Dacia, ianuarie-iunie 1931 (Anul 18, nr. 1-96)

1931-01-15 / nr. 8

ANUL XyjHl Ne.­ft Directop-Proprietar L. H. MOSCU Wodaotí* și Ad­m­ini*tra|la Strada Carol No. A CEtat> ABONAMENTUL Pe 12 lani 700 lei 9 m • 1­­ . • • • 400 „ Pentru autorită­ l­ii instrtcțiuni ban- Care abonamentul Îndoit — te­l­e­f­o­n no. 82­2 -Apare zilnic la ora 12 M 15 te­fle 1HJ —ANUNCIURI DUPĂ TARIF­ Poate niciodată, de când a­­vem și noi o viață polică, n'au circulat mai multe zvo­nuri decât acum, în momen­tele acestea de intensă încor­dare în care se află — din cauza crizei economice a­­proape toate țările lumii. Peste tot, e suficient să fie doi-trei inși la un loc, auzi discutându-se fie o so­luție economică, fie o com­binație de guvern, fie cine știe ce formulă inedită, per­sonală ori... de personalități. Ne amintim vag o glumă: un american, însemnează un turist, doi americani, un foc de bridge, trei americani un trust, un rus nu însemnea­ză nimic, doi ruși un chef, trei ruși o revoluție. Nu ne amintim ce însemnează alte nații, fie ca indivizi izolați, fie în grup de doi trei. Nu știm nici ce însemnea­ză un român ori doi, ne a­­mintim însă că trei români însemnează numai decât, un partid politic. E drept, calitatea noastră de urmași ai poporului care a organizat trafic, aproape polític-adminis­­trază lumea veche, nu poate decât să ne facă, dacă nu foarte price­­­puți în materie de cugetare politică, apoi cel puțin foarte amatori de discuții și combi­nații politice. De aceea, la noi, publicul a vorbit în­tot­deauna foarte mult. La aceasta va fi con­tribuit și influența turcească. Știm doar că și turcilor le place foarte mult să discute... politică. Așa de mult se discută politică la noi, atât de mare importanță are ea în preo­cupările noastre, încât sătenii spun despre aceia dintre ei cari citesc ziare că... fac po­litică. Asta poate pentru că, pe vremuri ca și acum, ziarele n'au scris decât despre ches­tiuni politice. ca Lucrul poate fi considerat firesc deoarece marea massă a poporului nostru a avut multe revindecări poli­tice de făcut și — de­sigur ■— arma de luptă n’a putut fi decât presa. Dar asta este cu totul alt­ceva și n'are nimic care să scuze, să explice boala noas­tră pe care am numi-o poli­­ticomanie, dacă termenul nu ni s'ar părea oarecum neu­zitat. Ne place prea mult să dis­cutăm despre chestiunile po­litice. Dăm credit și lățim fără chibzuială, ba adăugân­­du-le în amploare, zvonuri dintre cele mai abracadabran­te. Formule cari pentru inși din altă țară ar părea simple farse, capătă la nai haina nemeritată a pseudoseriozi­­tații care se acordă fără cea -- ^ --^ A | Ä « «•»— un«i iar ave* tuivu^tuiiv un VV/U" trol, numai din curioasă în­clinare ce avem pentru ine­dit în materie politică. Când țara trece prin mo­mente grele, este foarte fi­resc, este obligatoriu ca toți fiii ei să se îngrijoreze și să privească atenți tot ceea ce se face pentru bunul ei mers. Dar de aici, de la contri­buția dezinteresată, iubitoare, conștientă, modestă și tăcută și până la lorma de bâlciu a discuțiilor, e cale lungă. Cale pe care se vede că nu vrem să ne obicinuim a o face în sensul in care tre­bue să o facem, de la vorbă la fapte. N'avem încă educație ci­vică, orice s'ar spune și ori­cât ne-am supăra spunându­­ni se aceasta. Și n'avem pentru că, în in­teresul formațiunilor politice cari ne au guvernat o jumă­tate de veac, n'a fost să ni se facă această educație. In­tenționat ori nu, această e­­ducație a fost neglijată, a fost evitată. Poporul ținut departe de treburile publice, atunci când din cauza unui complex de îm­prejurări