Dimineaţa, ianuarie 1906 (Anul 3, nr. 687-713)
1906-01-24 / nr. 706
Anul III No. 706 TELEFON PUBLICITATEA s Concedat si exclusiv AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER & Co. București, Str. Karageorgevici 18 Telef ®» S4. Pentru Austria, Ungaria și Germania A ce adresa*. d-Ior PL Dukes nachf. Max Augsnfeld [ Emerich Lessner.— wsbh comeesiune exclusivă » J&!&str Ss» toată țara DIRECTOR CO»ST. MILUB A B <» SI AMENTE Simple (Dimineața) IISI 18.. . . „9— •oct.50 . . „ 1.50 ÎNDOIT Combinate (Adevĕrul și Dimineața) Unia .... lei 33 I 3 luni .... $ $ tatii .... „ 10 I 1 lună .... 3 IN STHAHNATATE IFTROIT Pentru Capitala No 2/6# 99 Provincie și Străinătate No. 1S/40 Apare zilnic la ora A dimineața ca ultimele știri ale noptei ISiarderele ziar uini «tr. S&rmdar 11 Gnan 8 Ioni 3 „ 11*«iDf STRA3WATATE #îfr? ASTAZI: 23 Ianuarie (5 Februarie) 1906 Calendur: »urouiui Martirul Clement „ CATOI.IC: Agatha Soarele răsare 7 ore 34 m., apune 5 ore 25 m. e posomorit, geros și cu ceața și chiciură geroasă mai pretutindeni. In cursul zilei de orî a fost dezgheț în N. Moldovei. In reg. muntasă și literară, în restul țarei Îngheț bine simțit. Noaptea ger în toată țara, dar mai pronunțat în Muntenia unde termometrul sa coborît, — 10 grade ajungînd la 17 grade la Baia de Aramă. Barometrul staționar, dar coborît, în tone sau zăpadă n’a căzut nicăeri. Teatrul Național °?era franc— _____ Se va cînta: Mignon, operă în 4 acte de Michel Carré și Jules Barbier, muzica de Ambroise Thomas. Qnon+Qualo Bacul Cișmigiu —In fiecare zi patinaj.—Circul Sidolis In toate șeiiiGlldicUlorile representații alese. — Sala coloseului Opplert In fiecare seară concerte date de o orchestră sub conducerea capelmaistrului Strauss.—Sala Edison. In fiecare seară bal mascat, afară de Sîmbăta.—Sala Liedertafels Șezătoarea muzicală a soc. „Hora“. _______ mnd. D. Mihăilescu și E. Sperlich în palatul Ateneului. Baluri. La teatrul Lyric, balul societăței generale a funcționarilor comerciali, secția centrală. — In sala Eforiei, balul anual al societăției de gimnastică „Aurora“. — In sala Dacia balul societăței „Vinerea Mare“. ‘ I MEMENTO Autorități.— Toate autoritățile sunt deschise. Judiciare. — Instanțele judecătorești deschise. Parlamentare : Senatul ține ședință. Expoziții . In Pasagiul român, expoziția de pictură a d-lui Nicolae Vermont. — Expoziția da pictură a d-lor P. Ion Căsătorie intre artiști bie și care consistă într,o spaimă extraordinară atunci cînd ești intr'un spațiu îngust. Persoana atinsă de claustrofobie nu ezită să deschidă ușa vagonului atunci cînd este într'un tunel și de a se azvirli pe linii, așa de vie e dorința de a scăpa din spațiul cel stimt. Tatăl fetei, contele Rochard, crede însă că la mijlc a fost o crimă și în consecință a însărcinat pe un detecția să cerceteze de aproape lucrurile. VIAȚA POLITICĂ Acordarea drepturilor politice la dobrogeni — Sfîrșitul lucrărilor comisiunei — Comisiunea pentru studierea chestiunei Dobrogeni s-a terminat Simbătă lucrările. Hotărîrile luate au fost comunicate intr-un raport care s’a dat la tipar și care va fi prezentat latine. Marți, d-d.Iantacuzino, ministrul de interne. Mircari, comisiunea Dobrogei se va întruni și se va fotografia, in amintirea importantei misiuni ce a avut de îndeplinit:* Sintem in măsură să