Dimineaţa, septembrie 1905 (Anul 2, nr. 568-597)
1905-09-26 / nr. 593
f Ana ÎI tîb. 598y BBSS K> Ü»are«. »in !*.<B* Telefon No. 2^0. PUBLICITATEA Linia de corp 7 pagina m-a bani 20 ani » » IV-a „ 10 PUBLICITATEA UNITA In aceenți ei la Linia pe corp 7 pagina IlI-a bani 3J a » a a IV-a „ 18 Inserții și reclame linia lei 2 Editura Societățea anonime pe acțiuni „Adevcrul" Caoital social 600.000 lei t$mn% Mi täts Apare zilnic la ora 4 dimineața ca ultimele știri ale noptei . DIRECTOR / CONST. MINE . 4RONAMENTE Simple (Dimineața) S*“ •••••••............ * W ® #.->» • _ » **** •_# 1 UÄttä. ^ 4 ‘ * ' ‘ *' * ' IN SÍBÁINATATÉ ÍNfifÖÍÍ Combinate (Adevărul și Dimineața) Un an . . . lei 323 Inni .... 9 Inni . . . „ ieri lună .... IN STRAINATATE ÎNDOIT Biurourile ziarului str. Sărindar n ULTIMA ORA TELEGRAFICA •••• IW1' .JÍ Prin fir special de la trorfespondentii noștri din sa LONDRA, PARIS, BERLIN, VIENA și BUDAPESTA Evenimentele din Rusia . Grevele din Moscova * Moscova, 24 Septembrie.— Aseară s-au produs mari manifestațiuni de greviști tipografi. Au participat și un mare număr de studenți și de lucrători. Perturbatorii au fost împrăștiați de poliție și de jandarmerie, dar au încercat din nou să turbure ordinea. Au fost mai multe persoane rănite. S’aîi pus în grevă lucrătorii de la manufacturile de tutun și de la tramvaele electrice. v Ziarele nu mai apar. Se așteaptă o grevă generală, a tuturor lucrătorilor de manufactură și de la tramvae. Gapo a cântat Petersburg, 24 Septembrie.^—Zidarul JSfonosti publică următoarele : Pe ușa judecătorului de pace al primului ocol din Petersburg se află afișată o citațiune la adresa părintelui Gapon al căruia domiciliu este necunoscut. I Gapon e provocat să se prezinte la procesul civil ce i-a intentat văduva unui asesor. E vorba de o sumă de 364 ruble pe cari văduva îi cere de la Gapon. Protestul avocaților Petersburg. 24 Septembrie.— Telegramă din Moscova. Advocații de aci au adresat guvernatorului general un protest contra procedarei poliției și a funcționarilor administrativi. Guvernul ca răspuns la acest protest, a trimes șapte dintre cei mai distinși advocați în exil în Siberia. Mare grevă în Rusia . Petersburg, 24 Sept. — In guvernămîntul Zwanziono er e o grevă generală a lucrătorilor. Au avut loc încăerărî sîngeroase între cazaci și lucrători Sînt mulți morți. 1 Witte șef al poliției Berlin, 24 Sept.—„Vossische Zeitung" află din Petersburg că Witte va primi în curînd o funcțiune înaltă la ministerul de interne. Sînt iminente mari reforme. Witte va lua conducerea departamentului poliției. "Greva tipografilor din Moskova Petersburg, 24 Septembrie.—Greva tipografilor din Moskova începe să devie serioasă. Mai multe mii de tipografi au năvălit la tipografia ziarului „Moskowstija Wjedomosti“ și au dărîmat o parte a clădire!. Tipografiile sînt păzite de cazaci. Ieri după amiază au avut loc serioase tulburări. Cazacii voiră să restabilească ordinea. Un ofițer a fost împușcat de către demonstranți. Alt ofițer a fost ucis cu pietre. Atunci cazacii au șarjat mulțimea, rănind mai multe persoane. Evreu condamnat la moarte Varșovia. 24 Septembrie.—Israelitul Iosef Orira a fost osîndit la moarte de către consiliul de războiu pentru că ar fi ucis pe un cazac. întrunire politică Petersburg, 24 Sept.