Dimineaţa, iunie 1905 (Anul 2, nr. 476-505)

1905-06-01 / nr. 476

Mercur! 1 Iunie 1905% COMOARA AVENTURIERULUI N­ An țari neem­ €>^enie !Despărțirea lui Mico de ofițerul en­glez. — Plecarea ofițerului Înso­țit de indianul căruia ertase via­ța. — Promisiunea de a nu prăda drumul și secretele oconeilor. — Venirea unei bărci mari cu opt oameni. — Cei doi comandanți.— Ursul mergând în sat. — Mico cunoaște pe ofițerii englezi și știe cît sînt de viteji, dar aci în pă­durile noastre vitejia lor n’are ce căuta. Fratele meu n’ar fi reușit niciodată să găsească drumul spre ai săi și ar fi mu­rit de foame în pădure ! — Dacă ași putea cel puțin să ajung la Mississipi, zise tînărul. — Drumul pe care fratele meu­ cel tînăr îl are înaintea sa e foarte lung și corăbiile poporului său, sînt departe. De aceea vine înapoi în satul ocone­­ilor. Tinerii mei războinici vor fuma cu dînsul, iar fetele noastre tinere îl vor cînta mereu. Peste puțin o să vie la noi șeful lacului sărat. Mico o sä ’l roage ca să te ducă în bărcile sale la ai tăi. — Dacă ar face aceasta, răspunse tî­nărul, ai moi l-ar duce, drept răsplată, la spînzurătoare. — Oare șeful lacului sărat e în răz­­boiu cu ai tăi ? întrebă Mico. — Dar, dar el e un bandit, un pirat, care fură și pradă și de aceea merită ștreangul." — Fratele meu cel alb, zise apoi Mico, are dreptate ; el trebue să se întoarcă la ai săi. Dar vrei să ’mi juri că n’aî să trădezi niciodată drumul care duce la wignamurile oconoilor? — Am și jurat-o fetei tale. — Vrei să mi-o juri și mie? — Jur din nou, zise tînărul cu un aer solemn. — Mai vrei să 'mi promiți că n’ai să spui niciodată că între Mico și șeful la­cului sărat au fost legături de prietenie ? — Promit și aceasta. Șeful puse atunci mina pe urmarii tî­­nărului englez și zise : — Mico o să-i curețe drumul de spini și o să-l dea un însoțitor. 25 Drumul însă e lung și fratele meu o să sufere de foame. Zicînd acestea scoase o mare canti­tate de mîncăruri pe cari le dete tînă­­rului și curînd după aceea, ofițerul en­glez însoțit de indianul Mi­li­mah, acela căruia ertase viața, se depărtă, îndrep­­tîndu-se spre Mississipi. * Două zile după întoarcerea lui Mico, o barcă aluneca pe fluviu în sus. Opt bărbați se aflau într’însa, dintre cari șase țineau lopețile, iar doi coman­­dau. Barca cea mare se opri în golful cel mic unde se oprise și barca cea mică a englezului. Cei doi bărbați examinară cu atenție barca, își șoptiră puțin și apoi se cobo­­rîră pe țărm. Unul din oi rămase la țărm, pe cînd colalt se îndreptă spre locuința lui Mico. Acesta era de mărime mijlocie, obra­zul lui era bronzat de soare și înconju­rat de o barbă neagră. Ochii scînteetori cum și ciupiturile de vărsat de pe obrazul lui nu-i dădeau tocmai un aspect plăcut. Hainele lui erau compuse dintr'o scurtă jachetă al­bastră, din pantaloni scurți de aceeași culoare, cum și de o capelă, așa cum poartă marinarii. Cînd străinul se apropie de sat, el observă că războinicii mai bătrîni pă­răseau tocmai coliba unde se țineau sfa­turile și că se apropiase de wigwamu­rile lor cu privirea serioasă și preo­cupată. Se părea că voese pare că să evite pe noul sosit. Dînd din cap, pentru că nu-și putea explica o asemenea atitudine, el intră în casa lui Mico. — Am venit, amice Takeah­ strigă el șefului, care stătea întins pe patul lui. Nu e așa, eu sînt un om de cuvînt. Am umblat toată ziua și toată noaptea pe apă numai ca să vin­ mai repede aci. Acum însă mi-e tare foame și sete. (Va urma) Știri din străinătate „Gaulois“ spune că directorul unui ziar american a oferit împăratului Wil­helm suma de 100.000 lei, pentru a feri în ziarul lui un articol asupra războiului din Extremul­ Orient. Bine Înțeles, îm­păratul nu a primit grațioasa ofertă a zia­ristului.* Unele ziare englezești anunță căsă­toria prințului Eitel Friederich de Pru­sia, al doilea fiu al Wilhelm II, cu prințesa engleză Victoria Eugenia de Battenberg.* Generalul Stoessel își petrece timpul în pelerinajul pe la diferitele mînăstiri rusești. * Un ofițer prizonier în Japonia pove­stește că, înainte de a intra în marea Japoniei, Rojdestvensky a convocat un consiliu de război și pe bordul cuirasa­tului „Nicolae I“. La acest consiliu au l dat parte mai toți ofițerii. Consfătuirea ținu cîteva ore; mai toți erau convinși de majoritatea flotei rusești și de vic­toria apropiată. Un amiral bătrîn însă se ridică și zise că el e pentru ocolul prin oceanul Pacific, pentru că dușma­nul o tare și să nu se riște prea mult. La aceste cuvinte se ridică o furtună de protestare. Toți strigară că vroesc lupta cu orice preț și că o să zdro­bească pe japonezi. Rojdestwensky ceru atunci să i se dea o jumătate de oră timp de gîndit, după care se întoarse