Dimineaţa, ianuarie 1905 (Anul 2, nr. 332-358)
1905-01-28 / nr. 355
Anul II No. 35-5 5 Bani în toată țara Vineri 28 Ianuarie 1905 Telefon No. 260. DIRECTOR CONSTBINLE SBOUAHENTE Simple (Dimineața) Un an............................... ... lei 18. • lu ......................................„9. . .» ...................................t ti 1 luna............................................................... ISO IN STRAINATATE ÎNDOIT Combinate (Adevĕrul și Dimineața) Un an ... lei 32 . 3 luni .... 8. 6 luni . . . . 16 . 1 lună .... 3. IN STRAINATATE ÎNDOIT Apare zilnic la ora 4 dimineața ora ultimele știri ale nopței Binronurile ziarului str. Sărindar 11. BANI Războiul ruso-japonez 4 ISTORIA SCRISA PE PIATRA In țările cu tradiții naționale, cu Istorie, cu glorie militară se găsesc la tot pasul urmele acestui trecut. Pe lingă Istoria scrisă pe hîrtie slava trecută a fost înregistrată prin monumente, prin statui, prin clădiri, în sfîrșit nenumărate sînt icoanele ce reprezintă, ca cele mai credincioase documente, aceea ce a fost altă dată , în țările de care vorbim nu s’a pierdut nimic din ceea ce merita să fie transmis, întreg și nemeritor, generațiilor viitoare. Am avut și noi o istorie și un trecut glorios, dar foarte puține, aproape nule, sunt documentele timpurilor cari au rămas în picioare și ne-au putut fi transmise cîteva biserici și atîta tot. De aceea cînd a trebuit, după veacuri de robie, să restabilim Istoria noastră trecută, am fost siliți să ne adresăm la toate arhivele străinătățeî'și d'abia dacă am putut afla o parte din adevăr. Dar să nu ne mai ocupăm de Istoria veacurilor trecute, ei să ne mărginim la istoria recentă de la redeșteptarea națională și până astăzi. Războiul de la 1877—78 a fost pentru noi mai mult Un războiu glorios, a fost războiul care ne-a înălțat în propria noastră conștiință și ne-a înscris printre popoarele Europei, acest războiu ne-a introdus în marea familie a națiunilor libere și menite a trăi, acest războiu a dovedit că poporul român are și virtuți militare și conștiință națională. E, bine, ce a rămas de pe urma acestui răzai peabolă al redeșteptăreî și tîrnăreî ? Urde sînt monumentale care să-l comemoreze ? Unde statuele eroilor? Unde arcurile de triumf? Unde acea istorie scrisă pe piatră și pe bronz, Istoria care se întîlnește la fiecare răspântie, Istoria adevărat populară care face să trăiască evenimentele istorice sub forma politică, cea mai vizibilă, mai înțeleasă și mai eloccentă . Războiul neatirn,reî, afară de monumentul vînătorilor din Ploești, nu este mărturisit prin nici o altă dovadă de acest fel, arcul de triumf pe sub care au trecut armatele victorioase de pe cîmpul de războiu, a fost construit atuncea din lemn și dărimat a doua zi. Monumentul neatirnărea n’a fost încă înălțat. Statuele eroilor de care ne pomenesc documentele epocei nu se văd altăeri, într’un cuvînt, dacă n’ar fi Istoria scrisă pe hîrtie, și pe care nu tot românul o citește, n’ar exista nici o dovadă cum că războiul independenței a fost. Este regretabil faptul acesta. Și ar fi timpul ca să reparăm greșala făcută ; și-ar fi momentul ca arcul de triumf, pe sub care au trecut armatele noastre victorioase, să fie refăcut din material trainic,, iar statuele eroilor morți pentru gloria României să fie durate, iar marele monument al independenței să fie înălțat. Cu asemenea mijloace și-au creat celelalte națiuni culte o istorie națională dimpreună cu sentimentul național nealterat. Scandalul Baluggici- Pașicî în Serbia la coresp. nostru — Belgrad, 23 Ianuarie Chestia Împrumutului Plîngerile către rege De cind suntem în toiul campaniei electorale, vedem motoii publicîndu-se prin ziare telegramele ce au fost trimese regelui de diferite persoane din țară ca protestare contra neajunsurilor ce îndură din partea administrației. Numărul acelor telegrame sporește din zi in zi și probabil că în zilele de alegeri, cînd lupta electorală își va ajunge apogeul, regele nu va mai putea să se ocupe cu alte afaceri, ci numai cu acele telegrame. Cei cari sînt curioși să știe ce rezultate au plîngerile la rege, pot afla că suveranul are unul și același metod de rezolvire pentru toate plîngerile, de orice natură ar fi ele. Regele voește să știe doar de ce natură e plîngerea și, cînd a aflat, pune pe ea invariabila apostilă „Se recomandă atențiunea deosebite a d-lui ministru de......