neprevăzute a fost necesar să fie admis aici, n'a știut să privească lucrurile cu priceperea trebuitoare. De aceea, la noi, popor inteligent, s'au putut ridica demagogi, cari n'au alt merit decât al frazei violente, dis­tructive. Viața politică la noi pre­zintă încă atâtea regretabile lacune. Organe de presă de mare tiraj, cu mare vechime, sunt văzute discutând ostil,măsuri cari înseamnă, luate fiind, nu numai medicamente energice ale cangrenei, dar și lecții de înaltă școală politică pentru publicul și poporul românesc. Aceasta, mai ales acum în timpul acesta de grele încer­cări, când un guvern de oa­meni hotărîți riscând tot ceea ce-i poate privi personal, în­cearcă cele mai radicale so­luții pentru salvarea țării. Se discută prea mult la noi. Aceasta este boala cea mare. Și altă boală este a­­ceea că nu se controlează nimic din ceea ce se discută. Pe această împrejurare se bazează pescuitorii în apă tulbure. De aceea se lansea­ză formulele politice cele mai extravagante. Cei cari lansează aceste zvonuri, sunt siguri că ele prind și sunt satisfăcuți. Nimeni însă nu se gândeș­te că toate acestea creiază o stare de nesiguranță care poate fi dăunătoare bunului mers al țării și bunului nu­me al neamului nostru. Suntem obicinuiți să dis­cutăm politic prea mult, prea din cale afară. Va trebui însă să ne mai obicinuim cu un lucru: să gândim politic. Atunci nu vor mai prinde formulele po­litice de cafenea și de ape­ritiv. Ion Nelcu In China s’a eftinlt argintul. Er a noi până și hârtia-î scumpă. El ar fi m­ai bine să fim... chi~ neji Politică și conbinații Se stârpește anarhia Parchetul de Ilfov în unire cu alte instante administrative și judecătorești ale țării, procedează acum la cercetări foarte amănunțite asupra diferitelor orga­­nizațiuni de scandal purtând denumiri ca «Garda de fer», «Arhanghelul Mihail» etc. In curând, legea, care se va aplica acestora cu toată strictețea, va pune ca­păt sceleratei activități a unor tineri cari părăsind cercetarea rosturilor intime ale cărții, au schimbat condeiul cu ciomagul, au înlocuit preocuparea științifică prin acțiunea de club și propagandă zăpăcită, au părăsit pregătirea pentru lupta mare a vieții de oameni cum se cade, apucându-se de organizarea de comploturi, gărzi, legiuni, cluburi și alte atâtea periculoase caraghioslâcuri. Se cuvenea ca odată și odată să se intervină cu o mână energică aici. Să fie scuturați toți aceștia, să fie trimiși la odihnă forțată, să fie puși în imposibilitate de a mai activa. D. I. Mihalache, ministrul de interne, a înțeles toată gravitatea faptului și de aceea vedem astăzi procedându-se cu toată rigoarea la stârpirea acestui des­­pnăț, «naționalist. Nu ne îndoim că se va merge până la capăt, pentru că țara aceasta are ne­voie de liniște în primul rând. Taxe pentru auto­ri­zatiuni de sta­bilimente Pentru a se evita orice con­fuzie ce ar putea să se producă cu prilejul perceperii taxelor puse la acordarea autorizațiunilor de funcționare a stabilimentelor co­merciale sau industriale, servi­ciul sanitar al municipiului, ne farp următoarea comunicare, cu rugămintea de a o da publicită­­ții: «Pentru satisfacerea marilor și multiplelor nevoi ale sănătății publice, legiuitorul a prevăzut prin noua lege sanitară, forma­rea unui fond sanitar local. La acest fond, se varsă printre altele și taxele menționate mai sus și al căror quantum variază între 500—ÎOOI’6 lei, după im­portanța Întreprinderii. Parte din contribuabili au cer­titudinea că taxele despre care este vorba sunt anuale, ceiace este greșit. Ele se depun în fo­losul fondului