Dimineaţa, septembrie 1905 (Anul 2, nr. 568-597)

1905-09-26 / nr. 593

f Ana ÎI tîb. 598y BBSS K> Ü»a­r­e«. »in­ !*.<B* Telefon No. 2^0. PUBL­ICITATEA Linia de corp 7 pagina m-a bani 20 a­n­i » » IV-a „ 10 PUBLICITATEA UNITA In aceenți ei la Linia pe corp 7 pagina IlI-a bani 3J­ a » a a IV-a „ 18 Inserții și reclame linia lei 2 Editura Societățea anonime pe acțiuni „Adevcrul" Caoital social 600.000 lei t$mn% Mi täts Apare zilnic la ora 4 dimineața ca ultimele știri ale nop­t­e­i . DIRECTOR / CONST. MIN­E . 4RONAMENTE Simple (Dimineața) S*“ •••••••............ * W ® #.->»­ • _ » *­­*** •_# 1 UÄttä. ^ 4 ‘ * ' ‘ *' * ' IN SÍBÁINATATÉ ÍNfifÖÍÍ Combinate (Adevărul și Dimineața) Un an . . . lei 32­­­3 Inni .... 9 Inni . . . „ ie­ri lună .... IN STRAINATATE ÎNDOIT Biurourile ziarului str. Sărindar n ULTIMA ORA TELEGRAFICA •••­• IW1­' .JÍ Prin fir special de la trorfespondentii noștri din sa LONDRA, PARIS, BERLIN, VIENA și BUDAPESTA Evenimentele din Rusia .­­ Grevele din Moscova * Moscova, 24 Septembrie.— Aseară s-au­ produs mari ma­ni­festațiu­ni de greviști tipo­grafi. Au­ participat și un mare număr de studenți și de lucrători. Perturbatorii au­ fost împrăștiați de poliție și de jandarmerie, dar au încer­cat din nou­ să turbure ordi­­­­nea. Au fost mai multe per­­­­soane rănite. S’aîi pus în grevă lucrăto­rii de la manufacturile de tu­tun și de la tramvaele electrice. v Ziarele nu mai apar. Se aș­­­­teaptă o grevă generală, a tu­­turor lucrătorilor de manufac­­tură și de la tramvae. Gapo a cântat­ ­ Petersburg, 24 Septembrie.^—Zid­­a­rul JSfonosti publică următoarele :­­ Pe ușa judecătorului de pace a­­l­ primului ocol din Petersburg se află­­ afișată o citațiune la adresa părin­­telui Gapon al căruia domiciliu­ este necunoscut. I Gapon e provocat să se­­ prezinte la procesul civil ce i-a intentat vă­­duva unui asesor. E vorba de o sumă de 364 ru­­­­ble pe cari văduva îi cere de la Gapon. Protestul avocaților Petersburg. 24 Septembrie.— Te­legramă din Moscova. Advocații de aci au adresat gu­vernatorului general un protest con­tra procedarei poliției și a funcțio­narilor administrativi. Guvernul ca răspuns la acest pro­test, a trimes șapte dintre cei mai distinși advocați în exil în Siberia. Mare grevă în Rusia . Petersburg, 24 Sept. — In guver­­­­nămîntul Zwanziono er e o grevă ge­­­­nerală a lucrătorilor. Au avut loc­­ încăerărî sîngeroase între cazaci și lucrători Sînt mulți morți. 1 Witte șef al poliției Berlin, 24 Sept.—„Vossische Zei­tung" află din Petersburg că Witte­­ va primi în curînd o funcțiune înal­tă­ la ministerul de interne. Sînt iminente mari reforme. Witte va lua conducerea departamentului po­liției. "Greva tipografilor din Moskova Petersburg, 24 Septembrie.—Gre­va tipografilor din Moskova începe să devie serioasă. Mai multe mii de tipografi au năvălit la tipografia ziarului „Mos­­kowstija Wjedomosti“ și au dărî­­mat o parte a clădire!. Tipografiile sînt păzite de ca­zaci. Ieri după amiază au avut loc se­rioase tulburări. Cazacii voiră să restabilească or­dinea. Un ofițer a fost împușcat de către demonstranți. Alt ofițer a fost ucis cu pietre. Atunci cazacii au șarjat mulțimea, rănind mai multe persoane. Evreu condamnat la moarte Varșovia. 24 Septembrie.—Israe­­litul Iosef Orira a fost osîndit la moarte de către consiliul de răz­­boiu pentru că ar fi ucis pe un cazac. întrunire politică Petersburg, 24 Sept.