Dimineaţa, ianuarie 1905 (Anul 2, nr. 332-358)

1905-01-28 / nr. 355

Anul II No. 35-5 5 Bani în toată țara Vineri 28 Ianuarie 1905 Telefon No. 260. DIRECTOR CONST­­BINLE SBOU­AHENTE Simple (Dimineața) Un an............................... ... lei 18. • lu ......................................„9. . .» ...................................t ti 1 luna............................................................... ISO IN STRAINATATE ÎNDOIT Combinate (Adevĕrul și Dimineața) Un an ... lei 32 . 3 luni .... 8. 6 luni . . . . 16 . 1 lună .... 3. IN STRAINATATE ÎNDOIT Apare zilnic la ora 4 dimineața ora ultimele știri ale nopței Binronurile ziarului str. Sărindar 11. BANI Războiul ruso-japonez ­4 ISTORIA SCRISA PE PIATRA In țările cu tradiții naționale, cu Istorie, cu glorie militară se găsesc la tot pasul urmele a­­cestui trecut. Pe lingă Istoria scrisă pe hîrtie slava trecută a fost înregistrată prin monu­mente, prin statui, prin clădiri, în sfîrșit nenumărate sînt icoa­nele ce reprezintă, ca cele mai credincioase documente, aceea ce a fost altă dată , în țările de care vorbim nu s’a pierdut nimic din ceea ce merita să fie transmis, întreg și nemeritor, ge­nerațiilor viitoare. Am avut și noi o istorie și un trecut glorios, dar foarte pu­ține, aproape nule, sunt docu­mentele timpurilor cari au ră­mas în picioare și ne-au putut fi transmise­ cîteva biserici și atîta tot. De aceea cînd a trebuit, după veacuri de robie, să­­ restabilim Istoria noastră trecută, am fost siliți să ne adresăm la toate ar­hivele străinătățeî'și d'abia dacă am putut afla o parte din a­­devăr. Dar să nu ne mai ocupăm de Istoria veacurilor trecute, ei să ne mărginim la istoria recentă de la redeșteptarea națională și până astăzi. Războiul de la 1877—­78 a fost pentru noi mai mult Un războiu glorios, a fost răz­boiul care ne-a înălțat în pro­pria noastră conștiință și ne-a înscris printre popoarele Euro­pei, acest războiu ne-a introdus în marea familie a națiunilor libere și menite a trăi, acest războiu a dovedit că poporul român are și virtuți militare și conștiință națională. E, bine, ce a rămas de pe urma acestui răz­ai pea­bolă al redeșteptăreî și tîrnăreî ? Ur­de sînt monumentale care să-l comemoreze ? Unde statuele eroilor? Unde arcurile de triumf? Unde acea istorie scrisă pe pia­tră și pe bronz, Istoria care se întîlnește la fiecare răspântie, Istoria adevărat populară care face să trăiască­­ evenimentele istorice sub forma politică, cea mai vizibilă, mai înțeleasă și mai eloc­­centă . Războiul neatirn,reî, afară de monumentul vînătorilor din Plo­ești, nu este mărturisit prin nici o altă dovadă de acest fel, ar­cul de triumf pe sub care au trecut armatele victorioase de pe cîmpul de războiu, a fost construit atuncea din lemn și dări­mat a doua zi. Monumentul neatirnărea n’a fost încă înălțat. Statuele eroilor de care ne pomenesc documentele epocei nu se văd altăeri, într’un cu­vînt, dacă n’ar fi Istoria scrisă pe hîrtie, și pe care nu tot ro­mânul o citește, n’ar exista nici o dovadă cum că războiul in­dependenței a fost. Este regretabil faptul acesta. Și ar fi timpul ca să reparăm greșala făcută ; și-ar fi momen­tul ca arcul de triumf, pe sub care au trecut armatele noastre victorioase, să fie refăcut din material trainic,, iar statuele eroilor morți pentru gloria Ro­mâniei să fie durate, iar marele monument al independenței să fie înălțat. Cu asemenea mijloace și-au creat celelalte națiuni culte o istorie națională dimpreună cu sentimentul național nealterat. Scandalul Baluggici- Pașicî în Serbia la coresp. nostru — Belgrad, 23 Ianuarie Chestia Împrumutului Plîngerile către rege De cind suntem­ în toiul campa­niei electorale, vedem motoii pu­blicîndu-se prin ziare telegramele ce au fost trimese regelui de di­ferite persoane din țară ca protes­tare contra neajunsurilor ce îndură din partea administrației. Numărul acelor telegrame sporește din zi in zi și probabil că în zilele de ale­geri, cînd lupta electorală își va a­­junge apogeul, regele nu va mai putea să se ocupe cu alte afaceri, ci numai cu acele telegrame. Cei cari sînt curioși să știe ce rezultate au plîngerile la rege, pot afla că suveranul are unul și ace­lași metod de rezolvire pentru toate plîngerile, de orice natură ar fi ele. Regele voește să știe doar de ce natură e plîngerea și, cînd a aflat, pune pe ea invariabila apos­tilă „Se recomandă atențiunea de­osebite a d-lui ministru de......