— La întrunirea politică de erî, de la universitatea de medicină, la care au luat parte nu numai 300 de studenți ai acestei universități, dar încă 200 de de lucrători și 100 alte persoane, mai toți oratorii au vorbit în contra Dumei imperiului și pentru constituirea adunărilor naționale. Un membru în partidul social-revoluționar a indicat lupta cu arma în mînă ca unicul mijloc prin care s-ar putea ajunge la scopul dorit. Un anarhist a propus să se provoace teroarea in massă prin ajutorul atentatelor cu dinamită. La Călătoria lui Lamsdorf v Berlin, 24 Septembrie. Ziarul Taeglich Rundschau află din Petersburg că oficialmente nu se știe încă nimic asupra călătoriei ministrului de externe. Totuși, este bine stabilit că această călătorie se va face. E probabil că contele Lamsdorf nu pleacă imediat, deoarece așteaptă acum formarea noului cabinet în care dînsul va deține portofoliul externelor. Mobilizarea continuă Petersburg, 24 Septembrie. Mobilizarea, a cărei terminare n’a fost anunțată prin nici un ucaz, de cină da încheiat pacea, continuă încă, în tot întinsul imperiului. Mobilizarea provoacă mari neliniști. Precum mărturisesc și cercurile oficiale, scopul guvernului este ca această mobilizare să procure forțele necesare pentru înăbușirea oricăror mișcări revoluționare. Situația în Caucazia Petersburg, 24 Septembrie. — Se comunică oficial din Tiflis, că situațiunea în întreg ținutul Caucaziei este tot atît de amenințătoare ca și mai înainte. O deosebită neliniște provoacă ezitarea încăpățînată a tătarilor de a semna pacea. Jaful, crima și incendiul se anunță de pretutindeni. Mobilizarea de cazaci, care să înăbușească mișcarea revoluționară, a costat deja 15 milioane. Guvernatorul general a condamnat la muncă silnicii de mai mulți ani 69 de persoane, printre care și opt femei, acuzați toți de a fi luat parte la întruniri nepermise. Lucrători atacînd tramvaiul Moscova. 24 Septembrie.—Agenția Vestnic află că, de la ora 11 înainte de amiază, un mare număr de persoane a și inundat din nou piața Stasini; printre ei au fost și mulți lucrători de la atelierile tramvaiului cari au atacat multe vagoane de ale tramvaiului. In multe fabrici lucrătorii au încetat lucrul. Manifestație la Moscova Petersburg, 24 Sept.—Aseară manifestanții au tras focuri de revolver asupra dragonilor, rănind două din ei; spre miezul nopței manifestanții s-au despărțit în două părți. Un căpitan a fost grav rănit în ciocnirea dintre tulburători și geandarmerie. Vizita lui Togo în Europa Londra, 24 Sept.—După o știre dată de ,ziarul „Daily Expres“ escadra lui Togo sub comanda victoriosului amiral va veni peste puțin timp să facă o vizită flotei engleze din Europa. Escadrei lui Togo îi s’ar face o primire și ar fi sărbătorită în mod identic cu primirea ce s’a făcut escadrei franceze. Croații răspunseră: „Am primit salutațiunea dv. cu bucurie și vii mulțumiri, după ce ne-am pierdut speranța în cei cari nu ne îngădue nici o favoare. Noi luptăm cu toți spre a ne apăra drepturile; cea mai mare a noastră dorință este ca cererile noastre să fie încuviințate cît mai curînd și ca ele să fie spre binele și fericirea ambelor națiuni. „Tshingra, Harambasics, Mitics Trumbics, Zagorac". Mizeria în Sicilia Roma, 24 Septembrie.—Din cauza vremei rele situația în Sicilia s’a înrăutățit. Barăcile ce se construiseră au devenit imposibile de locuit. Populația e foarte excitată. La Nicordera toate barăcile au fost distruse. Moarte groaznică Berlin, 24 Septembrie.—Din Basel se telegrafiază: • Lucrătorul Thoens și-a perdut viața într’un chip înfiorător, lîngă stația Holden. Intrînd într’un tunel piciorul lui i-a fost prins de un macaz, așa că nu l’a putut scoate. Trenul venind din Basel a trecu peste dînsul lăsîndu-l mort pe loc Finanțele în Norvegia . Christiania, 24 Septembrie.Un mare număr de bănci importante din Norvegia au prezintat Stortingului o adresă prin care declară că ordinea în finanțe și în comerciai trebue restabilită fără întîrziere. Ele cer ca guvernul și parlamentul să facă totul pentru a păstra monarhia ca formă constituțională și să aleagă cît mai repede pe rege. Austria și conflictul greco-rom în Viena, 24 Septembrie.