Dimineaţa, iunie 1905 (Anul 2, nr. 476-505)
1905-06-01 / nr. 476
Mercur! 1 Iunie 1905% COMOARA AVENTURIERULUI N An țari neem €>^enie !Despărțirea lui Mico de ofițerul englez. — Plecarea ofițerului Însoțit de indianul căruia ertase viața. — Promisiunea de a nu prăda drumul și secretele oconeilor. — Venirea unei bărci mari cu opt oameni. — Cei doi comandanți.— Ursul mergând în sat. — Mico cunoaște pe ofițerii englezi și știe cît sînt de viteji, dar aci în pădurile noastre vitejia lor n’are ce căuta. Fratele meu n’ar fi reușit niciodată să găsească drumul spre ai săi și ar fi murit de foame în pădure ! — Dacă ași putea cel puțin să ajung la Mississipi, zise tînărul. — Drumul pe care fratele meu cel tînăr îl are înaintea sa e foarte lung și corăbiile poporului său, sînt departe. De aceea vine înapoi în satul oconeilor. Tinerii mei războinici vor fuma cu dînsul, iar fetele noastre tinere îl vor cînta mereu. Peste puțin o să vie la noi șeful lacului sărat. Mico o sä ’l roage ca să te ducă în bărcile sale la ai tăi. — Dacă ar face aceasta, răspunse tînărul, ai moi l-ar duce, drept răsplată, la spînzurătoare. — Oare șeful lacului sărat e în războiu cu ai tăi ? întrebă Mico. — Dar, dar el e un bandit, un pirat, care fură și pradă și de aceea merită ștreangul." — Fratele meu cel alb, zise apoi Mico, are dreptate ; el trebue să se întoarcă la ai săi. Dar vrei să ’mi juri că n’aî să trădezi niciodată drumul care duce la wignamurile oconoilor? — Am și jurat-o fetei tale. — Vrei să mi-o juri și mie? — Jur din nou, zise tînărul cu un aer solemn. — Mai vrei să 'mi promiți că n’ai să spui niciodată că între Mico și șeful lacului sărat au fost legături de prietenie ? — Promit și aceasta. Șeful puse atunci mina pe urmarii tînărului englez și zise : — Mico o să-i curețe drumul de spini și o să-l dea un însoțitor. 25 Drumul însă e lung și fratele meu o să sufere de foame. Zicînd acestea scoase o mare cantitate de mîncăruri pe cari le dete tînărului și curînd după aceea, ofițerul englez însoțit de indianul Milimah, acela căruia ertase viața, se depărtă, îndreptîndu-se spre Mississipi. * Două zile după întoarcerea lui Mico, o barcă aluneca pe fluviu în sus. Opt bărbați se aflau într’însa, dintre cari șase țineau lopețile, iar doi comandau. Barca cea mare se opri în golful cel mic unde se oprise și barca cea mică a englezului. Cei doi bărbați examinară cu atenție barca, își șoptiră puțin și apoi se coborîră pe țărm. Unul din oi rămase la țărm, pe cînd colalt se îndreptă spre locuința lui Mico. Acesta era de mărime mijlocie, obrazul lui era bronzat de soare și înconjurat de o barbă neagră. Ochii scînteetori cum și ciupiturile de vărsat de pe obrazul lui nu-i dădeau tocmai un aspect plăcut. Hainele lui erau compuse dintr'o scurtă jachetă albastră, din pantaloni scurți de aceeași culoare, cum și de o capelă, așa cum poartă marinarii. Cînd străinul se apropie de sat, el observă că războinicii mai bătrîni părăseau tocmai coliba unde se țineau sfaturile și că se apropiase de wigwamurile lor cu privirea serioasă și preocupată. Se părea că voese pare că să evite pe noul sosit. Dînd din cap, pentru că nu-și putea explica o asemenea atitudine, el intră în casa lui Mico. — Am venit, amice Takeah strigă el șefului, care stătea întins pe patul lui. Nu e așa, eu sînt un om de cuvînt. Am umblat toată ziua și toată noaptea pe apă numai ca să vin mai repede aci. Acum însă mi-e tare foame și sete. (Va urma) Știri din străinătate „Gaulois“ spune că directorul unui ziar american a oferit împăratului Wilhelm suma de 100.000 lei, pentru a feri în ziarul lui un articol asupra războiului din Extremul Orient. Bine Înțeles, împăratul nu a primit grațioasa ofertă a ziaristului.* Unele ziare englezești anunță căsătoria prințului Eitel Friederich de Prusia, al doilea fiu al Wilhelm II, cu prințesa engleză Victoria Eugenia de Battenberg.* Generalul Stoessel își petrece timpul în pelerinajul pe la diferitele mînăstiri rusești. * Un ofițer prizonier în Japonia povestește că, înainte de a intra în marea Japoniei, Rojdestvensky a convocat un consiliu de război și pe bordul cuirasatului „Nicolae I“. La acest consiliu au l dat parte mai toți ofițerii. Consfătuirea ținu cîteva ore; mai toți erau convinși de majoritatea flotei rusești și de victoria apropiată. Un amiral bătrîn însă se ridică și zise că el e pentru ocolul prin oceanul Pacific, pentru că dușmanul o tare și să nu se riște prea mult. La aceste cuvinte se ridică o furtună de protestare. Toți strigară că vroesc lupta cu orice preț și că o să zdrobească pe japonezi. Rojdestwensky ceru atunci să i se dea o jumătate de oră timp de gîndit, după care