Dacia, iulie-decembrie 1931 (Anul 18, nr. 97-189)

1931-10-14 / nr. 153

Ani,­ XVIII NO. 153 APARE ZILNIC LA ORELE 12­­ — I REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA |­­ | Str. Petru Rareș No. 5 — TELEFON NO. 82|2 Spre alte vremuri Lămuriri pentru prieteni Având nevoe de un repauz de câteva zile, la care m’au obligat atât urmările grelei opera­țiuni ce am suportat anul trecut, cum și munca intensivă, am plecat din țară spre a mă restabili sub un climat mai dulce. Profitând de plecarea mea, un șarpe pe care vreme de unsprezece ani l’am încălzit la sân, îndopându-l cu peste zece milioane lei, a urzit împotriva mea cea mai murdară și josnică intrigă, pornită dintr’o lașă răsbunare. Individul Mihail Sotir, pașaportar tolerat în țara aceasta mult prea îngăduitoare, cu toate ticăloșiile ce a comis sub regimul ocupațiunii cum și după aceea, exasperat că în unire cu doi me­seriași români am înființat în localitate un institut modern de arte grafice in măsură să asigure apariția acestui organ de presă românesc și să facă o loială concurență tipografiei sale înfiripată din jefuirea celor existente în Constanța în timpul războiului, a crezut că-mi va răpune creditul moral acumulat într-o viață de muncă cinstită. Capul de bandă de comitagii albanezi, devenit în România industriaș prin mijloace care frizează codul penal și director al unei gazete de limbă streină în care regulat se aduc insulte poporului românesc și autorităților țării, va trebui să înțeleagă odată că destul și-a bătut joc de noi, în țara aceasta pe care a trădat-o și la a cărei prăbușire a lucrat, ca să rămână nepedepsit. Vreme de unsprezece ani, autoritatea ziarului meu, care s’a tipărit contra cost plătit până la ultima centimă, l’a acoperit și l’a salvat pe mizerabilul care nu odată s’a găsit în situația de a fi asvârlit peste graniță, pentru isprăvile-i ce formează un voluminos dosar la siguranță. Dar acum, povestea s’a sfârșit, ceasul socotelilor a sunat. Acest ziar românesc, sentinelă a spiritului și a aspirațiunilor românești într’acest colț de țară, își va face datoria de a desvălui toate malversațiunile numitului Mihail Sotir—care în tainițele pleșuvilor munți ai Albaniei se chema Mihai Xoxe — și vom vedea curând dacă rămânerea lui între această țară pe care o disprețuește și o urăște, va mai fi posibilă. Leonida M. Moscu O țară, ca și gospodăria fiecăruia dintre noi, nu-și duce viața singură. Ea stă în fel de fel de legături cu celelalte țări.­­ Ce se petrece aiurea în viața gospodărească, se răs­frânge aproape în toate păr­țile lumii. Noroadele, ca și oamenii își schimbă mărfu­rile între ele, iar cei mai bo­gați dau bani cu împrumut, ca și bancherii, și fac din na­țiile mai sărace datornicii lor. Dintre țările vechi cea mai bogată ca un adevărat ban­cher al lumii întregi a fost Anglia. Banul ei («lira ster­lină», cee­a ce vrea să zică o măsură de greutate pentru aur) era aur, și multe dintre popoare își prețuiau schimbul lor cu străinătatea în banul englezesc fiindcă acesta era tot una cu aurul. Costul transportului pe apă se plătea în banul englezesc (în aur), prețul produselor pă­mântului se vindea tot pe bani englezești. Acest ban avea căutare pe o piață mult mai mare de­cât banii altor națiuni. Până când și împrumuturile țărilor mai sărace se cerea să fie făcute tot pe bani englezești care nu-și schimbau prețul de azi pe mâine. Ba mulți oa­meni neîncrezători în banii țării lor vindeau pe aceștia ca să cumpere lire sterline care precum am spus erau tot una ca și aurul. Și acuma, dintr’odată vine vestea că banul englezesc nu mai este aur. Pentru o hâr­tie de una liră sterlină nu mai poți căpăta în Anglia o liră sterlină aur. Și dintr’o