*. Apoi plîngerile sînt trimese la ministerele respective, cari dau soluția ce cred de cuviință. Același rezultat l’ar avea plîngerile dacă ar fi adresate direct miniștrilor, căci nu e de admis că un ministru care va voi să tolereze pe un agent administrativ, are să-l înlăture sau să-l pedepsească dacă i se va trimete de la palat reclamația cetățeanului vexat. Mai ales în materie electorală, plîngerile la rege n’au efectele dorite. Cea mai vorbitoare dovadă în această privință, e cazul întîmplat d-lui Ion Lahovary, actualul ministru de domenii. D-sa fusese lovit la alegerile județene de la școala din str. Clemenței. Imediat a cerut audiență la rege și a fost primit peste trei zile. D. Lahovary sa plîns contra scenelor violenta din legere, a arătat suveranului că d-saprumutul luîndu-și în același timp însuși a fost lovit. Știți care a fost angajamentul ca să comande tunu- rezultatul? De Chestia împrumutului pe care guvernul sîrbesc are de gind să-l facă in străinătate, împrumut care continuă a fi obiectul discuțiunilor în lumea politică de la noi, e aproape să se sfîrșească cu o criză ministerială, care va arunca în opoziție decit pentru multă vreme marele partid radical. De la început s-au ivit mari neînțelegeri în sinul cabinetului, la privința destinației banilor luați cu împrumut. Așa bunăoară pe cînd o parte din miniștri încap cu primul ministru d. Pașicî susținea ca acest împrumut să servească în intregime la înarmarea artileriei cu tunuri cu tragere repede, din potrivă ministrul de finanțe Pacin susținea ca o parte să fie cheltuită și pentru clădirea de căi ferate, pentru a se ridica economicește o parte din Serbia, care azi zace la discreția Austro-Ungariei. Și ministrul de finanțe era atît de intransigent în părerile lui încît de mai multe ori a amenințat cu demisiunea. Se vede însă că in cele din urmă consiliul de miniștri reuși să ajungă la un nord, căci, chestiunea de misiune din Paciu fu scoasă cîtva timp de la ordinea zilei. Intre acestea, cu ocaziunea anului nou, regele Petru, în cuvintarea sa pe care obținu la clubul ofițerilor, vorbind de armată spuse că „împrumutul se va cheltui pentru înarmarea artileriei cu tunuri cu tragere repede care vor fi furnizate, după experiențe comparative, de la fabricele, ale căror tunuri vor da rezultatele cele mai bune. Baluggioi--Pașicî Trece insă cîtva timp de la aceste evenimente și ministrul Paciu pleacă la Paris, «a să încheie îm- ASTAZI: 27 Ianuarie (9 Febr.) 1905 Calendar: ORTODOX: Aducerea moaștelor la C»pol ale Sf. loan Gura de aur „ CATOLIC : Apolonia Soarele răsare 7 ore 12 m., apune 5 ore 17 m. Mai în toată Muntenia, în Dobrogea și în Moldova de jos, timpul se menține frumos dar geros ; în restul țărei frigul s’a înmuiat, fiind dezgheț atît erî, cît și astăzi dimineață. In unele localități din Moldova a început a ninge iar la Tîrgu-Neamț plouă. Temperatura a fost cuprinsă între plus 5 grade ziua la Fălticeni și Tîrgu-Frumos și —16 grade noaptea la Strehaia (Mehedinți). In cea mai mare parte a Munteniei, termometrul s-a coborît tu cursul nopței, sub —10 grade. Barometrul a scăzut de erî în Muntenia cu 6 pînă la 7 milimetri; în Moldova mult mai puțin; înălțimea barometrului la 0.771.1 mm. Temperatura aerului—11.3. V Starea cerului: puțin noros. Trmpul M. finnel Pentru a noua oară Minunică (Le fils du miracle), Al allui II l Al lui comedie în 3 acte de Garault și Charvay. Sídül! jj'e Prezentat^e ®erculul regal român de sub direcția d-lui Spectacole Sala Edison: Marți, Joi și Duminică bal mascat.—Sala Dacia: Baluri mascate regulat în fiecare Luni, Mercur și Vineri. 91 ERENTO Autorități: Toate autoritățile publice sunt deschise. Judiciare: Toate instanțele jude-Conferințe: La 8 și jum. seara,la Ateneu, d. Haralamb G. Lecca. vorbește despre: Noi Romînii. Teatrul Lyric Tr- Italiano Donizetti.intul slab de la SW. Se va juca Rigoletto, operă în 4 acte zile la fabricele franceze, fără ca să procedeze la experiențe comparative după cum vorbise regele. Presa opoziționistă pe tema această începe să atace guvernul pe care le acuză că favorizeze anumite fabrici, și că la toată această afacere se ascunde un mare gheșeft. In același timp într’un ziar de o poziție d. Baluggicî, secretarul particular al regelui Petru, publică cîteva