Dimineaţa, februarie 1905 (Anul 2, nr. 359-386)
1905-02-01 / nr. 359
LvmT i Februarie 1905 pics sacrificii..„Unei soacre“— Nici chiar înrudirea cea mai apropiată nu autoriză pe cineva, oricine ar fi, ca să se amestece în disputele dintre doi soți, afară de excepțiuni grave, bine înțeles. De pildă dacă soția ar fi maltratată de bărbatul care trebue 8*0 protejeze. In toate celelalte cazuri însă ei trebuesc să tranșeze diferendele între dînșii, și vor ajunge sa se înțeleagă mai bine și mai sigur decit dacă s-ar amesteca cineva, fie această persoană chiar mama unuia dintre cei doi soți. ( O mamă bună nu încurajează niciodată antipatiile pe cari fiica ei le poate nutri față de membrii familiei bărbatului. Dacă această antipatie e de neînfrînat, ea o va sfătui să și-o ascundă, nu din hipocrizie, ci din dragoste către soț. Dacă aversiunea aceasta nu e fondată, ea va arăta asta fiicei sale, și desigur o va convinge. Sunt mame, de o gelozie egoistă. Cari nu se gîndesc decît să domnească ca stupine în noul cămin și, spre a-și realiza visul, fac tot posibilul spre a elimina elemente Străin, adică famuria ginerelui saua norel aceasta mai rar 1. Cu toate acestea nu trebue ca o mamă să dorească să conduce casa fiicei sale, fie chiar din punctul de vede material. Adevăratele mame sunt acelea care înțeleg că copiii le aparțin atîta timp cât au nevoe de sacrificiile și Îngrijirile lor, dar că altul va fi care să se bucure de grațiile și virtuțile copilului ce vor fi crescut cu dragoste. Nu există iubită de mamă veritabilă decit aceea care e însoțită de o abnegație profundă și de un devotament absolut, înțeleg — ori înțeleg bine — că e penibil, dureros să vezi d părtîndu-sa tînăra fiică, bucuria și fericirea casei, să știi că un altul, ori încă străin, ți-a luat locul in inima ei naivă și drăgăstoasă, să te gîndești că acest altul, acest străin este astăzi ca și stăpin al ei în fața legei, că va dispune de dînsa făcînd-o să -i urmeze și că o va despărți de toți, dacă așa va avea poftă. Durerea asta, lacrimiia astea, păstrați le în inimă. Doar știați bine mai de mult că copila dvs. vă va părăsi; amintinindu-vă trecutul, vă veți consola, căci știți că, primele zile de beție trecute, ea va fi a d-voastră ca și altă dată, deși ia inima ei (și ar trebui ca și mama să dorească asta) bărbatul ocupă locul principal. Cînd o mamă e bună, amabilă, indulgentă față de ginerele ei, ei nu va avea nici un motiv să o depărteze de fiica sa. Puteți dar rămîne totdeauna o mamă fericită, fără a voi să scoateți bucuria aceasta din inima celeilalte mame, aceea a ginerelui. Fericirea — a altuia, ca și a noastră proprie—nu se obține decât cu prețul concesiunilor și al sacrificiilor, desigur prea mici în comparație cu ceea ce aducela un shimb. Dacă sunt reciproce, toate vor fi bune ; dacă le faceți singură, nu le precupețiți, nu obosți. Stați deoparte, nu vă gîndiți pe persoana voastră. O mamă care înțelege aceste lucruri delicate va fi răsplătită însuțit, pentru sforțările și devotamentul ei văzindu- și copilul fericit, senin, liniștit. Și, afară doar dacă n’a ales prea rău ginerele ori nora, o, poate fi sigură că va fi răsplătită printr’un respect afectuos și plin de încredere. Maria Demetrina ZIUA OIEDEAI Banda ea unei societăți sub auspiciile reginei.—Comisiunea pentru distribuirea de semințe la țărani.— Noua afacere Montignoso.— Telegrama contesei către regele Italiei. — Dissuția cadavrului lui Mansel.— Măcelurile cazacilor in Polonia rusească. — Deportarea lui Gorki în Siberia.—Perchizițiunea la Witte.—Acuzările lui Tripon contra lui Witte. IN ȚARA In timpul alegerilor, în afară de d. Gr. Cantacuzino, toți miniștrii se vor afla în provincie, in diferite orașe. — Sub auspiciile Reginei se lucrează la constituirea unei societăți cu scop de a respîndi cultura vermilor de mătase. In curînd se vor cunoaște statutele societății din care fac parte mai multe doamne din maba societate. Eri comisiunea pentru cumpărarea și distribuirea semințelor la țărani a lucrat la deschiderea și girairea ofertelor. Ofertele cele mai avantagioase vor firei ministerului de interne. IN STRĂINĂTATE (Diverse).—Din telegramele noastre. Contesa de Montignoso a cerut telegrafic regelui Italiei protecția pentru dînsa și copilul ei. Opinia publică italiană este favorabilă contesei. Curtea toscană, familia contesei adică, va protesta împotriva persecuțiunilor la caree supusă. —Disecția cadavrului lui Menzel a adus rezultatul surprinzător că Menzel era hidrocefal și totuși unge ajuns la unu, tuberculos și totuși a 90 ani. — Kossuth, intorviowat, s a tichirat partizan al dinastiei Habs burg, — Regele Petru al Serbiei a atacat de ziare din cauza camarilemie. — Cazacii continuă măcelurile or în Polonia rusească La Sindic au fost uciși 49 persoane. — La Petersburg domnește o mare panică, din cauză că e temere de tulburări. — Deportarea lui Gori din Siberia pare a fi hotăritâ. Țarul a numit pe reacționaraBulighiu pentru că a fost convins că există o conspirație contra sa și cu această conspirație pornește de la Witte. De aceea a