sanitar al munici­piului și sunt date odată pentru totdeauna cât timp funcționează în acela­ș local“. D.Gr.L.Trancu-Iași la Constanța In cursul lunei acesteia va sosi în localitate, d. Gr. L. Tran­­cu-Iași, fost ministru pentru a ține o conferință sub auspiciile institutului de contabilitate. Data și locul conferinței ur­mează a se fixa după ce va avea loc o consfătuire între a­­micii și foștii elevi ai aprecia­tului profesor la academia de înalte studii comerciale și căruia i se pregătește o frumoasă pri­mire. Reminiscențe Eri... azi! In clipa în care din lumină amurgul se desprinse, din a­­murg smulgându-se, un cântec vrăji pădurea... Trupul ei era poemă, iar chi­pul un tablou de Botticelli. O­­chii erau ai nopții ancestrale, lucirea lor sideful stelelor sam­­­ariene, reflexul unei vâlvătăi ca focul Gheenei. Nici vântul nu adia și chiar privighetoarea legănându-se pe un vârf de creangă asculta. Ol­­tețul răstogolindu-și argintia undă, măcina în piatră, acom­­paniindu-i vocea. Și era liniște’n natură, doar cascadele de note ce se’nălțau spre imensitatea muntelui plin de brădet, păreau pierdute în pădure de-o pasăre măeastră... Plouă și crivatul cântându-și vijelios melodia izbește crăcile uscate, una de alta, cu sgomot de oase răvășite într’un mor­mânt. In vatră, o ultimă pâlpâire de flacără, și vântul trece mai de­parte svârlindu-și șucrătoarea i­­ronie peste vârfurile brazilor și ale zeilor..... Eșind din cadru de pe perete ea se îndreaptă către focul a­­proape să se stingă.... Și este frig, rochița albă fără mânicuțe, era bună în sfârșitul acela de de Iulie, dar nu acum. Și cunu­na de flori ce o purta atunci pe cap, văd că s’a veștejit... Și am aprins din nou focul, să-i fie iarăși cald, să stăm din nou de vorbă ca’n trecut. Nu știu cine mi-a iz­at în geam Ea s’a speriat ș’a intrat din nou în cadru... Un ram veșted de tei,.... un vis sfărâmat,..., o lacrimă!.... Ion Furtună, Ger aspru in Rusia In Rusia s’a lăsat un ger pu­ternic. Mai ales în Siberia vis­colul este năpraznic. Termometrul a înregistrat 66 de grade. Comunicațiile pe linia ferată spre Tomsk au fost întrerupte. Deasemenea au fost sistate co­municațiile între Turkestan și Siberia, din cauza zăpezii mari. 74 de trenuri au rămas înzăpe­zite în miljocul câmpului. Intre Tamara și Zlatust au murit de frig 35 de persoane. Circulația trenurilor în Ucraina de Sud a fost dezorganizată din cauza zăpezi. Orașele Moscova și Leningrad sunt aprovizionate cu alimente în condițiuni foarte grele. ~ Piața cerealelor 52 Orz 12 Ianuarie 1931 200-220 12 Ovăz 225 250 11 Porumb 220-245 2 Rapiță sălbatică 235-255 12 Pae dughie JCKM2Q Regele Geor­ge se întoar­­ce în Grecia O telegramă din Ate­na anunță că în cercu­rile inițiate de acolo, se afirmă că acțiunea de readucere pe tronul Greciei a regelui Geor­ge a prins teren serios în ultimul timp. Venizelos nu se mai împotrivește acum­, ca regele George să-și re­ia locul de rege al Gre­ciei. Acțiunea aceasta de readucere a regelui George pe­ tronul Gre­ciei, este puternic spri­jinită de Anglia și ca a­­tare se crede că va fi încununată de succes. arestarea d u nou a studentului Verbanoff După cum se știe, printre cei implicați în cunoscuta afacere de spionaj a avo­catului Verbanoff se afla și studentul Dumitru Ga­­nef-Verbanof. Acesta, acum două zile a fost repus în libertate după o detențiune preventivă de 5 luni. Eri, el a fost din nou arestat și deferit si­guranței generale a sta­tului. Motivul acestei reares­­tări pare a se datori ulti­melor descoperiri ale or­ganelor de siguranță, care ar fi stabilit că Verbanos, în