—Se anunță că ministrul austro-ungar la Atena a făcut demersuri pe lîngă guvernul grec pentru a pune bazele unei restabiliri a relațiunilor greco-romane Contencios în Elveția Berlin, 24 Septembrie. — O telegramă din Berna spune că un consiliu federal elvețian se ocupă de un proiect de lege pentru introducerea contenciosului administrativ în Elveția. Neînțelegerile sîrbo-bulgare Belgrad, 24 Septembrie.—Principele Ferdinand al Bulgariei a trcut astăzi cu trenul pe aci. La gară n’a venit nimeni din partea Curțeî ca să’l salute. Intîia dată cînd a trecut prințul pe aci regele Petru a venit în persoană pentru a stringe mîna amicului său. Mai tîrziu au fost trimeși regulat la gară mareșalul Curțeî și primul aghiotant.De astă dată s-a renunțat și la acest act de politeță. Trecerile prințului Ferdinand pe aci conțin deci un istoric succint al relațiunilor sîrbo-bulgare, cari sunt departe de a fi intime. Criza din Ungaria Presa și Csáki Budapesta, 24 Septembrie.—Ziarele radical-șoviniste atacă pe contele Csaky fiindcă a declarat că va refuza să pomenească măcar în Camera magnaților cererea de dare în judecată a cabinetului Fejervary, ce’î s’a adresat de Cameră. Dizolvarea Camerei Budapesta, 24 Septembrie.—Cercuri de alfel bine informate cred că împăratul este definitiv hotărît să dizolve Camera. Se crede însă că dacă nouile alegeri se vor face tot sub regimul actualei legi, mandatele kosuthiștilor și partizanilor celorlalte partide din coalițiune se vor înmulți. Studenții din Triest și ungarii Budapesta, 24 Sept.— Studenții din Triest au trimis studenților maghiari următoarea telegramă : "Fraților maghiari adunați în jurul urmelor glorioase ale martirilor din Arad studenții din Triest le doresc o victorie complectă". Interview cu ministrul Kristóffa Budapesta, 24 Septembrie. Un colaborator al ziarului ,Az Ujsag“ a avut un interview ca ministrul Kristoffy, al cărui subiect principal a fost articolul contelui Stefan Tisza asupra votului universal, apărut de curînd în numitul ziar. Ministrul a accentuat și față de argumentele lui Tisza, că o adevărată descurcare și îmbunătățire a situației din țară va începe numai atunci cînd în urma înrîurirei dizolvante a votului universal vor lua naștere pe o bază principală nouă și sănătoase cadre de traiua. Ministrul a căutat apoi să refuleze obiecțiunile contelui Tisza pe baza motivelor dezvoltate și datelor statistice prezentate în discursul sau de la Bogdan, și să-î risipească astfel îngrijirile sale. El vrea să dovedească că obstrucțiunea va fi de fapt imposibilă cînd măsele mari ale populației vor sta îndărătul majorităței și că elementul ungar nu va putea decît să cîștige prin acordarea sufragiului universal, pe cînd tocmai cenzul scoborît ar fi favorabil naționalităților. In fine, Kristoffy se ridică în potriva afirmărei că prin reforma votului universal, conducerea țărei ar fi smulsă din mîinile păturei culte. E vorba numai că bătrînii vor avea să împartă puterea cu cei tineri cari sînt de asemenea destul de copți pentru a o mînui; și dacă bătrînii se vor îngriji mai mult ca pînă acum de adavăratele interese ale poporului, ei vor putea să-și menție și pozițiunile lor și se va stabili un echilibru sănătos, care constituie baza cea mai sigură pentru o pacînică și favorabilă activitate parlamentară. Ministrul socotește că pînă acum maghiarii au majoritatea în 229 de circumscripții. Dacă s’ar introduce votul universal ei ar fi în majoritate în 243 de circumscripții, adică ar cîștiga 14 nouă circumscripții. Un articol senzațional Budapesta, 24 Septembrie.