zi la alta, a scăzut prețul banu­lui englezesc cu aproape un sfert din ceace a fost Banul care avea căutare pe piața lumii întregi numai este ban bun. Un ban bun trebue să aibă acelaș preț, iar banul care își schimbă prețul de la o zi la alta este bolnav. Vestea această desvăluește că gospodăria din toate țările nu merge pe o cale sănătoasă. Tulburări mari au să vină în gospodăria noroadelor de pe urma prăbușiri banului en­glezesc. Sunt unii prea puțini cari vor câștiga. Acei cari au de plătit datorii în bani en­glezești vor avea foloase iar cei care au de primit lire ster­line, vor avea pierderi. Câteva pilde. Oamenii din țară de la noi care au avut încredere în ba­nul românesc și l-au schim­bat în bani englezești își văd averea lor micșorată. Ei au vândut lei și au cumpărat lire sterline. Acum lira ster­lină nu face decât cu mult mai puțin decât a cotat. O țară cum este Grecia care își trage câștigul din în­chirierea vapoarelor pentru transportul mărfurilor, suferă astăzi o pierdere foarte mare. In loc să ia prețul de cinci lei la prețul de patru lei, a­­dică pierde o cincime sau atât cât a scăzut banul en­glezesc care îl primește ca preț de transport Tot așa ne­gustorii cari au vândut ce­realele românești în lire ster­line au de suferit pagube. Ni­ciodată în trecut omenirea nu a trăit vremuri de grea cumpănă ca cele de azi. Con­ducătorii din fiecare țară tre­bue să-și dea seama de sem­nul vremii și, să chibzuiască la­olaltă pentru alinarea su­ferințelor obștești. Să ne lumineze Dumnezeu calea­­. Sigur este atât: mer­gem spre alte vremuri. I. RĂDUCANU deputat, fost ministru Patenta fixă De mai mulți încă, ziarul nos­tru a arătat în diferite ocaziuni că actualul sistem fiscal trebue modificat în ce privește pe co­mercianți, în sensul că toată se­ria de impuneri cari poartă dife­rite intitulări și cari grevează ac­tivitatea comercială, să fie înlo­cuită prin revenirea la vechiul sistem, acela al patentei fixe. Sistemul vechiu era cu mult mai avantajos deoarece în primul rând era mai simplu și prin fap­tul că patenta era fixă, se ex­cludea arbitrarul și posibilitatea de fraudă șicană și terorizare din partea organelor fiscale. De altfel, arătările noastre co­respundeau unei realități cu ade­vărat presante deoarece comer­cianții încă de multă vreme pro­testează în contra actualului sis­tem de impunere fiscală. Dacă acum câțiva ani protes­tele lor puteau să nu fie crezute deoarece situația economică era mai bună, astăzi însă este tim­pul ca plângerile comercianților să fie luate în serios pentru că nu este nici uman, nici prudent ca în actualele împrejurări tra­gice, comercianții să fie terori­zați și pe calea oficiala a fiscu­lui, după ce și așa ei sunt îndea­juns de chinuiți de greutățile e­­norme ale comerțului. Că negustorii au dreptate ce­rând desființarea actualului sis­tem fiscal și instituirea patentei fixe, nu este, credem, necesar să o demonstrăm noi acum. In repetate rânduri, personali­tăți oficiale și cu destulă com­­petință, nu numai că au acceptat punctul de vedere al negustori­lor, dar chiar au promis că vor traduce în fapt acest deziderat al lumii negustorești. Intre aceste personalități poate fi citat de Mihail Manoilescu, actualul guvernator al Băncii Na­ționale, fost ministru al Indus­triei și comerțului și fost preșe­dinte al Uniunii Camerelor de comerț. Astăzi, sfaturile negustorești și camerele de comerț duc o e­­nergică acțiune pentru instituirea patentei fixe. Este momentul în adevăr, ca forurile competente să se sesi­zeze de această imperioasă ne­cesitate a lumii negustorești, sa­tisfacerea ei fiind cerută de gra­vele împrejurări prin care tre­cem. De asemenea, credem necesară desființarea cifrei de