scrisori prin care osîndește întreaga politică financiară și exterioară a cabinetului Pașicî numind în același timp pe primul-ministru agent al unei fabrici franceze de tunuri. Baluggicî conchidea că Pa■șici își caută de propriile sale interese și că trădează țara atît în fața străinătății cit și în fața Bulgariei. Ministrul președinte, ca răspuns la aceste acuzațiuni, pe de o parte a dat pe acuzatorul său în judecată, pe de altă parte începu să bănuiască cum că această campanie înpotriva sa trebue să fie inspirată de la palat, dat fiind că Baluggioi continua să fie secretarul regelui. Chiar și toată lumea politică vedea în această afacere o intrigă de Curte, mai ales, că se putea presupune cum că regele este supărat pe primul său ministru din cauză că și-a luat angajamente față de grupul financiar cu care avea să încheie împrumutul, ca să comande tunurile la o fabrică franceză, pe cînd, el, regele declarase la clubul ofițerilor cum că se vor face experiențe comparative. Regele, ziceau unii, are dreptate să fie supărat fiindcă a fost pus, de primul sâu sfetnic, într’o poziție falsă, față cu declarațiile făcute la clubul ofițerilor. Balaggio, trădător.—Rezultatul Adevărul este cum că regele Petru n’a fost de loc amestecat, nici direct nici indirect, în campania ce Baluggicî a pornit înpotriva cabinetului Pașicî. Afacerea a eșit la iveală cînd Pașicî plîngîndu-se regelui de atitudinea secretarului său particular î-a declarat că va fi silit să se retragă. Regele a rămas uimit de motivele pe care le invoca Pașkî, cînd ii anunța demisiunea cabinetului. Regele a declarat că el nu este deloc amestecat în campania pe care o duce secretarul sau și că va lua măsurile cuvenite contra lui. Atunci adevărul a eșit tot la iveală. Cauza atacurilor furibunde ale lui Baruggiciontra cabinetului I șici, j Jcujo<r de la o ură personală. Intr’adevăr, acum cîteva zile după întîlnirea regelui Petru cu principele Ferdinand al Bulgariei, la gara din Belgrad, citeva ziare din Viena publicară textual convorbirea dintre cei doi monarhi. Lucru, acesta a produs mare emoție la cele două Curți. Pașicî, însă, bănuind cum că această indiscrețiune a fost făcută de Baluggicî, l’a destituit din postul de șef al biroului presei. D’aci o ură neîmpăcată între Pașici și Baluggicî, pînă cînd acesta din urmă publică cunoscutele acuzațiuni la adresa lui Pașicî. Ziarele guvernamentale acum acuză pe Kalugghi cum că a fost plătit de fabricile de tunuri din Germania și Austria să ducă campania înpotriva guvernului în schimbul sumei de 60.000 de franci, pe care ar fi și încasat-o. Regele Petru, zice-se, că a rugat pe d. Pașicî sărâmie la locul său, și că drept satisfacție ar fi licențiat pe Baluggica. Cu toate acestea, însă, campania continuă mai acută ca întotdeauna. Care va fi rezultatul, pînă acum , nu se poate preciza. Borloh Mărturisirea lui Marcel față de Claude Borel.—Uimirea și bucuria lui Borel.—Recomandarea Luciei către toți membrii echipagiului.— Saluturile entuziaste.—Indignarea bătrânului Venouillet.— Odaia sud. In timp ce Marcel și Lucia vorbeau astfel de dragostea lor, balonul făcuse drum mare. Din fericire Claude Borel veghea și aruncase de pe nacelă sacul cu corespondență pe care Marcel, în focul discuțiunei, îl uitase cu totul. De îndată ce Marcel reveni pe bord, Claude se apropie de dînsul pentru a se interesa de rezultatul interogatorului care, după toți ceilalți, se prelungea prea mult. Claude fu cu totul surprins văzînd pe Marcel în culmea bunei dispoziții. — Pari vesel de tot, oare asta e în urma convorbirei cu tînărul servitor, a cărui fizionomie, de altfel, nu face de loc să se presupun că are asemenea instincte devastatorii. — Ah, Claude, dacă ai știi... — Ce să știți? Ai un aer ca și cum ai fi trecut de al șaptelea cer, ce e secretul ăsta? — Nu e secret, din contra, ași dori ca tot universul să cunoască fericirea mea. — Fericire venită în urma interogatorului unui băețuiit servitor. — Claude, întrunește pe toți pasagerii. E necesar ca toți să afle... — Ce? Ce? — Bălțatul e ea, amicul meu, ea, înțelegi tu? — Ah, se poate ? întrebă Claude sufocat. El nu zise mai mult, dar o energică strîngere domină traduse marea lui bucurie cauzată de norocul intîmplat amicului sau. Apoi il părăsi repede pentru a se duce într’un colț al puntei, unde ceilalți pasageri