se întoarse zicînd că a hotărît trecerea prin Tsușima și forțarea japonezilor la luptă. La auzul acestora, ofițerii tineri izbucniră în aplauze entuziaste, se îmbrățișară și băură șampanie. Rojdestwensky propuse să se bea în sănătatea și spre fericirea flotei și a patriei. Paharele se umplură din nou. Cind consiliul se retrase muzicele începură a cînta pe toate vasele imnul național. Ofițerii nu știau că ei votaseră moartea lor și a flotei. Cînd flota eși la 18 Main st. n. din apele Annumului, Rojdestwnsky semnală echipagilor: „peste o săptămînă se va hotărî soarta Rusiei. Jerfiți-vă viața pentru dragostea către patrie“. Ceea ce a urmat se știe. * Crescătorii de porumbeii din Belgia au suferit o penderea grea. Trimițind in Franța 200000 de porumbei,numai 100000 s’au întors. Nu mult după punerea în libertate a păsărelelor, se ridică un vînt puternic la care porumbeii nu putură să reziste, și astfel perită cu miile. Zilele din urmă a fost înmormînt la Londra celebrul spărgător și ea erre Jimmy Hape. Acest Jimmy Hape, după o viață bogată în pungășii, s’a retras din «afaceri“ s’a stabilit ’într’un cartier sărac din Londra și a cheltuit întreaga lui avere, făcută din jaf, în opere filantropice și în faceri de bine. Mii de oameni au însoțit cadavrul la cimitir și cîțiva oratori din popor au celebrat virtuțile lui. Scrisoare din Italia — Corespondența „Dimineței“ — .Roma, 28 Mai Congresul partidului radical Eri ș a început congresul partidului radical. Discuțiunile de pînă acum au fost foarte vii, dar fără să producă dezbinarea partidului. Toate chestiunile de ordin politic social, financiar, militar și religios, s’au trecut în revistă. Una dintre chestiunile cele mai dezbătute a fost aceea a autonomiei comunelor și partidul a sfîrșit prin a vota în unanimitate ordinea de zi pentru autonomia cea mai absolută subordonată numai vigilenței unui magistrat independent. S’a votat mai inti un referendum ca un dig contra exceselor posibile și frecvente ale partidului de la guvern contra municipalităților, mai ales în materie de finanțe și impozite. In ceea ce privește grevele, congresul s’a pronunțat contra grevei în serviciile publice și în favoarea arbitragiului obligatoriu la egalitățile de drepturi și la neînțelegerile dintre patroni și lucrători. In materie religioasă, congresul, fidel tradițiunilor partidului radical, a afirmat necesitatea ca puterea ecleziastică să fie subordonată puterei civile. Cît despre chestiunile actuale și anume în chestiunea militară două tendințe diverse s’au afirmat: radicalii burghezi, pentru a spune astfel, cari susțin necesitatea cheltuelilor militare și radicalii socialiști cari din contra sunt de părerea socialiștilor puri, considerînd cheltuelile ca inutile. La sfîrșit, congresul a aprobat ordinea de zi a raportorului care propune de a ține vie agitațiunea în țară contra noilor cheltueli militare, cele deja înscrise în budgetul național fiind suficiente dacă sînt bine întrebuințate, necesități u Tortarei. Ecoulle construcțiuni maritime Corriere della Sera anunță că noile construcțiuni maritime proectate de guvernul italian, se vor executa la uzina Krupp din Essen. După polemicile îndreptate în acest ultim timp contra stabilimentelor naționale, italiene, această noutate produce o via impresiune. Voiajul de nuntă al Kronprințului Kronprințul Germaniei va face voiajul sau de nuntă în Italia. După ce va vizita Roma, prințul imperial și prințesa vor petrece cîteva zile la Neapole, unde vor fi oaspeții ducelui de Aosta. ■sSttti Contingentele militare Un nou consiliu de miniștri a hotărît mărirea cu încă 11 milioane a creditelor militare, pentru a se chema sub arme un contingent militar mai mare, fiindcă s’a dovedit că chiar dacă această sumă nu e prevăzută în bugetul ordinar, ea tot se cheltuește fiindcă acctualul, contingent nefiind suficient, el trebue mărit în fiecare an cu noul chemări care costă uneori mai mult decît 11 milioane. Această experiență s’a făcut și anul trecut, cînd cu obstrucțiunea feroviarilor. Atunci trebuia armată pentru ca să menție ordinea, armata activă nefiind suficientă, s’a recurs la noul chemări care pe lîngă că necesitau trecere de timp în acele momente grave au costat și foarte mult. Avîndu-se în vedere toate acestea, ministrul de războiu va propune în parlament mărirea creditului cu 11 milioane, pentru chemarea sub arme a unui contingent mai mare. Currierro. Curtea cu Juri.Azi se va deschide cu solemnitatea obicinuită, prima sesiune de Iunie a Curței cu jurați de Ilfov. Curtea va fi prezidată de d. consilier Grigore Ștefănescu. Cm. ........................ ujMBam VIAȚA POLITICA La sfîrșitul sesiunei îmi place să dau mare atențiune ultimelor zile ale sesiunilor parlamentare. Dacă în aceste zile nu se fac discuții importante, dacă nu se votează legi organice,se trec însă cu o repeziciune uimitoare, o serie de legi de interes local. Acele legi sînt menite să schimbe, mai întotdeauna, cu desăvîrșire starea de lucruri în localitățile pentru cari se fac. Cu toate astea acele legi nici nu sînt cercetate serios de către parlamenti. Ele sînt cerute, dacă nu impuse guvernului de către deputații și senatorii din localitățile respective și guvernul la învestește cu autoritatea puterii executive și face să fie votate. Iaduceți-vă în localitate și întrebați pe majoritatea locuitorilor: ce zice despre schimbările făcute prin lege ? O să vi să răspundă invariabil că sunt rele acele schimbări. Cu toate astea, guvernele nu se pot opune la cererile deputaților și senatorilor, pentru că au interes de dînșii și deci îî satisfac. Dacă nu s’ar face la noi politica așa cum se face, desigur că ar fi mijloace ca să se evite greșelile ce se fac în această privință. Chestiunile locale cari «se tranșează într’un fel sau într’altul prin legile propuse de parlamentarii respectivi, pot avea influențe funeste asupra viitorului acelor orașe. Guvernele ar putea numi comisiuni cari să studieze acele chestiuni și în urmă să se propue legile bazate pe acele studii. Dacă comisiunile ar proceda în mod imparțial, desigur că nu s’ar mai da loc la diferite acte de favoritism sau de răzbunare. Dar așa cum se face politica la noi, nu se poate aștepta o îndreptare. Partidele vor greși pe rînd, satisfăcînd interesele partizanilor și izbind în interesele comunelor sau județelor. C. Dem. Deraiarea din Mircești Sfărîmarea unui vagon.—Stricarea liniei. — Intîrzierea trenurilor pe linie. Din gara Mircești ne sosește știrea, cu ori la ora 3 și 20 a deraiat în localitate trenul 852, care venea din Pașcani. Deraiarea s’a produs din pricina ruperea unei osii de la un vagon de marfa. Din această pricină au deraiat mai multe vagoane. Vagonul deraiat s'a sfarîmat. Pagubele sunt da vre-o citeva mii de lei. Expresul de Berlin a stat trei ore la Mircești pînă s’a reparat linia. Palatul justiției Funcționari necinstiți.—N. P. Rădulescu fost notar în comuna Slăvești (Teleorman), în dorința lui de a fi și casier comunal, a falsificat o încheiere a acestui consiliu, prin care se recunoaște în această funcție. Tribunalul și Curtea de apel, l’a fi condamnat la 2 ani închisoare corecțională. Curtea de casație i-a respins recursul. Un alt funcționar incorect esi N Niculescu, care pe cind era copist b grefa judecătoriei ocolul 6, a săvîrșit fapte incorecte. Condamnat în lipsă și 6 luni închisoare, de trib. Ilfov, sentința a rămas definitivă. Arestat în cele din urmă pentru a face pedeapsa, el a făcut contestație l executarea mandatului. Contestația i fost respinsă. Proxenetă condamnata. — Popp Grlmblat din Brăila, fiind condamnați la 7 luni închisoare pentru odiosul fapt de a fi ademenit și vîndut fete minore a făcut recurs în casație, contra decizie condamnatoare. Curtea i-a respins recursul. Spărgător recidivist.— Mitică Cornățeanu dat judecățor pentru faptul de furt cu spargere, a fost condamnat ca recidivist la 6 ani închisoare corecțională. Făcînd apel, Curtea I a respins acea apel. Corpurile legiuitoare «AMEKA — Ședința de la 30 Halti — Ședința s’a deschis la ora 2.10^ p.^m. mb preșidenția d-lui Toma Cămărășescu. Pe banca ministerială d-nn general Manu, Take Ionescu și H. Vlădescu, IV Emil Lahovary face conform regulamentului a doua lectură propunere l I o modificare a regulamentului ^Camerei, la capitolul recunoașterilor și împămîntenirilor. Se votează cu 53 bile alba și 10 noi .ro împămîntenirea d-lui A. Popper. ^ Se votează proectul de lege din inițiativă parlamentară prin care se înființează o catedră de chimie agricolă și una de chimie tehnologică la universitatea din Iași. Se votează proectul de lege prin care se cedează minist cultelor, localul fostei monetarii a statului. D. ministru general Manu depune în sumele d-lui ministru de interne următoarele proecte de legi: 1) relativ la autorizarea ministerului de a pune la dispoziția Creditului Agricol, suma ce eventual, va rămîne din creditul acordat de 7.850.000 lei, ca avans pentru plățile ce are de făcut pentru porumbul distribuit sătenilor; 2) proectul votat de cameră și amendat de Senat prin care îi ratifică convenția încheiată între P. 5. S. episcopul de Buzău și primăria acestui oraș, relativ la spitalul „Gîrlași“. D-sa mai depune proectul prin care se face un schimb de terenuri între ministerul de război și și cel de instrucției