dat ordin ca să se facă percheziție la casa acestuia. Polițiștii au făcut o adevărată devastare în casa lui Witte, confiscîndu-i pînă și hîrtiile de familie, Witte se plînsese înaintea țarului că a spionat. Unul dintre acei caii a răspîndit mai mult știrea că Witte e un conspirator este generalul Trepow. supuse aprobă ffcr tust amăritului neam armînesc; iar iubirea cum și devotamentul acestuia către augustul său suveran vor rămânca și de aci înainte neclintite. înfrângerea și decepțiunile ce au încercat grecii în capitala romînismului din Macedonia caută acum să le mai atomeze prin menținerea puterelor în comunele din împrejur. Tîrnove și Magarove Dintre comunele mari din apropierea Bitoliei în primul rînd vin Magarova și Tirnova care au fost considerate mult timp ca citadela grecizmului.Însă și aceste frumoase orășele de cîtăva vreme prin progresele realizate în școalele lor române, a i eșit din amorțeala și rătăcirea în care zăceau curentul național ce există pretutindeni începu a le atrage și pe ele în sfera sa. Astfel anul trecut comunitățile aromînești din ambele aceste comune au formulat și înaintat jalbe la autoritățile otomane, acoperite de mai multe zecimi de semnături, prin cari cer să li se acorde și lor dreptul de a-și avea mutilări (primari) cu sigiliuli separat de ale grecomanilor. Bazați pe spiritul de dreptate și imparțialitate de care este inspirat guvernul otoman, suntem siguri că în curînd dreapta cerere a romînilor va fi satisfăcută, și atunci comunitățile românești din aceste orășele, acaparindu’și drepturile lor civile pe un picior egal cu grecii, vor fi în fapt un factor recunoscut de stat, ca naționalitate ca ființă deosebită. In Magarova, grație ajutoarelor acordate cu atîta generozitate și iubire de frații noștri din Romînia liberă, romînismul a luat un avînt și mai mare cu cumpărarea nu de mult a unui local de școală, unul dintre primele edificii, situat tocmai în centrul orășelului. Acelaș lucru a în proiect a se realiza și la Tîrnova. Toate acestea precum și zvonul ce circulă că în curînd se vor înființa în ambele aceste comune și paraclise romînești a fi scos din țîțîne pe adversari și animozitatea ce exista pînă acum în contra romînilor din aceste două localități, s’a schimbat în vrăjmășie fățișe. Astfel grecii cred acum că prin mijloace extreme, sau mai bine zis prin violență, brutalități și atentate vor teroriza pe români și îi vor face să stea pe loc. Agresiunea contra Institutorului român Ce e drept că nici pînă acum grecii n’au stat impasibili, ci prin Copiii lor de școală anul trecut mereu au agasat pe institutorii noștri prin insulte, huiduiri, azvîrliri d pietre și chiar prin bătăi la elevi școalelor române, și toate acestei copiii le faceau—după cum ei înșiși au mărturisit în multe rândurifiind chiar puși de către perceptorii lor. De astă dată, însă, grecii au schimbat tactica ; ei nu se mulțumesc numai a ne indispune prin canalul copiilor lor de școală, ci au pus în scenă bărbați armați, autorizația comite chiar asasinate printre rîndurile corifeilor romîn. Organele oarbe ale comitetulu secret revoluționar grecesc au început a’și pune în acțiune meseria lor mișelească, lovind mai întiiu în personalul didactic cum și în membrii eforiilor romane din ambele comune. Semnalul s’a dat mai intíiu lai Tirnova, unde in ziua de 9 ale curentei, trei indivizi s’au dus noaptea pe la orele nouă ă la franca, la domiciliul institutorului romín, d. Pitu Constantinescu și, urmați pînă în dinți, au încercat a da năvală in casă spre a-i măcelări atît pe dînsul cît și pe familia sa. Vrînd să spargă ușa de intrare prin topoare, familia sus zisului domn a dat alarma și acei mizerabili au fost puși pe fugă numai după ce s-au ridicat în picioare toți vecinii, cari au slobozit în aer mai multe puști. La Magarova în ziua de 18 ale curentei spre seară, al doilea institutor român, fără nici o cauză binecuvîntată, pe neașteptate a fost ocolit de o ceată de derbedei și au tăbărât peste dînsul, administrîndu - o strașnică bastonadă și s’au încercat a-l asasina cu pumnale ; toate acestea au avut loc chiar pe strada principală a orășelului. Bietul tânăr era să devie victima unor descreerați grecomani, dacă nu ar fi sărit în ajutorul său alți locuitori pacinici. Ceilalți institutori români din ambele comune—însoțiți de doi efori din Magarova, indignați pînă la culme de acest fapt sălbatic s’au dus în corpore la polițaiul localităței spre a reclama. La plecare, d. G. Benn, unul dintre acei doi efori, cu locuința tocmai la extremitatea comunei, a fost pîndit pe drum de aceiași nătărăi, și a fost râu bătut cu lemne, rănindu-l foarte grav la cap. Nenorocitul domn era să rămîn mort pe loc, dacă n’ar fi venit în ajutorl său niște trecători. Ia același moment, directorul școalei române din Magarova, d. N. Buia, cu domiciciul tot la extremitate, într’o direcțiune opusă, a fost lovit pe drum de la spate cu un bolovan de piatră înfășurat in zăpadă și trintit la pămînt, dar din fericire a scăpat de pericol, căci lovitura care țintise la cap, nu ni-merise. Și