așteptau să li se satisfacă curiozitatea . — Veniți, domnilor, zise dînsul, veniți toți... o comunicare importantă a comandantului. * Lucia apăru în costumul sexului ei. înainte de a o părăsi, Pierro ii pusese la dispoziție lada pentru a închide acolo hainele ei. Marcel mă domină pe tînăra canadiană și, conducînd-o în fața pasagerilor întruniți cari toți erau adînc uimiți. —Domnilor, le zise el, Lucian nu era decît un băiat de comedie. Vă prezint pe d-șoara Lucia Laborde, o tînără canadiană care, sedusă de noutatea întreprinderei noastre, a uzat de o stratagemă inocentă pentru a lua loc pe acest balon. De altfel rațiunile ce mi-a dat asupra actului ei sînt mai mult decît satisfăcătoare, și sunt fericit de a vă anunța că d-șoara Laborde va îmbarca la Tombuctu o persoană de încredere care va rămîne cu noi pînă la sfîrșitul voiajului nostru aerian. Nu mă îndooie că veți întîmpina cu toată simpatia această tînără persoană, care dă dovadă de un curaj așa de admirabil. Marcel de Chambry tăcu și imediat izbucniră niște brave entuziaste, apoi toți se grăbiră să strîngă mîna tinerei fetei și a o asigura de respectul și devotamentul lor. Cei mai mulți, auzind numele Laborde, ghiciră imediat ceea ce Marcel nu spusese. Singur, bătrinul Vernouillet nu înțelesese. De altfel, cu toate că și dînsul se dusese să strîngă mîna d-șoarei Laborde, el era dispus să blameze pe comandantul balonului din cauza introducerea pe bord a sexului femeesc. In momentul cînd bombănea lucruri neînțese și se îndrepta spre laboratorul lui, Marcel îl bătu pe umeri și-î zise : „ Scumpul raert domn Vornoui- Uet, îi zise dînsul, galanteria trebuie să fie azi înaintea științei ; e nevoie să daî locuința d-tale tinerei d-șoare. Bătrînul însă, inspăimîntat de deranjul ce se va face în aranjamentul aparatelor sale, refuză noi și se îndrepta repede ca să-și apere odaia. (Va urma) -----------------jt------------ . . . "«■—---- ,in I, I T iii.—„...m, pe cititorii și cititoarele „Dimineței“, am crezut nimerit să cer asupra acestei chestiuni părerile d-lui dr. Gerota, unul dintre cei dintii și cei mai valoroși campioni ai mișcării... anticorsetiste din Romînia. Am găsit pe d. dr. Gerota la masa laboratorului d-sale, lucrînd la ce ? Tocmai la o conferință pe care o va ține la Atene și spre a răspunde părerilor d-n. dr. Sterian. D. dr. Gerota a lăsat la o parte numeroasele volume și reviste cari îl înconjurau și a sacrificat cu multă bunăvoință pentru cititorii „Dimineței“ două ore din prețiosul d-sale timp. Aberațiunile unui medic — Ce ziceți despre conferința d-rului Sterian? — Vă spun drept, ne răspunde d. dr. Gerota, nu m’am așteptat la astfel de afirmațiuni. Cînd am văzut anunțat subiectul d-lui dr. Sterian, mi-am zis : Mai știi ? Poate că o fi avînd dreptate ! Poate omul a lucrat în vreun institut, a adunat statistici importante, sau o fi făcut cercetări personale adinei , ori poate o fi apărut în străinătate vreo lucrare nouă pe care eu nu cunosc, relativă la acest subiect. „M’am dus dacî să’l aud, cu gîndul să mă instruesc și să’l felicit pentru munca d-sale. Cînd am auzit insă colo ce a debitat, nu mi-am putut stăpîni dezgustul de a vedea un doctor în medicină venind să combată fără a aduce nici o probă științifică, fără să fi făcut studii personale, ceea ce e științific este stabilit, ceea ce higieniștii din toate țările și societăți vaste de oameni citiți în Germania și America luptă să înlăture. Și culmea, acest doctor în medicină nu s-a sfiit să debiteze adevărate absurdități științifice scrise de revistele ilustrate ca reclamă pentru anume fabrici de corsete. Corsetul și bandajele medicale . Căci iată ce a susținut conferențiarul, continuă d. dr. Gerota. D. dr. Sterian susține că corsetul nu numai că nu deplasează, ci fixează organele și ca probă vorbește de brîu și de centura abdominală. Dar tot una e corsetul cu aceste bandaje medicale pe cari toți indicii le recomandă femeilor gravide, femeilor după facere, ori cu rinichiul mobil ? „Dacă încingerea poate fi uneori necesară, apoi ea nu trebue făcută peste torace, nici la mijlocul corpului, ci la partea de jos a pîntecului, parte care, fiind supusă legilor gravității, caută să atîrne în jos. Femeile pot deci ridica această parte inferioară a pîntecelui, atunci cînd simt nevoi ca să evite intestinele să diformeze