afaceri la mica industrie precum și a taxei pentru contractele de locațiune care îngreuiază—aproape fără fo­los pentru stat — situația destul de precară a negustorilor. D. c. Sosește un nou transport de ma­cedoneni Oficiul național­­ al colonizării și ministerul de domenii au fost informate că peste câteva zile va sosi în portul nostru un nou transport de coloniști macedo­neni. Nouii coloniști sunt origi­nari din Veria și Seres. Ei vor fi stabiliți în județul Caliacra. Oficiul național al colonizării a intervenit pe lângă ministerul de comunicații pentru a se pune tre­nuri la dispoziția coloniștilor, în care ei să fie transportați de la Constanța la Bazargic. Sarco foigy­­e al poetului Ovidiu ? Cu începere de mâine vom publica în foileton un interesant studiu intitulat «Problema sar­cofagului de la Constanța» da­torit cunoscutului advocat M. Văgăunescu, din Bacău, ca­d­­valer al ordinului «Mihai Vitea­­zu», maior invalid din războiu, fost deputat și prefect de Bacău. Miercuri 14 Octombrie 1931 __________­ Pe 12 luni............................................. 700 lei )­ Pentru autorități și instituțiuni bancare abonamentul­­ 6.......................400 lei | abonamentulndoit — ANUNCIURI DUPĂ TARIF — Guvernul pregătește o nouă lege administrativă. Pentru ca sa nu se spună că admi­nistrația guvernului este fărădelege... Masul oh luau I. Ban Duminică 11 cor. s’a oficiat la catedrala episcopală un pa­rastas pentru împlinirea a trei luni de la moartea celui ce a fost marele Ioan N. Roman. Au participat, în afară de fa­milia defunctului, numeroși membri ai baroului local, mem­brii comitetului «Pro Emi­­nescu», membrii consiliului e­­parhial al episcopiei precum și foarte mulți admiratori. A vorbit P. C. vicar pr. Gr. Dumitrescu care a scuzat lipsa P. S. Episcop chemat la alte îndatoriri, dând citire unui ar­ticol scris de P. S. Episcopul Gherontie în revista «Tomisul» în care se face apologia cali­tăților de om de cultură și bun creștin ale defunctului. D­istili lamuri a­lipul înalt Autorul spargerilor de la bisericile, templele și gea­miile din localitate a fost arestat Poliția judiciară­ din localitate a reușit să aresteze pe minorul Eugen P. Cruciuc zis Mihail Coloșvar, zis Biserică, originar din com­. Corcești jud. Storoji­­neț. Acesta a evadat din închi­soarea Galata din Iași unde avea de executat o condamnare de doi ani și jumătate pentru asasi­narea avocatului Chirulescu. Cruciuc a fost arestat în car­tierul Brătianu de comisarul Pa­vlovici de la poliția judiciară după o urmărire cu peripeții cinema­tografice care a durat trei zile și trei nopți. Cruciuc este autorul tuturor spargerilor comise în ultimul timp la bisericile, templele israe­­lite și geamiile din localitate. La Constanța a comis aproape 50 de furturi și spargeri. Deasemeni a săvârșit zeci de tâlhării în o­­rașele Iași, Roman, Bacău, Cer­năuți și Ploești. Cercetările continuă pentru a se putea descoperi și complicii cu care opera în localitate. Unul din ei, cunoscutul pungaș Pisică a și fost arestat. O nouă crimă printre colo­niști 5» Eri s’a săvârșit o nouă cri­mă printre coloniștii din Do­­brogea de sud. Intre colo­niștii regățeni și macedoneni din Mustabei (jud. Caliacra) existau neînțelegeri pe ches­tia unor terenuri. Unul din coloniștii regă­țeni, Florea Căprioară, însoțit de fiul său Dumitru, pentru a se răsbuna, a așteptat a­­seară pe macedoneanul Gh. Enache Mazaris, care se îna­poia de la câmp, înpușcându-l în cap cu mai multe gloanțe de revolver. Moartea acestuia a fost fulgerătoare. Asasinul a fost arestat și înaintat par­chetului de Caliacra, Congresul județian al partidului națio­nal-tarǎnesc din Caliacra Congresul se va ține sub președinția