zicînd că a hotărît trecerea prin Tsu­­șima și forțarea japonezilor la luptă. La auzul acestora, ofițerii tineri izbucniră în aplauze entuziaste, se îmbrățișară și băură șampanie. Rojdestwensky propuse să se bea în sănătatea și spre fericirea flotei și a patriei. Paharele se umplură din nou. Cind consiliul se retrase mu­zicele începură a cînta pe toate vasele imnul național. Ofițerii nu știau că ei votaseră moar­tea lor și a flotei. Cînd flota eși la 18 Main st. n. din apele Annumul­ui, Roj­­destw­nsky semnală echipagil­or: „peste o săptămînă se va hotărî soarta Rusiei. Jerfiți-vă viața pentru dragostea către patrie“. Ceea ce a urmat se știe. * Crescătorii de porumbeii din Belgia au suferit o penderea grea. Trimițind in Franța 200000 de porumbei,numai 100000 s’au întors. Nu mult după punerea în libertate a păsărelelor, se ridică un vînt puternic la care porumbeii nu putură să reziste, și astfel perită cu miile.­­ Zilele din urmă a fost înmormîn­t la Londra celebrul spărgător și ea erre Jimmy Hape. Acest Jimmy Hape, după o viață bogată în pungășii, s’a retras din «afaceri“ s’a stabilit ’într’un cartier sărac din Londra și a cheltuit întreaga lui avere, făcută din jaf, în opere filan­tropice și în faceri de bine. Mii de oa­meni au însoțit cadavrul la cimitir și cîțiva oratori din popor­ au celebrat virtuțile lui. Scrisoare din Italia — Corespondența „Dimineței“ — .Roma, 28 Mai Congresul partidului radical Eri ș a început congresul partidului radical. Discuțiunile de pînă acum au fost foarte vii, dar fără să producă dez­binarea partidului. Toate chestiunile de ordin politic social, financiar, militar și religios, s’au trecut în revistă. Una dintre chestiunile cele mai dezbătute a fost aceea a au­tonomiei comunelor și partidul a sfîrșit prin a vota în unanimitate ordinea de zi pentru autonomia cea mai absolută subordonată numai vigilenței unui ma­gistrat independent. S’a votat mai inti­ un referendum ca un dig contra exceselor posibile și frec­vente ale partidului de la guvern contra municipalităților, mai ales în materie de finanțe și impozite. In ceea ce privește grevele, congre­sul s’a pronunțat contra grevei în ser­viciile publice și în favoarea arbitra­­giului obligatoriu la egalitățile de drep­turi și la neînțelegerile dintre patroni și lucrători. In materie religioasă, congresul, fidel tradițiunilor partidului radical, a afirmat necesitatea ca puterea ecleziastică să fie subordonată puterei civile. Cît despre chestiunile actuale și a­­nume în chestiunea militară două ten­dințe diverse s’au afirmat: radicalii bur­ghezi, pentru a spune astfel, cari sus­țin necesitatea cheltuelilor militare și radicalii socialiști cari din contra sunt de părerea socialiștilor puri, considerînd cheltuelile ca inutile. La sfîrșit, congresul a­­ aprobat ordi­nea de zi a raportorului care propune de a ține vie agitațiunea în țară contra no­ilor cheltueli militare, cele deja în­scrise în budgetul național fiind suficiente dacă sînt bine întrebuințate, necesități­ u Tor­tarei. Ecoulle construcțiuni maritime Corriere della Sera anunță că noile construcțiuni maritime proectate de gu­vernul italian, se vor executa la uzina Krupp din Essen. După polemicile în­dreptate în acest ultim timp contra stabilimentelor naționale, italiene, acea­stă noutate produce o via impresiune. Voiajul de nuntă al Kronprințului Kronprințul Germaniei va face voiajul sau de nuntă în Italia. După ce va vizita Roma, prințul imperial și prin­țesa vor petrece cîteva zile la Neapole, unde vor fi oaspeții ducelui de Aosta. ■sSttti Contingentele militare Un nou consiliu­ de miniștri a ho­tărît mărirea cu încă 11 milioane a creditelor militare, pentru a se chema sub arme un contingent militar mai mare, fiindcă­­ s’a dovedit că chiar dacă ac­eastă sumă nu e prevăzută în bugetul ordinar, ea tot se cheltuește fiindcă acctualul, contingent nefiind su­ficient, el trebue mărit în fiecare an cu noul chemări care costă uneori mai mult decît 11 milioane. Această experiență s’a făcut și anul trecut, cînd cu ob­­strucțiunea feroviarilor. Atunci trebuia armată pentru ca să menție ordinea, armata activă nefiind suficientă, s’a re­curs la noul chemări care pe lîngă că necesitau trecere de timp în acele mo­mente grave au costat și foarte mult. Avîndu-se în vedere toate acestea, mi­nistrul de războiu va propune în parla­ment mărirea creditului cu 11 mili­oane, pentru chemarea sub arme a unui contingent mai mare. Currierro. Curtea cu Juri.­Azi se va deschide cu solemnitatea obicinuită, prima se­siune de Iunie a­ Curței cu jurați de Ilfov. Curtea va fi prezidată de d. con­silier Grigore Ștefănescu. Cm. ........................ ujMBam VIAȚA POLITICA La sfîrșitul sesiunei îmi place să dau mare atențiune ul­timelor zile ale sesiunilor parlamentare. Dacă în aceste zile nu se fac discuții importante, dacă nu se votează legi or­ganice,­se trec însă cu o repeziciune ui­mitoare, o serie de legi de interes local. Acele legi sînt menite să schimbe, mai în­totdeauna, cu desăvîrșire starea de lucruri în localitățile pentru cari se fac. Cu toate astea acele legi nici nu sînt cercetate serios de către parlamenti. Ele sînt cerute, dacă nu impuse guvernului­­ de către deputații și senatorii din loca­litățile respective și guvernul la înve­stește cu autoritatea puterii executive și face să fie votate. Ia­duceți-vă în lo­calitate și întrebați pe majoritatea lo­cuitorilor: ce zice despre schimbările fă­cute prin lege ? O să vi să răspundă invariabil că sunt rele ac­ele schimbări. Cu toate astea, guvernele nu se pot o­­pune la cererile deputaților și senato­rilor, pentru că au interes de dînșii și deci îî satisfac. Dacă nu s’ar face la noi politica așa cum se face, de­sigur că ar fi mijloace ca să se evite greșelile ce se fac în a­­ceastă privință. Chestiunile locale cari «se tranșează într’un fel sau într’altul prin legile propuse de parlamentarii res­pectivi, pot avea influențe funeste asupra viitorului acelor orașe. Guvernele ar putea numi comisiuni cari să studieze acele chestiuni și în urmă să se propue legile bazate pe acele studii. Dacă co­­misiunile ar proceda în mod imparțial, desigur că nu s’ar mai da loc la dife­rite acte de favoritism sau de răzbunare. Dar așa cum se face politica la noi, nu se poate aștepta o îndreptare. Par­tidele vor gr­eși pe rînd, satisfăcînd in­teresele partizanilor și izbind în inte­resele comunelor sau județelor. C. Dem. Deraiarea din Mircești Sfărîmarea unui vagon.—Stricarea liniei. — Intîrzierea trenurilor pe linie. Din gara Mircești ne sosește știrea, cu­ ori la ora 3 și 20 a deraiat în loca­litate trenul 852, care venea din Pașcani. Deraiarea s’a­ produs din pricina ru­perea unei osii de la un vagon de marfa. Din această pricină au deraiat mai multe vagoane. Vagonul deraiat s'a sfarîmat. Pagubele sunt da vre-o citeva mii de lei. Expresul de Berlin a stat trei ore la Mircești pînă s’a reparat linia. Palatul justiției Funcționari necinstiți.—N. P. Ră­dulescu fost notar în comuna Slăvești (­Teleorman), în dorința lui de a fi și casier comunal, a falsificat o încheiere a acestui consiliu, prin care se recu­noaște în această funcție. Tribunalul și Curtea de apel, l’a fi con­damnat la 2 ani închisoare corecțională. Curtea de casație­­ i-a respins recursul.­­ Un alt funcționar incorect e­si N Niculescu, care pe cind era copist b grefa judecătoriei ocolul 6, a săvîrșit fapte incorecte. Condamnat în lipsă și 6 luni închisoare, de trib. Ilfov, sen­tința a rămas definitivă. Arestat în cele din urmă pentru a­­ face pedeapsa, el a făcut contestație l executarea mandatului. Contestația i fost respinsă. Proxenetă condamnata. — Popp Grlm­blat din Brăila, fiind condamnați la 7 luni închisoare pentru odiosul fapt de a fi ademenit și vîndut fete minore a făcut recurs în casație, contra decizie condamnatoare. Curtea i-a respins recursul. Spărgător recidivist.— Mitică Cor­nățeanu dat judecățor pentru faptul de furt cu spargere, a fost condamnat ca recidivist la 6 ani închisoare corecțio­nală. Făcînd apel, Curtea I a respins acea apel. Corpurile legiuitoare «AMEKA — Ședința de la 30 Halti — Ședința s’a deschis la ora 2.10^ p.^m. mb preșidenția d-lui Toma Cămără­­șescu. Pe banca ministerială d-nn­ general Manu, Take Ionescu și H. Vlădescu, IV Emil Lahovary face conform regu­lamentului a doua lectură propunere l I o modificare a regulamentului ^Came­­rei, la capitolul recunoașterilor și împă­­­mîntenirilor. Se votează cu 53 bile alba și 10 noi .ro împămîntenirea d-lui A. Popper. ^ Se votează proectul de lege din ini­țiativă parlamentară prin care se în­­ființează o catedră de chimie agricolă și una de chimie teh­nologică la uni­versitatea din Iași. Se votează proectul de lege prin care se cedează minist­ cultelor, localul fostei monetarii a statului. D. ministru general Manu depune în sumele d-lui ministru de interne urmă­­toarele proecte de legi: 1) relativ la au­­torizarea ministerului de a pune la dis­poziția Creditului Agricol, suma ce e­­ventual, va rămîne din creditul acor­dat de 7.850.000 lei, ca avans pentru plățile ce are de făcut pentru porumbul distribuit sătenilor; 2) proectul votat de cameră și amendat de Senat prin care îi ratifică convenția încheiată între P. 5. S. episcopul de Buzău și primăria acestui oraș, relativ la spitalul „Gîrlași“. D-sa mai depune proectul prin care se face un schimb de terenuri între mi­­nisterul de război și și cel de instrucție­­i proectul prin