pîntecele sau sa apere organele conținute în bazin. Efectele dezastroase ale corsetului .Doctorul Sterian mai susține că corsetul e un protector al coloanei vertebrale, căci femeile cari odată au purtat corset nu-l mai pot părăsi fără să aibă dureri la mijloc. Ce deducție false ! Dacă d. dr. Sterian s-ar fi referit puțin la patologia experimentală, ar fi știut că imobilizarea unei articulațiuni sau a unui segment de corp (de exemplu un picior) aduce după sine redoarea,înțepeneala îndeeturilor și atrofia (paralizia) mușchilor. In timpul cît femeea poartă corset mușchii spetelor nu mai au nici un rol, funcțiunea lor e suprimată, căci e împedicat de către corset. Acești mușchi, nemai lucrînd, se paralizează. Pune un braț superior ,într-un bandagiu de gips, așa ca e să nu se mai poată mișca deloc. După 30—40 de zile cînd vom desface acest bandagiu, vom observa că acest membru nu se mai poate mișca decit cu foarte mare greutate fiind atrofiat. „Același lucru se întimplă cu mușchii spatelui la o femee care poartă corset. Ea are dureri în șal și nu poate sta dreaptă cînd părăsește corsetul, și uneori e obligată să uite corsetul de cum se scoală din pat, pentru că mușchii spatelui, fiind paralizați, nu mai pot susține corpul drept. De aceea auzim adesea ori pe femei spunînd : „Nu mă pot ține dreaptă, sînt moartă, sînt frinză de mijoc fără corset“. Ba mai mult, unele femei cînd dorm, corpul indoindu-se pe salteaua moale, le provoacă dureri, ceea ce le face să pună corsetul și noaptea, și atunci se simt foarte satisfăcute. „Dar să conchizî de aci că corsetul e binefăcător—asta o culmea aberațiunea. Corsetul și ofițerii de cavalerie — D. dr. Sterian, urmează interlocutorul nostru, face o confuzie regretabilă între un corset ortopedic și corsetul de îmbrăcăminte zilică al femeior, atunci cînd d sa recomandă ca toți cei predispuși la tuberculoză să poarte corset ca să previn cocoșarea. Și aci, de ce argument științific se servește d dr. Sterian ca să convingă pe auditor, pe bieții părinți, cari au copii debili ? Mă așteptam să aducă vreo statistică, vreo cercetare de laborator ori de clinică. Nimic din toate astea „Dea se inspiră de la... spusele unei doamne, soția unui colonel de cavalerie, căreia îi plăcea să vadă mereu ofițeri de cavalerie, pentru că se țin drept, au ținută impozită. Acea doamnă a deschis capul d-lui dr- Sterian, explicîndu-l că această atitudine a ofițerilor se datorește imbrăcămintea strivite ce poartă!! De aci, concuzia d-rulul Sterian ca să purtăm cu toții corset, dacă voim ca la bătrînețe să avem corp drept, majestea li Solidă răspuns 0 SUTA DE MII LEGHE IN AER ! Naufragiații Sahareî VIAȚA POLITICA ■«»mitF'fffWK --r-c-r-i"—re,-- ~M.t-.~- Hsrm AgdiTul electoral care lovise pe d. Lahovary a fost numit peste o lună într’o importantă funcțiune la primăria Capitalei. Dacă telegramele și protestările de orice fel ce se adresează regelui nu aduc o îndreptare a stărei de lucruri, ele au totuși un efect. Persoanele cari s’au prins regelui și au avut grija să anunțe acest fapt prin ziare, sunt de obiceiü scutite de alte neajunsuri, cel puțin în timpul alegerilor..—pentru că faptul că s’a protestat la rege ispiune oarecare teamă acelora bari?*prorvoacă protestările. C. Rem. ....... Soarele tumpara cu totul sub dealuri. Deodată auziră bubuituri cari te înfiorai, de sus pînă jos. Erau mii de stive de artilerie, cari se succedau cu o uimitoare repeziciune. Atacul principal al infanteriei în contra pozițiunei principale începuse. Soldații japonezi cari se furișaseră prin cîmpiile cu gaolian, se azvârliseră asupa dealului. Pe una din laturile deaului se aflau scobituri căii ofereau un adăpost, dar focul rușilor era așa de nimicitor nucit chiar eroicii japonezi, cei fără de fiică, nu îndrăzniră să meargă înainte. Atunci sosiră ofițerii. Cu sabia scoasă unul din ei alergă cîțiva paș înainte și strigă : „acum e timp să muriți pentru împăratul vostru*. Un strigăt sălbatec se auzi in rîndurî și întreaga trupă se azvîrli în sus. ..De asta am putut face, îmi spuseră apoi soldații, decît să urmăm pe ofițerii noștri“ . De partea rușilor muzica și sunetul trompetelor întrețineau curajul soldaților, iar strigătele de încurajare, de spaimă și de disperare a u mei încetau. Atacuri de noapte au prin ele rușile» ceva îngrozitor ; de data asta insă totul părea că se unește pentru a mări groaznc. Pămîntul devenise alunecos din cauza sîngelui omenesc ca d care curgea fără încetare. Soldații abia mai puteau să -o cațere peste marile grămezi de cadavre ale camarazior lor. Nici una din părți nu se putea întrece în vitejie și dispreț, de moarte, dar la urmă tot japonezii zdrobiră pe ruși și cuceriră dealul fatal. O noapte de groază pe cîmpul de luptă Uciderea femeilor și a copiilor. Tablouri îngrozitoare.