— La întru­nirea politică de erî, de la univer­sitatea de medicină, la care au luat parte nu numai 300 de studenți ai acestei universități, dar încă 200 de de lucrători și 100 alte persoane, mai toți oratorii au vorbit în con­tra Dumei imperiului și pentru con­stituirea adunărilor naționale. Un membru în partidul social-revolu­­ționar a indicat lupta cu arma în­­ mînă ca unicul mijloc prin care s-ar­­ putea ajunge la scopul dorit. Un a­­­­narh­­ist a propus să se provoace­­ teroarea in massă prin ajutorul a­­­­tentatelor cu dinamită. L­a­ Călătoria lui Lamsdorf v Berlin, 24 Septembrie.­­ Ziarul Taeglich­ Rundschau află din Pe­tersburg că oficialmente nu se știe încă nimic asupra călătoriei minis­trului de externe. Totuși, este bine stabilit că această călătorie se va face. E probabil că contele Lams­­dorf nu pleacă imediat, de­oarece aș­teaptă acum formarea noului cabinet în care dînsul va deține portofoliul externelor. Mobilizarea continuă Petersburg, 24 Septembrie.­ Mo­bilizarea, a cărei terminare n’a fost anunțată prin nici un ucaz, de cină da încheiat pacea, continuă încă, în tot în­tinsul imperiului. Mobilizarea provoacă mari neliniști. Precum măr­turisesc și cercurile oficiale, scopul guvernului este ca această mobilizare să procure forțele necesare pentru înăbușir­ea oricăror mișcări revoluți­onare. Situația în Caucazia Petersburg, 24 Septembrie. — Se comunică oficial din Tiflis, că situ­­ațiunea în întreg ținutul Caucaziei este tot atît de amenințătoare ca și mai înainte. O deosebită neliniște provoacă ezitarea încăpățînată a tătarilor de a semna pacea. Jaful, crima și in­cendiul se anunță de pretutindeni. Mobilizarea de cazaci, care să înăbușească mișcarea revoluționară, a costat deja 15 milioane. Guver­natorul general a condamnat la muncă silnicii de mai mulți ani 69 de persoane, printre care și opt fe­mei, acuzați toți de a fi luat parte la întruniri neper­mi­s­e. Lucrători atacînd tramvaiul Moscova. 24 Septembrie.—Agen­ția Vestnic află că, de la ora 11 înainte de amiază, un mare număr de persoane a și inundat din nou piața Stasini; printre ei au fost și mulți lucrători de la atelierile tram­vaiului cari au atacat multe vagoa­ne de ale tramvaiului. In multe fa­brici lucrătorii au încetat lucrul. Manifestație la Moscova Petersburg, 24 Sept.—Aseară ma­nifestanții au tras focuri de revol­ver asupra dragonilor, rănind două din ei; spre miezul nopței manife­stanții s-au despărțit în două părți. Un căpitan a fost grav rănit în cioc­nirea dintre tulburători și geandar­­merie. Vizita lui Togo în Europa Londra, 24 Sept.—După o știre dată de ,ziarul „Daily Expres“ es­cadra lui Togo sub comanda victo­riosului amiral va veni peste puțin timp să facă o vizită flotei engleze din Europa. Escadrei lui Togo îi s’ar face o primire și ar fi sărbătorită în mod identic cu primirea ce s’a făcut es­cadrei franceze. Croații răspunseră: „Am primit salutațiunea d­v. cu bucurie și vii mulțumiri, după ce ne-am pierdut speranța în cei cari nu ne îngădue nici o favoare. Noi luptăm cu toți spre a ne apăra drepturile; cea mai mare a noastră dorință este ca cererile noastre să fie încuviințate cît mai curînd și ca ele să fie spre binele și fericirea ambelor națiuni. „Tshingr­a, Harambasics, Mitics Trumbics, Zagorac". Mizeria în Sicilia Roma, 24 Septembrie.—Din cau­za vremei rele situația în Sicilia s’a înrăutățit. Barăcile ce se construiseră au de­venit imposibile de locuit. Populația e foarte excitată. La Nicord­era toate barăcile au fost distruse. Moarte groaznică Berlin, 24 Septembrie.—Din Ba­sel­­ se telegrafiază: • Lucrătorul Thoens și-a perdut viața într’un chip înfiorător, lîngă stația Holden. Intrînd într’un tunel piciorul lui i-a fost prins de un macaz, așa că nu l’a putut scoate. Trenul venind din Basel a trecu peste dînsul lăsîndu-l mort pe loc Finanțele în Norvegia . Christiania, 24 Septembrie.