Dimineaţa, ianuarie 1905 (Anul 2, nr. 332-358)
1905-01-15 / nr. 342
TARUL RSO»U Cale prevăzute de noi în articolele anterioare se realizează treptat dar sigur: mișcarea lucrătorilor din Petersburg fiind înecată în sînge, cea mai cumplită teroare se va abate asupra înghețatului imperiu nordic. Telegramele din urmă ne-au anunțat cum că Trepow, unul din numele cele mai blestemate din Rusia, numele unuia din zbirii cei mai groaznici cari au însingurat democrația rusească, a fost numit dictator general, stăpînitor, nețărmurit al Petersburgului, instrument de spaimă și de grozăvie, om al sîngelui și al morței, în fața căruia va trebui să se plece toate și totul: guvernul, armata, justiția și legea. Numirea lui Trepow în calitate de guvernator general și absolut al Petersburgului este semnalul războiului civil, este semnalul unei lupte fără prept, dar al unei lupte furișate, luptă în întuneric, luptă cu pumnalul, cu dinamita, luptă surdă a celor mulți dar încătușați împotriva celor puțini dar stăpînitori fără inimă și fără lege. Domnia lui Trepon are să fie groaznică, dar nu va putea fi lungă; această domnie va fi scurtă dar pătată de mult sînge și se va sfîrși, după cum s’au sfîrșit și alte tiranii criminale și odioase, Trepov va plăti cu sîngele sau sîngele pe care îl va face să curgă. Dar ceea ce este mai ales remarcabil în desfășurarea acestei drame e rolul pe care îl joacă țarul Nicolae al II lea. In adevăr, nu este semnificativă soarta rezervată acestui țar care, la începutul domniei sale, s’a arătat ca un iubitor al păcei și al frăției între popoare ? Oare nu este acesta țarul cel mare și cel pacînic care urc'ndu-se pe tron provoca întrunirea conferinței de la Haga și cerea ca războaele între neamuri să fie înlocuite prin judecăți arbitrare ? Da, acesta e țarul Nicolae al II-lea, decit sub nici un țar altul Rusia n’a fost însîngerată așa de crunt precum este astăzi, și niciodată Rusia n’a fost nevoită să suporte, deodată, un războiu crunt și nenorocit în afară și o răscoală uriașă și istovitoare înăuntru. Nicolae al II-lea va putea să poarte, cu drept cuvînt, numele de Țarul Roșu. Oricare vor fi fost sentimemtele sale primitive, nu este mai puțin adevărat că sub împărăția sa a izbucnit marele războiu, cu Japonia și că din acest războir Rusia va eși bătută, umilită, fără flotă, fără viitor în Asia și cu o provincie mai puțin. Și tot atît de adevărat este că sub aceeașî domnie a lui Nicolae al II-lea poporul rus s-a sculat pentru întîia oară făcînd o desperată revoluțiune și că sub Nicolae al II-lea oștirea a tras în carne vie, a ucis cu miile bărbați, femei și copii și a domnit peste o țară roșită de sînge de ASTAZI. 14 (27) Ianuarie 1905. AV^Al'V\\^/VVVVVVWV\*A'V^AA/^A/\^AAA'VVAA^./':VVVVV'/V^^VCvAA/V^A*/WVVVV\*/VWV^^ A^VWWWvW«/ Calendar: ORTOVIOX: Părinții uciși in Sinus și Batth CATOLIC : Via» Chrisostom Soarele răsare 7 ore 42m., apune 5 ore 14 m. Barometrul în scădere, s-a coborît de Miercuri cu aproape 10 mm.; cerul a început a se înota în multe părți. Frigul încă se menține destul de aspru, termometrul coborîndu-se mai pretutindeni peste noapte sub — 10 grade și mai în jos. Cea mai coborîtă temperatură — 19 grade la Alexandria. In cursul zilei de Miercuri a fost dezgheț numai în regiunea muntoasă, unde termometrul s’a ridicat pînă la plus 3 grade la Cîmpulung și iîucăr. Ploae sau zăpadă n’a fost nicăori Înălțimea barometrului la 0 grade 759.1 mm. Temperatura aerului — 14 grade 9. Vîntul slab de la SV. Starea cerului noros. Teatrul lyric Se va reprezenta Escadronul 3, comedie în 3 acte de Baumgartner, localizată de d. Gusty, se dă în scop de binefacere. Daü concursul artiștii de la Teatru Național. Pitti n QiAnl In toate serile reprezentațiuni duto de circul regal roman UMKUI wlutlil de sub direcțiunea d-lui Cesar Sidoli. Spectacole veri. Sala Edison: Marți, Jol și Duminică bal mascat.