—Lupt de o săptămlnă la jurul unui deal.— Dealul transformat In grămada de cadavre. — Un groaznic atac nocturn. — Pămlntul cald de sînge omenesc. D. Mackenzie, cunoscutul corespondent de razboiu al ziarului „Daily Mail“, scrie următoarele : Sînt mereu întrebat care este scena înfiorătoare la care am asistat în cursul acestui razboiu înfricoșător. întrebarea nu este ușor de revoltat, pentru că războiul acesta nu este decit o serie fără sfîrșit de scene îngrozitoare. Partea cea mai rea într-un războiu modern este că tunurile departe izbitoare și puștile care trimit gloanțele lor la distanțe enorme rănesc și ucid multe femei și mulți copii. Acel care a asistat la lupta de la Liaoyang nu va uita niciodată scena îngrozitoare a copiilor răniți în brațele mamelor lor și aceea a femeilor împușcate tocmai pe cînd își hrăneau copiii sau a bătașilor cari abia învățaseră a umbla și care fuseseră secerați cu duiumul de focul ucigător al șrapnelelor. Cele mai teribile lupte au fost desigur luptele din jurul dealului mare din apropiere de Liaoyang: luptele au ținut o săptămînă întreagă fără încetare, zi și noapte, iar triaiul, cucerit cînd de ruși cînd de japonezi, ajunsese în cele din urmă a nu fi altceva decît o grămadă imensă de cadavre, de nenumărate cadavre, îngrășat cu sînge omenesc. " Eram in cartierul generalului Karóin, continuă de Mackenzie, pe cînd căuta să înconjoare Liaoyangul, pentru a tăia retragerea lui Kuropatkin. Furăm reținuți de ruși la trei coline fortificate, și deoarece nu era timp de pierdut, trupele japoneze începură imediat atacul în contra celor trei pozițiuni fortificate. Șoase baterii japoneze, instalate pe dealuri vecine, începură să bombardeze pe ruși. Aceștia răspunseră cu un foc ucigător, și un timp se păru că însuși Corul e în flăcări. Nu trecea o secundă fără capNih caza un mare număr de șraparde și granate.—D-zeulo, zise un veteran, oare mai poate cineva să rămîe în viață la un asemenea foc ? Este corsetul folositor? —Convorbire cu d. dr. D. Gerota Conferința dlui dr. Bracia Sterian.— oe crede d. dr. Groza.—Aberațiunile unui medic.— Corsetul și bandajate medicale. — Afectaie dezastroase ale corsetului.—Ca exemplu:— Corsetul și... ofițerii de cavalerie.—De la cine se inspiră (1. dr. Sterian. Corset pentru toată lumea ! Conferința d-lui dr. Sterian D. dr. Eraclie Sterian a venit zilele trecute cu o noutate senzațională : d-sa a ținut la Ateneu o conferință în care a căutat să demonstreze nu numai că purtarea corsetului nu face rău, dar că corsetul e chiar util, absolut indispensabil și prezervator contra a o mulțime de boale. După d. dr. Stelian deci, toată lumea ar trebui să poarte corset care a menit să devină un corectiv general al naturii și un mijloc de combatere a numeroase maladii. Iată așadar chestiunea aceasta devenind de un interes palpitant, atît pentru femei cît și pentru bărbați. Și dovadă că așa este, e faptul că subiectul anunțat de d dr Eraclie Sterian a atras la Ateneu un public de ambe sexe, pentru care vasta sa!ă devenise neîncăpătoare Convorbire cu d. dr. Gerota Pentru ca să servesc mai bine PUBLlCl-rATEA Linia pe corp 7 pagina IlI-a bani 15 » » » » n rV-a „ 08 PUBLICITATEA UNITA In aceeași zi la ambole ziaro |pj3 ^rTTpn, Linia pe corp 7 pagina IlI-a bani 30 Insorțil și reclame linia lei 2 |||Í Editura Socictiiicî anonime pe acțiuni „Adevă'ul“ Capital social 600.000 lei BANI concluzie! Admirabil spirit de cercetător. * Vom da sfîrșitul convorbire! în numărul de miino. Maria Demetrian CRONICI VESELE Un manifest electoral Cetățeanul Vasilescu-Neptun-Fetegdi, voind cu orice preț să pătrundă în parlament, a lansat un manifest electoral către alegătorii din Româna. Mai întîi, pentru a satisface nouei legi electorale d. Neptun-Fetești ,î-a ales o emblemă, dar fiindcă un partid a luat crucea, iar celalt a luat steaua, d-sa a adoptat o cometă. După aceea s-a adresat alegătorilor cu următorul manifest scurt, cuprinzător și bine simțit : Cetățeni alegători: Dacă îmi veți face plăcerea să mă trimiteți în Cameră sau în Senat din partea colegiului Iil, al Il-lea sau al IlI-lea, fie chiar din partea colegiilor universitare, mă angajez să vă susțin toate interesele generale și particulare precum : 1) Vom cere ca Feteștii patria mea natală să fie transformată în gară de clasa I. 2) Voin cere ca impozitele să fie desființate, iar salariile și pensiunile să fie sporite după dorința acestor clase. 