*. Apoi plîngerile sînt trimese la mi­nisterele respective, cari dau solu­ția ce cred de cuviință. Același re­zultat l’ar avea plîngerile dacă ar fi adresate direct miniștrilor, căci nu e de admis că un ministru care va voi să tolereze pe un agent ad­ministrativ, are să-l înlăture sau să-l pedepsească dacă i se va tri­­m­ete de la palat reclamația cetă­țeanului vexat. Mai ales în materie electorală, plîngerile la rege n’au efectele do­rite. Cea mai vorbitoare dovadă în această privință, e cazul întîmplat d-lui Ion Lahovary, actualul mi­nistru de domenii. D-sa fusese lo­vit la alegerile județene de la școala din str. Clemenței. Imediat a cerut audiență la rege și a fost primit peste trei zile. D. Lahovary sa plîns contra scenelor violenta din legere, a arătat suveranului că d-sa­prumutul luîndu-și în același timp însuși a fost lovit. Știți care a fost angajamentul ca să comande tunu- rezultatul? De Chestia împrumutului pe care gu­vernul sîrbesc are de gind să-l facă in străinătate, împrumut care continuă a fi obiectul discuțiunilor în lumea politică de la noi, e aproape să se sfîrșească cu o criză minis­terială, care va arunca în opoziție decit pentru multă vreme marele partid radical. De la început s-au ivit mari ne­înțelegeri în sinul cabinetului, la privința destinației banilor luați cu împrumut. Așa bunăoară pe cînd o parte din miniștri în­cap cu pri­­mul ministru d. Pașicî susținea­ ca acest împrumut să servească în in­tregime la înarmarea artileriei cu tunuri cu tragere repede, din po­trivă ministrul de finanțe Pacin susținea ca o parte să fie cheltuită și pentru clădirea de căi ferate, pentru a se ridica economicește o parte din Serbia, care azi zace la discreția Austro-Ungariei. Și minis­trul de finanțe era atît de intran­sigent în părerile lui în­cît de mai multe ori a amenințat cu dem­isiu­nea. Se vede însă că in cele din urmă consiliul de miniștri reuși să ajungă la un n­ord, căci, chestiunea d­e misiune­ din Paciu fu scoasă cîtva timp de la ordinea zilei. Intre acestea, cu ocaziunea anului nou, regele Pe­tru, în cuvintarea sa pe care obținu la clubul ofițerilor, vorbind de ar­mată spuse că „împrumutul se va cheltui pentru înarmarea artileriei cu tunuri cu tragere repede care vor fi furnizate, după experiențe comparative, de la fabricele, ale că­ror tunuri vor da rezultatele cele m­ai bune. Baluggioi--Pașicî Trece insă cîtva timp de la a­­ceste evenimente și ministrul Paciu pleacă la Paris, «a să încheie îm- ASTAZI: 27 Ianuarie (9 Febr.) 1905 Calendar: ORTODOX: Aducerea moaștelor la C»pol ale Sf. loan Gura de aur „ CATOLIC : Apolonia Soarele răsare 7 ore 12 m., apune 5 ore 17 m. Mai în toată Muntenia, în Do­­brogea și în Moldova de jos, timpul se menține frumos dar geros ; în restul țărei frigul s’a înmuiat, fiind dezgheț atît erî, cît și astăzi dimineață. In unele localități din Moldova a început a ninge iar la Tîrgu-Neamț plouă. Temperatura a fost cuprinsă între plus 5 grade ziua la Fălticeni și Tîrgu-Frumos și —16 grade noaptea la Strehaia (Me­hedinți). In cea mai mare parte a Munteniei, termometrul s-a coborît tu cursul nopței, sub —10 grade. Barometrul a scăzut de erî în Muntenia cu 6 pînă la 7 milimetri; în Moldova mult mai puțin; înălțimea baro­metrului la 0.771.1 mm. Temperatura aerului—11.3. V­ Starea cerului: puțin noros. Trm­pul M. finnel Pentru a noua oară Minunică (Le fils du miracle), Al all­ui II­­­ l Al lui comedie în 3 acte de Garault și Charvay. Sídül! jj'e Preze­ntat^e ®erculul regal român de sub direcția d-lui Spectacole Sala Edison: Marți, Joi și Duminică bal mascat.—Sala Da­cia: Baluri mascate regulat în fiecare Luni, Mercur­ și Vi­neri. 91 ER­ENTO Autorități: Toate autoritățile pu­blice sunt deschise. Judiciare: Toate instanțele jude-Conferințe: La 8 și jum. seara,la Ateneu, d. Haralamb G. Lecca. vor­bește despre: Noi Romînii. Teatrul Lyric Tr- Italiano­ Donizetti.