proectul prin care ministerul de demenii este autorizat să cedeze celui dinstrucție, localul fostului penitenciar Dobrovăț. Se cere și se admite urgența. Se votează indigenarea d-lor: Correjiu Mărgineanu, Toma Dinischiotu, Sp. Davidescu, Bogdan Raiovici, C. Heferling, B. Ghenciu, dr. Vaideanu, C. Georgescu, N. Almășeanu, Marcu Kajralic. Sînt nule voturile pentru împănîntenirea d-lor I. Soculschi, Ns. Onl’Onbaum, I. Sterian, L. Juster și Gh. Dineseu. Ședința s’a ridicat la ora 4 și 25. SEBT AT üli — Ședința de la 30 Halfi — Prezidează d. Ghica-Deleni, vice-președinte. Pe banca ministerială sînt d-nii Cantacuzino, general Lahovary, I. Grădișteanu, I. Lahovary, Bădărăfi. D. general Lahovary depune legea votată de Cameră pentru înfințarea unor Case de “economie a funcționarilor ministerului de finanțe. Se admite urgența. D. Bădărău depune proectul pentru modificarea unor articole din legea judecătoriilor de ocoale. Se votează convenția de arbitraj încheiată la 14 Mai o, între Romînia și Belgia. D. I. Grădișteanu depune proectul pentru crearea unui fond special al serviciului maritim român. D. Cantacuzino depune proectele pentru modificarea legei poliției; pentrumprumuturile orașelor Craiova de 7 miioane, T.Jief 300.000 și Pitești 100.000 el; pentru recunoașterea orașului Sinaia ca stațiune climaterică și înființarea unor taxe în folosul orașului. * Se ia în discuție proectul pentru modificarea unor articole din legea de timbru și înregistrare. D. Lascar observă că proectul aduce stingere legei judecătoriilor de ocoale se până azi în Senat. Ca să sa înlăture răul, să se voteze întîi și proiectul pentru modificarea legei judecătoriilor. D. Ion Lahovary declară că modificările legei timbrului sunt în legătură cu contenciosul administrativ. Legea se votează. D. Vlădescu depune proectul pentru recunoașterea calităței de persoană morală societăței „Țesătoarea.“. Scumpirea peștelui D. M. Panu își dezvoltă interpelarea relativă la scumpirea peștelui. D-sa critică administrația pescăriilor statului și nu se împacă cu taxele pe cari acea administrație le încasează de la pescari. Statul, în chestia peștelui, voește să se îmbogățească în dauna cetățenilor, făcînd să se scumpească peștele. Termină rugînd pe d. ministru al domeniilor să ia măsuri pentru ieftonirea peștelui. D. I. Lahovăry, ministrul domeniilor, mulțumește interpelatorului că a fost moderat, căci campania dusă în contra serviciului pescăriilor statului, era dintre cele mai violente. Acea campanie a fost condusă de un fost candidat liberal la alegerea de la Galați. Foștii arendași aui perdut un bun venit, de 1.600.000 lei pe an, care intră în casa statului. Angrosiștii pescari au indus lumea in eroare cu o petiție falsă. S’a mers pin’ acolo ca d. dr. Antipa a fost amenințat cu moartea, dacă va merge să inspecteze pescăriile statului. In chestia taxelor, spune că azi se încasează taxele în raport cu producția bălților. Dacă o baltă produce pește puțin și pescuitul e greu, taxele regiei sînt mici; dacă o baltă produce pește mult și pescuitul e ușurat prin lucrările făcute de stat, taxele sînt mai mari. Foștii antreprenori, s’au cartelat ? și cumpără peștele eftin spre a-l vinde scump. Din cauza lor s’a scumpit peștele, iar nu din cauza administrației pușcăriilor statului. Cînd statul a voit să vîndă peștele sărat direct la consumatori, angrosiștii au protestat, spunînd că se ruinează comerțul. Am de gînd să organizez un serviciu de vînzare al peștelui, așa ca să treacă de la stat la oltenii detailiști (Vil apl). Dar dacă vom face astfel, desigur că iar au să protesteze angrosiștii, iar au să facă o campanie. Arată că peștele care la noi se vinde cu 80 bani, exportat la Viena se vinde acolo cu 1 leu și 70 bani. Taxele nu se pot scădea, căci se ia o taxă de 10 bani pentru cîntărirea a 100 kgf. pește și se mai la 2 lei și 50 bani pentru dreptul de a pescui pe tot timpul unui sezon. Aceste taxe sunt cu totul minime. Discuția se închide. D. Vlădescu depune proectul prin care ministerul de finanțe cedează celui de instrucțiune publică localul fostei monetară a statului. La intervor tește ordinea zilei și se votează proectul de lege prin care: profesorii de curs secundar și superior pot fi numiți miniștrii, secretari generali, directori de administrații speciale, prefecți, directori de prefectură, primari sau ajutori de primari, cu rezerva ca, odată cu încetarea insărcinărei la care au fost chemați, să’șî reia de drept catedrele ce au avut, cu toate drepturile ciștigăte in învățămînt. Se votează proectul pentru modificarea unor dispozițiuni din legea pentru urmăriri. Se votează legitimarea tabloului adițional