— Ziarul „Abenblatt Magyarorszag“ scrie că programul pe care Fejerváry l-a prezentat împăratului la 2 Septembrie s. n. a fost conceput de către un inspentor al căilor ferate, cu numele de Victor Mandola. Numitul ziar reproduce în facsimile mai multe scrisori. Două din aceste scrisori sunt adresate de către primul ministru către Mandola, și una adresată de Mandola familiei sale, scrisori din care reese că Mandola ar fi alcătuit programul în schimbul plaței de 500 coroane, și că homo regius-ul, contele Bela Cziráki. ,ar fi vizitat la Raab, promițându- și un mandat de deputat. In cercurile politice, acest fapt este considerat ca imposibil. Kossuth și comisiunea celor cinci Budapesta, 24 Sept.—Franz Kossuth, a adresat următoarea telegramă fiecărui membru din comisiunea celor cinci deputați aleși în comitetul executiv cu ocazia conferinței din Fiume a deputaților croați. " „Salutați pe frații noștriî croați și dalmăținî și amintiți croaților că întotdeauna am împărțit cu dînșii drepturile pe cari le-am dobîndit luptînd și că dinpotrivă Austria i-a apăsat întotdeauna. Să dea domnul ca Dalmația să fie readusă în drumul Croației, înspre Coroana St-lul Ștefan ! Vă mulțumim plin de speranță și încredere. •frai Roosevelt și viitoarea alegere prezidențială Londra, 24 Septembrie. — Se anunță din New York ziarului „Times" că președintele Roosevelt a declarat unei deputațiuni de senatori că e ferm ’ hotărît să refuze orice propunere de candidatură pentru alegerea prezidențială din 190S. Holera în Prusia . Berlin, 24 Septembrie.— Oficial. In ultima zi a fost trei cazuri de holeră suspectă în Prusia, dintre care un deces. Deces l'Berlin, 24 Septembrie.— D. Ferdinand de Richthofenn, profesor de geografie la universitatea din Berlin, a murit ori seară. Moartea unui arhiduce Budapesta, 24 Septembrie.— Arhiducele Matthias, fiul arhiducelui Josef și al arhiducesei Augusta a murit la Tapoleza. Arhiducele decedat a suferit de pneumonie. Arestarea șefului Camorre- Roma, 24 Septembrie.—După cererea guvernului italian, a fost arestat la Patras deputatul fugar Casals, dovedit a fi șef suprem al Camorrei italiene. Italia cere extrădarea sa. Reconstruirea flotei ruse Londra, 24 Sept.—Ziarul „Sun“ publică o depeșă din Petersburg, după care Rusia va încredința construirea tuturor vaselor sale de linie și crucișătorilor de clasa I a șantierelor străine, afară de cele ale Germaniei. Moartea ducelui Gallese Roma, 24 Sept.—Ducele Gallese, socrul lui Gabriel d’Annunzio, un personaj italian cunoscut pentru originalitatea sa, a murit.Ducele Gallese venise ca subofițer la Roma, unde se căsători cu contesa văduvă Gallese și căpătă de la papa Piu al IX-lea titlul de duce. <n Holera în Polonia . Petersburg, 24 Sept.— Official. In ziua de 23 Sept. au fost 14 cazuri de holeră în Polonia, dintre care 6 decese. Zăpadă In Austria Wienerneustadt, 24 Sept.—în orașul Rax ninge de aseară. Termometrul arată în tot districtul Rax-ului trei grade sub zero. Gorea nu mai e independentă Londra, 24 Septembrie.—Anglia după dorința Japoniei a suprimat legațiunea sa din Soeul. E probabil că și celelalte puteri vor face acelaș lucru. Miniștrii Rusiei și Angliei au și plecat din Seoul, îngropați de vi Londra. 