­Un mare număr de bănci importante din Norvegia au prezintat Stortingului o adresă prin care declară că ordi­nea în finanțe și în com­erciai trebue restabilită fără întîrziere. Ele cer ca guvernul și parlamentul să facă to­tul pentru a păstra monarh­ia ca formă constituțională și să aleagă cît mai repede pe rege. Austria și­­ conflictul greco-rom în Viena, 24 Septembrie.—Se anunță că ministrul austro-ungar la Atena a făcut demersuri pe lîngă guvernul grec pentru a pune bazele unei res­tabiliri a relațiunilor greco-romane Contencios în Elveția Berlin, 24 Septembrie. — O tele­gramă din Berna spune că un con­­siliu federal elvețian se ocupă de un proiect de lege pentru introdu­cerea contenciosului administrativ în Elveția. Neînțelegerile sîrbo-bulgare Belgrad, 24 Septembr­ie.—Princi­pele Ferdinand al Bulgariei a tr­cut astăzi cu trenul pe aci. La gară­ n’a venit nimeni din par­tea Curțeî ca să’l salute. Intîia dată cînd a trecut prințul pe aci regele Petru a venit în per­soană pentru a stringe mîna ami­cului său­. Mai tîrziu au fost trimeși regulat la gară mareșalul Curțeî și primul aghiotant.De astă dată s-a re­nunțat și la acest act de politeță. Trecerile prințului Ferdinand pe aci conțin deci un istoric succint al relațiunilor sîrbo-bulgare, cari sunt departe de a fi intime. Criza din Ungaria Presa și Csáki Budapesta, 24 Septembrie.—Zia­rele radical-șoviniste atacă pe con­tele Csaky fiindcă a declarat că va refuza să pomenească măcar în Ca­mera magnaților cererea de dare în judecată a cabinetului Fejervary, ce’î s’a adresat de Cameră. Dizolvarea Camerei Budapesta, 24 Septembrie.—Cer­curi de alfel bine informate cred că împăratul este definitiv hotărît să dizolve Camera. Se crede însă că dacă nouile a­legeri se vor face tot sub regimul actualei legi, mandatele kosuthiștilor și partizanilor celorlalte partide din coalițiune se vor înmulți. Studenții din Triest și ungarii Budapesta, 24 Sept.— Studenții din Triest au trimis studenților ma­ghiari următoarea telegramă : "Fraților maghiari adunați în ju­rul urmelor glorioase ale martirilor din Arad studenții din Triest le do­resc o victorie complectă". Interview cu ministrul Kristóffa Budapesta, 24 Septembrie.­­ Un colaborator al ziarului ,Az Ujsag“ a avut un interview ca ministrul Kristoffy, al cărui subiect principal a fost articolul contelui Stefan Tisza asupra votului universal, apă­rut de curînd în numitul ziar. Ministrul a accentuat și față de argumentele lui Tisza, că o adevă­rată descurcare și îmbunătățire a situației din țară va începe numai atunci cînd în urma înrîurirei di­zolvante a votului universal vor lua naștere pe o bază principală nouă și sănătoase cadre de traiua. Ministrul a căutat apoi să refu­leze obiecțiunile contelui Tisza pe baza motivelor dezvoltate și datelor statistice prezentate în discursul sau de la Bogdan, și să-î risipească astfel îngrijirile sale. El vrea să dovedească că obstruc­­țiunea va fi de fapt imposibilă cînd măsele mari ale populației vor sta în­dărătul majorităței și că elementul ungar nu va putea decît să cîștige prin acordarea sufragiului universal, pe cînd tocmai cenzul scoborît ar fi favorabil naționalităților. In fine, Kristoffy se ridică în potriva afirmărei că prin reforma votului universal, conducerea țărei ar fi smulsă din mîinile păturei culte. E vorba numai că bătrînii vor a­­vea să împartă puterea cu cei ti­neri cari sînt de asemenea destul de copți pentru a o mînui; și dacă bătrînii­ se vor îngriji mai mult ca pînă acum de adavăratele interese ale poporului, ei vor putea să-și menție și pozițiunile lor și se va stabili un echilibru sănătos, care constituie baza cea mai sigură pen­tru o pacînică și favorabilă ac­tivitate parlamentară. Ministrul socotește că pînă acum maghiarii au majoritatea în 229 de circumscripții. Dacă s’ar introduce votul universal ei ar fi în majori­tate în 243 de circumscripții, adică ar cîștiga 14 nouă circumscripții. Un articol senzațional Budapesta, 24 Septembrie.