de patentări, iar impunerile făcuta pe baza lui sînt și rămîn valabile. Se citește proectul pentru modificarea legei consiliilor județene, în sensul ca membrii consiliilor județene se aleg pe 4 ani, calculați de la data alegerei. D. Vasile Lascar face declarația că va vota atît această lege, cît și pe aceea care fixează alegerea pe 4 ani a consiliilor comunale. D-sa spune că trebue ca toate partidele să contribue la reducerea clientelei politice. Propune guvernului să ia listele electorale din mina consiliilor comunale și să le dea justiției. (Apl.) D. general Manu felicită pe d. Lascar că a procedat astfel, deosebindu-se cu totul de modul cum vorbesc d-nii Sturdza, Ferechide și Bruțianu, cari au declarat că vor desființa legile făcute de conservatori. (Apl). Se declară de aceeași părere cu d. Lascar în ce privește darea listelor electorale pe seama justiției. D. Lascar Rog să nu fiu pus în contradicție cu amicii mei politici din Senat și Cameră, căci nu este nici o contradicție. Nimeni nu a declarat că vom desființa toate legile conservatoare. Noi, cînd vom reveni la guvern, vom căuta să îndreptăm unele și să înlocuim altele. (Aplauze). D. general Manu. E bine că faceți această rectificare în numele partidului liberal și luăm act de ea. Discuția se închide și legea se votează. Se descarcă chestorii Senatului de socotelile respective. Se votează împămîntenirea d lui Pop Iuliu directorul ziarului Bukarester Tageblat. Se votează modificarea legei comunale, în sensul ca să se aleagă pe 4 ani consiliile comunale. Se votează legea prin care excedentul din exercițiul 1903 — 1904 se disribue astfel: 83.550 lei pentru continuarea lucrărilor de construcțiune a muzeului de istorie naturală și arhivelor statului și 120.000 lei pentru construirea unei moschee la Constanța. Se împămintenește de Iancu Demetriadi, domiciliat în Puțeni, jud. Tecuci. Ședința se ridică la orele 6 date de serviciul de mișcare, relativ la primirea acestui tren. Nenorocirea era să lovească în primul rînd pe ofițeri, deoarece, aceștia erau în vagonul, ce venea imediat după locomotivă. In caz de ciocnire violentă locomotiva ar fi încălecat vagoanele de petrol și în orice caz s-ar fi sfărîmat cel puțin vagonul ce venea după dînsa. Mecanicul Dumitru Nicolae văzînd de departe primejdia, dădu contra presiune mașinei sale. Roatele începură a se învîrti in sens invers, totuși mașina continuă să patineze pe șine, sfărîmîndu-se în bucăți. Trenul n’a putut fi oprit instantaneu și o ciocnire mică se produse, totuși fără urmări serioase. Roatele de dinainte ale mașinei 711 care trăgea acest tren au fost îngropate în pămînt. In urma mai mulți ofițeri strîngînd mina mecanicului au vrut să-i dea o recompensă bănească, dar el a refuzat. Mi. O mare nenorocire evitată Un întreg regiment în pericol de moarte.Evitarea catastrofei prin prezența de spirit a unui mecanic. Un ofițer al regimentului 28 Radu Negru ne aduce la cunoștință o mare nenorocire, ce era să se întimple în Gara de nord, și care a fost înlăturată, mulțumită prezenței de spirit a unui mecanic, Dumitru Nicolae. Iată cum s’au petrecut lucrurile: In gara de nord sosea un tren compus din 60 vagoane, în care se găsea trupa regimentului 28 Radu Negru dmpreună cu corpul ofițeresc. Pe cînd trenul sosea in gară era să se ciocnească cu două vagoane de petrol, din pricina unor dispoziții greșite Știri judiciare Firme. Următoarele firme noi s’au înscris la tribunalul Teleorman : Anghel M. Stănuțescu și Stănculescu Gh., manufactură și coloniale, sticlărie etc.: T.-Măgurele, Sterie Ion, băcănie, T.-Măgurele, Ghiță O. Popescu, coloniale, brașovenie, fierărie, R.-de-Vede, Marin I. Rizescu: băuturi spirtoase, coloniale, brașovenie, vînzări și cumpărări de tot felul de producte, com. Slobozia Trăznitu. Idem la Tribunalul Brăila : Hugo Mayer și Gustav Mayer, societate pentru comision de cereale și articole similare în țară și străinătate, cu răspundere limitată. Capital 50000 mărci. Sediul Brăila. Idem tribunalul Neamțu Moise Iliezon, coloniale și făinărie „La Bucureșteanu„. Piatra, str. Cogălniceanu. Leon I. Catz, coloniale, cereale, căsăpie și brutărie, com. Vaduri: Sigmund L Katz, comision, agentură și cereale în detail. Piatra, str. Parcurilor 15. Idem la tribunalul Dolj G. Salm etc. C-nne, sediul București și cu sucursală în Craiova, str. Lipscani No. 2, cu durata nelimitată, pînzărie Elvețiană. „La Wilhelm Teil“ pînzărie și manufactură. Abr. I. Medina, sucursală manufactură alte mărunțișuri tot în corn. Cetatea. Plecarea suveranilor Eri la ora 5.55 regele și regina au părăsit Capitala, plec'ând în Germania pentru a asista la înmormîntarea principelui Leopold de Hohenzollern, fratele suveranului. Peronul găzez era plin de lume oficială. Erau de față toți miniștrii, președinții de Cameră și Senat, un mare număr de deputați și de senatori, membrii Curței de casație și de apel, un mare număr de ofițeri superiori, apoi numeroși membrii ai partidului liberal, foști miniștri etc. In afară de miniștrii actuali cu doamnele și foștii miniștri liberali cu doamnele, să mai cităm următoarele persoane notate în fugă : Mitropolitul primat, Episcopul de Buis.