24 Septembrie. — Telegramă din New-York: Lîngă Whitehall s’a produs o mare nenorocire într’o carieră de piatră. Cariera s’a prăbușit omorînd pe toți lucrătorii cari erau unguri. Pînă acum au fost găsiți 17 morți, printre care și proprietara carierei. Accident de tren . Rostow, 24 Septembrie.—Agen- Westnik află că, trenul de voiajori mergînd în noaptea trecută spre Wladikankas a deraiat: sunt 27 de morți și 35 de răniți. Depozit de bombe . Constantinopol, 24 Sept. — In primul club din Constantinopol s’a găsit era 2 bombe cu dinamită la niște servitori armeni; ei au fost arestați. Perchesițiunile făcute în ultimul timp la cîțiva negustori armeni, au rămas fără rezultat: arestările continuă. Odysseea unei trupe de buri Odysseea unei trupe de buri Londra, 24 Sept. — Generalul bur Cronje a adus, după cum se știe, în anul trecut o mică colonie de buri la St. Louis, cari, cu producțiunile lor, au constituit „clot”-ul expoziției universale de acolo. La sfîrșitul expoziției impresariul lire și nu putu să-și fie angajamentele. Urmarea acestei împrejurări fu că cea mai mare parte din membrii trupei se văzură lipsiți de orice resurse și nu fură în stare să întreprindă călătoria de reîntoarcere în Africa de sud. Trupa rămase în cele din urmă cufundată în cea mai neagră mizerie la Brighton Beach, o stațiune de băi de mare nu departe de New York. Mizeria acestor baii e atît de mare încît multă vreme ei fură nevoiți să campeze în propriile lor corturi pe țărmul măreț, deoarece le lipseau bani pentru locuințe. De curînd li s’a vîndut chiar și corturile, pentru acoperirea unor datorii și actualmente nenorociți sunt cu totul reduși să facă apel la caritatea publică. Conducătorului lor Kronje nu i-a mers nici lui mai bine. El nu suferă chiar de mizerie apăsătoare ca trupa sa, totuși nu poate nici el să părăsească America, deoarece în New York e încă pendinte procesul său pentru obținerea părții din salar ce îi s’a reținut și care se ridică la mai multe mii de dolari. Teroarea la Constantinopol Constantinopol, 24 Septembrie.— Aci domnește o adevărată teroare. Zilnic se fac perchiziții domiciliare și peste noapte se fac arestări. Siguranța persanei nu mai există. Escadră engleză în Japonia Londra, 24 Septembrie. — Se anunță din Tokio că escadra engleză aflătoare la Kobe va vizita porturile Yorishama și Nagasaki, primiți în numele Mikadoului. Accidentul regelui Serbiei Bruxelles, 24 Sept.—Regele Leopold al Belgiei a suferit un accident la expoziția din Liege. Vizitând departamentul francez al expoziției și trebuind să scoboare niște trepte, regele făcu un pas greșit și-și pierdu echilibrul. Deși regele Leopold a căzut de pe o înălțime, totuși, fiind prins la timp de către doi comisari francezi cari se aflau în apropierea lui, a fost ferit de o căzătură primejdioasă. Vădit mișcat, regele mulțumi comisarilor, apoi intră în salonul de onoare unde avu o întâlnire cu ministrul de interne francez. Conflictul greco-romîn»«Si -*n- r — Opoziția contra lui Rallys — Atena, 24 Sept.—Față cu știrea răspîndită din sorginte romînă, că opoziția de sub conducerea domnului Theodokos, ar voi să răstoarne de la putere cabinetul Rallys, deoarece a luat o atitudine vătămătoare intereselor grecești față cu pretențiile politicei macedonene a Romîniei,Theodokis a declarat că nici un om de stat grec n’ar putea să dirijeze nici un minut mai mult ca Rallys soarta poporului elen. Opoziția în potriva lui Rallys se îndreaptă exclusiv numai în contra proectelor sale fiscale greșite, pentru care în Cameră există totuși o majoritate. Originalele acestor telegrame sunt expuse la mgazinul de muzică Sean Feder din calea Victoriei. ____ In țară Accident de tren.