d-lui C. An­­ghelescu fost guvernator al Băncii Naționale Comitetul de direcție al organizației partidului națio­­nal-țărănesc din Caliacra, în ultima sa ședință a hotărât D. C. ANGHELESCU convocarea congresului jude­țian pentru ziua de 25 Oc­tombrie crt. Congresul va fi prezidat de d. C. Anghelescu, fost subse­cretar de stat și președintele organizației Caliacra. Vor participa aproape toți membrii din județ și mai mulți fruntași de la centru. Magistrații cons­­­tânțeni la Casație Urmând să fie complec­tate șase locuri vacante de consilieri la Curtea de Casa­ție, consiliul superior al ma­gistraturii s’a întrunit ori di­mineață sub președinția mi­nistrului de justiție. Intre cei propuși pentru a ocupa aceste locuri se află și d-nii: A. Anastasiu preșe­dinte la Curtea de Apel din Constanța și d-nii consilieri Nacian și R. Beridache de la aceiași Curte. Propunerea consiliului su­perior al magistraturii nu este decât o foarte meri­tată răsplată pentru distin­șii magistrați constănțeni cari în toate împrejurările au dat dovadă de perfectă demnitate, cinstind peste treizeci de ani magistratura și păstrând la un nivel su­perior, autoritatea ei. Mareșalul Pilsud­­ski­ la Constanța Mareșalul Pilsudski, creato­­torul noului stat al Poloniei, a sosit ori în Capitală. Astăzi, distinsul oaspe va merge la Sinaia, fiind invitat de M. La Regele. Joi, mareșalul Pilsudski va veni la Constanța iar de aci va pleca la Carmen-Sylva unde va rămâne timp de o lună de zile în cel mai strict incognito. Mareșalul va urma o cură în localitatea noastră balneară. Organizație comunistă desco­perita la Șabla — Un membru al D. R. O-ului deghizat în argat — Un nucleu comunist a fost descoperit ori de câtre jandarmii din Caliacra în co­muna Sabla. Organizația D. R. O. își fixase în acest punct un sediu principal pus sub conducerea mai multor stu­denți din Sofia. Cu scopul de a culege in­­formațiuni și date asupra a­­viației, unul din membrii or­ganizației D. R. O., s-a an­gajat ca argat la moșia d-lui general Rujinski director ge­neral al aviației civile. Aci a servit mai multe luni fără să poată fi descoperit. In urma indicațiilor căpă­tate, șeful postului de jan­darmi Sabla a reușit să in­­dentifice și să aresteze pe comunist. IES este Ivan Vasi­­liev, originar din Bulgaria. La descinderea ce i s’a fă­cut acasă s’a găsit un cifru, corespondență compromiță­toare și ziare comuniste. El a fost expediat imedi­at sub o puternică pază la Bazargic. Ministerul de in­terne fiind anunțat telefonic despre această descoperire a ordonat ca Vasilief să fie imediat înaintat siguranței generale. Ceilalți membri ai orga­nizației D. R. O. aflând des­pre această arestare au dis­părut în Bulgaria. Studenții Eneff și Vasile Totoi, cari contau ca frun­tași n’au putut fi găsiți cu toate cercetările făcute de autorități. Nu este exclus să se facă și alte arestări printre frun­tașii comuniști din județul nostru. Alți comuniști a­­restați în localitate Siguranța din localitate după lungi cercetări a reușit să des­copere pe comuniștii cari în ul­timul timp împrăștiau mani­feste tendențioase pe străzile orașului. In cartierul Anadolchioi au fost arestați comuniștii Aristide Socaci, Petre Boian și Ion Ivanciu. La o descindere ce si s’a fă­cut acasă, s’a găsit un însemnat număr de manifeste, acte com­promițătoare și documente. Centrul local comunist activa cu ajutorul șomerilor din port. Cei trei comuniști arestați au fost înaintați parchetului. Informațiuni D-l Marcu Șternberg- Cernică nu mai face par­te din partidul Național- Țărănesc. Aflăm cu părere de rău des­pre moartea lui Anghel Georges­­cu, pensionar al S. M. R-ului, tatăl d-lui maior Eftimie Georgescu din artilerie. Transmitem