—Sala Dacia : Baluri mascate regulat în fiecare Luni, Mercur și Vili ENEXT . Autorități. Toate autoritățile publice sunt deschise. Judiciare: Toate instanțele judecătorești sunt deschise. Ateneu. In rotondă expoziția de pictură a d-lui locot. N. Petrescu. — Expozițiunea de pictură a Cercului artistic din Capitală. Aniversări: Aniversarea naștere! împăratului""Wilhelm II al Germaniei. Te deum la catedrala catolică, apoi o recepție la ambasada germană, cadavrul unui copil figură omenească,ce nu mai are îngenuncheată muma plînge desprima lungă cadavru perată. Nu pot scrie mai departe ; veliștea îngrozitorului măcel zdrobit cu totul". Și după asemenea masacre oribile, infamul regim al ducelui Vladimir are cinizmul de a relata un raport că au căzut 76 morți și 233 răniți!!... Dar, în aceste momente, care e atitudinea țarului, a ,,părintelui țara ruin i se zice în pravoslavnica Rusie ? Dacă este adevărat că el nu știe adevărul despre cele ce se petrec, daca este adevărat că i se poate ascunde de fapt adevărul, atunci comedia autocratismului apare lítium în toată goliciunea sa monstruoasă, vrednică de—am zice de batjocură dacă momentul n’ar fi tragic—vrednică de toată ura, de tot disprețul și de tot dezgustul nostru! Mai curînd e de admis că acesta e un zvon împrăștiat de camarila autocratului crezînd că îl va cruța prin aceasta de dezaprobarea pubică. Dacă însă e adevărat că țarul știe tot ce se petrece, și păstrează totuși atitudinea de copil speriat căruia mama îi dă exemplu de curaj, preumbîndu-se fără escortă cu orașul clocotind de răscoală, atunci e greu să spui unde începe ridicolul și unde sfirșește tragicul situației sale. In orice caz, sub ploaia de gloanțe, în învălmășeala luptelor, în încăerarea măcelurilor, tragedia individualităților pălește, și tot ce se aude mai limpede, este strigătul victimei cele mari, — strigătul poporului, durilor cu direcția domeniilor. Nu știm dacă prin viitorul budget, d. ministru al domeniilor va prevede sumele necesare pentru reorganizarea ce o proectează. Se poate ca după modificarea actualei legi de organizare a ministerului domeniilor, să se deschidă credite extraordinare, din cari să se suporte cheltuelile necesitate de noua organizare a acelui departament. Oricum se va proceda, e bine că s’a decis reorganizarea ministerului bogăției naționale. C. Sem. Bandele in Macedonia »—De la coresp. nostru— Salonic, S Ianuarie Ofițerii străini și populațiunea . După multe tergiversări în cele din urmă guvernul turcesc a fost silit să primească sporirea numărului ofițerilor străini din jandarmeria turcească în număr de nouăsprezece. La 31 Decembrie trecut a fost semnat și contractul între Del Giorgis, comandantul general al jandarmeriei, ca împuternicit al ofițerilor și Hilmi Pașa inspectorul general al Macedoniei ca împuternicit al guvernului imperial. Nouăi ofițeri se împart în modul următor : cita cinci din Rusia, Austria și Italia, trei din Franța și numai unul din Anglia. Maiorul Vicenzo Muricchio, italian, a și plecat alaltă orî pentru Bitolia de unde se zice că sa va duce la Johrida, ca să înlocuiască pe căpitanul Lody. Maiorul Vicento cunoaște bine limba albaneză, iar căpitanul Lody va fi transferat la Perlepe. Pe cînd cei doi agenți civili, austriac și rus, fac mare caz prin sporirea numărului ofițerilor străini, populațiunea locală nu dă faptului nici o importanță. Credința generală acum este ca nici o ameliorare nu se poate aduce situațiunea Intolerabile din Macedonia pe calea reformelor pe hirtie și că singura soluție este ocupațiunea străină. Bandele greceștî și cele bulgărești Pe cînd bandele bulgărești încetul cu încetul încep să se împuțineze, dimpotrivă bandele grecești sporesc pe fiecare zi. Cauza nu poate