aceste două atentate au fost aduse la cunoștința polițaiului, care a înaintat cîte un proces-verdid pentru fiecare caz, și acum afacerea celor trei victime la parchet. Avem deplină încredere in justiție și sîntem siguri că criminalii vor fi prinși și pedepsiți. Din cele ce preced se vede clar situația critică și primejdioasă în care se află atit corpul didactic cît și acei dintre bunii romîni (din sus zisele două comune), cari iau pe față parte la propășirea și consoldarea cauzei lor naționale. Astăzi in lipsa unei forțe armate permanente în comună, numai cu un simplu polițan, ci sunt lăsați la discreția unor oameni ordinari plătiți și asmuțiți de șefii lor greci. Autoritățile superioare otomane asă, văzînd că tocmai supușii lor pacinici, fideli și devotați din pricină numai că luptă și-și apără drepturile de naționalitate și limbă astăzi au devenit prada unor paraziți, vor ști să aducă la ordine acele elemente care tulbură ordinea publică. Grâcomanii din Romînia Dacă noi românii nu vrem să uzăm de aceste mijloace josnice și mișelești, cari totdeauna escelează revendicînd, față de statul nostru și față de Europa întreagă, veleități etno-politice, prin călcarea și cotropirea celorlalte naționalități cu drepturi imprescriptibila, nu putem fi însă opriți intru a ne apăra, dacă nu prin organizațiune de comitete revoluționare, cel puțin prin alte mijloace legitime. Intre aceste mijloace sînt și acele de a exercita represalii atît asupra grecilor cît și asupra tuturor românilor magaroveni și Tîrnoveni grecomani cu afacerile în Romînia, azi secundează cu ajutoare mari pe adversarii noștri de aci. Exemplul 1 a dat decedatul, de listă memorie, Steriu Stelichi (originar din Magarova) din fondurile căruia astăzi sînt remunerate toate institutoarele grecești din Magarova. De aceeași stofă cu Stelidi sînt și mulți alți romini din Magarova și I îi nova, cu afacerile în Rominia, ale căror nume sînt deja cunoscute. Acei domni ingrați nu numai ca alimentează școalele grecești din aceste două localități prin copiii lor iar încă dau grecilor ajutoare moral și materiale cu prisos. Deci, precum s'a mai zis nu de mult și de un alt domn, prin arme aurite în arsenal românesc, adică prin bani cîștigați in Romînia, se moară tot soloma, ce e rominesc .Ma Felix Știri din străinătate Guvernul bulgar a fost autorizat de Sobrania să intre în tratative cu linia de navigație germană Livanină, pentru a stabili un serviciu egalat de vapoare între Varna, Burgas și Anvers. Guvernul va acorda liniei germane o subvenție ntnuală de 115220 lei. Ucigașul de femei Hoch din Auetica a fost adus la Chicago. Aci mai multe femei l-au recunoscut ca pe fostul lor soț. Hoch, de origină german, al cărui mnima adevăratste Schmidt, a mărturisit că a ucis zece femei. El proceda în modul următor la omorîrea femeilor , ascățea marginea rudelor de nuntă și turna înăuntru otravă indiana, metele zghiînd pielea otrava patrundea încet-încet în corp, producând în scurtă vreme adevărate ravagii. Indignarea în contra acestui monstru este colosală. n* Mai multe ziare americane raportează că trei austriaci susțin — u jură—a fi văzut în P oston pe ariiiducesa Rudolf, moștenitor la tronul Austro-Ungariei, în carne și în oase. Se știa că in Austria domnește egenda că prințul Rudolf nu s-a sinucis, ci că trăește ascuns. La Londra sa comentează mult un discurs al d-lui Schurmann, arabul intim, al președintelui Roosevelt. D. Shurmann a spus că Statele Unite vor pune stăpînire peste Antilele engleze, părăsite nu de mult de Anglia, în a căror stăpinire au fost timp de veacuri, și peste întreaga Canada, atunci cînd Anglia va renunța la dînsa. Canada, a spus d. Shurmann, nu poate răpune independentă și soarta ei trebue să fie legată de aceea a Statelor Unite. Asemenea tot Statelor Unite se cuvine să-și impue protectoratul asupra întregei Americi de Sud. In ziua căsătoriei ducelui de Hessa, care, cum se știe, este divorțat de prințesa Victoria, o soră a prințesei Maria de Romînia, mai mulți dușmani ai ducelui au trimis prințesei Victoria o telegramă în care-i aduc omagiul lor. Prințesa a răspuns mulțumind. Schimbul acesta de telegrame, în chiar ziua recăsătoriei ducelui, a făcut o foarte penibilă impresie la Darmstadt, capitala ducatului de Hessalt. La Paris a avut loc zilele trecute logodna contelui Gabriel de la Rochefoucauld cu prințesa Odile de Richelieu. Prințesa Odilo este unica fiică a ducesei de Richelieu, născută Heine, care s-a căsătorit a doua oară cu principele de Monaco. Prințesa Odile este dar o strănepoată a marelui poet Hoine. In onoarea lui Kossuth se va organiza la Budapesta o serenadă moastră la care vor lua parte nu mai puțin ca 2000 de cîntăreți. Baluri și Serbări Balul societăței „Transilvania“. Societatea „Transilvania“, înființată la 1867 pentru ajutorarea studenților și a meseriașilor romîni de peste munți, va da Marți 1 Februarie 1905, o serată în sala „Liedertafel“ pentru sporirea fondurilor ei. Corul societăței Carmen și mai mulți artiști dt premii! Premii! Premii! j ( „Simineața“ : 1 începere de la 1 Ianuarie 1905 eschide primul sau abonament cu remiî și anume : Io. banî •iul premiu lei (adică două mii)-lea premiu !