— Zia­rul „Abenblatt Magyarorszag“ scrie că programul pe care Fejerváry l-a prezentat împăratului la 2 Septem­brie s­. n. a fost conceput de către un inspentor al căilor ferate, cu nu­mele de Victor Mandola. Numitul ziar reproduce în facsi­mile mai multe scrisori. Două din a­­ceste scrisori sunt adresate de către primul ministru către Mandola, și una adresată de Mandola familiei sale, scrisori din care reese că Man­dola ar fi alcătuit programul în schimbul plaței de 500 coroane, și că homo regius-ul, contele Bela Czi­­ráki. ,ar fi vizitat la Raab, promi­­țându-­ și un mandat de deputat. In cercurile politice, acest fapt este considerat ca imposibil. Kossuth și comisiunea celor cinci Budapesta, 24 Sept.—Franz Ko­­ssuth, a adresat următoarea tele­gramă fiecărui membru din comi­siunea celor cinci deputați aleși în comitetul executiv cu ocazia con­ferinței din Fiume a deputaților croați. " „Salutați pe frații noștriî croați și dalmăținî și amintiți croaților că în­totdeauna am împărțit cu dînșii drepturile pe cari le-am dobîndit luptînd și că dinpotrivă Austria i-a apăsat întotdeauna. Să dea domnul ca Dalmația­ să fie readusă în dru­mul Croației, înspre Coroana St-lul Ștefan ! Vă­ mulțumim plin de spe­ranță și încredere. •frai Roosevelt și viitoarea alegere prezidențială Londra, 24 Septembrie. — Se a­­nunță din New­ York ziarului „Ti­mes" că președintele Roosevelt a declarat unei deputațiuni de sena­tori că e ferm ’ hotărît să refuze ori­ce propunere de candidatură pentru alegerea prezidențială din 190S. Holera în Prusia . Berlin, 24 Septembrie.— Ofici­al. In ultima zi a fost trei cazuri de holeră suspectă în Prusia, dintre care un deces. Deces l­'Berlin, 24 Septembrie.— D. Fer­dinand de Richthofenn, profesor de geografie la universitatea din Berlin, a murit ori seară. Moartea unui arh­iduce Budapesta, 24 Septembrie.— Ar­­h­iducele Matthias, fiul arh­iduce­­lui Josef și al arh­iducesei Augusta a murit la Tapoleza. Arh­iducele decedat a suferit de pneumonie. Arestarea șefului Camorre- Roma, 24 Septembrie.—După ce­rerea guvernului italian, a fost a­­restat la Patras deputatul fugar Ca­­sals, dovedit a fi șef suprem al Ca­morrei italiene. Italia cere extrădarea sa. Reconstruirea flotei ruse Londra, 24 Sept.—Ziarul „Sun“ publică o depeșă din Petersburg, după care Rusia va încredința construirea tuturor vaselor sale de linie și cru­­cișătorilor de clasa I a șantierelor străine, afară de cele ale Germaniei. Moartea ducelui Gallese Roma, 24 Sept.—Ducele Gallese, socrul lui Gabriel d’Annunzio, un personaj italian cunoscut pentru ori­ginalitatea sa, a murit.­­Ducele Gallese venise ca sub­ofi­­țer la Roma, unde se căsători cu contesa văduvă Gallese și­­ căpătă de la papa Piu al IX-lea titlul de duce. <n Holera în Polonia . Petersburg, 24 Sept.— Official. In ziua de 23 Sept. au fost 14 ca­zuri de holeră în Polonia, dintre care 6 decese. Zăpadă In Austria Wienerneustadt, 24 Sept.—în­ ora­șul Rax ninge de aseară. Termome­trul arată în tot districtul Rax-ului trei grade sub zero. Gorea nu mai e independentă Londra, 24 Septembrie.—Anglia după dorința Japoniei a suprimat legațiunea sa din Soeul. E probabil că și celelalte puteri vor face acelaș lucru. Miniștrii Rusiei și Angliei au și plecat din Seoul, îngropați de vi­ Londra. 