—întrunirea consiliului comunal.-Imormîntarea d-nei Catinea Constantinescu, IAȘI, 24 Septembrie. — Cînd trenul venind din Vaslui a sosi aproape de gară, un frînar voind să treacă în alt tren, a căzut sub vagoane, de unde a fost scos cu piciorul stîng strivit. — Azi s’a întrunit consiliul comunal. — Azi a fost înmormîntarea d-nei Catinea Constantinescu, mama artistului. Dan Afacerea Satinovei.—Cursuri gratuite de seară.—Moartea lui Vlaicu.Emigrările evreilor.—Expulzări.— Judiciare. GALAȚI, 24 Septembrie.—In urma declarației [făcute de Gutman- Satinover că el nu voește să intenteze nici proces de adulter, nici de divorț contra soției sale infidele, parchetul a închis dosarul afacerea. In ce privește evacuarea casei de către Macri, parchetul a recomandat lui Gutman-Satinover să ceară aceasta prin judecătoria de pace. t-na Laura Satinover, soția luî lnx sa ordone o cercetare medicală care să constate starea mintală a soțului ei și, eventual, punerea lui sub interdicție. Afacerea bătăii între Macrî și Solo Satinover va veni probabil înaintea judecătorului de pace.Pe lângă școala comercială din Galați se înființează niște cursuri de seară, predate gratuit de către profesorii școalei pentru tinerii funcționari cari nu au putut termina cursurile regulate. Absolvenții acestor cursuri de seara se foloseau de aceleași avantagii, ca și ceilalți cari urmau școala regulat; din această cauză mulți tineri aui părăsit școala, a fi primit funcții și urmau numai cursurile de seară. Ministerul a desființat acum această școală de adulți. Erî, fiind aci doctorul Leon, inspector al învățămîntului, a fost rugat să redeschidă cursurile de seară cel puțin pentru acei cari le-au frecventat pînă acuma, ca să poată obține absolvirea. D. Leon a promis să se ocupe de această chestiune. — Moartea lui Nicu Vlaicu a produs aci o adlncă mâhnire. Era simpatie, popular, iubit. Ca prim prefect de polițe al Galaților înființase un birou de informațiuni pentru ziariști, fiind el însuși uneori colaborator al unor ziare. Tînăr, neavînd decit vr’o 42 de ani, el lasă în urma lui numai regrete. Corpul lui Nicu Vlaicu a fost depus la biserica Mavramolu. Inmormîntarea ce face Duminică la orele 2 d. a. Au depus coroane: partidul conservator, prefectura județului, clubul Tinerimei, Leon Morașcu, generalul Cotruț, colonelul Mateescu, Const. Vlaicu, etc. Defunctul era cavaler al Coroanei Romîniei. Emigrările evreilor urmau să reînceapă de Luni 26 Septembrie. Agențiile de navigație însă au anunțat că, din cauza epidemiilor din diferite țări, nu pot primi acum pe emigranți. Profesorii secundari de aci au ales o comisiune compusă din d-nii profesori Longinescu, Prățilă și Basilescu, care să redacteze un ante-proect de răspuns la chestionarul ministerului de instrucție în ce privește învățămîntul secundar. Expulzări. — Anunțasem la timp că intendentul Clubului intim, fiind prins că face contrabandă de vin, aducîndu-l din străinătate pe numele unui consul (care e scutit de a plăti taxa vămei), a fost expulzat. El a fost pornit azi pe vaporul „Romania" al societăței „Florio Rubatino", fioca»«. -A. wwulli MUfurt J. aXgelbbtlj directorul învățămîntului secundar. Judiciare. — Curtea de apel a osîndit azi la cinci ani închisoare pe Vasile Theodorof din Tulcea pentru dare de foc. — Curtea de apel a condamnat la 50 lei despăgubiri pe Enache Pecheanu, acuzat de furt în dauna doamnei Eufrosina Balaban. — Tribunalul a amînat pentru 28 c. pronunțarea în procesul dintre Weisselberg și Demetrescu (Bella-Vista) pentru uzurpare de firmă. — La 1 Octombrie se deschide sesiunea Curțoi cu jurați in Brăila, Tutova și Furna. Sylvius Perceptori dați judecăței.