îndureratei familii sincerele noastre condoleanțe. Lul 3 EXEMPLARUL Excrocii și imbecilii se con­fundă adesea. Este aci una din curiositățile firii, care șugubează cum e, pune de cele mai multe ori la contribuție extremele. Ex­­crocul calificat, prin însăși no­țiunea termenului se presupune a fi un individ stilat, fin și in­teligent — mai cu seamă inteli­gent,—însă devastat de bleste­mul degenerescenței care-i poartă pașii pe cărările ochiului și o­­probriului. Dar, prin derogare de la regulă, cei mai periculoși ex­­croci sunt — imediat ce­i scoți din sfera specialității lor—cei mai siniștri imbecili. D. «director proprietar» Marcu Sternberg zis Cernicăăă, este cel mai periculos excroc și cel mai mare imbecil al timpurilor trecute, prezente și viitoare, după cum tot ast el tovarășul său, d. «director răspunzător» Dratzchi, este cel mai reușit exemplar de mizerabil pe care l-a avortat dis­prețul întâmplării pentru specia umană, deși nu mai puțin cretin și prezumpțios ca celălalt. Intr’o chestiune pur personală, socotind după o chibzuință chi­nuitoare cu mine însumi, dacă trebuia să zbor cu pistolul cree­­rii acestor doi tâlhari, sau să-i țintuesc la stâlpul propriilor lor infamii, am ales această din urmă cale și, beneficiind de os­pitalitatea acestui organ de pre­să am ridicat împotriva lor—pe propria și deplina mea răspun­dere—acuzațiunile cuprinse în articolele anterioare, intitulate: «7os labele­­» și «Cine sunt tâlharii moraliști și pseudo-ga­ze­tari­». Firește că nu m’am așteptat ca relevările acelea să exercite asupra celor doi ticăloși efectul cuvenit, în raport cu gravitatea afirmațiunilor mele. Pentru a­­ceasta, se cerea ca de partea celor vizați să funcționeze sen­timentul onoarei și al demnității de om. Or, aceste atribute mo­rale n’au făcut niciodată parte din patrimoniul lor spiritual sau în cel mai bun caz, funcțiunea lor a încetat de pe când indi­vizii se aflau în fașă. Constatare care cu această ocazie, verifi­­cându-se odată mai mult, mă pune în situația de a renunța pe viitor la­ căile publicității, spre a apela la un corectiv mai convingător, mai eficace—poate. Spre exemplu, le voi brăzda spinările cu o vână de bou. Suntem înțeleși «domnilor direc­tori» ai «cotidianului» bilunar «Ziua»? — Nu vom mai sta de vorbă ca până acuma, ci almin­­teri. Cred că atâta lucru price­peți și voi, chit că efortul «in­telectual» ce-l veți face spre a înțelege, vă va provoca dureri la șezut. Intr’un cuvânt veți în­țelege—sper—nevoia de a cruța sărmanul alb imaculat al hârtiei de pângărirea cu nararea scâr­boaselor voastre isprăvi. Așa­dar, încheind pe această cale răfuiala personală cu spur­cata asociație a șnapanilor Stern­­berg și Drațchi, să recapitulăm acuzațiunile aduse de mine aces­tora, spre a lăsa, cititorilor cari m’au urm­rit cu satisfacție, pu­tința de a cântări ei înșiși va­loarea apărării pe care aceia și-au făcut-o, în organul de es­torcare al caselor de toleranță, al traficanților de carne vie și al faliților frauduloși, care în a­­celaș timp este și monitorul, șan­tajelor reușite și eșuate împo­triva tuturor oamenilor cu stare din Dobrogea, organ care-și zice «Ziarul Ziua». Am afirmat că bătrânul pro­xenet Marcu Sternberg este un individ imoral, pentru că spre a trăi fără muncă, trișează la cărți, șantajează în dreapta și’n stânga, protejează și înlesnește comer­țul de carne vie; că sub firma unei afaceri în care ademenise prin înșelăciune și persoane de bună credință, a comis excro­­cherii pentru cari se află în cercetarea parchetului și că po­sedă la siguranță un voluminos dosar pentru spionaj și agitațiuni comuniste, fiind trecut și pe lista suspecților. Cred că am fost destul de clar. Iar în ceea