24 Septembrie. — Tele­gramă din New-York: Lîngă Whitehall s’a produs o mare nenorocire într’o carieră de piatră. Cariera s’a prăbușit omorî­nd pe toți lucrătorii cari erau unguri. Pînă acum au fost găsiți 17 morți, printre care și proprietara­ carierei. Accident de tren . Rostow, 24 Septembrie.—Agen- Westnik află că, trenul de voiajori mergînd în noaptea trecută spre Wladikankas a deraiat: sunt 27 de morți și 35 de răniți. Depozit de bombe . Constantinopol, 24 Sept. — In primul club din Constantinopol s’a găsit era 2 bombe cu dinamită la niște servitori armeni; ei au fost arestați. Perchesițiunile făcute în ultimul timp la cîțiva negustori ar­meni, au rămas fără rezultat: ares­tările continuă. Odysseea unei trupe de buri Odysseea unei trupe de buri Londra, 24 Sept. — Generalul bur Cronje a adus, după cum se știe, în anul­ trecut o mică colonie de buri la St. Louis, cari, cu pro­­ducțiunile lor, au constituit „clot”-ul expoziției universale de acolo. La sfîrșitul expoziției impresariul l­ire și nu putu să-și fie angaja­­­­mentele. Urmarea acestei împrejurări fu că cea mai mare parte din membrii trupei se văzură lipsiți de orice re­surse și nu fură în stare să între­prindă călătoria de reîntoarcere în Africa de sud. Trupa rămase în cele din urmă cufundată în cea mai neagră mize­rie la Brighton Beach, o stațiune de băi de mare nu departe de New­ York. Mizeria acestor baii e atît de mare în­cît multă vreme ei fură ne­voiți să campeze în propriile lor corturi pe țărmul măreț, de­oare­ce le lipseau bani pentru locuințe. De curînd li s’a vîndut chiar și corturile, pentru acoperirea unor da­torii și actualmente nenorociți sunt cu totul reduși să facă apel la ca­ritatea publică. Conducătorului lor Kronje nu i-a mers nici lui mai bine. El nu su­feră chiar de mizerie apăsătoare ca trupa sa, totuși nu poate nici el să părăsească America, de­oarece în New­ York e încă pendinte procesul său pentru obținerea părții din salar ce îi s’a reținut și care se ridică la mai multe mii de dolari. Teroarea la Constantinopol Constantinopol, 24 Septembrie.— Aci domnește o adevărată teroare. Zilnic se fac perchiziții domiciliare și peste noapte se fac arestări. Siguranța persanei nu mai e­­xistă. Escadră engleză în Japonia Londra, 24 Septembrie. — Se a­­nunță din Tokio că escadra engleză aflătoare la Kobe va vizita porturile Yorishama și Nagasaki, primiți în numele Mik­adoului. Accidentul regelui Serbiei Bruxelles, 24 Sept.—Regele Leopold al Belgiei a suferit un accident la expoziția din Liege. Vizitând departamentul francez al expoziției și trebu­ind să scoboare niște trepte, regele făcu un pas greșit și-și pierdu echilibrul. Deși regele Leopold a căzut de pe o înălțime, totuși, fiind prins la timp de către doi co­misari francezi cari se aflau în apropierea lui, a fost ferit de o căzătură primejdioasă. Vădit mișcat, regele mulțu­­mi comisarilor, apoi intră în salonul de onoare unde avu o întâlnire cu ministrul de in­terne francez. Conflictul greco-romîn­­»«Si -*n- r — Opoziția contra lui Rallys — Atena, 24 Sept.—Față cu știrea răspîndită din sorginte romînă, că opoziția de sub conducerea dom­nului Theodokos, ar voi să răs­toarne de la putere cabinetul Ra­llys, de­oare­ce a luat o atitu­dine vătămătoare intereselor gre­cești față cu pretențiile politicei macedonene a Romîniei,­Theodokis a declarat că nici un om de stat grec n’ar putea să dirijeze nici un minut mai mult ca Rallys soarta poporului elen. Opoziția în potriva lui Rallys se îndreaptă exclusiv numai în contra proectelor sale fiscale greșite, pen­tru care în Cameră există totuși o majoritate. Originalele acestor telegra­me sunt expuse la mgazinul de muzică Sean Feder din calea Victoriei. ____ In țară Accident de­­ tren.