să fie alta decit faptul că pe cînd bandele bulgărești trebue să fie piept la doi dușmani deodată, adică autorităților turcești, cari nu cruță nici un mijloc pentru distrugerea lor, apoi trebue să se păzească și de agenții panelenizmului, care a organizat un întreg sistem de pază pentru a denunța autorităților pe comitagii, nu la o graniță pînă la alta. Nicolae al II-lea este Țarul Roșu, sau dacă nu este Țarul Roșu, și dacă, în adevăr, este țarul bun de inimă pe care îl zugrăvesc unii, atunci fatalitatea îl urmărește : amicul sincer al păcei a trebuit să fie împăratul sub care Rusia a fost sîngerată mai mult. Și cele din urmă trebuie să lupte împotriva bandelor grecești. Bandele grecești dimpotrivă ascunzîndu-se prin satele patriarhiste, de unde fac dese excursioni împotriva bandelor bulgărești, mai întiiu n’au de ce se teme că vor fi denunțate, pe de altă parte iarăși n’au nici o teamă de autoritățile turcești cari le tolerează fiindcă le convine ca creștinii să se distrugă unii pe alții. Așa bunăoară faptul că zilele trecute o bandă grecească, compusă din 70 de persoane, fiind trădată de șeful ei, a fost capturată de autoritățile turcești, este considerat la Constantinopole ca o mare greșeala, și se caută mijlocul de a fi liberată, spre a lupta împotriva bulgarilor. Astfel nicit din aceste cauze n’au mai rămas decît numai doi bande bulgărești: una în vilaetul nostru și alta în vilaetul Bitolhi Amindouă aceste bande sunt conduse de doi români fărșooțî Voivodul Toll și Mitra. Firește că ambii acești conducători de bande cari au pus groază în bandele și în agenții grecizmului din care cauză îi numesc: fiare sălbatice, etc., etc., din moment ce servesc o cauză străină nu mai putem să ne mîndrim cu el. Nu este mai puțin adevărat însă, că chiar așa fiind, acești doi șefi de bande prin bravura lor și prin ingeniozitatea lor, de a nu fi putut să fie prinși sau uciși de autorități, au dovedit că bravura strămoșească nu s’a stins încă din inima urmașilor acelor cari altă dată și-au vărsat sîngele pentru independența Greciei, iar azi și-l varsă pentru libertatea bulgarilor. Faptul acesta ar fi suficient să dea debîndit autorităților turcești cari nu voesc să ne recunoască nici un drept și ne lasă astfel prada agenților grecizmului. Se prea poate ca paharul să se umple și cînd și noî romîniî vom fi siliți să imităm pe bulgari și Voivozii rominî Toți și Voivoda Mitro REVOLUȚIA DIN PETERSBURG greci, apoi Turcia poate să-și ia adio de la posesiunile ei din Macedonia. Aromîn. Mulțimea pe JSenski-Prospekt In planul întîiu se vede cordonul de cazaci. masacrere din Petersburg Setea de sînge.— Povestirea îngrozitoare a unui martor ocular.— Morți și muribunzi în apă.— Victime păzind ca o masă compactă.—Soldații țintesc la cap.— Atitudinea țarului.— Marea victimă. Atentatul de la 6 ianuarie a deșteptat un moment părerea că încrederea regimului în armată va trebui să șovăiască. Evenimentele din urmă au arătat însă contrarul. Cruzimile fără teamăn, comise de zbirii marelui duce Vladimir desfid orice descriere. Numai e reprimare a unei revolta sistematic organizate, nu mai e intențiunea de „a da o lecție“ poporului flămînd și celor cari ii ațîță la răscoală, este izbucnirea a tot ce clocotește feroce și bestia în fiarele acestea ce poartă uniforme strălucitoare,— este setea de sînge. Numai așa se explică cruzimic din Petersburg, și sistemul diabolic întrebuințat la săvîrșirea lor. Soldații nu descarcă armele asupra mulțimei cînd aceasta manifestează, ci oriunde o găsește destul de compactă spre a lăsa sute de victime pe cîmpul luptei infame. Salvele se trag fără avertisment și se repetă chiar cînd muncitorii demoralizați încep să fugă în toate părțile, lăsînd în urma lor drumul presărat cu muribunzi și cu cadavre. E un măcel care întrece tot