prima zi a eliberării, și-a reluat activitatea subver­sivă. Urmările defectei construiri a por­tului La căpitănia de port s-a pri­­mit o adresă din partea atașa­tului nostru comercial la Roma, prin care se cer relațiuni asu­pra capacitații portului. Acest demers este făcut pe urma propunerii diferiților arma­tori italieni de a intra în rapor­turi comerț­e cu țara noastră, de unde intenționează a contrac­ta cumpărături de petrol și ce­lelalte derivate ale lui. Adresa este însoțită și de o notă explicativă, în care se spe­cifică, că vapoarele ce ar urma să facă escală în portul nostru, sunt de 16000 tone capacitate. Din informațiunile ce deținem: ____ w. •­­ .* v­apuauia oe va gaz­ui imposi­bilitate de a da un răspuns fa­vorabil, deoarece în starea ac­tuală bazinurile portului sunt im­proprii primirii vaselor de mare tonaj. Acest fapt se datorește defectei construcțiuni a portului, a cărui deschizătură este așezată în partea vânturilor frecvene, precum și a insuficienții adân­cimii Prejudiciile însemnate ce înre­gistrează portul nostru, pe urma continuei situațiuni de a refuza orice ofertă, care ar fi de natură să producă beneficii considerabi­le, nu pot dăinui până la infinit și se impune ca Direcțiunea ge­nerală a porturilor să purceadă de urgența la înlăturarea acestei anomalii, înmormântarea lui Const. Panaitescu- Travio ori după amiază a fost dus la cele vecinice C. Panaitescu- Traiia, șeful atelierelor grafice ale ziarului „Dobrogea Jună“. L’au însoțit până la mormânt toți tovarășii de breaslă precum și majoritatea celor cari în Con­stanța, au ținut ori țin în mână condeiul scrisului zilnic. Fiecare din aceștia au avut în afară de obligația profesiona­lă, motive personale de a aduce Iui C. Panaitescu Traina, oma­giul ultimei însoțiri. La biserica „Adormirea“ vorbit­ă. La preotul Grigorescu a d Balicescu din partea personalului „Dobrogii June* și d­L. Cărpi­nișeanu di­n partea presei, des­criind viața de m­uncă a celui dispărut și ev­­ențiind meritele sale ca cel mai ve­chiu maestru tipograf din C­onstanța. P*• urma defunctului rămâne soția sa cu două fetițe. Ținem sa relevăm aici gesturI d­lui ‘ . N. Larry directorul­­ Do­brogiJ June care a luat asupră și întreținerea familiei decedatu­lui. Noi credem că fapta d-lui Sary vorb­ește de la sine și nu ne mirăm că un asemenea exemp­lu se întâlnește astăzi la un om al condeiului. Sinucidirei u­­nui subloco­tenent — Cauzele actului dis­perat nu se cunosc . In fața cazinoului comunal astănoapte la orele 12, un tânăr ofițer și-a tras un glon­te în tâmpla stângă. Proec­­tilul fiind deja un revolver de mare calibru, i-a perforat oasele parietale, eșind prin partea dreaptă a capului. La auzul detunaturei, ser­gentul din post, observând cele întâmplate a anunțat autoritățile. A sosit imediat de prim procuror M. Moiseanu și me­dicul șef al spitalului militar care au dispus transportarea Sinucigașului, ce se află în agonie, la spital. După trei ore de chinuri groaznice, cu toate interven­țiile medicale, el a sucombat. Din primele cercetări ce s'au făcut, s'a stabilit identi­tatea sinucigașului, el fiind sublocotenentul Nicolae Cu­­țenovici, din reg. 40 Câlugă­­reni, Bazargic. Cum asupra lui nu S-a gă­sit nici o scrisoare sau alt act, nu se pot cunoaște motivele acestui desnădăjduit act. agUWIMgffhMimum» ■ ^ Operațiile de recru­tare ale­ clasei 1932 Următor uzului, toți tinerii născuți în anul 1910 și cari for­mează clasa anului 1932, se vor prezenta în ziua de 1 Martie cor, în fața consilii­or de recrutare. Durata acestor operațiuni va fi maximum de 76 de zile, în