—întrunirea consi­liului comunal.-Imormîntarea d-nei Catinea Constantinescu, IAȘI, 24 Septembrie. — Cînd trenul venind din Vaslui a sosi aproape de gară, un frînar voind să treacă în alt tren, a căzut sub vagoane, de unde a fost scos cu piciorul stîng strivit. — Azi s’a întrunit consiliul comunal. — Azi a fost înmormîntarea d-nei Catinea Constantinescu, mama artistului. Dan Afacerea Satinovei.—Cursuri gratu­ite de seară.—Moartea lui Vlaicu.­­Emigrările evreilor.—Expulzări.— Judiciare. GALAȚI, 24 Septembrie.—In ur­ma declarației [făcute de Gutman- Satinover că el nu voește să in­tenteze nici proces de adulter, nici de divorț contra soției sale infidele, parchetul a închis dosarul afacerea. In ce privește evacuarea casei de către Macri, parchetul a recoman­dat lui Gutman-Satinover să ceară aceasta prin judecătoria de pace. t­-na Laura Satinover, soția luî lnx sa ordone o cercetare medicală care să constate starea mintală a soțului ei și, eventual, punerea lui sub interdicție. Afacerea bătăii între Macrî și Solo Satinover va veni probabil înaintea judecătorului de pace.­­Pe lângă școala comercială din Ga­lați se înființează niște cursuri de s­eară, predate gratuit de către profesorii școalei pentru tinerii funcționari cari nu au pu­tut termina cursurile regulate. Absol­venții acestor cursuri de seara se folo­seau de aceleași avantagii, ca și ceilalți cari urmau școala regulat; din această cauză mulți tineri aui părăsit școala, a fi primit f­uncții și urmau numai cursu­rile de seară. Ministerul a desființat acum această școală de adulți. Erî, fiind aci doctorul Leon, inspec­tor al învățămîntului, a fost rugat să redeschidă cursurile de seară cel puțin pentru acei cari le-au frecventat pînă acuma, ca să poată obține absolvirea. D. Leon a promis să se ocupe de a­­ceastă chestiune. — Moartea lui Nicu Vlaicu a pro­dus aci o adlncă mâhnire. Era simpatie, popular, iubit. Ca prim prefect de poli­țe al Galaților înființase un birou de informațiuni pentru ziariști, fiind el în­suși uneori colaborator­­ al unor ziare. Tînăr, neavînd decit vr’o 42 de ani, el lasă în urma lui numai regrete. Corpul lui Nicu Vlaicu a fost depus la biserica Mavramolu. Inmormîntarea ce face Duminică la orele 2 d. a. Au depus coroane: par­tidul conservator, prefectura județului, clubul Tinerimei, Leon M­­orașcu, gene­ralul Cotruț, colonelul Mateescu, Const. Vlaicu, etc. Defunctul era cavaler al Coroanei Romîniei.­­ Emigrările evreilor urmau să reînceapă de Luni 26 Septembrie. A­­gențiile de navigație însă au anunțat că, din cauza epidemiilor din diferite țări, nu pot primi acum pe emigranți.­­ Profesorii secundari de aci au ales o comisiune compusă din d-nii pro­fesori Longinescu, Prățilă și Basilescu, care să redacteze un ante-proect de răspuns la chestionarul ministerului de instrucție în ce privește învățămîntul secundar. Expulzări. — Anunțasem la timp că intendentul Clubului intim, fiind prins că face contrabandă de vin, aducîndu-l din străinătate pe numele unui consul (care e scutit de a plăti taxa vămei), a fost expulzat. El a fost pornit azi pe vaporul „Romania" al societăței „Florio Rubatino", fioca»«. -A. wwulli MUf­urt J. aXgelbbtlj directorul învățămîntului secundar. Judiciare. — Curtea de apel a osîn­­dit azi la cinci ani închisoare pe Va­sile Theodorof din Tulcea pentru dare de foc. — Curtea de apel a condamnat la 50 lei despăgubiri pe Enache Pechea­­nu, acuzat de furt în dauna doamnei Eufrosina Balaban. — Tribunalul a amînat pentru 28 c. pronunțarea în procesul dintre Weissel­­berg și Demetrescu (Bella-Vista) pen­tru uzurpare de firmă. — La 1 Octombrie se deschide se­siunea Curțoi cu jurați in Brăila, Tu­­tova și Furna. Sylvius Perceptori dați judecăței.