® 00 lei (una mie) lo obiecte _ 1) UN MARE DICȚIONAR enclopedic universal ilustrat, de Jus Trousset, 7 volume mari elegant egate, în valoare de Lei 180 de a cunoscuta librărie Leon Alcalay lalea Victoriei 37. 20 HARMONICA mare fină marea „Monogram“, burduful dublu, plțuri de metal, 10 clape, tonuri spse, orghel, da la magazinul general de muzică „La Harpa“, Str. Joiței No. 5. 3) UN GRAPHOPIION din renumita fabrică „Columbia“, cîntă 1 cilindre cu’n singur romantagiu, lin Marele magazin de muzică Jean ?eder Calea Victoriei 54. 4) 1 CASSETA DE OȚEL în mioare de L<T 150 din fabrica de asse de bani George Price Limited londra, de la d. Carol Kirschen, depozit de casso de bani și mașina so acris „Fay-Scholes“. 5)0 BICICLETA SPORT mólai popular 1905 neîntrecută în soliditate, eleganța și mers ușor în mioare de 200 lei da la marele magazin de velocipede B. D. Zisnan din Calea Victoriei No. 44 6) 2 VASE DE BRONZ „secession“ pentru flori, cu diferite ornamente și 2 îngerași, de la renumitul magazin de bijuterie Th. Ralivon B-dul Elisabeta 9 bis. 7) 0 ETAGERA de o execuție artistică de la bazarul de cadouri din Calea Victoriei 70. 8) UNA VÂNTURATOARE sistematică, cu 12 site pe 4 rotile în valoare de lei 190 de la casa Nicolae Feher et Cie, societate în ioraandită, din București, str. Smîrdan No. 10, reprezentanți generali pentru Romînia a mașinilor Căilor ferate Regale Ungare cele mai simple, solide și perfecționate mașini de treerat. 9) UA LADA cu 40 butelii vin, 20 butelii alb, 20 negru din viile Principelui Barbu Știrbei de la magazinul desfacere a produselor Stirbey, Casa Victoriei 121. 10) UNA MAȘINA DE SCRIS „YOST“ în valoare da lei 700, de la renumita companie engleză „The“ YOST“ Typewriter Co. Ltd.“, ale căror mașini sunt răspîndite în toată lumea. Sucursala din București, calea Victoriei No. 71 (Hotel Splendid). La aceste premii iau parte toți abonații noul cu începere de la 1 Ianuarie 1905. Abonamentul la ziarul Dimineața costă : Pe an II lei. Pe șase luni 9 lei. Pe S luni 4.50. Lunar 1.50 — în străinătate îndoit — A se trimite costul in mărci cr mandate poștale pe adresa administrației ziarului Dimineața. tinși ai Teatrului Național vor da concursul lor. După producțiunea declamatorie muzicală se va dansa. Intrarea ies 2.50 de persoană. Biletele de intrare se găsesc la membrii comitetului și la „Librăria Națională“ din calea Victoriei 47, iar în seara balului la casă. Balul corporației tîmplarilor, perierilor și caferarilor. In seara de 1 Februarie crt, corporația ttmplarilor etc. va da un elegant bal în sala Băilor Eforiei, pentru fondul casei de ajutor și facerea drapelului. O frumoasă tombolă cu toate numerile cîștigătoare. Diferite distracții vor amuza publica în tot timpul balului. Două muzici.Prețul intrărea : pentru o persoană 1 leu, familia 2 lei, garderoba obligatorie. __ Balul Ciocanul.— La 5 Februarie se va da fiului anual costumat in folosul școalei de meserii „Ciocanul“ Tema aleasă pentru acest bal sunt Moșit B loc larg deci pentru fantazie. Versurile hazlii cari însoțesc primul anunț al balului o și spun că va fi „o petrecere splendidă. Fel de fel de națiuni, lume de plăceri avidă, înțelepți ca și nebuni“. Corporația Tîmplarilor, Perierilor și curărarilor din județul Ilfov vor da un mare bal cu tombolă în seara zilei de 1 Februarie “. Balul societăței „Alexandru“.In seara de 5 Februarie, societatea „Alexandru“ a personalului stabilimentului grafic și fabricei de cartonage „Albert Baer“ va da un mare bal în sala Edison, sub patronajul d-lui și d-nei Albert Baer. Două muzici : muzica regimentului I gemă și orchestră națională. Balul Violetelor. In seara de Miercuri 2 Februarie se dă în sala Eforiei un frumos bal al violetelor, în beneficiul casierului M. Gang. Două muzici. Kakewalke executat de mai mulți domni și d-șoare. Concert. Teatru. Mare cotilion. Bătae de flori, serpentina și conferi. Concurență de măști. La orele 2 noaptea alegerea reginei balului,care va primi un frumos cadou. Asociațiunea tinerime! „Dorul“, va da Marți 1 Februarie 1905, in saloanele clubului German, str. Brezoianu 17 în scop filantropic o mare serata teatralo-dansantă cu concursul artiștilor de la Teatrul Național. Beneficiul ce va rezulta se va împărți la studenți lipsiți de mijloace pentru a-și putea tipări tezele de licență și drept. Intrarea 1 leu de persoană ș 2,50 de familie. A doua serată a societăței „Ecou Artei“.