3) Voin cere să se adopte un sistem protecționist larg, fără a se lovi in marele principiu al liber-schimbismului. 4) Voia propune ca guvernele să renunțe la risipă, să se adopte un sistem strict de economii, dar să se înmulțească funcțiunile ca să nu rămie nici un român fără sprijinul efectiv al statului. 5) Pentru ca Bucureștii să devie o adevărată capitală modernă și civilizată, voia propune strămutarea Curței de casație la Focșani, a Curței de compturî la Galați, a școalei militare superioare la Craiova, iar în doua capitală a țărei voia cere să strămute. Mitropolitul primat Universitatea întreagă, Banca Națională, Palatul de justiție, Casa de depuneri și consemnațiuni, Palatul poștelor și telegrafelor, Cotrocenii, șoseaua Kiselef etc., etc. 6) Voiu mai cere : libertatea absolută culturilor și a conștiinței, închiderea școalelor catolice, închiderea școalelor evreești, și pedepse aspre pentru cei ce nu se duc Duminică la biserică. 7) Voia propune libertatea absolută a comerciului, în orice timp, în orice zi și pe toate erele publice, fiindcă comerțul este viața națiunilor. In același timp voia cere stricta aplicare a t repaozului duminical, a legei contra comerțului rambulant, și voia propune, în interesul moralităței publice, ca nici un local public să nu râmîie deschis mai mult decit pînă la 11 ore noaptea. 8) Voia mai cere în sfîrșit, ca sarcinile militare să fie împuținate, iar puterea militară a țăreî să fie mărită pentru ca Romînia să fie gata, în orice moment, să facă față la toate evenimentele din năuntru și din afară. Pe baza acestor principii cer sufragiile alegătorilor, fără deosebire de culoare politică. Nae Vasilescu-Neptun—Fetești. Alegător la București-Nouă. Candidat de deputat, de senator, de consilier comunal și județean, și candidat al mai multor decorațiuni române și străine. pe conformitate, Mikado In Jocurile din Milwall (Londra) se află de cîteva zile un pachebot de 1500 tone care înjunghează mult poliția portului. Se spune că acest vapor are o importantă încărcătură torpile, dinamos și material de razboi, destinat a fi transportat la Wladivostok. Revoluția din Argentina a izbucnit la Buenos Aires, la orele 3 noaptea. Insurgenții voiau să pue mina pe arsenal de războifi, și erau să reușească, dacă ministrul de razboi, n’ar fi sosit la timp acolo pentru a opri jefuirea arsenalului de arme, muniții și tunuri. Insurgenții aveau intențiunea ca, după ce vor lua arsenalul, să aresteze pe președintele republicei. In ultimul moment insă, tot planul acesta a fost zădărnicit. Marina bulgară Ca întregirea știrilor telegrafice publicate la vreme de „Dimineața“, reproducem nota de mai jos, asupra marinei bulgare, apărută în revista germană „Marine Rundschau“. Această revistă fiind totdeauna bine informată, nota publicată prezintă un interes deosebit. Iată nota : „Ministerul de războiu a dat, deodată, la iveală, un program de sporire a flotei. După acest program noul material al flotei bulgara va cuprinde: trei crucișătoare cuirasate, trei crucișătoare mici, două canoniere, cinci destructoare și 10—15 torpiloare. Deocamdată s’au comandat trei torpiloare mari, pentru Marea Neagră și două pentru Dunăre. (De altfel, noi știm, că aceste torpiloare au fost comandate uzinei Creuzet din Franța). . Alcătuirea acestui program se datorește căpitanului de fregată Pichon, din marina franceză, care comanda marina bulgară de cîțiva ani și căruia i s-a prevăzut locul de amiral, după noua organizare. Creditul necesar va fi votat de Sobranie, în primăvara anului acesta. Crearea unei puteri militare pe mare, este Socotită in Bulgaria ca o necesitate indispensabilă, fața de o schimbare posibilă a politicei țărei. Construirea vaselor va fi încredințată numai industriei