ce-l privește pe tânărul mizera­bil Al. Drațchi, am dovedit că a stat în pușcărie fiind condam­nat pentru furt și contrabandă, că a fost salvat în câteva rân­duri din mâinile justiției de că­tre d. Leonida Moscu care a sperat zece ani în îndreptarea lui și care l-a ajutat părintește să se corijeze, dar în zadar, că a fost înmatriculat liniei de moravuri, ca pe lista de­întreținut al femeilor de trotuar și că și în prezent trăește din exploa­tarea prostituatelor. Că a furat numele și opera literară a poe­tului Alexandru Doinaru din Bu­curești, că a săvârșit falsuri în acte publice pentru cari se află sub anchetă, că a complotat la Constantinopole, în iarna lui 1928, împotriva onoarei M. S. Regelui Carol II, pe atunci în exil, împrăștiind mani­este cu caracter p­ensator împotriva Ce­lui pribeag, din ordinul unei per­soane misterioase, aflându-se pus sub anchetă și pentru această ispravă. Că a comis numeroase excrocherii în dauna ziarelor „Dacia“, „Dobrogea Jună“ și „Dimineața“, pentru cari-și va primi însă acum, osânda, etc. La toate aceste acuzări, bă­trânul proxenet Sternberg răs­punde printr-un „articol“, lău­­dându-se că el e deja „comer­ciant cinstit de peste 30 de ani“ și punând în vedere d-lui Leo­­nida Moscu, directorul nostru, că dacă-mi mai dă voie să mă ocup de „cinstita“ sa față, atunci îl va pune și el pe „d. director răspunzător Drațchi“ să înjure.­­Știam că d. „director“ Drațchi e un decăzut. Dar că a ajuns într’așa hal de ticăloșie — slugă la ordinele dobitocului scuipător și ur­ător—nu m’așteptam). In op­rarea creaturei sale, a tovarășului său de idei, cinstitul jupân nu catalisește să spună nimic. Or, d. Moscu fără să fie nevoit să recurgă la serviciile altora în răfuelile d-sale perso­nale, deoarece are și putința și autoritatea morală să pară d-sa însuși hienele cu botul pe labe, își bate joc de „avertismentul“ jupânului Șternberg. In ceea ce mă privește, lăsând la aprecierea publicului apărarea bătrânului samsar, cum și rezerva tovară­șului său, închei promițându-le să ne mai întâlnim și pe alte terenuri. AL. DEMETRIAD -------00------­ Intr’o chestie personală Hienele se apără Sportive HA ii Dili Pe stadionul sportiv al Muni­cipiului s’au disputat Duminică 11 cor. următoarele matchuri de Championat: E. F. A.—Olimpia C.F.R. 4—/. Slavia—M. Eminescu : 3—1. Tricolor—Marina: 0—0. Rezultatul acestui din urmă match constitue o surpriză pen­tru publicul sportiv într’u­cât Tricolorul deși mult superior Ma­rinei pe care a dominat-o tot tim­pul totuși nu a putut marca din cauza lipsei de sh­outeuri. Dintre jucători se remarcă: Vintilă (T), Brașoveanu (M), și Mario (T). Arbitrajul d-lui Bârsu slab cu multe scăpări. Victoria—Elpis : 3—0. Matchul vedetă al anului se termină de data aceasta cu victoria verzilor care trebue să o recunoaștem că au fost superi­ori albilor prin slăbiciunea aces­tora. Jocul a fost condus de d. St. Buiuk pe care criticii consideră ca autor moral al unei îl­bune părți din înfrângerea sufe­rită, încă din primele minute de joc 2 penalty-uri date Elpisului sunt transformate de P. Vasile (V). Grecii demoralizați complect și prost serviți de halfii introduși în înaintare, au câteva incursiuni la poarta victoristă care însă sunt ratate de buna apărare a acestora. Jocul viu și dur—deși rezultatul impus de arbitru—nu a fost lipsit de interes. Fundașii Victoriei au avut o zi bună iar halfii au servit bine în­­naintarea care a dat mult de lu­cru apărărei Elpisului. Acest match ar trebui să cons­titue o lecție pentru Elpisiști cari ar trebui să fie mai atenți atunci când aranjează echipa și hotăresc felul ei de joc. Pe teren se remarcă Ialina (E), Roșculeț (V), Mamudi (E) și Ia­­nopol (E). «Mir

Next