—Crima din comuna Izvorul. — Lupta cu un haț de cai.—Excrocherie originală —Viol și maltratare.—Asasinat.— Spargere.—Rănire mortală.—Tim­pul. CRAIOVA, 24 Septem­brie.—Cu toa­te avisurile primite, perceptorii Stan­­ciulescu din comuna Șimnicu, Fruscu­­lescu din Măceșu de jos și un altul din Cernele, n’au depus încă coruptu­rile de gestiune la administrația finan­ciară. Bănuindu-se că parte din sumele în­casate ar fi delapidate, s’au aplicat si­gilii pe casele percepțiilor respective. Sus numiții perceptori au fost dați ju­decăței. — Jandarmul Ion Nicolae din secția Izvoru, pe cînd conducea spre oraș pe arestatul Mihaiu Pacu, acesta cu o repeziciune uimitoare, a străpuns pe nu­mitul jandarm cu un cuțit, lăsîndu-l jos în nesimțire. In acest timp el s’a făcut nevăzut. A fost arestat însă în comuna Cer­­nelele. — Un vestit hoț de cai anume Du­mitru Căliman, de fel din Băilești, sim­țind că va fi arestat, s’a refugiat în casa sa unde s’a baricadat. Aci a fost cu greu prins și condus la arest, după ce ușa i-a fost spartă și după ce urma­se o luptă între el și jandarmi. — Un cunoscut pungaș de buzunare Petre Georgescu, simțind că comerci­antul Radu Dincă din localitate ar pu­­te­a fi escrocat cu o oarecare sumă de bani, s’a dus la dînsul și s’a dat drept agent al unei societăți pentru venirea în ajutor­ul nenorociților din Calabria. Cu vorbe meșteșugite a putut face pe numitul comersant să­ î­i cedeze și să-i dea suma cerută. Pungașul a fost arestat. ~ " ” — Filip Ion Ciocîlteu din Galicinica în unire cu alți doi prieteni ai săi, au răpit pe fata Ana Petra Crețu, tot din această comună, care se afla cu vitele la pășune. Ducînd-o într’o pădure din apropiere, Filip Ciociltea a deflorat-o, urmînd pe rînd și ceilalți doi. Pentru că nenorocita fată țipa, ce­­rînd ajutor, monștrii au luat-o la bătae maltratînd-o.­­ Un mare furt cu spargere s’a co­mis la magazia cu grîne, proprietatea d-nei Maria Pleșoianu. Autorul furtului e Costache Ion Neguțu, fost isprăvni­­celul moșiei d-nei Pleșoianu, care a și fost arestat.­­ Aruncat într’o fîntînă s’a găsit ca­davrul lui Constantin Iacob Păun din Bîrza, care fusese împușcat cu două zile înainte. Autorul acestui asasinat este un dușman al sau anume Niță al lui Zinca, cu care era în ceartă pentru pămînt. — Pentru că nu voise să-i facă cinste J ținul de Ghiță Bercia, un alcoolic est <• pucături criminale. Rana lui Chichinoiu fiind mortală. A fost transportat la spital. —­ De trei zile plouă aproape încon­tinuu, cu o mică intermitență de cîteva ore ora. Starea porumbului e tot com­promisă. Temperatura a scăzut simțitor. a­­­n­ Scînteie Piața cerealelor BRAILA, 25 Septembrie.—Piața ce­­realelor fermă. Depozite puține. Tendin­­ța pentru grân și porumb neschimbată , pentru orz fermă, pentru secară susținut. D. I. Grădișteanu la Constanța .— Prin fir telegrafic — _ CONSTANȚA, 24 Septembrie.— Mi­­nistrul Grădișteanu a sosit cu vaporul „parol" din inspecția făcută liniilor ser­viciului mărităm. Un inspector al societăței de vapoare „Lloyd“ a însoțit pe ministru ; aceasta în vederea stabilirea unei convențiuni cu acea societate pentru prelungirea li­niilor noastre pînă la Alexandria. Ministrul a rămas aci. Mîine va a­­sista la serviciul divin de la biserica Catedrală, apoi va vizita lucrările noilor instalațiuni de băi de la Mamaia com­plect terminate. La orele 5 p. m. ministrul va pleca cu un tren special spre Capitală. La sosirea sa aci ministrul a fost în­­tîmpinat de primarul Bănescu și pre­fectul Capșa. CU cari s’a întreținut pe bordul vaporului, Nițescu Conflictul greco-român — Declarația d-lui Grădișteanu — CONSTANȚA, 24 Septembrie, n. ministru Ionel Grădiștea­nu a afirmat unui personagiu într-o convorbire avută aci, că denunțarea convențiunei cu Grecia e un fapt înde­plinit.