care ministerul de de­menii este autorizat să cedeze celui di­nstrucție, localul fostului penitenciar Dobrovăț. Se cere și se admite urgența. Se votează indigenarea d-lor: Cor­­rejiu Mărgineanu, Toma Dinischiotu, Sp. Davidescu, Bogdan Rai­ovici, C. He­­ferling, B. Ghenciu, dr. Vaideanu, C. Georgescu, N. Almășeanu, Marcu Ka­­jralic. Sînt nule voturile pentru împă­­nîntenirea d-lor I. Soculschi, Ns. Onl­­’Onbaum, I. Sterian, L. Juster și Gh. Din­eseu. Ședința s’a ridicat la ora 4 și 25. SEBT AT üli — Ședința de la 30 Halfi — Prezidează d. Ghica-Deleni, vice-pre­­ședi­nte. Pe banca ministerială sînt d-nii Can­­tacuzino, general Lahovary, I. Grădiș­­teanu, I. Lahovary, Bădărăfi. D. general Lahovary depune legea votată de Cameră pentru înfințarea u­­nor Case de “economie a funcționarilor ministerului de finanțe. Se admite urgența. D. Bădărău depune proectul pentru modificarea unor articole din legea ju­­decătoriilor de ocoale. Se votează convenția de arbitraj în­­cheiată la 14 Mai o, între Romînia și Belgia. D. I. Grădișteanu depune proectul pentru crearea unui fond special al serviciului maritim român. D. Cantacuzino depune proectele pen­­tru modificarea legei poliției; pentru­mprumuturile orașelor Craiova de 7 mi­­ioane, T.­Jief 300.000 și Pitești 100.000 el; pentru recunoașterea orașului Si­­naia ca stațiune climaterică și înființa­rea unor taxe în folosul orașului. * Se ia în discuție proectul pentru mo­­dificarea unor articole din legea de tim­­bru și înregistrare. D. Lascar observă că proectul aduce stingere legei judecătoriilor de ocoale se până azi în Senat. Ca să sa înlăture răul, să se voteze întîi și proiectul pen­­tru modificarea legei judecătoriilor. D. Ion Lahovary declară că modifi­cările legei timbrului sunt în legătură cu contenciosul administrativ. Legea se votează. D. Vlădescu depune proectul­ pentru re­cunoașterea calităței de persoană mo­rală societăței „Țesătoarea.“. Scumpirea peștelui D. M. Panu își dezvoltă interpelarea relativă la scumpirea peștelui. D-sa critică administrația pescăriilor statului și nu se împacă cu taxele pe cari­ acea administrație le încasează de la pescari. Statul, în chestia peștelui, voește să se îmbogățească în dauna cetățenilor, făcînd să se scumpească peștele. Termină rugînd pe d. ministru al do­meniilor să ia măsuri pentru ieftonirea peștelui. D. I. Lahovăry, ministrul domeniilor, mulțumește interpelatorului că a fost moderat, căci campania dusă în contra serviciului pescăriilor statului, era din­tre cele mai violente. Acea campanie a fost condusă de un fost candidat liberal la alegerea de la Galați. Foștii arendași aui perdut un bun ve­nit, de 1.600.000 lei pe an, care intră în casa statului. Angrosiștii pescari au indus lumea in eroare cu o petiție falsă. S’a mers pin’ acolo ca d. dr. Antipa a fost amenințat cu moartea, dacă va merge să inspecteze pescăriile statului. In chestia taxelor, spune că azi se în­­casează taxele în raport cu producția bălților. Dacă o baltă produce pește pu­țin și pescuitul e greu, taxele regiei sînt mici; dacă o baltă produce pește mult și pescuitul e ușurat prin lucrările făcute de stat, taxele sînt mai mari. Foștii an­treprenori, s’au cartelat ? și cumpără peștele eftin spre a-l vinde scump. Din cauza lor s’a scumpit peștele, iar nu din cauza administrației pușcăriilor statului. Cînd statul a voit să vîndă peștele sărat direct la consumatori, angrosiștii au protestat, spunînd că se ruinează comerțul. Am de gînd să organizez un serviciu de vînzare al peștelui, așa ca să treacă de la stat la oltenii detailiști (Vil apl). Dar dacă vom­ face ast­fel, desigur că iar au să protesteze angrosiștii, iar au să facă o campanie. Arată că peștele care la noi se vin­de cu 80 bani, exportat la Viena se vinde acolo cu 1 leu și 70 bani. Taxele nu se pot scădea, căci se ia o taxă de 10 bani pentru cîntărirea a 100 kgf. pește și se mai la 2 lei și 50 bani pentru dreptul de a pescui pe tot timpul unui sezon. Aceste taxe sunt cu totul minime. Discuția se închide. D. Vlădescu depune proectul prin care ministerul de finanțe cedează celui de instrucțiune publică localul fostei mo­netară a statului. La intervor tește ordinea zilei și se votează proectul de lege prin care: profesorii de curs secundar și superior pot fi numiți miniștrii, secretari gene­rali, directori de administrații speciale, prefecți, directori de prefectură, primari sau ajutori de primari, cu rezerva ca, odată cu încetarea insărcinărei la care au fost chemați, să’șî reia de drept ca­tedrele ce au avut, cu toate drepturile ciștigăte in învățămînt. Se votează proectul pentru modifica­rea unor dispozițiuni din legea pentru urmăriri. Se votează legitimarea tabloului adi­țional de