­­intul slab de la SW. Se va juca Rigoletto, operă în 4 acte zile la fabricele franceze, fără ca să­­ procedeze la experiențe compara­tive după cum vorbise regele. Presa­­ opoziționistă pe tema această începe să atace guvernul pe care le acuză că favorizeze anumite fabrici, și că la toată această afacere se ascunde­­ un mare gheșeft. In același timp într’un ziar de o­­ poziție d. Baluggicî, secretarul par­ticular al regelui Petru, publică cî­­teva scrisori prin care osîndește în­treaga politică financiară și exteri­oară a cabinetului Pașicî numind în același timp pe primul-ministru a­­gent al unei fabrici franceze de tu­­­nuri. Baluggicî conchidea că Pa­■­șici își caută de propriile sale in­terese și că trădează țara atît în fața străinătății cit și în fața Bul­gariei. Ministrul președinte, ca răspuns la aceste acuzațiuni, pe de o parte a dat pe acuzatorul său în jude­cată, pe de altă parte începu să­­ bănuiască cum că această campa­­­­nie în­potriva sa trebue să fie in­spirată de la palat, dat fiind că Ba­­luggioi continua să fie secretarul regelui. Chiar și toată lumea po­litică vedea în această afacere o­­ intrigă de Curte, mai ales, că se putea presupune cum că regele este supărat pe primul său minis­tru din cauză că și-a luat angaja­mente față de grupul financiar cu care avea să încheie împrumutul, ca să comande tunurile la o fa­brică franceză, pe cînd, el, regele declarase la clubul ofițerilor cum că se vor face experiențe compa­rative. Regele, ziceau unii, are drep­tate să fie supărat fiindcă a fost pus, de primul sâu sfetnic, într’o poziție falsă, față cu declarațiile făcute la clubul ofițerilor. Balaggio, trădător.—Rezultatul Adevărul este cum că regele Pe­tru n’a fost de loc amestecat, nici direct nici indirect, în campania ce­­ Baluggicî a pornit în­potriva cabi­netului Pașicî. Afacerea a eșit la­­ iveală cînd Pașicî plîngîndu-se re­gelui de atitudinea secretarului său­­ particular î-a declarat că va fi si­­­­lit să se retragă. Regele a rămas­­ uimit de motivele pe care le in­voca Pașk­î, cînd ii anunța demi­­­­siunea cabinetului. Regele a decla­­­­rat că el nu este de­loc amestecat în campania pe care o duce secre­tarul sau și că va lua măsurile cu­venite contra lui. Atunci adevărul a eșit tot la i­­veală. Cauza atacurilor furibunde ale lui Baruggici­ontra cabinetului I­­ șici, j J­cujo<r d­e la o ură perso­nală. Intr’adevăr, acum cîteva zile după întîlnirea regelui Petru cu princi­pele Ferdinand al Bulgariei, la gara din Belgrad, citeva ziare din Viena publicară textual convorbi­rea dintre cei doi monarh­i. Lucru, a­cesta a produs mare emoție la cele două Curți. Pașicî, însă, bă­nuind cum că această indiscrețiune a fost făcută de Baluggicî, l’a des­tituit din postul de șef al birou­lui presei. D’aci o ură neîmpăcată între Pa­­șici și Baluggicî, pînă cînd acesta din urmă publică cunoscutele acu­zațiuni la adresa lui Pașicî. Ziarele guvernamentale acum acuză pe Ka­­luggh­i cum că a fost plătit de fa­­bricile de tunuri din Germania și Austria să ducă campania în­po­triva guvernului în schimbul sumei de 60.000 de franci, pe care ar fi și încasat-o. Regele Petru, zice-se, că a ru­gat pe d. Pașicî să­râm­ie la locul său, și că drept satisfacție ar fi li­cențiat pe Baluggica. Cu toate acestea, însă, campania continuă mai acută ca în­totdeauna. Care va fi rezultatul, pînă acum , nu se poate preciza. Borloh Mărturisirea lui Marcel față de Claude Borel.—Uimirea și bu­curia lui Borel.—Recomanda­rea Luciei către toți membrii echipagiului.— Saluturile en­tuziaste.—Indignarea bătrânu­­lui Venouillet.— Odaia sud. In timp ce Marcel și Lucia vor­­beau astfel de dragostea lor, balo­nul făcuse drum mare. Din fericire Claude Borel veghea și aruncase de pe nacelă sacul cu corespondență pe care Marcel, în focul discuțiunei, îl uitase cu totul. De îndată ce Marcel reveni pe bord, Claude se apropie de dînsul pentru a se interesa de rezultatul interogatorului care, după toți cei­lalți, se prelungea prea mult. Claude fu cu totul surprins vă­­zînd pe Marcel în culmea bunei dispoziții. — Pari vesel de tot, oare asta e în urma convorbirei cu tînărul servitor, a cărui fizionomie, de alt­fel, nu face de loc să se presupun că are asemenea instincte devasta­torii. — Ah, Claude, dacă ai știi... — Ce să ști­ți? Ai un aer ca și cum ai fi trecut de al șaptelea cer, ce e secretul ăsta? — Nu e secret, din contra, ași dori ca tot universul să cunoască fericirea mea. — Fericire venită în urma inte­rogatorului unui băețuiit servitor. — Claude, întrunește pe toți pa­sagerii. E necesar ca toți să afle... — Ce? Ce? — Bălțatul e ea, amicul meu­, ea, înțelegi tu? — Ah, se poate ? întrebă Claude sufocat. El nu zise mai mult, dar o ener­gică strîngere do­mină traduse marea lui bucurie cauzată de noro­cul intîmplat amicului sau. Apoi il părăsi repede pentru a se duce într’un colț al puntei, unde