumpărături de petrol și celelalte derivate ale lui. Adresa este însoțită și de o notă explicativă, în care se specifică, că vapoarele ce ar urma să facă escală în portul nostru, sunt de 16000 tone capacitate. Din informațiunile ce deținem: ____ w. • .* vapuauia oe va gazui imposibilitate de a da un răspuns favorabil, deoarece în starea actuală bazinurile portului sunt improprii primirii vaselor de mare tonaj. Acest fapt se datorește defectei construcțiuni a portului, a cărui deschizătură este așezată în partea vânturilor frecvene, precum și a insuficienții adâncimii Prejudiciile însemnate ce înregistrează portul nostru, pe urma continuei situațiuni de a refuza orice ofertă, care ar fi de natură să producă beneficii considerabile, nu pot dăinui până la infinit și se impune ca Direcțiunea generală a porturilor să purceadă de urgența la înlăturarea acestei anomalii, înmormântarea lui Const. Panaitescu- Travio ori după amiază a fost dus la cele vecinice C. Panaitescu- Traiia, șeful atelierelor grafice ale ziarului „Dobrogea Jună“. L’au însoțit până la mormânt toți tovarășii de breaslă precum și majoritatea celor cari în Constanța, au ținut ori țin în mână condeiul scrisului zilnic. Fiecare din aceștia au avut în afară de obligația profesională, motive personale de a aduce Iui C. Panaitescu Traina, omagiul ultimei însoțiri. La biserica „Adormirea“ vorbită. La preotul Grigorescu a d Balicescu din partea personalului „Dobrogii June* și dL. Cărpinișeanu din partea presei, descriind viața de muncă a celui dispărut și evențiind meritele sale ca cel mai vechiu maestru tipograf din Constanța. P*• urma defunctului rămâne soția sa cu două fetițe. Ținem sa relevăm aici gesturI dlui ‘ . N. Larry directorul DobrogiJ June care a luat asupră și întreținerea familiei decedatului. Noi credem că fapta d-lui Sary vorbește de la sine și nu ne mirăm că un asemenea exemplu se întâlnește astăzi la un om al condeiului. Sinucidirei unui sublocotenent — Cauzele actului disperat nu se cunosc . In fața cazinoului comunal astănoapte la orele 12, un tânăr ofițer și-a tras un glonte în tâmpla stângă. Proectilul fiind deja un revolver de mare calibru, i-a perforat oasele parietale, eșind prin partea dreaptă a capului. La auzul detunaturei, sergentul din post, observând cele întâmplate a anunțat autoritățile. A sosit imediat de prim procuror M. Moiseanu și medicul șef al spitalului militar care au dispus transportarea Sinucigașului, ce se află în agonie, la spital. După trei ore de chinuri groaznice, cu toate intervențiile medicale, el a sucombat. Din primele cercetări ce s'au făcut, s'a stabilit identitatea sinucigașului, el fiind sublocotenentul Nicolae Cuțenovici, din reg. 40 Câlugăreni, Bazargic. Cum asupra lui nu S-a găsit nici o scrisoare sau alt act, nu se pot cunoaște motivele acestui desnădăjduit act. agUWIMgffhMimum» ■ ^ Operațiile de recrutare ale clasei 1932 Următor uzului, toți tinerii născuți în anul 1910 și cari formează clasa anului 1932, se vor prezenta în ziua de 1 Martie cor, în fața consiliior de recrutare. Durata acestor operațiuni va fi maximum de 76 de zile, în care intră cele 10 zile acordate pentru termen la sfârșitul operațiunilor' Pe crapi ni la Sfârșitul anului care a trecut și începutul noului an nu sunt îmbucurătoare ; simțim acest lucru cu toții, dela umilul țăran până la înaltul demnitar al țării. Un cuvânt circulă azi, mai mult ca oricând, pe buzele tuturor, până la obstie , „criză“» Evident, tram vremuri grele, mai grele poate decât acelea ce au urmat îndata după răsboiu, când, odată cu lărgirea hotarelor țării, se lărgeau speranțele și perspectivele tuturor acelora care erau dornici de muncă. Dar viața nu este pentru nimeni — cu excepția unui restrâns număr de indivizi — un pilot continuu de bucurii și satisfacții Ea își are amărăciunile ei, și omul Înțelept și cuminte este dator să tugă din aceste epoci învățăminte prețioase. De acea socotim deprimarea, oboseala și pesimismul ca lașități nedemne de un om care și respectă numele. O reacțiune reconfortantă a însemnat pentru noi in acest sens» discursul recent al d-lui N. Iorga In parlament care a adus un vânt de energie și optimism în vitetul lamentărilor neputincioase ce ne întâmpină zilnic, la fiece pas. »Sa nu luăm lucrurile în tragic, dar să le luăm în serios”, este o maximă a unui scriitor francez, care ar trebui să ne călăuzească în situața actuală. Noi care avem la baza organizației noastre sociale și naționala organismul viguros al țărănime române, ce nu așteaptă din partea clasei conducătoare decât, directive care sa-i creeze posibilități noi de Valorificare a muncii sale stăruitoare și cinstite, nu avem dreptul de a ne lăsa pradă in ghiara disprării. Există, evident, o criză. Este un fenomen căruia trebue să-i deosebim tot dublul aspect sub care se manifestat exstă în primul rând o criză generală, de care suferă întreaga lume. Că am numi o criză de supraproducție (așa cum o consideră exponenții capitalismului) sau că am numi-o criză de subconsumație (așa cum o privesc reprezentanții celorlalți factori de producție), este