patentări, iar impunerile fă­cuta pe baza lui sînt și rămîn valabile. Se citește proectul pentru modificarea legei consiliilor județene, în sensul ca membrii consiliilor județene se aleg pe 4 ani, calculați de la data alegerei. D. Vasile Lascar face declarația că va vota atît această lege, cît și pe aceea care fixează alegerea pe 4 ani a con­siliilor comunale. D-sa spune că trebue ca toate parti­dele să contribue la reducerea clientelei politice. Propune guvernului să ia lis­tele electorale din mina consiliilor co­munale și să le dea justiției. (Apl.) D. general Manu felicită pe d. Las­car că a procedat astfel, deosebindu-se cu totul de modul cum vorbesc d-nii Sturdza, Ferechide și Bruți­anu, cari au declarat că vor desființa legile făcute de conservatori. (Apl). Se declară de aceeași părere cu d. Lascar în ce privește darea listelor e­­lectorale pe seama justiției. D. Lascar­­ Rog să nu fiu pus în con­tradicție cu amicii mei politici din Se­nat și Cameră, căci nu este nici o con­tradicție. Nimeni nu a declarat că vom desființa toate legile conservatoare. Noi, cînd vom reveni la guvern, vom căuta să îndreptăm unele și să înlocuim altele. (Aplauze). D. general Manu. E bine că faceți această rectificare în­­ numele partidului liberal și luăm act de ea. Discuția se închide și legea se vo­­tează. Se descarcă chestorii Senatului de socotelile respective. Se votează împămîntenirea d lui Pop Iuliu directorul ziarului Bukarester Ta­­geblat. Se votează modificarea legei comu­nale, în sensul ca să se aleagă pe 4 ani consiliile comunale. Se votează legea prin care exceden­tul din exercițiul 1903 — 1904 se dis­­­ribue astfel: 83.550 lei pentru continu­area lucrărilor de construcțiune a mu­zeului de istorie naturală și arhive­lor statului și 120.000 lei pentru cons­truirea unei moschee la Constanța. Se împămintenește de Iancu Deme­­triadi, domiciliat în Puțeni, jud. Tecuci. Ședința se ridică la orele 6­ date de serviciul de mișcare, relativ la primirea acestui tren. Nenorocirea era să lovească în primul rînd pe ofițeri, de­oarece, aceștia erau în vagonul, ce venea imediat după lo­comotivă. In caz de ciocnire violentă locomotiva ar fi încălecat vagoanele de petrol și în orice caz s-ar fi sfărîmat cel puțin vagonul ce venea după dînsa. Mecanicul Dumitru Nicolae văzînd de departe primejdia, dădu contra pre­siune mașinei sale. Roatele începură a se învîrti in sens invers, totuși mașina continuă să patineze pe șine, sfărîmîn­­du-se în bucăți. Trenul n’a putut fi oprit instantaneu și o ciocnire mică se produse, totuși fără urmări serioase. Roatele de dinainte ale mașinei 711 care trăgea acest tren au fost îngropate în pămînt. In urma mai mulți ofițeri strîngînd mina mecanicului au vrut să-i dea o recompensă bănească, dar el a refuzat. Mi. O mare nenorocire evitată Un întreg regiment în pericol de moarte.­Evitarea catastrofei prin prezența de spirit a unui mecanic. Un ofițer al regimentului 28 Radu­ Negru ne aduce la cunoștință o mare nenorocire, ce era să se întimple în Gara de nord, și care a fost înlăturată, mulțumită prezenței de spirit a unui mecanic, Dumitru Nicolae. Iată cum s’au petrecut lucrurile: In gara de nord sosea un tren com­pus din 60 vagoane, în care se găsea trupa regimentului 28 Radu­ Negru dm­­­preună cu corpul ofițeresc. Pe cînd trenul sosea in gară era să se ciocnească cu două vagoane de pe­trol, din pricina unor dispoziții greșite Știri judiciare Firme.­ Următoarele firme noi s’au înscris la tribunalul Teleorman : An­gh­el M. Stănuțescu și Stănculescu Gh., manufactură și coloniale, sticlărie etc.: T.-Măgurele, Sterie Ion, băcănie, T.-Măgurele, Ghiță O. Popescu, coloniale, brașove­nie, fierărie, R.-de-Vede, Marin I. Rizescu: băuturi spirtoase, coloniale, brașovenie, vînzări și cumpă­rări de tot felul de producte, com­. Slo­bozia Trăznitu. Idem la Tribunalul Brăila : Hugo Mayer și Gustav Mayer, societate pen­tru comision de cereale și articole si­milare în țară și străinătate, cu răs­pundere limitată. Capital 50000 mărci. Sediul Brăila. Idem tribunalul Neamțu Moise Ilie­­zon, coloniale și făinărie „La Bucure­­șteanu„. Piatra, str. Cogălniceanu. Leon I. Catz, coloniale, cereale, că­­săpie și brutărie, com. Vaduri: Sigmund L Katz, comision, agentură și cereale în detail. Piatra, str. Parcu­rilor 15. Idem la tribunalul Dolj G. Salm etc. C-nne, sediul București și cu sucursală în Craiova, str. Lipscani No. 2, cu du­rata nelimitată, pînzărie Elvețiană. „La Wilhelm Teil“ pînzărie și manufactură. Abr. I. Medina, sucursală manufactură alte mărunțișuri tot în corn. Cetatea. Plecarea suveranilor Eri la ora 5.55 regele și regina au pă­răsit Capitala, plec'ând în Germania pen­tru a asista la înmormîntarea principelui Leopold de Hohenzollern, fratele suvera­nului. Peronul găzez era plin de lume oficială. Erau de față toți miniștrii, președinții de Cameră și Senat, un mare număr de de­putați și de senatori, membrii Curței de casație și de apel, un mare număr de o­­fițeri superiori, apoi numeroși membrii ai partidului liberal, foști miniștri etc. In afară de miniștrii actuali cu doam­nele și foștii miniștri liberali cu doam­nele, să mai cităm următoarele persoane notate în fugă : Mitropolitul primat, Episcopul de Bu­is.