ceilalți pasageri așteptau să li se satisfacă curiozitatea . — Veniți, domnilor, zise dînsul, veniți toți... o comunicare impor­tantă a comandantului. * Lucia apăru în costumul sexului ei. înainte de a o părăsi, Pierro ii pusese la dispoziție lada pentru a închide acolo hainele ei. Marcel m­ă do­mină pe tînăra ca­nadiană și, conducînd-o în fața pa­sagerilor întruniți cari toți erau a­­dînc uimiți. —Domnilor, le zise el, Lucian nu era decît un băiat de comedie. Vă prezint pe d-șoara Lucia Laborde, o tînără canadiană care, sedusă de noutatea întreprinderei noastre, a uzat de o stratagemă inocentă pen­tru a lua loc pe acest balon. De altfel rațiunile ce mi-a dat asupra actului ei sînt mai mult de­cît satisfăcătoare, și sunt fericit de a vă anunța că d-șoara Laborde va îmbarca la Tombuctu o persoană de încredere care va rămîne cu noi pînă la sfîrșitul voiajului nostru a­­erian. Nu mă îndooie că veți întîmpina cu toată simpatia această tînără persoană, care dă dovadă de un curaj așa de admirabil. Marcel de Chambry tăcu și ime­­diat izbucniră niște brave entuziaste, apoi toți se grăbiră să strîngă mîna tinerei fetei și a o asigura de res­pectul și devotamentul lor. Cei mai mulți, auzind numele Laborde, ghiciră imediat ceea ce Marcel nu spusese. Singur, bătrinul Vernouillet nu înțelesese. De altfel, cu toate că și dînsul se dusese să strîngă mîna d-șoarei Laborde, el era dispus să blameze pe comandantul balonului din ca­uza introducerea pe bord a sexului femeesc. In momentul cînd bombănea lu­cruri neînțe­­se și se îndrepta spre laboratorul lui, Marcel îl bătu pe umeri și-î zise : „ Scumpul raert domn Vornoui- Uet, îi zise dînsul, galanteria tre­buie să fie azi înaintea științei ; e nevoie să daî locuința d-tale tine­rei d-șoare. Bătrînul însă, inspăimîntat de de­ranjul ce se va face în aranjamen­tul aparatelor sale, refuză noi și se îndrepta repede ca să-și apere o­­daia. (Va urma) -----------------jt------------ . . . "«■—---- ,­in I, I T iii.—„...m, pe cititorii și cititoarele „Dimine­­ței“, am crezut nimerit să cer a­­supra acestei chestiuni părerile d-lui dr. Gerota, unul dintre cei dintii­ și cei mai valoroși campioni ai mișcării... anticorsetiste din Ro­­mînia. Am găsit pe d. dr. Gerota la masa laboratorului d-sale, lucrînd la ce ? Tocmai la o conferință pe care o va ține la Atene și spre a răspunde părerilor d-­n. dr. Ste­­rian. D. dr. Gerota a lăsat la o parte numeroasele volume și reviste cari îl înconjurau și a sacrificat cu multă bunăvoință pentru cititorii „Dimineței“ două ore din prețiosul d-sale timp. Aberațiunile unui medic — Ce ziceți despre conferința d-rului Sterian? — Vă spun drept, ne răspunde d. dr. Gerota, nu m’am așteptat la astfel de afirmațiuni. Cînd am văzut anunțat subiectul d-lui dr. Sterian, mi-am zis : Mai știi ? Poate că o fi avînd dreptate ! Poate o­­m­ul a lucrat în vreun institut, a a­­dunat statistici importante, sau o fi făcut cercetări personale adinei , ori poate o fi apărut în străinătate vreo lucrare nouă pe care eu n­u cunosc, relativă la acest subiect. „M’am dus dacî să’l aud, cu gîn­­dul să mă instruesc și să’l felicit pentru munca d-sale. Cînd am au­zit insă colo ce a debitat, nu mi-am putut stăpîni dezgustul de a vedea un doctor în medicină venind să combată fără a aduce nici o probă științifică, fără să fi făcut studii personale, ceea ce e științific este stabilit, ceea ce higieniștii din toate țările și so­cietăți vaste de oameni citiți în Germania și America luptă să înlăture. Și culmea, acest doctor în medicină nu s-a sfiit să debiteze adevărate absurdități științifice scri­se de revistele ilustrate ca reclamă pentru anume fabrici de corsete. Corsetul și bandajele medicale . Căci iată ce a susținut con­ferențiarul, continuă d. dr. Gerota. D. dr. Sterian susține că corsetul nu numai că nu deplasează, ci fi­xează org­anele și ca probă vorbește de brîu­ și de centura abdominală. Dar tot una e corsetul cu aceste bandaje medicale pe cari toți in­­dicii le recomandă femeilor gravide, femeilor după facere, ori cu rini­chiul mobil ? „Dacă încingerea poate fi uneori necesară, apoi ea nu trebue făcută peste torace, nici la mijlocul cor­pului, ci la partea de jos a pînte­­cului, parte care, fiind supusă legi­lor gravității, caută să atîrne în jos. Femeile pot deci ridica această parte inferioară a pîntecelui, atunci cînd simt nevoi ca să evite intes­tinele să