“. Vi~Tn , Mitropoliei Nifrin Proesteanul, d-nai: Dissescu, Mișu Cantacuzino cu doamna, Jean Th. Fiorescu, Rahtivan, Barbu Catargiu cu d-na, Barbu Păltineanu, St. Sihleanu cu d-na, C. F. Robescu cu d-na, Eugeniu Stătescu, Petre Sfetescu, Anton Carp, P. Missir, Alex. Marghiloman, general Robescu, general Olchowski, maior Baranga-Sadovici, general Culcer, colonel Gheorghiu, G. G. Assam, I. G. Saita, Dimitrie Moruzzi, Romulus P. Voinescu, Negrea, Th. Ciuflea, Alecu Pană, procuror Ciocîrdia, d-na Rubin, Gr. Cerchez, Constantinescu, subdirectorul poștelor, inginer Daniilescu, dr. general Teodori, etc. etc. Toate persoanele de pe peron erau în doliu. Doamnele purtau doliu mare. Regele și regina au sosit în trăsură închisă, fiind salutați pe tot parcursul cres Griviței și în curtea gării unde se strînsese un public enorm. Regele era îmbrăcat civil; el răspundea mai afectuos ca totdeauna la salutările mulțimei și părea foarte mișcat de manifestația mulțimea. Suveranii au plecat cu trenul Nrul III, partea întîia, la care s'a atașat vagoanele regale, fiind însoțiți de d. Kalenderu, general Vartiade, colonel Mavrocordat și camardinerul Zelos, Rep. Drama din strada Raionului — O mamă care se otrăvește împreună cu copilul ei — In str. Raionului No. 35 locuește o doamnă Maria V. Petrescu, împreună cu o copilă a ei, o fetiță mică. De câva timp d-na Petrescu ducea însă o viață conjugală nu tocmai liniștită și in cele din urmă bărbatul ei o părăsi, lăsînd-o în voia soartei atît pe dînsa cît și pe fructul căzniciei lor, nevinovata copiliță. Biata furase, altfel abandonată și lipsită de orice sprijin, ajunsa într’o mizerie neagră. Ea ducea o lipsă îngrozitoare, iar în zilele din urmă se văzu expusă să moară pur și simplu de foame împreună cu copila sa. Ne mai putînd suporta acest train DIMINEAȚA Azi Mării 31 Mai a apărut Fascicol;» î)9-a Răzbunătorul Săracilor — MARE ROMAN POPULAR — Mîine Miercuri 1 Iunie va apare Fascicola 47-a Jîisterele parisului - MARE ROMAN SOCIAL — —5 bani in toată țara —■ > V » T >»trivigii, chinuit, și amărîtă de cruzimea soțului ei, care nu mai voia să știe nimic despre cele două ființe pe cari le părăsise fără nici un pic de remușcare, biata femeii luă hotărîrea extremă de a curma odată pentru totdauna cu suferințele. In acest scop, își procură o cantitate de spirt denaturat și oă după prin» încercă să se sinucidă. Înghițind o parte din această otravă. După ce bău o porțiune destul de respectabilă, nenorociți mamă mai avu încă energia de a face și pe copila ei să bea restul de otravă. Din fericire însă toxicul nu-și făcu efectul, și la viezele de durere ale corpilei, alergară mai mulți vecini cari săriră în ajutorul celor două victime. Atit mama cît și fiica, fură duse la spitalul Colentina. Se speră că ele vor scăpa cu viață, Bej». Ultime informații Tragerea premiilor „Dimineței” Tragerea premiilor noastre se va face in ziua de 1 Iunie viitor. La această tragere vor lua parte toți abonații noștri pînă la această dată. E în interesul tuturor cititorilor Dimineței ca să sa aboneze pentru a putea cîștiga. Premii în bani de 3000 de lei și obiecte în valoare egală și pe care le publicăm în fiecare zi. Un abonament la ziarul Dimineața este numai: Pe an 18 lei, pe seara luni 9, pe trei luni 4.50, pe o lună 1.50. • Senatul va lua azi în discuție proectul pentru modificarea legei poliției. D. Vasile Lascar va vorbi contra proectului.D. Mihail Vlădescu, ministrul instrucțiunei publice a vizitat orid. a. Teatrul Național, unde i s’au dat explicațiile necesare de către d. Al. Davilla, directorul general al Teatrelor.D. N. Demetrescu-Radu, a trecut cu succes examenul anului al II-lea de laconservatorul din București, cu rolul actorului din Hamlet. Consiliul general de Vlașca a fost convocat în sesiune extraordină, spre a vota summa necesară pentru studiile liniei de interes privat Giurgiu-Blegești. S’a prezentat ministrului lucrărilor publice un devis sumar de costul acestor studii. Conciliul do miniștii « .