“. Vi~Tn , Mitropoliei Nifrin Proestea­nul, d-nai: Dissescu, Mișu Cantacuzino cu doamna, Jean Th. Fiorescu, Rah­ti­­van, Barbu Catargiu cu d-na, Barbu Păl­­tineanu, St. Sihleanu cu d-na, C. F. Ro­­bescu cu d-na, Eugeniu Stătescu, Petre Sfetescu, Anton Carp, P. Missir, Alex. Marghiloman, general Robescu, general Olchowski, maior Baranga-Sadovici, ge­neral Culcer, colonel Gheorghiu, G. G. Assam, I. G. Saita, Dimitrie Moruzzi, Ro­mulus P. Voinescu, Negrea, Th. Ciuflea, Alecu Pană, procuror Ciocîrdia, d-na Ru­bin, Gr. Cerchez, Constantinescu, subdi­rectorul poștelor, inginer Daniilescu, dr. general Teodori, etc. etc. Toate persoanele de pe peron erau în doliu. Doamnele purtau doliu mar­e. Regele și regina au sosit în trăsură închisă, fiind salutați pe tot parcursul cres Griviței și în curtea gării unde se strînsese un public enorm. Regele era îmbrăcat civil; el răspun­dea mai afectuos ca totdeauna la salu­tările mulțimei și părea foarte mișcat de manifestația mulțimea. Suveranii au plecat cu trenul N­rul III, partea întîia, la care s'a atașat vagoanele regale, fiind însoțiți de d. Kalenderu, ge­neral Vartiade, colonel Mavrocordat și camardinerul Zelos, Rep. Drama din strada Raionului — O mamă care se otrăvește îm­preună cu copilul ei — In str. Raionului No. 35 locuește o doamnă Maria V. Petrescu, împreună cu o copilă a ei, o fetiță mică. De câ­va timp d-na Petrescu ducea însă o viață conjugală nu tocmai liniș­tită și in cele din urmă bărbatul ei o părăsi, lăsînd-o în voia soartei atît pe dînsa cît și pe fructul căzniciei lor, ne­vinovata copiliță. Biata furase, altfel abandonată și lip­sită de orice sprijin, ajunsa într’o mi­zerie neagră. Ea ducea o lipsă îngrozi­toare, iar în zilele din urmă se văzu expusă să moară pur și simplu de foa­me împreună cu copila sa. Ne mai putînd suporta acest train DIMINEAȚA Azi Mării 31 Mai a apărut Fascicol;» î)9-a Răzbunătorul Săracilor — MARE ROMAN POPULAR — Mîine Miercuri 1 Iunie va apare Fascicola 47-a Jîisterele parisului - MARE ROMAN SOCIAL — —­­5 bani in toată țara —■ > V » T >»tr­i­v­igii, chinuit, și amărîtă de cruzimea soțului ei, care nu mai voia să știe nimic des­­­pre cele două ființe pe cari le părăsise fără nici un pic de remușcare, biata femeii luă hotărîrea extremă de a cur­­­ma odată pentru totdauna cu suferințele. In acest scop, își procură o cantitate de spirt denaturat și oă­ după prin» încercă să se sinucidă. Înghițind o parte din această otravă. După ce bău o por­țiune destul de respectabilă, nenorociți mamă mai avu încă energia de a face și pe copila ei să bea restul de otravă. Din fericire însă toxicul nu-și făcu efectul, și la viezele de durere ale cor­­pilei, alergară m­ai mulți vecini cari să­riră în ajutorul celor două victime. Atit mama cît și fiica, fură duse la spitalul Colentina. Se speră că ele vor scăpa cu viață, Bej». Ultime informații Tragerea premiilor „Dimineței” Tragerea premiilor noastre se va face in ziua de 1 Iunie viitor. La­ această tragere vor lua parte toți abonații noștri pînă la această dată. E în interesul tuturor cititorilor Dimineței ca să sa abo­neze pentru a putea cîștiga. Premii în bani de 3000 de lei și obiecte în valoare egală și pe care le publicăm în fie­care zi. Un abonament la ziarul Dimineața este numai: Pe an 18 lei, pe seara luni 9, pe trei luni 4.50, pe o lună 1.50. • Senatul va lua azi în discuție pro­ectul pentru modificarea legei po­liției. D. Vasile Lascar va vorbi contra proectului.­­D. Mihail Vlădescu, ministrul instruc­țiunei publice a vizitat ori­d. a. Tea­trul Național, unde i s’au dat explica­țiile necesare de către d. Al. Davilla, directorul general al Teatrelor.­­D. N. Demetrescu-Radu, a trecut cu succes examenul anului al II-lea de la­­conservatorul din București, cu rolul actorului din Hamlet. Consiliul general de Vlașca a fost convocat în sesiune extraordină, spre a vota summa necesară pentru studiile li­niei de interes privat Giurgiu-Blegești. S’a prezentat ministrului lucrărilor pu­blice un devis sumar de costul aces­tor studii. Conciliul do miniștii « .«pasulroti oa o cutarea în regie a lucrărilor de recon­strucție în mod definitiv a podului de peste rîul Bahliului, pe șoseaua Iași — Tg.