ce mintea omenească își poate închipui. Un martor ocular povestește: Pe la orele 3, aflîndu-mă cu cîțiva negustori francezi în piața Kazan, auzirăm deodată în apropieri o puternică detunătură de salve. Imediat după aceea văzurăm trecînd un transport de vreo treizeci de morți și răniți și muțimea desoperindu-și cu pietate capetele la trecerea sinistrului convoiă. Infanteria împușcă asupra lucrătorilor ce se află adunați pe podul Moikă. Îngroziți aceștia sar de pe punte pe piața canalului iar trupele, — priveliște laznică ! — continuă a trage cu gloanțele asupra acestor nenorociți, pare c’ar trage în vrăbii ! Sub greutatea cadavrelor ghiața se sparge, morți și muribunzi pier sub apă ! Corespondentul ziaruli „Matin“, spune: ,,Deodată auzim în parcul Alexandru o detunătură puternică de puști. Un regiment împușcă iar, fără nici un avertisment prealabil, asupra nenorociților muncitori adunați acolo. Cîteva sute de victime căzură. Sunt peste 150 morți, mai toți copii, tineri și femei; spectacolul o înfiorător ! Sîngele curge pretutindeni. Mulțimea fuge îngrozită. In goana lor nebună, femei și copii aterînd cu groază, alunecă, se ridică, alunecă iar și rămîn striviți de picioarele oamenilor sau ale cailor. In aceeași clipă răsună o comandă puternică și victimele Oafi ca o masă compactă. Măcelărirea e oribilă, deși de fapt tulburări din partea lucrătorilor nici nu avuseseră încă loc ; toți lucrătorii sunt nearmați și n’au făcut nici o manifestare violentă, nici o amenințare. Ochii rămîn țintiți par că de acest spectacol îngrozitor, de la care nu se mai pot întoarce! Salvele culcă pretutindeni la pămint mulțimea care fuge îngrozită. Soldații țintesc la cap și victimele sunt oribil mutilate. Lingă mine o femeie cada ; ea însumi alunec. La câțiva pași văd VIAȚA POLITICA Reorganizarea ministerului domeniilor Abia venit in fruntea ministerului domeniilor, d. Ioan Lahovary a și pronotat o reorganizare a acelui departament. Din partea unui alt ministru o asemenea hotărâre ar părea ușuratică, dat fiind că ministerul domeniilor, agriculturei, industriei și comerțului , unul dintre ce e mai însemnate departamente și schimbările ce s’ar aduce organizației lui ar avea urmări importante. Dar d. Lahovary, deși e pentru atîia dată titular la domenii, cunoaște bine ceea ce e la acel minister și mai știe și ceea ce trebuiacelui minister. D. Lahovary e în curent cu dezvoltarea ramurilor de bogăție națională și știe ce se impune a se face la ministerul domeniilor, pentru ca acel departament să corespundă cererilor timpului de azi, au ceai de acum 20 ani. După informațiunile pe cari le avem, d. Lahovary ar fi decis să dea o mare dezvoltare în special serviciilor cari se ocupă cu afacerile de comerț, industrie și mine. Aceste trei ramuri ale activității naționale sunt chemate să ia o mare dezvoltare, în special în urma noului tarif vamal și a nouilor convențiuni comerciale. De minister nu depinde numai controlul acelor ramuri de activitate, ci de acolo se dă și impulziunea necesară întreprinzătorilor. Pînă acum cele trei servicii din ministerul domeniilor au avut o organizație șubredă și absolut insuficientă pentru îndeplinirea atribuțiunilor fixate prin lege. Organizația ce’și propune d. Lahovary s’o dea celor trei servicii, o menită să măture toate neajunsurile de azi. D-sa voește să dea libertate de acțiune fiecăreia dintre cele trei servicii, transformîndu-se în același timp în secții, avînd fiecare directorul și șeful ei, în plus un aproape îndoit număr de funcționari. Pe de altă parte d. Lahovary pare decis a aduce oarecari reforme și direcției agriculturei, introducînd un nou sistem de control și dînd extenziune serviciilor pendinte de acea direcțiune. De asemenea nu e exclusă posibilitatea contopirea serviciului pe Bobotează in Bucovina —De