«pasulroti oa o cutarea în regie a lucrărilor de reconstrucție în mod definitiv a podului de peste rîul Bahliului, pe șoseaua Iași — Tg.Frumos, în sumă de 40000 leî. © Elevele institutelor Bolintineanu și Miilor Verghi din Capitală au făcut Sîmbătă sub conducerea profesorilor de chimie respectivi o vizită fabricei de bere Bragadiru. •In delegația județiană de Botoșani s’au ales membrii d-nii Cristescu, Ciolac și G. Codrescu, iar supleanți d-nii Gherghel, C. Praporgescu, și G. Persiceanu. • Casa Școalelor își mută birourile sale din ministerul instrucțiunei, în strada Știrbey-Vodă, unde a fost internatul liceului Sf. Sava. Din această cauză timp de 4 zile, serviciul acestei instituțiuni, va fi suspendat. • Birourile Casei Bisericilor au fost mutate din str. j.Fontîne d in str. Romană No. 28, într’un imobil închiriat de minister.Primîndu-se mai multe plîngeri la ministerul Cultelor, contra preotului Enescu de la biserica Misimezeo, din partea epitropilor și enoriașilor, ministerul a însărcinat pe d. Take Stănescu defensor ecleziastic, să facă azi o anchetă la fața locului. © Sîmbătă, 28 Maiü, a doua zi de Rusalii izraelit, marele rabin Taubes, a oficiat în sinagoga din str. Mămulari, în mijlocul unei afluențe mari, un parastas solemn pentru odihna sufletului principelui Leopold de Hohenzollern. Sulurile sfinte scoase din altar, au fost ținute de președintele Froimovici și de membrii comitetului sinagogei. • Duminică 6 Iunie d-na Smara va ține la Iași in aula universităței, în profitul Ligei Culturale, conferința sa „De la București la capul Nord — Schițe și impresiuni de călătorie (Danemarca, Suedia și Norvegia), cu 42 de protecțiuni electrice.Societatea de chirurgie va ține șe- FOIȚA ZIARULUI „DIMINEAȚA» 36 — Tragedia marelui duce Sergiu Mare roman rus de actualitate DE OLGA. LEONTIEFF PARTEA II CAP. H. —Protestul d-voastră îl puteți adăuga In procesul verbal pa care-l vom face. In ceea ce privește însă ordinul de expulzare, trebue să vă spun că arătarea lui nu-i o datorie, și că nu găsesc nici un motiv ca pentru d-voastră să se facă o excepție. — Fără da ordin de expulzare în scris nu sînt silit să mă conformez poruncel ce mi se dă, — zise din nou Sharp. — Vă dau cuvîntul meu—zîmbi baronul Ostadken — că cu toate astea va trebui să vă conformați ordinului ce vi se dă prin mine, de a părăsi pămîntul rusesc. In această vedere, nu’l așa că vreo cîțîva jandarmi nu vor fi de folos!? Apoi deodată schimbînd tonul: — Lucrul cel mai cuminte pe care țl puteți face, este să întoarceți spatele Rusiei. Cu noi nu e bine să te joci, și dacă sînteți expulzat dintr’un ordin superior, apoi atunci desigur că sunt motive puternice pentru aceasta. Telegrama dv. de astăzi, de pildă, ne-a căzut în miinî printr’o întimplare : a ciuma știți totul —• Ia asemenea împrejurări, nu îmi mai rămîne, pare-se, nimica de făcut decit să’mi fac pregătirile de plecare.— Vom face, totuși, încă demersurile pe care le cred necesarii, pentru ca să nu fiu silit să părăsesc țara așa, ca un simplu servitor gonit, țara în care am locuit mai mult de zece ani. El se ’nclină ușor înaintea baronului și părăsi Ochoty-Rjad. Apoi, Sharp se duse direct în piața Siberiei, unde se afla consulul general englez, și întrebă de consulul general. —Excelența sa e la clubul englez —îi spuse servitorul—și dacă aveți să-i vorbiți ceva absolut presant, binevoiți, vă rog, a găsi pe senioria sa în strada Sorpuchow. Clubul se află acuma în casa cu numărul opt. Sharp se duse acolo, și în adevăr, găsi pe consul în camera de citit, lîngă dînsul cu o sticlă de Apollinaris și afundat în „Gazeta St.James“. In elegantul consul general recunoaștem pe vechiul nostru cunoscut Fitz- Marshall care, într’un timp relativ scurt făcuse o carieră atît de frumoasă, fiind de doi ani deja consul general clasa întîia la Moscova. Sharp se găsi foarte încîntat de a se afla înaintea lui. — Ah, Mr. Sharp—zise lordul prietenește — în sfîrșit iară ești de văzut ? Dar unde stai tot ascuns ? — Vin să vă plictisesc cu o rugăciune pentru mine foarte importantă — răspunse Sharp. Trebue să părăsesc Moscova pînă’n douăzeci și patru de ore și ași voi să vă rog, ca în calitatea dv. de reprezentant al Angliei aci, să interveniți în favoarea mea. Ziaristul povesti apoi consulului general uimit întîmplările din acea zi, și lordul promise că va lua măsurile cele mai imediate pentru ca ordinul de expulzare să fie retras. El se duse în cabinetul de scris și făcut depeșă consulului englez la Petersburg de a cere ministrului de interne retragerea ordinului de expulzare. Că telegrame diplomatice nu vor fi oprite, asta era mai mult ca sigur, și astfel Sharp era liniștit știind că telegrama va trebui să ajungă la destinație. — Și acuma,—zise lordul Fitz-Marshall reîntorcîndu-se în sala de citit— albi curajj Mr. Sharp. gMîine dimineață răspunsul domnului consul de la Petersburg va fi aci. Nu mă îndoesc că excelența sa va interveni astfel, încît vei rămîne și de aci înainte la Moscova. Un păhăruț ? Stewartul cu talpa de cauciuc a sandalelor sale intră fără a face zgomot și puse pe masă cîteva ziare apărute după masă. Mecanicește ambii domni desfăcură gazetele și străbătură cu privirea conținutul lor. Deodată Fitz Marcshall exclamă : — Ah, asta e interesant!