diformeze pîntecele sau sa apere organele conținute în bazin. Efectele dezastroase ale corsetului .Doctorul Sterian mai susține că corsetul e un protector al coloanei vertebrale, căci femeile cari odată au purtat corset nu-l mai pot pă­răsi fără să aibă dureri la mijloc. Ce deducție false ! Dacă d. dr. Sterian s-ar fi referit puțin la pa­tologia experimentală, ar fi știut că imobilizarea unei articulațiuni sau a unui segment de corp (de exemplu un picior) aduce după sine redoarea,înțepeneala înd­eeturilor și atrofia (paralizia) mușchilor. In tim­pul cît femeea poartă corset muș­chii spetelor nu mai au nici un rol, funcțiunea lor e suprimată, căci e îm­­pedicat de către corset. Acești mușchi, nem­ai lucrînd, se parali­zează. Pune un braț superior ,în­­tr-un bandagiu de gips, așa ca e să nu se mai poată mișca deloc. După 30—40 de zile cînd vom desface acest bandagiu, vom ob­serva că acest membru nu se mai poate mișca decit cu foarte mare greutate fiind atrofiat. „Același lucru se întimplă cu mu­șchii spatelui la o femee care poartă corset. Ea are dureri în șal­ și nu poate sta dreaptă cînd părăsește corsetul, și uneori e obligată să uite corsetul de cum se scoală din pat, pentru că mușchii spatelui, fiind paralizați, nu mai pot susține corpul drept. De aceea auzim a­­desea ori pe femei spunînd : „N­u mă pot ține dreaptă, sînt moartă, sînt frinză de mij­oc fără corset“. Ba mai mult, unele femei cînd dorm, corpul indoindu-se pe sal­teaua moale, le provoacă dureri, ceea ce le face să pună corsetul și noaptea, și atunci se simt foarte satisfăcute. „Dar să conchizî de aci că corse­tul e binefăcător—asta o culmea a­­berațiunea. Corsetul și ofițerii de cavalerie — D. dr. Sterian, urmează in­­terlocutorul nostru, fa­ce o confuzie regretabilă între un corset ortope­dic și corsetul de îmbrăcăminte zi­lică al femei­or, atunci cînd d sa recomandă ca toți cei predispuși la tuberculoză să poarte corset ca să previn cocoșarea. Și aci, de ce argument științific se servește d dr. Sterian ca să convingă pe au­ditor, pe bieții părinți, cari au co­pii debili ? Mă așteptam să aducă vreo statistică, vreo cercetare de laborator ori de clinică. Nimic din toate astea „D­ea se inspiră de la... spusele unei doamne, soția unui colonel de cavalerie, căreia îi plăcea să vadă mereu ofițeri de cavalerie, pentru că se țin drept, au ținută impo­­z­ită. Acea doamnă a deschis capul d-lui dr- Sterian, explicîndu-l că această atitudine a ofițerilor se da­­torește imbrăcămintea strivite ce poartă!! De aci, conc­uzia d-rulul Sterian ca să purtăm cu toții cor­set, dacă voim ca la bătrînețe să avem corp drept, majestea li Solidă răspuns 0 SUTA DE MII LEGHE IN AER ! Naufragiații Sahareî VIAȚA POLITICA ■«»mitF'fffWK --r-c-r-i"—re,-- ~M.t-.~- Hsrm AgdiTul electoral care lovise pe d.­ Lahovary a fost numit peste o lună într’o importantă funcțiune la primăria Capitalei. Dacă telegramele și protestările de orice­ fel ce se adresează rege­lui nu aduc o îndreptare a stărei de lucruri, ele au totuși un efect. Persoanele cari s’au prins regelui și au avut grija să anunțe acest fapt prin ziare, sunt de obiceiü scu­tite de alte neajunsuri, cel puțin în timpul alegerilor..—pentru că fap­tul că s’a protestat la rege ispiune oarecare teamă acelora bari?*pror­voacă protestările. C. Rem.­ ­ ....... Soarele tumpara cu totul sub dea­luri. Deodată auziră bubuituri cari te înfiorai, de sus pînă jos. Erau mii de stive de artilerie, cari se succedau­ cu­ o uimitoare repezi­ciune. Atacul principal al infante­riei în contra pozițiunei principale începuse. Soldații japonezi cari se furișa­seră prin cîmp­iile cu gaolian, se azvârliseră asup­a dealului. Pe una din laturile dea­ului se aflau scobi­turi căii ofereau un adăpost, dar focul rușilor era așa de nimicitor nu­cit chiar eroicii japonezi, cei fără de fiică, nu îndrăzniră să meargă înainte. Atunci sosiră ofițerii. Cu sabia scoasă unul din ei alergă cîțiva paș înainte și strigă : „acum e timp să muriți pentru împăratul vostru*. Un strigăt sălbatec se auzi in rîn­­durî și întreaga­ trupă se azvîrli în sus. ..De asta am putut face, îmi spuseră apoi soldații, decît să ur­măm pe ofițerii noștri“ . De partea rușilor muzica și su­netul trompetelor întrețineau cu­rajul soldaților, iar strigătele de în­curajare, de spaimă și de disperare a u mei încetau. Atacuri de noapte au prin ele rușile» ceva îngrozitor ; de data asta insă totul părea că se unește pen­tru a mări groaznc. Pămîntul deve­nise alunecos din cauza sîngelui o­­menesc ca d care curgea fără în­cetare. Soldații abia mai puteau să -o cațere peste marile grămezi de cadavre ale camarazi­or lor. Nici una din părți nu se putea întrece în vitejie și dispreț, de moarte, dar la urmă tot japonezii zdrobiră pe ruși și cuceriră dealul fatal. O noapte de groază pe cîmpul de luptă Uciderea femeilor și a copiilor. Tablouri îngrozitoare.