—Comitetul societăței „Ecou Artei“, văzînd marele succes ce a avut prima serată artistică dansanti și pentru a satisface dorința exprimată de toți cei ce au luat parte în acea serată, a decis a da o a doua serată în ziua de 12 Februarie cor, tot în sala imperială a Colosseulu Oppler. Prima parte a seratei se compuni dintr-un atrăgător concert, alcătui de d. Frederic Paulman, director artistic al societății, cu prețiosul concurs al mai multor dre, artiști , absolvenți al conservatorului. Partea a doua este consacrată dansului acompaniat de o mulțime de distracțiuni ca bătie de flori, confații serpentine, etc., poșta amuzantă, premiurî, alegeri, manifestări. Intrarea nu e permisă decît cu invitațiile Știri despre răzbată Daiy Express afl din Petersburg că guvernul rus se găsește actualmente în faza cea mai critică a războiului. Funcționarii ruși încep să înțeleagă faptul că armata din Manciuria e aproape de foamete, și că calea ferată siberiana nu mai poate satisface toate trebuințele extraordinari de mari ale războiului. Agenții guvernului rus au cumpărat din toate părțile aprovizionări pentru războia, dar ei se găsesc în imposibilitate de a face în așa fel ca aceste aprovizionări să ajungă la frontul trupelor. Peste o sută cincizeci de mii de vagoane așteaptă ca să fie expediate. Linia ferată e ocupată însă cu transportul trupelor. Generalul Gromesewsky, comandantul unei diviziuni de cazaci care s’au luptat la fluviul Jula, care fiind rănit venise in Italia în convalescență, s’a reîntors la Petersburg pentru a aștepta nouile ordina ale țarului. Generalul Gromesewsky ține cu orice preț ca să se reîntoarcă pe cîmpul de război și. Intr’un interview acordat unui ziarist, el a declarat ca japonezii, cu toate succesele lor de pînă acum, în cele din urma vor trebui să fie bătuți de către ruși,—că războiul va dura câțiva ani și că Rusia va face totul și va trebui să facă totul, pentru a zdrobi pe japonezi. Din insula Sahalin vine știrea că începe să se simtă acolo lipsa multor articole necesare pentru trai. Mare parte dintre locuitorii insulei trec la Vladivostok. cari se pot procura de la toți membrii soc. și în special adresîndu-se la sediul societăței d-lui Iosef Brașcu, str. Popa-Soare No. 5). t Balul aniversarei a 30-a a societăței „Anker“.— Marea și vechea societate de ajutor la caz de boală și înmormîntare „Anker“ șî-a serbat Sîmbătă 30 mra, 29 corent, in sala Edison, a 30-a aniversare, printr-un bal și o reprezentațiune cotrală dată cu concursul societăților de canto „Eintracht“ și „VorMăitz“, cari au avut un succes din cele mai desăvârșite. După executarea bogatului program de cintece și declamațiunii comice, a început dansul la mijlocul unei săli arhi-pline, compusă , dintr-un public ales și foarte bine dispus. La orele 11, comitetul societăței oferi un banchet in onoarea diferitelor delegațiuni, cari au asistat la serbare. Seria toasturilor a fost deschisă de d-l Heysler, președintele societăței, care închină primul pahar în sănătatea familiei regale. D-l Zeidner, farmacist, în numele delegațiunilor societăților „Liedertafel“, „Vorwärts“, „Eintracht“ și „Transilvania“ relevînd marea virilitate a acestei societăți, care cu toate piedicile ce a avut de învins a mers totuși progresînd pînă astăzi, bea în sănătatea tuturor membrilor, urîndu-le să ajungă a serba aniversarea a 50-a. D-1 Greichen, in numele societăței „Germania“ arată maiile foloase aduse de societate membrilor săi și închină pentru comitet și a d-lui Waitzuer, casierul societăței. D-l dr. Zeligher, eminentul medic al societăței, pune in evidență, rolul social împlinit de societate, pe lîngă misiunea umanitară exercitată în sinul membrilor săi. In decursul lungei sale existenți, azi a d-sa, societatea „Anker“ grație succesului său mereu crescind, a servit de model și de impuls pentru formarea de numeroase alte societăți de ajutor, contribuind astfel la dezvoltarea și înflorirea la care a ajuns astăzi viața societară în țară. Președintele luînd din nou cuvintul, a închinat pentru presă, la care a răspuns d-l Schroff, redactor la „Rumänischer Lloyd“. Au maiioastat d-nii Hartmann, Jani, E. Ionescu, succesorul firmei Reis și alții. Banchetul s-a terminat la orele 1 noaptea, iar dansul a continuat pînă în ziuă în mijlocul unei animațiuni de nedescris. Lume foarte multă. Din dansatoare am remarcat pe gentilele surori Clara și Helene Kontier, LUi Hofmann, Ottilia Gerstenberg, Anicuța Rădulescu, Dorina Avramescu, Victoria Haidin, Anna și Maria Tepert, Marie Marvan, Dominica Feuer, surorile Marie și Julietta Beng, Stefania Lefter, Ecaterina Georgescu, Ernestina și Margareta Henel, Paulina Orac, Maria Adam, Dorina Ionescu- Anna Heinri, Stefania Burdessi, Ecaterina Del Negro, Antonetta Jurassy, Eugenie Daradecz, Josefina Peschek, Surorile Marie și Elena Fardassy, Martha Smidle, Dora Lebesz, surorile Wilhelmina și Maria Faust, Eitzi Kolschek, Marie Ott, Margareta Menen, Ernestina Menen, surorile Toni și Etty Abramovici, D-nele Bünzor, Carolina Feuer, Anetta Kostler, etc. etc. Dansatori cu diiumul. Dansul a fost condus de tînărul maestru de dans, d. Bubi Gorstenberg. Un drăguț cotilion cu numeroase și drăgălașe figuri a amuzat cît se poate de bine pe dansatori și pe azistenți. Știri Impare Firme kosiî. —■ La grefa tribunalului Ilfov, secția comercială, s-au înscris următoarele firme comerciale : Zipper ei Welch, agentură și comision, str. Doamnei 10, compusă firma din Herman I. Zipper și Herman I. Weich, societate în nume colectiv pînă la 1 ianuarie stil nou anul 1910, rubricele unite de opinci, P. I. Ceamis și 