la corespond. „Dimineței“— Cernăuți, 10 Ianuarie Serbarea Bobotezei în Bucovina Ca și în fiecare an, s’a serbat și în anul acesta cu deosebită soiemnitare botezul Domnului. La orele 9 a. m. s’a început în catedrala mitropolitană serviciul divin, care a fost celebrat de mitropolitul dr. de Repta cu o asistență numeroasă de preoți. Biserica era plină de toate personalițile marcante ale orașului și o mare mulțime de popor. In tot timpul celebrărea srviciului divin, a cîutat corul studenților de la facultatea teologică, a elevilor de liceu și a pedagogilor, iar infanteria a tras salva de puști pe cînd tunurile așezate pe dealurile din apropierea orașului despicat aerul cu bubuitul lor. După sfirșitul liturghiei la orele 10 și jum., s-a pus procesiunea în mișcare către locul de sfințire al apei de pe piața Sf. Maria. In fruntea procesiunei se afla un batalion din regim. 41 de infanterie. Locul unde s’a sfințit apa a fost decorat cu crenguțe de brad și stejari. La orele 11 s’a început sfințire apei, care a durat pîna la orele 12 și jurm Sfințirea apei și scufundarea sf. cruci a fost săvirșită cu deosebită evlavie de către mitropolit. In timpul ceremoniei a tras artileria mai multe focuri de tunuri. Serbarea s-a sfîrșit cu imnul imperial, cîntat de muzica militară. Seara a avut loc la mitropolitul de Repta ,un dineu la care au fost invitate toate persoanele marcante Buhalnica. PREUMBLĂRI SI INTERVIEWURI Va^aiMMix îl Ora audiențelor la prefectura de poliție.— La ministerul de interne.— In cafeneaua Slacedonia.— In palatul de justiție. De trei zile In șir, în fața ușei cabinetului prefectului de poliție, intre orele 10 și 11 dimineața, susțineam un om care îmi atrase curiozitatea. El purta o barbă roșcată, îndlcită, și părul mare, nepieptănat, îi ieșia de sub o pălărie veche. Paltonul îi era uzat, sfîșiat și clipit în mai multe locuri, iar șoșerii îi erau plini de noroi uscat pină deasupra postavului. Poalele pantalonului, zdrențuite în ultimul bal, il dădeau înfățișarea unui cocoș imprimat. De trei zile il vedeam ,înghesuit, între numeroșii candidați ,a slujbe, cari așteptai favoarea de a fi ascultați de urechile prefectului. El nu părea deloc grăbit să intre. Făcea altora foc să treacă înaintea lui, și, cu cum se apropia rîndul, cu atîta el se depărta de ușă. Er num hotărît să stau acolo pînă la urmă de tot, ca să văd în sfîrșit pe necunosentul trecînd pragul în cabinetul prefectului. Mă întrebam curios: își va lepăda el paltonul și galeșii ?... Ce fel î-o fi surtucul și giletca ?... Tot zdrențuite, decolorate plina de pete?. Curiozitatea mea nu fu însă satisfăcută. Cînd cel din urmă dintre candidați trebuia să intre la prefect, omul cu barba roșcată își apăsă pălăria pe frunte, își ascunse adînc mîinile în buzunare, cobor grăbit scările, asemenea unui om care și terminat cu bine afacerile, și părăsi local prefecturei. M’am luat după el La ministerul de Interne El n'a ocolit deloc. Peste cinci minute l’am văzut intrind la ministerul de interne. Oare și aici va aștepta să intre toată lumea la audiență?... Ful însă din nou dezamăgit, deoarece necunoscutul nu urcă scările spre cabinetul ministrului, ci se îndreptă pe lângă scară spre ușa birou ui presei. Aici vreo 7—8 servitori, de pe la diferite redacții, așteptați ca reporterii să le dea informațiile pentru ediția de după amiază. Lui nu i-a dat nimeni nimic, — semn că el nu era nici servitor. I l’am arătat atunci unul coleg și acesta îl recunoscu : —„N văd adesea așteptînd aici, dar... pare că l’am mai văzut undeva.... Da. L-am văzut astăzi dimineață la spitalul Colțea, înghesuit printre bolnavii cari așteptați, să fie primiți la consultațiunile gratuite". —„Și a intrat acolo" ?... —„Mi se pare că l’am văzut ieșind pe poarta spitalului fără să mai apuce a intra. S’o fi săturat