­Frumos, în sumă de 40000 leî. © Elevele institutelor Bolintineanu și Miilor Verghi din Capitală au făcut Sîmbătă sub conducerea profesorilor de chimie respectivi o vizită fabricei de bere Bragadiru. •In delegația județiană de Botoșani s’au ales membrii d-nii Cristescu, Cio­­lac și G. Codrescu, iar supleanți d-nii Gherghel, C. Praporgescu, și G. Per­­siceanu. • Casa Școalelor își mută birourile sale din ministerul instrucțiunei, în strada Știrbey-Vodă, unde a fost internatul li­ceului Sf. Sava. Din această cauză timp de 4 zile, serviciul acestei instituțiuni, va fi sus­pendat. • Birourile Casei Bisericilor au fost mu­tate din str. j.Fontîne d in str. Romană No. 28, într’un imobil închiriat de mi­nister.­­Primîndu-se mai multe plîngeri la ministerul Cultelor, contra preotului E­­nescu de la biserica Misimezeo, din­ partea epitropilor și enoriașilor, minis­terul a însărcinat pe d. Take Stănescu defensor ecleziastic, să facă azi o an­chetă la fața locului. © Sîmbătă, 28 Maiü, a doua zi de Ru­salii izraelit, marele rabin Taubes, a o­­ficiat în sinagoga din str. Mămulari, în mijlocul unei afluențe mari, un paras­tas solemn pentru odihna sufletului prin­cipelui Leopold de Hohenzollern. Sulurile sfinte scoase din altar, au fost ținute de președintele Froimovici și de membrii comitetului sinagogei. • Duminică 6 Iunie d-na Smara va ți­ne la Iași in aula universităței, în pro­fitul Ligei Culturale, conferința sa „De la București la capul Nord — Schițe și impresiuni de călătorie (Danemarca, Suedia și Norvegia), cu 42 de protec­­țiuni electrice.­­Societatea de chirurgie va ține șe- FOIȚA ZIARULUI „DIMIN­E­A­Ț­A» 36 — Tragedia marelui duce Sergiu Mare roman rus de actualitate DE OLGA. LEONTIEFF PARTEA II CAP. H. —Protestul d-voastră îl puteți adăuga In procesul verbal pa care-l vom­ face. In ceea ce privește însă ordinul de ex­pulzare, trebue să vă spun că arătarea lui nu-i o datorie, și că nu găsesc nici un motiv ca pentru d-voastră să se facă o excepție. — Fără da ordin de expulzare în scris nu sînt silit să mă conformez po­­runcel ce mi se dă, — zise din nou Sharp. — Vă dau cuvîntul meu—zîmbi ba­ronul Ostadken — că cu toate astea va trebui să vă conformați ordinului ce vi se dă prin mine, de a părăsi pămîn­­tul rusesc. In această vedere, nu’l așa că vreo cîțîva jandarmi nu vor fi de folos!? Apoi deodată schimbînd tonul: — Lucrul cel mai cuminte pe care țl puteți face, este să întoarceți spate­le Rusiei. Cu noi nu e bine să te joci, și dacă sînteți expulzat dintr’un ordin superior, apoi atunci de­sigur că sunt motive puternice pentru aceasta. Tele­grama dv. de astăzi, de pildă, ne-a că­zut în miinî printr’o întimplare : a ciuma știți totul —• Ia asemenea împrejurări, nu îmi mai rămîne, pare-se, nimica de făcut decit să’mi fac pregătirile de plecare.— Vom­ face, totuși, încă demersurile pe care le cred necesarii, pentru ca să nu fiu­ silit să părăsesc țara așa, ca un simplu servitor gonit, țara în care am locuit mai mult de zece ani. El se ’nclină ușor înaintea baronului și părăsi Ochot­y-Rjad. Apoi, Sharp se duse direct în piața Siberiei, unde se afla consulul gene­­ral englez, și întrebă de consulul ge­neral. —Excelența sa e la clubul englez —îi spuse servitorul—și dacă aveți să-i vor­biți ceva absolut presant, binevoiți, vă rog, a găsi pe senioria sa în strada Sor­­puchow. Clubul se află acuma în casa cu numărul opt. Sharp se duse acolo, și în adevăr, găsi pe consul în camera de citit, lîngă dîn­sul cu o sticlă de Apollinaris și afundat în „Gazeta St.­James“. In elegantul consul general recunoaș­tem pe vechiul nostru cunoscut Fitz- Marsh­all care, într’un timp relativ scurt făcuse o carieră atît de frumoasă, fiind de doi ani deja consul general clasa întîia la Moscova. Sharp se găsi foarte încîntat de a se afla înaintea lui. — Ah, Mr. Sharp—zise lordul prie­tenește — în sfîrșit iară ești de văzut ? Dar unde stai tot ascuns ? — Vin să vă plictisesc cu o rugă­ciune pentru mine foarte importantă — răspunse Sharp. Trebue să părăsesc Moscova pînă’n douăzeci și patru de ore și ași voi să vă rog, ca în calitatea d­v. de reprezentant al Angliei aci, să in­terveniți în favoarea mea. Ziaristul povesti apoi consulului ge­neral uimit întîmplările din acea zi, și lordul promise că va lua măsurile cele mai imediate pentru ca ordinul de ex­pulzare să fie retras. El se duse în ca­­binetul de scris și făcu­t depeșă con­sulului englez la Petersburg de a cere ministrului de interne retragerea ordi­nului de expulzare. Că telegrame diplomatice nu vor fi oprite, asta era mai mult ca sigur, și astfel Sharp era liniștit știind că te­legrama va trebui să ajungă la desti­nație. — Și acuma,—zise lordul Fitz-Mar­­sh­­all reîntorcîndu-se în sala de citit— albi curajj Mr. Sharp. gMîine dimineață răspunsul domnului consul de la Peters­burg va fi aci. Nu mă îndoesc că ex­celența sa va interveni astfel, în­cît vei rămîne și de aci înainte la Moscova. Un păhăruț ? Stewartul cu talpa de cauciuc a san­dalelor sale intră fără a face zgomot și puse pe masă cîteva ziare apărute după masă. Mecanicește ambii domni desfăcură gazetele și străbătură cu privirea conți­nutul lor. Deodată Fitz­ Marcshall ex­clamă : — Ah, asta­ e interesant!