4. Simionovici, opincărie, str. Tăbăcari 3, compusă din P. Diamis și A. Surionovici, societate in nume colectiv pe 3 ani. Aftalion et Demayo, parfumerie, depozit de parfumerie, Camelia, calea Călărașilor 11, compusă de A. S. Aftalion și L. M. Demazo, societate în nume colectiv. Eberhard MarChena et Co., societate de petrol din Apostolache, comerciul de punere în valoarea și exploatarea terenurilor petrolifere în Romînia. Sediul principal in Paris, sucursală în București, Aleea Carmen Silva No. 1, compusă din George Eberhard și Albert Marod mia acoiați comanditați, pe 20 ani durată începînd 1/12-1904. Alfred Jos. Loew, agentură și comision str. Știrbei Vodă 92, compusă din Alfred Jos. Loew și Eduard Iul. Loew, societate în nume colectiv. Gheorghe Ionescu, coloniale și băuturi spirtoase, str. Chiristigiu 20. N. Dumitriu Mustea, băuturi spirtoase și coloniale, șoseaua Ștefancel-Mare 88. Isac Solomon, manufactură, mărunțișuri și furnituri de croitorie „la Fortuna“, str. Covaci 14. II. Morgenstern, cumpărări și vînzări de bijuterii, str. Caragheorghevici 9. Jean S. Montyomanis, coloniale, str. Gabroveni 43, colț cu strada Zarafi, 11. 1. van Payenbrock et Co., agentură și comision, str. Herăscu Năsturel 9. F. W. Ghersil, închirieri și vînzări de saci și mușamale și comerț de fasole, tărîțe și altele articole de furaj și producte cu sediul în București și cu sucursal în Craiova. Iorgu Stănescu, ceaprazărie și echipamente militare la Marea Țării, str. Lipscani No. 24 sub hotel de Franța, l’vicuplender, șepci, berete și căciuli, fund. Sticlari 19. Liza Leibovici, cafenea și coiuă*rio, str. Gantemir 74. F. S. Freida Altreschi, croitorie bărbătească, str. Buzești 15. Falimente.— B. Grosfeld a chemat în declarare de faliment pe Triandafil Rădulescu, din București str. Piscului 10. Termen la 3 Februarie a. c. Dos. 216/905. — Gurthier et Co., au chemat în declarare pe Iosef Bergher, din București calea Văcărești 11. Termen la 3 Februarie Dos. 217/905. — Zweitel et Co., au chemat în declarare pe F. Vogos, fabricant de uleiuri din București str. Viilor 97. Dos. 181/905. — Iosef Weber, Frați Iancu și Frați Remfeld idem pe Coppd Moise, din București calea Plevnei 103. Termen la 31 cor. Dos.197/905, 238/905 și 239/905. — Sam. Löbel idem, pe Ștefan Rădulescu, coloniale București Piața Amzoi 24. Termen la 4 Februarie. Dos. 198/905. — Th. Sapatino idem pe Samuel Pincu, încălțăminte București str Carol 23. Dos. 208/905. — La 5 Febr. se va vinde averea mobilă a falimentului N. Th. Brătianu, din str. Luterană 6. Licitația se va începe dela lei 3000. Trib. de comerț Ilfov a amînat ■ judecarea cererilor de declarare in faliment îndreptate contra firmelor: F. Vogel, str. Viilor 97 pentru ziua de 4 Februarie. Dos. 181/905. Samuel Piaca, str. Carol 23 pentru ziua de 11 Februarie. Dos. 208/905. j P. Constantin, C. Brigadiru pentru ziua de 14 Februarie. Dosarul 1 1304/903. , B. N. Ergas, str. Șelari 5 pentru ziua de 28 Februarie. Dosarul ’ lSân Oă. * Moratorii.— Trib. comercial Ilfov la 18 Ianuarie 1905 a acordat un moratoriu pe timp de 6 luni . comerciantului de hâinărie Samuel Steinhart, din str. Carol, București. DIMINEAȚĂ belgia... Orientala! — 5 bau! — Cu următoarele materii: Du scena din „Minunica,, Simpatiile noastre. ..Jean Th. Florescu Leul însurat (poezea) de Gius. Cavaliere „Jour-Fixe“ în provincie (poezea)...............................de Marmey Beșteleaia politică . . de O. Cosco Medicina în căsnicie (poezea) de . . ..... C. N. Nuțescu Nu scuipați pe jos . . de SMac. Imnurile japoneze de „Steaua Olteniei“ „Ghiveciul Brăilei“ . . de Coh. Ce-ar face tu ’! (poezea) . .da C lup* Tot madama pricepută de . . . . . I. Dragomi. •• Epigrame . . . de ÎS. L O Ne mai pomenita infamie a guvernului sau combaterea candidaturei lui Aurică Gebleacu . . . de D. C. Provincia are em’întul: Focșani, Călărași, Buzaüi Ilustrațiuni: Răceala lui Conu Mituft, Jean Th. Florescu Exemplarul 5 bani Abonamente 2.50 pe an Tribunalele străine Titlurile pierdute sau furate. Titlurile la purtător pierdute sau furate, cumpărate de bună credință înainte ca vreo opozițiune sa se fi făcut, pot fi ele revendicate de adevăratul proprietar. Această chestiune de drept a fost tranșată zilele trecute în mod afirmativ, în urma pledoariilor domnilor Joseph Hild și Bayd, de către secția a 7 a tribunalului civi prezidată de d. Salvador. Iată în ce condițiuni s’a prezentat procesul: D. Borlongue, coafor la Paris, a cerut tribunalului să ordone restituirea în profitul său, a mai multor obligațiuni ale Creditului funciar și ale orașului Paris, pe cari le-a luat femeia sa pârăsindu-i și le-a vindut Băncei Nordului. Banca Nordului replică, că înainte de a cumpăra aceste valori, cari nu erau atinse de nici o opozițiune, a luat toate precauțiunile obicinuite. Astfel a cerut vînzătoarei să-și justifice domiciliul, ceea ce s'a făcut prin ajutorul unui act eliberat de hotelier și vizat de comisariatul de poliție. Tribunului, cu toate precauțiunile astfel luate de către stabilimentul financiar, a condamnat pe acesta să restitue valorile bărbațilui. Stan H fIMWIHH» SUCCES NEÎNTRECUT 1 MAINE MARȚI 1 FEBRUARIE va apare FiLisch ® Iar$iS-a Răzbunătorul — Hate roman popular — 5 BANI IN TOATA ȚARA TO®## b> Crimă din impru. deiiță — Sîmbătă upă amiază-tînărul Costică Anton escu care a împușcat din greșeală fată însoțit de fratele sfitt P. A.Umescu s’a predat autorităților, D. Căpitănescu, jude de instrucție , î urma interogatoriului luat, doveind că crima a fost comisă din greoală a dispus liberarea lui. Harpag î Necrolog.