care intră cele 10 zile acordate pentru termen la sfârșitul ope­rațiunilor' Pe crapi ni l­a Sfârșitul anului care a trecut și începutul noului an nu sunt îmbucurătoare ; simțim acest lucru cu toții, dela umilul țăran până la înaltul demnitar al țării. Un cuvânt circulă azi, mai mult ca oricând, pe buzele tuturor, până la obsti­e , „criză“» Evident, tram vremuri grele, mai grele poate decât acelea ce au urmat îndata după răsboiu, când, odată cu lărgirea hotarelor țării, se lărgeau speranțele și perspectivele tuturor acelora care erau dornici de muncă. Dar viața nu este pentru nimeni — cu ex­cepția unui restrâns număr de indivizi — un p­ilot continuu de bucurii și satisfacții Ea își are amărăciunile ei, și omul Înțelept și cuminte este dator să tu­gă din aceste epoci învățăminte pre­țioase. De acea socotim deprima­rea, oboseala și pesimismul ca lașități nedemne de un om care și respectă numele. O reacțiune re­confortantă a însemnat pentru noi in acest sens» discursul re­cent al d-lui N. Iorga In parla­ment care a adus un vânt de energie și optimism în vitetul lamentărilor neputincioase ce ne întâmpină zilnic, la fiece pas. »Sa nu luăm lucrurile în tragic, dar să le luăm în serios”, este o maximă a unui scriitor francez, care ar trebui să ne călăuzească în situața actuală. Noi care avem la baza organizației noastre so­ciale și naționala organismul vi­guros al țărănime române, c­­e nu așteaptă din partea clasei con­­­­ducătoare decât, di­rective care sa-i creeze posibilități noi de Valorificare a muncii sale stărui­toare și cinstite, nu avem drep­tul de a ne lăsa pradă in ghiara disp­rării. Există, evident, o criză. Este un fenomen căruia trebue să-i deosebim tot dublul aspect sub care se manifesta­t exstă în pri­mul rând o criză generală, de care suferă întreaga lume. Că am numi o criză de suprapro­ducție (așa cum o consideră ex­ponenții capitalismului) sau că am numi-o criză de subconsumație (așa cum o privesc reprezentanții celorlalți factori de producție), este pentru noi indiferent, căci e acelaș lucru Fapt este că a­­ceastă criză mondială provoacă în toate țărle din lume lock­­outuri și greve, crak-uri și fa­limente, șomaj și mizerie. Nu e locul aici să căutăm cauzele a­­cestui fenomen general și nici măcar sa ne oprim la teoria pe­riodicității crizelor sau la legă­tura lor cu apariția petelor so­lare. Pe noi ne interesează cu precădere celălalt aspect al crizei acela cu caracter local și națio­­nal. Acest aspect este în strânsă legătură și o directă consecință a crizei celei mari, nu contesta ni­meni. Dar la noi ea însumează în afară de caracterele comune tuturor țărilor, anumite caractere specifice, care presupun și anu­mite soluții specifice. De aceia, dacă am afirma că ne putem dis­pensa în parte de cercetarea cau­zelor ce provoacă aspectul gene­ral de care am vorbit, nu am cădea într’o eroare. Țara noastră lucru cunoscut și de străinatate, și de noi (mai ales­­) este bogată în resurse naturale diferite, și din acest punct de vedere, este poate singura țară din Europa care, izolată printr-un cataclism cosmic (Doamne ferește!), nu ar pieri. la ta dere soluțiile care să ne conducă spre liman trebuesc căutate în primul rând, înăuntrul hotarelor ei. Se vorbește mult la noi despre criză și soluțiile abundă. Dar, de cele mai multe ori, sunt vorbe goale acelea care circulă zilnic, hârtie-monedă în spat­le căreia nu lucește aurul gândirii do­­cumentate. Este adevărat că, mai acut ca întotdeauna, se simte la noi lipsa statisticilor și documentelor care să permită studiul și cunoașterea adân­c a realităților