­­Z­. Rășcanu a plecat la A­­tena pentru a transmite gu­vernului grec textul relativ și denunțarea convenției. Nițescu Vizita trimisului lui Menelik iz *&, orația ». -prin fir telegrafic — Braila, 24 Sept— La orele 9 a avut loc la prefectură un banchet în onoa­rea fratelui împăratului Abisiniei. Au participat: Prefectul Faranga, ajutorul de primar Georgescu, procurorul Zelescovici, jude­­cătorul de instrucție Căpitănescu, d-nil Horațiu Alexandrescu, Caracostea, ad­ministratorul docurilor, Nicolae Carzi­­ghera, Jossef Loebel, Nicolae Sgardelli, senatorul Adrian Magheru, polițaiul Bră­­escu, căpitan Tarasu, comandorul Ră­­dulescu, Macri secretarul excelenței sale. Au­toastat In franțuzește excelența sa pentru prosperarea Romîniei expri­­mînd dorința de a se stabili o conven­ție comercială cu Abisinia. A răspuns prefectul Faranga. La orele 10, înaltul oaspe a mers la teatrul Rally cu în­treaga suită. Noaptea o va petrece în apartamen­tul prefecturei. Mîine la ora 10 dimineața va asista la serviciul religios de la catedrala sfîn­­tului Nicolai, apoi se va îmbarca pe un remorcher special de escursiune pentru a vizita carierele de piatră. » Marg Dimineața în țară IEB Crima de la Grebănu. (Amănunte). — Am spus în două corespondențe consecutive că în comuna Grebănu s’a găsit mort în pîrîul Oreavu, în dosul gradinei sale, lo­cuitorul Costică Săvulescu, care a fost împușcat. La început se credea că el trecînd ln sat drept un pungaș, probabil că noaptea a fost urmărit de mai mulți inși cari l’au­ împușcat văzînd că el voește să le furi ceva. Dar după cercetările făcute de d. sub­stitut de procuror, Camil Segărceanu, s’a constatat că Săvulescu a fost la visă­toare și că din imprudență a fost îm­pușcat. Apoi criminalii, ca să nu se poată descoperi crima lor, au adus cadavrul pină în dosul grădinei. D. substitut de procuror nu a încetat un moment cercetările și în cele din ur­mă descoperă că nu poate fi altul crimir natul de­cît locuitorul Ilie Tache Bribe*­­ianu, cu care în ajun victima Săvulescu fusese la vînătoare. Afacerea a fost înaintată la instrucție. Tîlhărie.—"Mai mulți necunoscuți îm­­bracațî mocănește, ducîndu-se la stîna­ de oi a domnului Alexe V. Dimopol din comuna Amara, au găsit numai pe baciu­ căruia băgîndu-i în cap o zeghe au în­­­ceput a’l tortura și după ce l’au lăsat mai­ mult mort au furat mai multe putim­i cu brînză urdă, roate cu cașcaval, mai multe lucruri și suma de 250 lei. Autoritățile cercetează. A apărut . Al 39 număr al revistei popul­­e „Dumineca. Cu un sumar bogat și interesant. Ce public! nuvelă de Anton Cehov. Un bi­gam de Englez. Adolf Adam Oberländer cu ilustrație. Trubadurul poezie de I. As­lan. Cronică de Kean. Singur de P. Gheor­­ghiu-Micșunea. Omul cel mai greu­, din Pa­ria cu ilustrație. Oaspeți poezie de C. Fe­­raru-Putna. Sub farmec de lună fantezie de Petru Gîdeifi. Moda.—Dascălul Chiosea De pe vremuri de N. Popișteanu. Amiazî poezie de Mistral. Medicul casei. Holera­ povețe folositoare, de Doctor. Circul schiță de St. Popescu-Teleorman. Grădina de co­pii : Anecdote.—Sonet poezie de Teodor T. Stoenescu. Din amintirile trecutului de­ Roma. Severine cu ilustrație. Copilașii Mdt m­oare î ’--------­ T-----’ n-1~e—7—­2L

Next