— Azi a îi ftE. juoetpar]in viața :i urma unei scurte suferiț i fostul ade de instrucție Niculae Burghelea fratele fostului deputat Gh. Gh. Burhelea. Defunctul suferea, de cîtva timp e pneumonie. Candidaturi.—Pentru colegiul I de cameră avem următoarele candidauri: Al. Stîrcea și N. Verona conervatori, Gh. A. Văsescu și Al. Daimache carteliști și Gheorghiță Filat liberal dizident. Banchet.—Cu ocazia plecărei subocotenentul Itadovici mutat la Bistrat, ofițerii regimentului 8 Dragoș 19 i-au oferit un banchet la otel „Naip-al“. Diverse.“Ia astă seară se dă la liceul „Francez“ o reprezentație în dosul săracilor fără deosebire de raționalitate. Stor. . săi. i ianuarie, la clubul militar din loialitate a avut loc masa ofițerilor din ambele regimente, împreună cu Soțiile d-n -alor. După masă, s’a dansat pînă tîrziu. In seara de 28 Ianuarie, ora, d. căpitan, Dobriceanu, din cavalerie, a ținut conferința, sa, la clubul militar, vorbind despre cavalerie. — In fiecare seară are loc în sala mare a cafenelei „Central“ reprezentanții de Tiro al bianco, date de trupă. Intrarea liberă. — In seara de 29 Ianuarie, clubul „Unirea“ a avut serata dansantă obișnuită, ce se dă săptămînal. — Lumea este in mare fierbere,n vederea alegerilor generale. — A apărut un ziar de ocazie a opoziției numit Caracalul, care se vinde pe prețul de 5 b. numărul. — Timpul geros, senra. Zăpada se menține pe cimp. Traian S.——rr——I întruniri.—Conplatinaservatorii din localitate, în vederea alegerilor au ținut pînă în prezent 3 întruniri publice pe mahalele, una în strada Obrocari, alta în strada Gäre și a treia in strada Solomon. Au vorbit: d-nii Radu Rădulescu, Titus St. Stoika, C. Drăgoescu, I. G. Sfințescu și I. Pascal. In ziua de 31 Ianuarie cînd vor sosi și alegătorii din județ, va aveaoc o mare întrunire publică. T.lodöbeit și Jaf la ;TMmul I .....■»—i mare.— Săteanu. Petre Barbu din Pădureni, întorcîndu-se acasă cu mai multe tîrgurile făcute în oraș, a fost atacat în cale de mai mulți indivizi, cari bătîndu-i l-au jefuit de tot ce au găsit asupra lui și făcîndu-se în cele din urmă nevăzuți. Marș militar.In ziua de 27 cor. au sosit în orașul nostru, în marș 3 compănii de soldați aî reg. 10 Futna sub comanda d-lor căp. Mateescu și Mărgineanu și subit. Popescu și Mironescu. După un popas de 3 ore s’au reîntors spre Focșani. Er. O înssr ■ IT.-Magurele>carp de sinucidere.—O tinără artistă din localitate domnișoara Aurelia Demetrescu, a încercat să se sinucidă in seara zilei de 26 Ianuarie 1905. Imediat ce am aflat despre aceasta, ne am transportat la domiciliul victimei și am căutat a culege informațiuni asupra cauzei care a împins-o la acest act desperat ; publicăm aproape ad literam spusele d-sale. ..Sînt în T.Măgurele de 3 luni între timp am cîntat în berăria „Hanuu tel“. Acum o săptămină poliția locală ne pune în vedere că trebuiă ne supunem vizitei medicale. Sînt o fată cu simț, oricît de decăzută m’ar crede și, această dispozițiune m’a lovit în amorul meu propriu. Voind ca să sfîrșesc cu ai’eastă viață detestabilă și mizerabilă, mam hotarit a mă sinucidși în acest scop, mi-am procurat printr’o terță persoană „crediă“. Aseară după ce m’am întors de la berărie, am băut conținutul lichidului care speram că’mî va da odihna eternă. Imediat însă simțind dureri îngrozitoare, am început să țip. Atunci sări în ajutorul meu M-me Bruno, o prietenă a mea, care mi-a dat primele ajutoare, fără de carton siguranță astăzi, nu ți-ași mai fi vorbit d tale“. Totuși prin oraș circulă zvonul că la mijloc ar fi un amor nenorocit. Georges IS^5T":^"o întrunire. — jitU # k ® £ Pr In seara de 27 Tamiarie a avut lc in saloane!«« d-lui Ion Dumitrescu, candidatul guvernamental la colegiul al II-a de cameră, o întrunire la care au luat parte peste 200 de alegători Au vorbit d-nil C. Dissescu, Emil Lahovary, Ion Dumitrescu și Al. Zugrăvescu. Toți oratorii au arătat îmbunătățirile proectate a se face în cazul cînd vor fi aleși, mai ales pentru comercianți și funcționari. După întrunire a avut loc un banchet. La 31 ianuarie va avea loc o mare întrunire publică a partidului conservator în sala teatrului Adriatic. T«eu întîrziat.—Din cauza deraierei din gara Leordeni trena care trebuia să sosească în gara noastră la ora 10 și 20 a. m. a sosit la ora 5 seara. jgrBaluri și serbări.—La 5 Martie va avea loc balul avocaților din localitate. Se fac mari pregătiri pentru acest bal. In curînd gimnaziul va da o mare serbare pentru a putea suporta c celtuelile necesara resființărei fanfarei acestui gimnazii desființată anul trecut. Timpul.