noastre. Știința statisticei, care în țările din apus a luat un avânt con­siderabil și care în Statele Unite Americane a intrat așa de adânc în sângele fiecărui cetățean, încât se traduce adesea în multe ma­nifestări care nouă ni se par pur și simplu caraghioase, este la noi aproape în întregime ignorată. In școlile comerciale și la Aca­demia de Comerț din București, fiind introdus de câțiva ani, există mai mult ca un obiect de curiozitate. Este explicabil de as*­minteri c?, neavând în corpul nostru didactic elemente pregătite in acest sens, stabi­le noțiuni ce se predau ele­vilor rămân, după terminarea studiilor, vagi amin­tiri. Să sperăm însă de acum în­colo, în prospe­ritatea începuturilor promițătoare care s’au înfeptuit în ultimul timp. Aspectele specifice ale crizei noastre sunt cunoscute și mai ales simțite de fiecare din noi. Acum însă, pentru prima dată, ne dăm seama că acea fasti­dioasă formulă, sforăită pe toate tonurile In toate împrejurările de către conducătorii noștri de ieri, că „România este o țară emina­mente agricolă", nu este o sim­plă vorbă. Popor de agricultori, în sdrobitoare majoritate, atenta noastră întreagă trebue să se îndrepte către agricultură. Res­triștea agricultorului este restriștea țârii și prosperitatea ei nu se poate baza d­cât pe prosperitatea gospodăriei țărănești. Vremuri mai bune pentru țara noastră nu pot veni decât atunci până renunțându se pen­tru totdeauna la paleativele de ultimă oră, se vor studia cauzele organice ale marasmului în care se sbate astăzi producția noastră agricolă și se va porni pe calea realizărilor durabile Care sunt aceste cauze, cum li se poate pune capăt și pe ce că1 trebue să pășim cu nod ide m<ii depuse, vom căuta să ex­punem In li ii largi binel­­­esc într’un număr viitor Și pentru că nu mai este vreme sa ne lansam în speculați de teorie pura, vom porni dela realități concrete, spre a trage concluzii pe care bunul si­nț și elementare date compa­rative se impun. Căci libertatea noastră de gân­dire nu este încleștată de lanțurie niciunei cotorii care să-și impună șabloanele de «cugetare» ce fal­sifică realitățile și preconizează remedii interesate. Hfilun —«►­măsuri contra spi­­onajului Spre a se pa întâmpina orice acțiune de spionaj în special la portul nostru, s’a luat dispozți­­unea de a se interzice debar­carea personalului vaselor sosite din porturile sovietice Măsura este preventivă, pu­­nându ne la adăpostul oricăror surprise și în acelaș timp VA dispare suspiciunea că prin por­tul Constanța s’ar fi putând intro­­duce elemente ce ar fi desfășu­­ând o propagandă de subminare a statului nostru. Din Impruden­tele șoferilor Automobil,­ cu No. 552 C-1a, circulând cu viteză mare pe stra­da Carol, a lovit pe femeea Aneta Radulescu, din suburbia Anadol­hici, rănind-o grav. Victima acestui accident a fost transportată la spitalul „Dr. Lio1”, iar șoferul v­inovat a fost arestat.­ ­*' ' ' O crimă miste­­rioasă Tânărul Grigore Dancov, din strada Mura­ovei, eșind aseară în fața casei sale, a fost împușcat de un necunoscut, care a reușit sa dispară. In stare gravă rănitul a fost internat în spitalul „Dr. Sion”. Poliția face cercetări pentru descoperirea autorului acestei tentative de asasinat. Suprimați din lis­tele electorale Anul acesta, la formarea lis­telor electorale pentru cameră și senat, au fost șterși în mod definitiv un număr de 27 co­mercianți faliți și nereabilitați. Anul trecut acest număr se ridi­ca la 35, astfel că lăsănd o comparație cu cele rezultate in anul prezent, observăm o scă­dere însemnată a acestor ștergeri,

Next