—Ai văzut? — Ce anume? întrebă Sharp. Din obicnuință, el citise mai intiia ultimele depeși de după masă. — Poftim, citește! Gorky a fost pus în libertate, azi după masă. Ziaristul își mușcă buzele. Foarte limpede, el își dete seama că această notiță fusese dată publicității, numai ca să existe un motiv, pentru care dînsul să fie expulzat. El citi: „Precum vă comunică poliția imperială, scriitorul Alexei Pușkoff, cunoscut sub pseudonimul Maxim Gorky, care fusese arestat în urma agitațiilor de erî, a fost pus în libertate astăzi la prînz din ordinul guvernatorului general, alteța sa imperială marele duce Sergiă Alexandrovich „Gorky a părăsit imediat Moscova plecînd spre Petersburg.“ — Asta-i puțin cam neplăcut,— zise Sharp după o clipă.— Guvernatorul general n’a fost de loc inspirat de o intenție bună în favoarea mea. — Cu atit mai puțin, cu cît găsesc aci o a doua notiță, care se raportă la persoana d-tale,— luă cuvîntul consulul general, și citi cu voce tare: „Corespondetul de aci al lui «Daily Mail» gazetă care apare la Londra, d. Reginald Sharp, cunoscut pentru atacurile sale sistematic räuvoitoare la adresa Rusiei și intereselor ei, a primit astăzi, prin domnul director de poliție, baronul Ostacken, ordinul de expulzare din partea guvernatorului general al Moscovei, alteța sa marele duce Sergiu Alexandrovich „O percheziție făcută în locuința lui Sharp a găsit grave scrisuri în sarcina sa și pe cari expulzatul le preparase, desigur, pentru opera sa meschină și räuvoitoare. — Asta-i infam! — strigă Sharp sărind în picioare.— Excelența voastră poate fi convinsă că în toate acestea nu e nici o fată de adevăr. — Sînge rece numai !—căută Fitz Marschail să liniștească pe englez. — Ștm foarte bine pînă la ce punct trebue redusă notița asta. Dar la Petersburg... Asta vrea să zică... stăi ? Nu înainte de ajunge ziarele acestea la Petersburg, avem răspunsul consulului de acolo. — Dar corespondenții de aci a ziarelor din Petersburg vor telegrafia desigur faptele ziarelor respective. —zise ziaristul consumat în ziaristică. — Astă seară încă, totul se va afla la Petersburg. — Hm... Totuși, putem aștepta să vedem care va fi răspunsul excelenței sale. Pînă atunci, pentru orice eventualitate îți poți face geamantanele. Deodată în piața Unirii se auzi un mare strigăt și chiar prin case, cu ferestrele închise, se putea distinge : — Ura Gorky! Ura Sergins Aloxandrovicl! Jos englezii! Consulul general privi zîmbind pe Sharp: — Notițele în gazetele de seară par a-și face efectul.Czornata Sotiya se însuflețește pentru marele ei duca și prin țipetele de. Gorky, simpatice poporului, se adună și mulțimea, ca să strige aclamînd pe marele duce. Natural, prin asta ne luăm poziția și noi englezii... înainte ca Sharp să fi putut răspunde ceva, o piatră zbură pe una din ferestre, al cărei geam se sfărîmă in mii de bucăți, lovind apoi o oglindă mare, care se prăbuși în fărîme. — Hoho, dar avera se îngroașe—strigă Fitz Marshall,— voiți porunci să se închidă obloanele ! Și deja servitorii alergară a ferestre, le deschiseră, apoi lăsară jos obloanele. Jot însă, poliția veni în grabă și împrăștie imediat mulțimea. Un sfert de oră mai tirziu, Sharp plecă în trăsură închisă acasă, unde începu să-și facă preparativele de plecare. El nici du-și date seamă cum timpul trecea de repede, și nu fu puțin mirat, cînd servitorul care îl ajutase la împachetat îl întrebă deodată dacă n’ar dori să ia nimic cu dînsul. — Ah, da — dar cît e ceasul ? întrebă Sharp. — Zece ore și jumătate — răspunse servitorul. — El, haide, adu-mi ceva mezeluri și cîteva fructe. Servitorul se depărtă. Să tot fi lipsit el ca la vreo cinci minute, cînd soneria se agită. Sharp se uită prin fereastra de la ușa vestibulului și apoi deschise în grabă : lord Fitz Marshal intră. — Eu, facă-mă! — strigă lordul bine dispus, după ce puse pe un fotoliu! pălăria și bastonul — facă-mă ! Totul e în cea mai perfectă ordine. Poftim citește. El întinse ziaristului o telegramă, care conținea cuvintele: „Afacerea e aranjată. S’a trimes poruncă telegrafică directorului de poliție să retragă ordinul de expulzare. Ca telegramă va fi trimisă din cancelaria țarului către marele duce. %