de așteptare". In cafeneaua Macedonia începusem să nu mai înțeleg nimic. Deși îmi era foame, și deși gerul nu’mî făcea de loc plăcută preumblarea, ru’am hotărît să urmăresc pe ciudatul individ mai departe. El nu mă purtă mult prin frig. După cîteva minute eram în cafeneaua Macedonia, unde necunosutul ocoli cele două biliarde cu inimile în buzunărî și în sfîrșit «t> ’pri lîngă stîlpul unde se rezemase Locanta, ca să'șî pună spinarea la adăpost, de ciomegele adversarilor. Ași fi luat bucuros un coaiu. îmira insă teamă, aveam presimțirea că nu-1 voiu putea bea în tihnă. Și într’adevăr, fără să vorbească cu nimeni, necunoscutul își îndreptă brusc șira spinărei, privi la pensula din perete, avînd in totul înfățișarea unui om cu multe afaceri, și părăsi cafeneaua aproape alergind. Peste zece minute intră la palatul justiției. Voiti continua în articolul de mîine. II. Mul lur japez Pregătirile Japoniei Roșii strimtorațî. — Ajutoarele trimise mareșalului Oyama.— Crearea unei noni divizii navale japoneze. — Neadormita pregătire a japonezilor. Este învederat că ultimele mari evenimente din Rusia europeană vor pune stavilă trimiterei de ajutoare pentru generalul Kuropatkin; în aelaș timp este foarte îndoelnic lucru dacă și flota va mai pute primi întăririle indispensabile și făgăduite. Din acest punct de vedere nu mai poate fi eroare; totuși japonezii, ca oameni practici și prevăzători ce sunt, nu se lasă a fi adormiți de asemenea perspective, ci lucrează fără preget spre a-și asigura izbiriea finală și întreagă. Am vorbit în buletinele din urmă despre ajutoarele trimise armatei de uscat din fața Mukdenului. Aceste ajutoare, inclusiv corpul de armată al generalului Nogi, ajung treptat la destinație și alte trupe proaspete, atît rezerve cît și recruți, pleacă zilnic din Japonia și debarcă la Dalny de unde iau trenul către interior, dar în acelaș timp, statul major general nu pierde din vedere (rota amiralului Rodjestvensky precum și pe celelalte escadre mai neînsemnate care îi vor veni în ajutor. Spre a face față oricărei eventualități ministerul marinei da la Tokio a hotărît formarea unei escadre nouă destinată pentru servicii speciale, adică o escadră destinată a înlocui în mările Extremului Orient vasele lui Togomi Kamimura Sîmbătă 15 Ianuarie 1905 "" a fÎstinata să combată flota rusească care vine din Europa: întreaga flotă japoneză, a cărei valoare e cunoscută și a cărei laudă nu mai este de făcut, va fi concentrată în întregime sub ordinile celor doi amirali citați mai sus și trimiși în capul celor mai puternice vase, puse toate in bună stare de luptă, ca să țină piept, să hărțuiască și, la nevoie, să dea bătălie in contra forțelor navale rusești. Iar în locul acestor vase, atît pentru a ține în respect crucișătoria și Contra-torpilorii ei au mai rămas la Vladivostok cît și pentru a face serviciul de apărare a coastelor și a proteja transporturie militare, se formează o divizie nouă, compusă, negreșit, din unități mai demodate și din vase de comerț înarmate cu artilerie și puse în stare de a putea face funcțiune de vase de război ș. Nota caracteristică a momentului este că japonezii, cu toate marile lor victorii repurtate și cu toată revoluția din Rusia, nu încetează un singur moment, de a se pregăti în mod febril pentru orice întîmplare. Lent. A se citi în pagina 3-a telegramele privitoare la războiu ruso-japonez. O vie emoțiune apucase pe Mar* In alte împrejurări, întîlnirea aceasta neprevăzută î-ar fi fost de c ceioasă dar prezența Luciei pe acest balon, pe care elementele capricioase puteau dintr’un moment într’altul să’l nimicească, îl umplea de spaimă. * Omul acesta care nu se gîndise un singur moment că viața 11 era în primejdie, omul acesta așa da hotărît și curajos, de îndrăzneț, sa ghidem acum la posibilitatea a miide pericole. (Va urma) CRONICA MEDICALA O sută de mii ieghie în aer . NAUFRAGIAȚII SAMAREI 16 !e s’a făcut cu Lucia Laborde ?