—Lupt de o săptămlnă la jurul unui deal.— Dealul transformat In grămada de cadavre. — Un groaznic atac nocturn. — Pă­­mlntul cald de sînge ome­nesc. D. Mackenzie, cunoscutul cores­pondent de razboiu al ziarului „Daily Mail“, scrie următoarele : Sînt mereu întrebat care este scena înfiorătoare la care am asis­tat în cursul acestui razboiu înfri­coșător. întrebarea nu este ușor de revoltat­, pentru că războiul acesta nu este decit o serie fără sfîrșit de scene îngrozitoare. Partea cea mai rea într-un răz­boiu modern este că tunurile de­parte izbitoare și puștile care tri­mit gloanțele lor la distanțe enorme rănesc și ucid multe femei și mulți copii. Acel care a asistat la lupta de la Liaoyang nu va uita niciodată scena îngrozitoare a copiilor răniți în bra­țele mamelor lor și aceea a femei­lor împușcate tocmai pe cînd își hrăneau copiii sau a bă­tașilor cari abia învățaseră a umbla și care fu­seseră secerați cu duiumul de focul ucigător al șrapnelelor. Cele mai teribile lupte au fost desigur luptele din jurul dealului mare din apropiere de Liaoyang: luptele au ținut o săptăm­înă întreagă fără încetare, zi și noapte, iar­ tria­­iul, cucerit cînd de ruși cînd de ja­ponezi, ajunsese în cele din urmă a nu fi altceva decît o grămadă i­­m­ensă de cadavre, de nenumărate cadavre, îngrășat cu sînge omenesc. " Eram in cartierul generalului Ka­róin, continuă de Mackenzie, pe cînd căuta să înconjoare Liaoyangul, pen­tru a tăia retragerea lui Kuropatkin. Furăm reținuți de ruși la trei co­line fortificate, și deoarece nu era timp de pierdut, trupele japoneze începură imediat atacul în contra celor trei pozițiuni fortificate. Șoase baterii japoneze, instalate pe­ dealuri vecine, începură să bom­bardeze pe ruși. Aceștia răspunseră cu un foc ucigător, și un timp se păru că însuși Corul e în flăcări. Nu trecea o secundă fără ca­­pNih caza un mare număr de șraparde și granate.—D-zeulo, zise un veteran, oare mai poate cineva să rămîe în viață la un asemenea foc ? Este corsetul folositor? —Convorbire cu d. dr. D. Gerota Conferința d­lui dr. Brac­ia Sterian.— oe crede d. dr. G­­­roza.—Aberațiunile unui me­dic.— Corsetul și bandajate medicale. — Afectaie dezas­­troase ale corsetului.—Ca e­­xemplu:— Corsetul și... ofițe­rii de cavalerie.—De la cine se inspiră (1. dr. Sterian. Corset pentru toată lumea ! Conferința d-lui dr. Sterian D. dr. Eraclie Sterian a venit zilele trecute cu o noutate senza­țională : d-sa a ținut la Ateneu o conferință în care a căutat să de­monstreze nu numai că purtarea corsetului nu face rău, dar că cor­setul e chiar util, absolut indispen­sabil și prezervator contra a o mul­țime de boale. După d. dr. Stelian deci, toată l­um­ea ar trebui să poarte corset care a menit să devină un corec­tiv general al natu­rii și un mijloc de combatere a numeroase ma­ladii. Iată așa­dar chestiunea aceasta devenind de un interes palpitant, atît pentru femei cît și pentru băr­bați. Și dovadă că așa este, e fap­tul că subiectul anunțat de d dr Eraclie Sterian a atras la Ateneu un public de ambe­ sexe, pentru care vasta sa!ă devenise neîncăpă­­toare Convorbire cu d. dr. Gerota Pentru ca să servesc mai bine PUBLlCl-rATEA Linia pe corp 7 pagina IlI-a bani 15 » » » » n rV-a „ 08 PUBLICITATEA UNITA In aceeași zi la ambole ziaro |pj3 ^rTTpn, Linia pe corp 7 pagina IlI-a bani 30 Insorțil și reclame linia lei 2 |||Í Editura Socictiiicî anonime pe acțiuni „Adevă'ul“ Capital social 600.000 lei BANI concluzie! Admirabil spirit de cer­cetător. * Vom­ da sfîrșitul convorbire! în numărul de miino. Maria Demetrian CRONICI VESELE Un manifest electoral Cetățeanul Vasilescu-Neptun-Fe­­tegdi, voind cu orice preț să pătrundă în parlament, a lansat un manifest electoral către alegătorii din Ro­­mâ­n­a. Mai întîi­, pentru a satisface nouei legi electorale d. Neptun-Fetești ,î-a ales o emblemă, dar fiindcă un par­tid a luat crucea, iar celalt a luat steaua, d-sa a adoptat o cometă. După aceea s-a adresat alegătorilor cu următorul manifest scurt, cuprin­­zător și bine simțit : Cetățeni alegători: Dacă îmi veți face plăcerea să m­ă trimiteți în Cameră sau în Senat din partea colegiului I­il, al Il-lea sau al IlI-lea, fie chiar din partea cole­giilor universitare, mă angajez să vă susțin toate interesele generale și particulare precum : 1) Vom­ cere ca Feteștii patria mea natală să fie transformată în gară de clasa I. 2) Voin cere ca impozitele să fie desființate, iar salariile și pensiunile să fie sporite după dorința acestor clase. 