—Crima din comuna Izvorul. — Lupta cu un haț de cai.—Excrocherie originală —Viol și maltratare.—Asasinat.— Spargere.—Rănire mortală.—Timpul. CRAIOVA, 24 Septembrie.—Cu toate avisurile primite, perceptorii Stanciulescu din comuna Șimnicu, Frusculescu din Măceșu de jos și un altul din Cernele, n’au depus încă corupturile de gestiune la administrația financiară. Bănuindu-se că parte din sumele încasate ar fi delapidate, s’au aplicat sigilii pe casele percepțiilor respective. Sus numiții perceptori au fost dați judecăței. — Jandarmul Ion Nicolae din secția Izvoru, pe cînd conducea spre oraș pe arestatul Mihaiu Pacu, acesta cu o repeziciune uimitoare, a străpuns pe numitul jandarm cu un cuțit, lăsîndu-l jos în nesimțire. In acest timp el s’a făcut nevăzut. A fost arestat însă în comuna Cernelele. — Un vestit hoț de cai anume Dumitru Căliman, de fel din Băilești, simțind că va fi arestat, s’a refugiat în casa sa unde s’a baricadat. Aci a fost cu greu prins și condus la arest, după ce ușa i-a fost spartă și după ce urmase o luptă între el și jandarmi. — Un cunoscut pungaș de buzunare Petre Georgescu, simțind că comerciantul Radu Dincă din localitate ar putea fi escrocat cu o oarecare sumă de bani, s’a dus la dînsul și s’a dat drept agent al unei societăți pentru venirea în ajutorul nenorociților din Calabria. Cu vorbe meșteșugite a putut face pe numitul comersant să îi cedeze și să-i dea suma cerută. Pungașul a fost arestat. ~ " ” — Filip Ion Ciocîlteu din Galicinica în unire cu alți doi prieteni ai săi, au răpit pe fata Ana Petra Crețu, tot din această comună, care se afla cu vitele la pășune. Ducînd-o într’o pădure din apropiere, Filip Ciociltea a deflorat-o, urmînd pe rînd și ceilalți doi. Pentru că nenorocita fată țipa, cerînd ajutor, monștrii au luat-o la bătae maltratînd-o. Un mare furt cu spargere s’a comis la magazia cu grîne, proprietatea d-nei Maria Pleșoianu. Autorul furtului e Costache Ion Neguțu, fost isprăvnicelul moșiei d-nei Pleșoianu, care a și fost arestat. Aruncat într’o fîntînă s’a găsit cadavrul lui Constantin Iacob Păun din Bîrza, care fusese împușcat cu două zile înainte. Autorul acestui asasinat este un dușman al sau anume Niță al lui Zinca, cu care era în ceartă pentru pămînt. — Pentru că nu voise să-i facă cinste J ținul de Ghiță Bercia, un alcoolic est <• pucături criminale. Rana lui Chichinoiu fiind mortală. A fost transportat la spital. — De trei zile plouă aproape încontinuu, cu o mică intermitență de cîteva ore ora. Starea porumbului e tot compromisă. Temperatura a scăzut simțitor. an Scînteie Piața cerealelor BRAILA, 25 Septembrie.—Piața cerealelor fermă. Depozite puține. Tendința pentru grân și porumb neschimbată , pentru orz fermă, pentru secară susținut. D. I. Grădișteanu la Constanța .— Prin fir telegrafic — _ CONSTANȚA, 24 Septembrie.