—Tristețea lui Pierre. — Cauza tristeței. — Oferta Luciei de a înlocui pe Pierre în serviciu pe balon.—Cele doua mii fie lei.—Acceptarea ofertei.—Lucia pe balon.—îmbrăcată ca servitor. — Uimirea lui Marcel făcuse cu Lucia ? pe d-ra Laborde Dar ce se Am lăsat pe d-ra Laborde in nacelă cu un tînăr servitor care se silea să-i explice modul de funcționare a diferitelor aparate cu cari la prevăzut balonul. Tînărul acesta era Pierre, pe care Chopinet îl căutase în zadar. Copilul se silea să surîză pe cînd explica Luciei aparatul, dar figura lui dădea dovada unei neliniști vii.Lucia observă aceasta. — Dar cu ai, amicul meu ? zis ea băiatului. Pari trist. Oare perspeetiva unui voiaj așa de frumos nu te tentează și nu’ți surîde ? Pierre clătină din cap în semn negativ. — Dar cum, nu te bucură că ai să faci parte din personalul acestui balon care va călători în jurul luinei ? — Nu, d-ră, răspunse micul Pierre. Dacă n’ași fi îngrijat de altele, așî fi foarte bucuros să plec, dar... —— Dar ce ? — Dar las aci pe mama și pe cei doi frați m-.l tineri. Inchipuiți-vă că mi se intîmplă un accident, că mor, pentru că nu se poate niciodată ști ceea ce o să se întîmpie. Nu cîștigam mulți bani, e adevărat, dar oricum tot ajutam pe mama și o scoteam la capăt... Se plătește, ce e dreptul, bine aci, dar cu cît se apropie momentul plecărei, cu atît regret mai mult pasul făcut. Lucia privea pe tînărul băiat, atinsă de tristețea lui și de sentimentele ce exprima. Deodată eu’l întrebă: — Cît ți se plătește aci? — Mi s’au promis opt sute de lei, răspunse Pierre. Opt sute d lei pentru patru luni, e o sumă frumoasă, dar... — Iți ofer două mii. Băiatul ridică capul și privi pe Lucia cu ochi mari. — Da, da, zise tînăra fată, iacă două mii lei, dar cu o condiție. — Care ? întrebă Pierre a cărui figură se luminase. — Să’ți iati eu locul, și să’mî dai hainele tale. — Locul meu, d-ră, d-șoară, strigă Pierre, care crezuse a nu fi auzit bine. — Da, locul tau. Și nu te gîndim tîta, pentru că peste un moment va fi poate prea tîrziu. Gîndește-te la bucuria mamei tale cînd te va vedea venind cu cele două mii de lei. Ea agită cele două bilete albastre înaintea ochilor lui Pierre. Acesta nu mai ezită. Dintr’o săritură, el se precipită într’unul din compartimentele nacelei. Cîteva minute după aceea, el reapăru îmbrăcat cu haine proaste. — Iată hainelemele cele bune, zise el Luciei, întinzîndu’i un pachet. — Și iată, zise Lucia, întinzînd băiatului cale două bilete albastre, care după ce le examină le îndoi cu îngrijire în patru și le puse bine in portmoneul lui. — Mersi, mersi, d-șoară, strigă Pierre, și cu agilitatea unei maimuțe se furișă afară din nacelă, pierzîndu-se în mulțime. Balonul, abia ajuns la cincizeci de metri deasupra parcului, cînd Chopinet alergă spre Marcel de Chambry împingând înaintea lui un băiat tînăr. Căpitane, căpitane, strigă Chopinet, iacă un servitor nou, nu e Pierre, poftim, priviți-l. Marcel se întoarse și rămase împotrit. — E ea, ea, murmură dînsul pălind, Ce e de făcut contra turtuităților nervoase care e numărul oamenilor de știință, care au căutat leacul suprem al boalelor nervoase, iar metodele de vindecare întrebuințate de ei au fost întotdeauna ingenioase. Medicamente extrase din domeniul mineral, vegetal sau animal ca și mijloace naturale, fizice, sau mecanice singure sau combinate întreela au servit multor bolnaviin însă tuturora. Efectele acestor medicamente și mijloace nu au fost întotdeauna pozitive și durabile, cu toate acestea nu trebue de învinuit metodele și mijloacele întrebuințate pînă azi, scopui lor era alinarea suferinților și îndepărtarea celor mai chinuitoare tulburări funcționale. * Explicațiunea