franceze“. Marinar Știri din străinătate James Corbet, șampionul boxului, a părăsit luptele de box pentru a intra în teatru. Americanul Corbet vrea cu orice preț să joace pe Hamlet și are ambiția să reprezinte ceva cu totul nou, cum nu s’a mai jucat pînă acum. Un brazilian a expus zilele trecute la Berlin un safir minunat de mărime enormă. Safirul care e alb—după cum se știe safirul e deobicei albastru—cîntărește 1250 carate. Proprietarul prețioasei pietre ere pentru dînsa suma de 350000 lei. Safirul acesta, care este cel mai mare din lume, a fost găsit într’o mină braziliană, situată intr-o pădure virgină. Safirul a fost pre- Germaniei carezentat împărătesei l-a admirat mult. Unul dintre magnații faimoasei companii americane „Standard Oil Company“ de Charles Lockhart a murit lăsînd o avere de 750 milioane lei. Venitul anual al decedataui a fost în ultimii ani de 90 milioane lei. El a lăsat cinci copii, toate fete. Cu toate că Lockhart a dezmoștenit pe fata cea mai mică fiindcă, contrar voinței sale, a luat de bărbat pe un medic dentist, totuși celelalte patru surori au hotărît să acorde celei mai mici partea ei egală de moștenire, adică 150 milioane lei.* Prințul Victor Napoleon se află acum la Viena pentru a stărui la rudele sale de aci, în special la arhiducele Rainer, ca împăratul Franz Josef să intervie pe lângă regele japonez Belgiei pentru a î acorda mîna prințesei Clemntia. In Neapole a murit în cea mai mare mizerie, ca cerșetor de stradă, fostul artist celebru Mchele Bozzo. Artiștii din Neapole, sub conducerea lui Ermete Novelli, au hotărît să însoțească in corpore la mormtnt pe nefericitul lor coleg. Noua expedițiune trimisă în ajutorul expedițiunei polare Ziegler, dispărută de la 1903, va pleca în cursul lunei Main. Noua expedițiune va fi comandată de către căpitanul Kjeldsen. ttlul rso-japonez Știri contradictorii și va înlocuit Kuropatkin ? — — cui este răspunderea ultimei ofensive? — Un consilii al marilor duci. — Rusia nu mai poate lupta .— Cînd se va încheia pacea ? — Pregătirile Rusiei. Este înlocuit Kuropatkin sau nu este ? Voește Rusia să încheie pacea sau nu vroește ? Iată cele două mari întrebări în privința cărora telegraful ne dă o serie de informații contradictorii. Aceasta dovedește că nici corespondenții marilor ziare europene nu stcut, in această privință, mai mult decît putem ști noi aci. De două zile unele telegrame afirmă că generalul Kuropatkin va fi înlocuit sau că va părăsi comanda de bună voe fiindcă sănătatea nu-i mai dă răgaz să lupte, alte telegrame spun lămurit că, în urma ultimei ofensive nenorocite, ambii generali comandanți, atât Kuropatkin cât și Grippenberg au fost ridicați din comenzile lor, și se afirmă chiar în locul generalisimului, va fi numit marele duce Nicolae Nicolaevic. Pe de altă parte, însă, se vestește că țarul ar fi ordonat lui Europatkin să rămînă la locul sau. Cine poate cunoașteu adevarul ? Adevărul trebue să fie următorul : Dacă și aceasta de a treia ofensivă a fost luată împotriva sfaturilor lui Kuropatkin, negreșit că situația acestuia n’a putut suferi năci prevederile sale sau realizat, dar dacă ofensiva este opera personală a generalisimului, eșecul îl privește direct. Noi socotim, insă, că și de astă dată lupta ofensivă a fost poruncită din cercurile palatiste dein St. Petersburg și de acee? nu prea dăm mare crez&mult zvonurilor cum că gene-and-șef va fi nlocuit. Dar in ce privește zvonurile de pace? Nici în aceată privire nu statem mai bine informați. Foartee multe, telegrame dau știri sigure cum că în cercuri diriginte de la St. Petersburg se agită in mod serios ideea de a se începe tratativele pentru pace, s’a anunțat chiar că marii duci s’au întrunit și au convenit cum că Rusia nu mai poate continua războiul, dar, in același timp guvernul rusesc hotărăște trimiterea unei a patra armate pe cimpul de luptă, iar un bărbat de stat afirmă, față de un ziarist, sînt mai hotărîți ca prieind că rușii lasă urmeze cu războiul , pînă tima extremitate, încă odată, idevărul nu-l putem cunoaște. Și în timpul acesta amiralul Togo se duce să ia comanda Hotel reparate și întregite pentru ca să lupta cu escadrele rusești care se adună treptat din apele Europei către apele asiatice. Leat A se citi în pagina ca telegramele privitoare la revoluția din Rusia și la războiul rusojaponez.