— Ministrul Grădișteanu a sosit cu vaporul „parol" din inspecția făcută liniilor serviciului mărităm. Un inspector al societăței de vapoare „Lloyd“ a însoțit pe ministru ; aceasta în vederea stabilirea unei convențiuni cu acea societate pentru prelungirea liniilor noastre pînă la Alexandria. Ministrul a rămas aci. Mîine va asista la serviciul divin de la biserica Catedrală, apoi va vizita lucrările noilor instalațiuni de băi de la Mamaia complect terminate. La orele 5 p. m. ministrul va pleca cu un tren special spre Capitală. La sosirea sa aci ministrul a fost întîmpinat de primarul Bănescu și prefectul Capșa. CU cari s’a întreținut pe bordul vaporului, Nițescu Conflictul greco-român — Declarația d-lui Grădișteanu — CONSTANȚA, 24 Septembrie, n. ministru Ionel Grădișteanu a afirmat unui personagiu într-o convorbire avută aci, că denunțarea convențiunei cu Grecia e un fapt îndeplinit.Z. Rășcanu a plecat la Atena pentru a transmite guvernului grec textul relativ și denunțarea convenției. Nițescu Vizita trimisului lui Menelik iz *&, orația ». -prin fir telegrafic — Braila, 24 Sept— La orele 9 a avut loc la prefectură un banchet în onoarea fratelui împăratului Abisiniei. Au participat: Prefectul Faranga, ajutorul de primar Georgescu, procurorul Zelescovici, judecătorul de instrucție Căpitănescu, d-nil Horațiu Alexandrescu, Caracostea, administratorul docurilor, Nicolae Carzighera, Jossef Loebel, Nicolae Sgardelli, senatorul Adrian Magheru, polițaiul Brăescu, căpitan Tarasu, comandorul Rădulescu, Macri secretarul excelenței sale. Autoastat In franțuzește excelența sa pentru prosperarea Romîniei exprimînd dorința de a se stabili o convenție comercială cu Abisinia. A răspuns prefectul Faranga. La orele 10, înaltul oaspe a mers la teatrul Rally cu întreaga suită. Noaptea o va petrece în apartamentul prefecturei. Mîine la ora 10 dimineața va asista la serviciul religios de la catedrala sfîntului Nicolai, apoi se va îmbarca pe un remorcher special de escursiune pentru a vizita carierele de piatră. » Marg Dimineața în țară IEB Crima de la Grebănu. (Amănunte). — Am spus în două corespondențe consecutive că în comuna Grebănu s’a găsit mort în pîrîul Oreavu, în dosul gradinei sale, locuitorul Costică Săvulescu, care a fost împușcat. La început se credea că el trecînd ln sat drept un pungaș, probabil că noaptea a fost urmărit de mai mulți inși cari l’au împușcat văzînd că el voește să le furi ceva. Dar după cercetările făcute de d. substitut de procuror, Camil Segărceanu, s’a constatat că Săvulescu a fost la visătoare și că din imprudență a fost împușcat. Apoi criminalii, ca să nu se poată descoperi crima lor, au adus cadavrul pină în dosul grădinei. D. substitut de procuror nu a încetat un moment cercetările și în cele din urmă descoperă că nu poate fi altul crimir natul decît locuitorul Ilie Tache Bribe*ianu, cu care în ajun victima Săvulescu fusese la vînătoare. Afacerea a fost înaintată la instrucție. Tîlhărie.—"Mai mulți necunoscuți îmbracațî mocănește, ducîndu-se la stîna de oi a domnului Alexe V. Dimopol din comuna Amara, au găsit numai pe baciu căruia băgîndu-i în cap o zeghe au început a’l tortura și după ce l’au lăsat mai mult mort au furat mai multe putimi cu brînză urdă, roate cu cașcaval, mai multe lucruri și suma de 250 lei. Autoritățile cercetează. A apărut . Al 39 număr al revistei popule „Dumineca. Cu un sumar bogat și interesant. Ce public! nuvelă de Anton Cehov. Un bigam de Englez. Adolf Adam Oberländer cu ilustrație. Trubadurul poezie de I. Aslan. Cronică de Kean. Singur de P. Gheorghiu-Micșunea. Omul cel mai greu, din Paria cu ilustrație. Oaspeți poezie de C. Feraru-Putna. Sub farmec de lună fantezie de Petru Gîdeifi. Moda.—Dascălul Chiosea De pe vremuri de N. Popișteanu. Amiazî poezie de Mistral. Medicul casei. Holera povețe folositoare, de Doctor. Circul schiță de St. Popescu-Teleorman. Grădina de copii : Anecdote.—Sonet poezie de Teodor T. Stoenescu. Din amintirile trecutului de Roma. Severine cu ilustrație. Copilașii Mdt moare î ’-------- T-----’ n-1~e—7—2L