nesucceselor se poate căuta în varietatea și mulțimea boalelor, ce ating cel mai nobil și cel mai complicat sistem de organe, sistemul nervos, sub a căruia stăpînire stau toate celelalte organe ale omului. Cine va ști, a-șî păstra „nervii” în, stare normală, se va bucura de viața și sănătatea sa, fără a cunoaște ce e durere, ce e cIind, ce e boală ! Unii au căutat pentru aceasta remediul, de prevenire, de preîntîmpinare a tulburărilor nervoase de tot soiul. A ataca astfel răul de la obîrșia sa, înseamnă a cere, pur și simplu, îndreptarea relelor condițiuni de trai în, care neliniștesc, în fiecare clipă, pe oameni. Dezlegînd astfel uriașa problemă a nedreptăței sociale, zdruncinările nervoase vor înceta de la sine. * Progresul științific n’a ajuns însă așa de departe ca să se poată preveni boalele de ordin moral sau intelectual, de aceea și numărul bolnavilor de nervi crește din zi cu zi mai mult. Oamenii de bine și de știință s’au gîndit atunci ca să dea măcar ajutor celor zdrobiți sufletește, umiliți în lupta pentru traiű, căzuți înainte de ajunge acolo unde au năzuit cina știe de cînd. Societățile de ajutor în caz de boală, deasemenea o asistență publică bine condusă, sunt datoare a sări repede întru ajutorul aceluia ce-șîi simte „nervii" cu totul slăbiți și al1 cărui creer, sleit înainte de timp, nu mai e în stare să conducă pe posesorul său ! O căutare medicală conștiincioasă , se cere întotdeauna chiar de la începutul unor astfel de tulburări sau boale. Leacul mîntuitor ce-l reclamă, de regulă, toți bolnavii de la medicul lor stă întiiit și latiű într’o puternică încurajare morală de care au atît de mult nevoe, pentru redeșteptarea voinței și a energiei lor slăbite. , Bolnavul fiind sub directa și continua privighere medicală, trebue să fie scos din mediul său agitat,departe de cunoscuți și interesele sale materiale, ca să se bucure de o liniște complectă, de o odihnă ideală, într-un aer curat proaspăt. Hrana celor nervoși va fi de asemenea abundentă, reconstituantă și administrată în mod regulat. Idroterapia, electroterapia, massoteraia, kinesiterapia, seroterapia specială își au toate indicațiunile lor după formele și cazurile deosebite de. boale nervoase. Iată deci un bogat arsenal de care dispune știința medicală de a vindeca pe acei decăzuți mai mult sufletește, decît fizicește. Să sperăm că, prin cele mai SU- arătate,mulțimea suferinzilor de boale și turburări nervoase, va păși cu siguranță pe calea vindecare și va uita pentru totdeauna acele ceasuri de amărăciune și de deznădejde cîne își dorea de vi fi deschiderea mormîntului 1 Doctorul îr..« i Rănile noastre sociale Punctualitatea și munca noastră Ma parole d'honneur, exclamăm solemn într’un moment și cinci minute după aceea s’a uitat orice cuvint de cinste : a uitat ora de întîlnire, la întrunire, s’a uitat convocarea la societatea la care noi eram invitați, s’a uitat datoria fie măcar și față de fata căreia i-ai dat parola de onoare c’o iei de soție! Toate societățile culturale și economica pier din cauza lipsei membrilor de la întrunire chiar și cînd sînt convocați pentru a treia oară, iar în joc sînt propriile lor interese. Eu socotesc că: Prima convocare ar trebui să se facă de la a III-a sau de la a IV-a înainte, $ Spre a fi mai exacți, noi romînii cînd dăm întilnire în loc de a zice spre ex. să nu vedem la 10 a. m., zicem să ne vedem între 10—12, chiar dacă și, în aceste două ore, nu găsim timpul, altfel poate am fi venit la intilnirea dată, ce însemnează aceasta ? Aceasta însemnează că pentru noi 2 ceasuri promesc cît cinci minute ale altora, că nu cunoaștem și prețuim valoarea timpului care pentru alții este monedă, căci este muncă, este producțiune, este avuție. In adevăr, filozoful Geodorti spunea că: buna întrebuințare a timpului ee$g gnaj