pentru noi indiferent, căci e acelaș lucru Fapt este că această criză mondială provoacă în toate țărle din lume lockouturi și greve, crak-uri și falimente, șomaj și mizerie. Nu e locul aici să căutăm cauzele acestui fenomen general și nici măcar sa ne oprim la teoria periodicității crizelor sau la legătura lor cu apariția petelor solare. Pe noi ne interesează cu precădere celălalt aspect al crizei acela cu caracter local și național. Acest aspect este în strânsă legătură și o directă consecință a crizei celei mari, nu contesta nimeni. Dar la noi ea însumează în afară de caracterele comune tuturor țărilor, anumite caractere specifice, care presupun și anumite soluții specifice. De aceia, dacă am afirma că ne putem dispensa în parte de cercetarea cauzelor ce provoacă aspectul general de care am vorbit, nu am cădea într’o eroare. Țara noastră lucru cunoscut și de străinatate, și de noi (mai ales) este bogată în resurse naturale diferite, și din acest punct de vedere, este poate singura țară din Europa care, izolată printr-un cataclism cosmic (Doamne ferește!), nu ar pieri. la ta dere soluțiile care să ne conducă spre liman trebuesc căutate în primul rând, înăuntrul hotarelor ei. Se vorbește mult la noi despre criză și soluțiile abundă. Dar, de cele mai multe ori, sunt vorbe goale acelea care circulă zilnic, hârtie-monedă în spatle căreia nu lucește aurul gândirii documentate. Este adevărat că, mai acut ca întotdeauna, se simte la noi lipsa statisticilor și documentelor care să permită studiul și cunoașterea adânc a realităților noastre. Știința statisticei, care în țările din apus a luat un avânt considerabil și care în Statele Unite Americane a intrat așa de adânc în sângele fiecărui cetățean, încât se traduce adesea în multe manifestări care nouă ni se par pur și simplu caraghioase, este la noi aproape în întregime ignorată. In școlile comerciale și la Academia de Comerț din București, fiind introdus de câțiva ani, există mai mult ca un obiect de curiozitate. Este explicabil de as*minteri c?, neavând în corpul nostru didactic elemente pregătite in acest sens, stabile noțiuni ce se predau elevilor rămân, după terminarea studiilor, vagi amintiri. Să sperăm însă de acum încolo, în prosperitatea începuturilor promițătoare care s’au înfeptuit în ultimul timp. Aspectele specifice ale crizei noastre sunt cunoscute și mai ales simțite de fiecare din noi. Acum însă, pentru prima dată, ne dăm seama că acea fastidioasă formulă, sforăită pe toate tonurile In toate împrejurările de către conducătorii noștri de ieri, că „România este o țară eminamente agricolă", nu este o simplă vorbă. Popor de agricultori, în sdrobitoare majoritate, atenta noastră întreagă trebue să se îndrepte către agricultură. Restriștea agricultorului este restriștea țârii și prosperitatea ei nu se poate baza dcât pe prosperitatea gospodăriei țărănești. Vremuri mai bune pentru țara noastră nu pot veni decât atunci până renunțându se pentru totdeauna la paleativele de ultimă oră, se vor studia cauzele organice ale marasmului în care se sbate astăzi producția noastră agricolă și se va porni pe calea realizărilor durabile Care sunt aceste cauze, cum li se poate pune capăt și pe ce că1 trebue să pășim cu nod ide m<ii depuse, vom căuta să expunem In li ii largi binelesc într’un număr viitor Și pentru că nu mai este vreme sa ne lansam în speculați de teorie pura, vom porni dela realități concrete, spre a trage concluzii pe care bunul sinț și elementare date comparative se impun. Căci libertatea noastră de gândire nu este încleștată de lanțurie niciunei cotorii care să-și impună șabloanele de «cugetare» ce falsifică realitățile și preconizează remedii interesate. Hfilun —«►măsuri contra spionajului Spre a se pa întâmpina orice acțiune de spionaj în special la portul nostru, s’a luat dispozțiunea de a se interzice debarcarea personalului vaselor sosite din porturile sovietice Măsura este preventivă, punându ne la adăpostul oricăror surprise și în acelaș timp VA dispare suspiciunea că prin portul Constanța s’ar fi putând introduce elemente ce ar fi desfășuând o propagandă de subminare a statului nostru. Din Imprudentele șoferilor Automobil, cu No. 552 C-1a, circulând cu viteză mare pe strada Carol, a lovit pe femeea Aneta Radulescu, din suburbia Anadolhici, rănind-o grav. Victima acestui accident a fost transportată la spitalul „Dr. Lio1”, iar șoferul vinovat a fost arestat. *' ' ' O crimă misterioasă Tânărul Grigore Dancov, din strada Muraovei, eșind aseară în fața casei sale, a fost împușcat de un necunoscut, care a reușit sa dispară. In stare gravă rănitul a fost internat în spitalul „Dr. Sion”. Poliția face cercetări pentru descoperirea autorului acestei tentative de asasinat. Suprimați din listele electorale Anul acesta, la formarea listelor electorale pentru cameră și senat, au fost șterși în mod definitiv un număr de 27 comercianți faliți și nereabilitați. Anul trecut acest număr se ridica la 35, astfel că lăsănd o comparație cu cele rezultate in anul prezent, observăm o scădere însemnată a acestor ștergeri,