—Sîntem ca’n primăvară zile senine și călduroase. Falu E ““T'î Politice.— Duminici —JSTM! 30 Ianuarie ora 2 pm, partidul conservator a ținut o i 2a mare întrunire politică In sah teatrului, luînd cuvîntul mai mult fruntași ai acestui partid. 38 ®. S al Revistei populare Husirate „Duminica" apare cu formatul schimbat,. Tipar elegant pe hîrtie velină, sumar bogat variat și amuzant. Același preț fenormel de ieftin . S bani numărul Mai multe manifeste politice s’au împărțit prin oraș pe la alegători, așa pot cita manifestul partidului liberal semnat de d. Sturdza și alți fruntași, apela d-lui locot. Teodorescu,și care candidează la col. II de deputați ca independent și al d lui Al. Rășcanu ca liberal. Pe lângă celelalte Candidaturi publicate prin „Dimineața“ se mai prezintă din nou a d-lor Bengescu, Porumbaru, locot. Teodorescu și Th. Mitftchi. Da ale jandarmilor. — Secția Stalinești reprezentată prin jandarmul Hagiu Petru a reușit a descoperi o sumă de lucruri furate de N. N. Spînu din Șchiopeni, avînd de gardă pe Al. Baciu, G. Bălțatu și I. Gîlcă, furturi comise în prejudicia lul I Marianehl, Th. Spînu, Șt. Baciu, Ilie Racoviță și Th. Popa toți din Șchiopeaî. Școală de adulți. — In orașul nostru s’a înființat și funcționează deja cu începere de la 15 ianuarie c.—cu autorizația ministerului — o școală de adulți cu un efectiv de 75 elevi. Școala e pusă sub conducerea d-lui D. Antonescu, directorul școalei No. 3 de bănți din localitate și funcționează ca următorul personal didactic: d. C. Bondescu, pentru secția analfabeților, d-nii C. Antonescu și Victor Stăcescu, pentru secția cursului primar. Prelegerile se țin de patru ori pe săptămină: Marița, Joia, Sîmbăta și Dumineca între orele 4 și 6 p. m. Numiții domni institutori predau cursurile în mod gratuit. Această instituție n’are nimic de comun cu fosta societate a cercului cultural didactic de sub preșidenția economului Stavrofor Ioan Andriescu. Teatru. — Luni seara se va reprezenta de trupa dramatică din București, de sub ad-ția d-lui Lică Teodorescu. „Războiul ruso-japonez“. ipn» Ultime informații a Școalele de bele-arte din Iași și București vor căpăta în curînd o ■dtă organizație. © Veniturile societaței culturale „Steaua“ au crescut în anul trecut a zece mii lei. ¤ D. C. Gosmescu, profesor la liceul român, din Bitolia, a ținut în ziua de 24 cor..cu ocazia aniversare! proclamarea miliei principatelor, o frumoasă conferință asupra însemnătății zilei în fața elevilor și a unui public numeros de romini. ® Din Magarova (Macedonia) vine știrea că institutorii romîni N. Buia și O. Zografu au fost bătuți de către greci pentru sentimentele lor romînești, iar preotul Mihail, institutorul Nanu și celnicul Tepa din Gramaticova, au scăpat de sub cuțitul autorităților greci, numai după ce au făcut declarația că de aci înainte nu va fi nici școală, nici biserica romînească în comuna Gramaticova.Și-au mai autentificat actele de constituire, următoarele bănci populare sătești : Sf. Filostea din comuna Capul-Piscului (Muscel), Stejarul Buzășilor din comuna Șchiopeni (Fălciu) și „Sf. Spiridon“ din comuna Preasna-Nouă (Ilfov). ISt D. Frumușarii- Antonescu a fost numit agent de control provizor pa lingă fabricele supuse controlului ministerului de finanțe. ” Concernul dat la Ateneu de către societatea macedo-romînă de cultură intelectuală, a produs un beneficiu net de trei mii lei. ® D. V. Diamandi, profesor la școala comercială romînă din Salonic, va scoate în curînd de sub tipar o hartă a Turciei europene, cu localitățile locuite de romîni. © D. Lilici Moldovanul, silvicultorșef, al ocolului Mihăești-Muscel și delegat în mod provizoriu cu conducerea serviciului silvic al Eforiei spitalelor civile, a fost desărcinat din această din urmă calitate pe ziua de 1 Februarie. D. dr. C. O. Ionescu, medic veterinar și sub-șef de birou la serviciul zootehnic din ministerul de domenii, a fost chemat să-și facă stagiul în armată. In locul d-st de a fost mituit "impiegat clasa I la serviciul zootehnic d. medic-veterinar Profiriü. ® D. advocat Stanislas Cihoski, fost deputat, a fost numit pe ziua de 1 Februarie, avocat clasa I al ministerului agriculturei, comerțului, industriei și demonilor, în locul d-lui Ștefan Negulescu, demisionat pe aceiași zi.Soldatul Lăzăreanu D. din trupa cu schimbul a regimentului de infantere Gorj No. 18 a fost însumat ca pedeapsă disciplinară în trupa permanentă a regimentului 4 Ilfov No. 21. Se zice că d. loan Lahovary, ministrul de domenii, va înlocui pe ziua de 1 Februarie pe d. G. Pârvulescu, avocat al ministerului de domenii. In locul d-sale se asigură că va fi numit d- l. Marinascu, avocat din Capitală. In cursul lunei Decembrie au întrat în portul Constanța 9 vapoare române și 42 străine de o capacitate totală de 50.045 tona și atrașit 9 vapoare române și 38 străine de o capacitate totală de 45.141 tone. Cantitatea mărfurilor mppițata în acest interval a fost de 22.480 tone și 9Q3 kgr., din cari 17.879 tone Și 636 kgr. cereau și 4.611 tone și 269 kgf. diferite site mărfuri, iar a celor exportate a fost săracilor ti țară •