—Ai văzut? — Ce anume? întrebă Sharp. Din obic­nuință, el citise mai intiia ultimele depeși de după masă. — Poftim, citește! Gorky a fost pus în libertate, azi după masă. Ziaristul își mușcă buzele. Foarte limpede, el își dete seama că această notiță fusese dată publicității, numai ca să existe un motiv, pentru care dînsul să fie expulzat. El citi: „Precum vă comunică poliția impe­rială, scriitorul Alexei Pușkoff, cunos­cut sub pseudonimul Maxim Gorky, care fusese arestat în urma agitațiilor de erî, a fost pus în libertate astăzi la prînz din ordinul guvernatorului gene­ral, alteța sa imperială marele duce Sergiă Alexandrovich „Gorky a părăsit imediat Moscova plecînd spre Petersburg.“ — Asta-i puțin cam neplăcut,— zise Sharp după o clipă.— Guvernatorul ge­neral n’a fost de loc inspirat de o in­tenție bună în favoarea mea. — Cu atit mai puțin, cu cît găsesc aci o a doua notiță, care se raportă la persoana d-tale,— luă cuvîntul consu­lul general, și citi cu voce tare: „Corespondetul de aci al lui «Daily Mail» gazetă care apare la Londra, d. Reginald Sharp, cunoscut pentru ata­curile sale sistematic räuvoitoare la adresa Rusiei și intereselor ei, a primit astăzi, prin domnul director de poliție, baronul Ostacken, ordinul de expulza­re din partea guvernatorului general al Moscovei, alteța sa marele duce Sergiu Alexandrovich „O percheziție făcută în locuința lui Sharp a găsit grave scrisuri în sarcina sa și pe cari expulzatul le preparase, desigur, pentru opera sa meschină și räuvoitoare. — Asta-i infam! — strigă Sharp să­rind în picioare.— Excelența voastră poate fi convinsă că în toate acestea nu e nici o fată de adevăr. — Sînge rece numai !—căută Fitz Marschail să liniștească pe englez. — Ștm foarte bine pînă la ce punct tre­­bue redusă notița asta. Dar la Peters­burg... Asta vrea să zică... stăi ? Nu­­ înainte de ajunge ziarele aces­tea la Petersburg, avem răspunsul con­­sulului de acolo. — Dar corespondenții de aci a zia­relor din Petersburg vor telegrafia de­sigur faptele ziarelor respective. —zise ziaristul consumat în ziaristică. — As­tă seară încă, totul se va afla la Peters­burg. — Hm... Totuși, putem aștepta să vedem care va fi răspunsul excelenței sale. Pînă atunci, pentru orice eventu­alitate îți poți face geamantanele. Deodată în piața Unirii se auzi un mare strigăt și chiar prin case, cu fe­restrele închise, se putea distinge : — Ura Gorky! Ura Sergins Aloxan­­drovicl! Jos englezii! Consulul general privi zîmbind pe Sharp: — Notițele în gazetele de seară par a-și face efectul.Czornata Sotiya se în­suflețește pentru marele ei duca și prin țipetele de. Gorky, simpatice poporu­lui, se adună și mulțimea, ca să strige aclamînd pe marele duce. Natural, prin asta ne luăm poziția și noi englezii... înainte ca Sharp să fi putut răspun­de ceva, o piatră zbură pe una din fe­restre, al cărei geam se sfărîmă in mii de bucăți, lovind apoi o oglindă mare, care se prăbuși în fărîme. — Hoho, dar avera se îngroașe—stri­gă Fitz Marsh­all,— voiți porunci să se închidă obloanele ! Și deja servitorii alergară a feres­tre, le deschiseră, apoi lăsară jos o­­bloanele. Jot însă, poliția veni în gra­bă și împrăștie imediat mulțimea. Un sfert de oră mai tirziu, Sharp plecă în trăsură închisă acasă, unde începu să-și facă preparativele de ple­care. El nici du-și date seamă cum tim­pul trecea de repede, și nu fu puțin mirat, cînd servitorul care îl ajutase la împachetat îl întrebă deodată dacă n’ar dori să ia nimic cu dînsul. — Ah, da — dar cît e ceasul ? între­bă Sharp. — Zece ore și jumătate — răspunse servitorul. — El, haide, adu-mi ceva mezeluri și cîteva fructe. Servitorul se depărtă. Să tot fi lipsit el ca la vreo cinci minute, cînd soneria se agită. Sharp se uită prin fereastra de la ușa vestibulului și apoi desch­ise în grabă : lord Fitz Marsh­al intră. — Eu, facă-mă! — strigă lordul bi­ne dispus, după ce puse pe un fotoliu! pălăria și bastonul — facă-mă ! Totul e în cea mai perfectă ordine. Poftim citește. El întinse ziaristului o telegramă, care conținea cuvintele: „Afacerea e aranjată. S’a trimes po­­runcă telegrafică directorului de poli­­ție să retragă ordinul de expulzare. Ca telegramă va fi trimisă din cancelaria țarului către marele duce. %

Next