3) Voin cere să se adopte un sis­tem protecționist larg, fără a se lovi in marele principiu al liber-schimbis­­mului. 4) Voia propune ca guvernele să renunțe la risipă, să se adopte un sistem strict de economii, dar să se înmulțească funcțiunile ca să nu ră­­mi­e nici un român fără sprijinul e­­fectiv al statului. 5) Pentru ca Bucureștii să devie o adevărată capitală modernă și ci­vilizată, voia propune strămutarea Curței de casație la Focșani, a Curței de compturî la Galați, a școalei mi­litare superioare la Craiova, iar în doua capitală a țărei voia cere să strămute. Mitropolitul primat Universitatea întreagă, Banca Națio­nală, Palatul de justiție, Casa de de­puneri și consemnațiuni, Palatul poș­telor și telegrafelor, Cotrocenii, șo­seaua Kiselef etc., etc. 6) Voiu mai cere : libertatea absolută culturilor și a conștiinței, închide­rea școalelor catolice, închiderea școa­­lelor evreești, și pedepse aspre pen­tru cei ce nu se duc Duminică la biserică. 7) Voia propune libertatea absolută a comerciului, în orice timp, în orice zi și pe toate erele publice, fiindcă comerțul este viața națiunilor. In a­­celași timp voia cere stricta aplicare a t repaozului duminical, a legei contra comerțului rambulant, și voia propune, în interesul moralităței pu­blice, ca nici un local public să nu râmîie deschis mai mult decit pînă la 11 ore noaptea. 8) Voia mai cere în sfîrșit, ca sarci­nile militare să fie împuținate, iar puterea militară a țăreî să fie mărită pentru ca Romînia să fie gata, în ori­ce moment, să facă față la toate e­­venimentele din năuntru și din afară. Pe baza acestor principii cer su­fragiile alegătorilor, fără deosebire de culoare politică. Nae Vasilescu-Neptun—Fetești. Alegător la București-Nouă. Can­didat de deputat, de senator, de con­silier comunal și județean, și candi­dat al mai multor decorațiuni române și străine. pe conformitate, Mikado In Jocurile din Mi­lwall (Londra) se află de cîteva zile un pachebot de 1500 tone care înjunghează mult poliția portului. Se spune că acest vapor are o importantă încărcătură torpile, dinamos și material de razboi, destinat a fi transportat la Wladivostok. Revoluția din Argentina a iz­bucnit la Buenos­ Aires, la orele 3 noaptea. Insurgenții voiau să pue mina pe arsena­­l de războifi, și erau să reușească, dacă ministrul de razboi, n’ar fi sosit la timp a­­colo pentru a opri jefuirea arsena­lului de arme, muniții și tunuri. Insurgenții aveau intențiunea ca, după ce vor lua arsenalul, să ares­­teze pe președintele republicei. In ultimul moment insă, tot planul a­­cesta a fost zădărnicit. Marina bulgară Ca întregirea știrilor telegrafice publicate la vreme de „Dimineața“, reproducem nota de mai jos, asu­pra marinei bulgare, apărută în re­vista germană „Marine Rundschau“. Această revistă fiind totdeauna bine informată, nota publicată pre­zintă un interes deosebit. Iată nota : „Ministerul de războiu a dat, deo­dată, la iveală, un program de spo­rire a flotei. După acest program noul mate­rial al flotei bulgara va cuprinde: trei crucișătoare cuirasate, trei cru­cișătoare mici, două canoniere, cinci destructoare și 10—15 torpiloare. Deocamdată s’au comandat trei torpiloare mari, pentru Marea Nea­gră și două pentru Dunăre. (De altfel, noi știm, că aceste torpiloare au fost­­ comandate uzinei Creuzet din Franța). . Alcătuirea acestui program se datorește­­ căpitanului de fregată Pichon, din marina franceză, care comanda marina bulgară de cîțiva ani și căruia i s-a prevăzut locul de amiral, după noua organizare. Creditul necesar va fi votat de Sobranie, în primăvara anului acesta. Crearea unei puteri militare pe mare, este Socotită in Bulgaria ca o nece­sitate indispensabilă, fața de o schim­bare posibilă a politicei țărei. Construirea vaselor va fi încre­dințată numai industriei franceze“. Marinar Știri din străinătate James Corbet, șam­pionul boxului, a părăsit luptele de box pentru a in­tra în teatru. Americanul Corbet vrea cu orice preț să joace pe Hamlet și are ambiția să reprezinte ceva cu totul nou, cum nu s’a mai ju­cat pînă acum.­ Un brazilian a expus zilele tre­cute la Berlin un safir minunat de mărime enormă. Safirul care e alb—după cum se știe safirul e deo­­bicei­ albastru—cîntărește 1250 ca­rate. Proprietarul prețioasei pietre ere pentru dînsa suma de 350000 lei. Safirul acesta, care este cel mai mare din lume, a fost găsit într’o mină braziliană, situată intr-o pădure virgină. Safirul a fost pre- Germaniei care­zentat împărătesei l-a admirat mult. Unul dintre magnații faimoasei companii americane „Standard Oil Company“ de Charles Lockhart a murit lăsînd o avere de 750 mili­oane lei. Venitul anual al deceda­ta­ui a fost în ultimii ani de 90 milioane lei. El a lăsat cinci copii, toate fete. Cu toate că Lockhart a dezmoștenit pe­­ fata cea mai mică fiindcă, contrar voinței sale, a luat de­ bărbat pe un medic dentist, to­tuși celelalte patru surori au ho­­tărît să acorde celei mai mici par­tea ei egală de moștenire, adică 150 milioane lei.* Prințul Victor Napoleon se află acum la Viena pentru a stărui la rudele sale de aci, în special la ar­hiducele Rainer, ca împăratul Franz Josef să intervie pe lângă regele japonez Belgiei pentru a­ î acorda mîna prin­­țesei Clem­ntia. In Neapole a murit în cea mai mare mizerie, ca cerșetor de stradă, fostul artist celebru M­chele Bozzo. Artiștii din Neapole, sub conduce­rea lui Ermete Novelli, au hotărît să însoțească in corpore la mormtnt pe nefericitul lor coleg.­­ Noua expedițiune trimisă în aju­torul expedițiunei polare Ziegler, dispărută de la 1903, va pleca în cursul lunei Main. Noua expedi­­țiune va fi comandată de către că­pitanul Kjeldsen. ttlul rso-japonez Știri contradictorii și­ va înlocuit Kuropatkin ? — — cui este răspunderea ulti­mei ofensive? — Un consilii­ al marilor duci. — Rusia nu mai poate lupta .— Cînd se va încheia pacea ? — Pregătirile Rusiei. Este înlocuit Kuropatkin sau nu este ? Voește Rusia să încheie pa­cea sau nu vroește ? Iată cele două mari întrebări în privința cărora te­legraful ne dă o serie de informații contradictorii. Aceasta dovedește că nici corespondenții marilor ziare eu­ropene nu stcu­t, in această privință, mai mult decît putem ști noi aci. De două zile unele telegrame a­­firmă că generalul Kuropatkin va fi înlocuit sau că va părăsi comanda de bună voe fiindcă sănătatea nu-i mai dă răgaz să lupte, alte tele­grame spun lămurit că, în urma ul­timei ofensive nenorocite, ambii ge­nerali comandanți, atât Kuropatkin cât și Grippenberg au fost ridicați din comenzile lor, și se afirmă chiar­­ în locul generalisimului, va fi nu­mit marele duce Nicolae Nicolaevic. Pe de altă parte, însă, se vestește că țarul ar fi ordonat lui Euro­patkin să rămînă la locul sau. Cine poate cunoașteu adevarul ? Adevărul trebue să fie următo­rul : Dacă și aceasta de a treia o­­fensivă a fost luată împotriva sfa­turilor lui Kuropatkin, negreșit că situația acestuia n’a putut suferi năci prevederile sale sau realizat, dar dacă ofensiva este opera per­sonală a generalisimului, eșecul îl privește direct. Noi socotim, insă, că și de astă dată lupta ofens­ivă a fost poruncită din cercurile pala­­tiste dein St. Petersburg și de acee? nu prea dăm mare crez&mult zvo­nurilor cum că gene-an­d-șef va fi nlocuit. Dar in ce privește zvonurile de pace? Nici în acea­tă privire nu statem mai bine informați. Foartee multe, telegrame dau știri sigure cum că în cercuri­­ diriginte de la St. Petersburg se agită in mod serios ideea de a se începe trata­tivele pentru pace­, s’a anunțat chiar că marii duci s’au întrunit și au convenit cum că Rusia nu mai poate continua războiul, dar, in același timp guvernul rusesc hotărăște tri­miterea unei a patra armate pe cim­­pul de luptă, iar un bărbat de stat afirmă, față de un ziarist, sînt mai hotărîți ca prieind că rușii la­să urmeze cu războiul , pînă tima extrem­itate, încă odată, i­de­vărul nu-l putem cunoaște. Și în timpul acesta amiralul Togo se duce să ia comanda Hotel repa­rate și întregite pentru ca să lupta cu escadrele rusești care se adună treptat din apele Europei către a­­pele asiatice. Leat A se citi în pagina c­a tele­gramele privitoare la revoluția din Rusia și la războiul ruso­­japonez.

Next