supunem, in linii generale, cuprinsul raportului comisiei dobrogene. Comisiunea în unanimitate a admis că a sosit momentul pentru a se acorda drepturi politice cetățenilor din Dobrogea. Pornind de la acest principiu, comisiunea a căutat să înlăture principalul argument ce eo aducea, de către aceia cari spuneau că nu trebue să se acorde încă drepturi politice dobrogenilor. Acel argument consta în afirmația că populațiunea din Dobrogea e formată în majoritate de bulgari și de alte elemente străine. Or comisiunea dovedește prin date ■statistice că majoritatea populației din Dobrogea e compusă din romini, și deși nu mai e întemeiată teama că bulgarii, singuri sau cu celelalte elemente streine, ar majora în alegeri. Datele statistice sînt asupra mișcarea populațiunea de la 1880 pînă în prezent. Luînd hotărîrea de mai sus, comisiunea s'a văzut in fața anul incident, ce se face cu romînii transilvăneni stabilițî în Dobrogea, dar nerecunoscuțî ca cetțeni românî? Juriștii din comisiune au motivat prin raport că acel romini pot obține recunoașterea pe listă și nu in mod individual, fără a se călca prevederile art. 9 din Constituție. • După lămurirea acestor chestiuni, comisiunea a emis părerea să se aleagă la Tulcea și Constanța cîte doi deputați și cîte doi senatori de fiecare colegiu. S’ar alege, după această normă, cîte 4 senatori și șase deputați de fiecare județ , deci parlamentul și-ar spori cu 20 numărul membrilor săi. Perzistă știrea dată de noi, ca guvernul va acorda drepturile politice dobrogenilor, cu ocaziunea jubileului. C. Dem. Bătrîna actrița Prielle da la teatrul din Festa, în vîrsta de 80 de ani, sa căsătorit cu un tînăr bogat, în vîrstă de 34 ani TRATATELE O notă publicată de ziarele oficioase austriace și ungurești arată că ministerul comun al monarhiei vecine a hotărît să trimeată guvernului nostru o adresă prin care să’l înștiințeze că e gata să intre în tratative’pentru încheerea unei convențiunî comerciale. In același timp se anunță că și Italia este pe cale de a începe negocierile cu delegații noștri, în vederea aceluiași scop. In cuiind vom avea clar tratate comerciale încheiate cu toate țările cu cari avem interese de afaceri mai mari. Prima convențiune ce am încheiat, și care este totdeodată cea mai însemnată, a fost aceea cu Germania. De felul rezultatului ei atirna rezultatul celorlalte tratate cu celelalte țări, cum și întreaga politică vamală ce aveam de gând să ducem pe timp de zece ani. Politica aceasta a fost hotărită și o cunoaștem cu toții, fiindcă convențiunea cu Germania a fost votată de parlament. In această convențiune e scris tot ce avem să ne așteptăm ca dezvoltare a schimbului internațional pe un întreg decenii. Punctul principal este că am renunțat la exportul de vite și că ne am supus la politica agrară a Germaniei. In același timp însă ne-am asigurat, prin taxe protectioniste mai mari, putința unei serioase dezvoltări industriale în țară. Aceasta este ceea ce caracterizează politica noastră economică exprimată în convențiunea comercială cu Germania. După cum am spus mrai sus convențiunea aceasta, dînd tonul întregului nostru program politic-economic in viitor, e sigur că nu vom adopta o altă atitudine nici față de Austro-Ungaria, cu care vom începe în curînd tratativele. Austro-Ungaria a adoptat, ca și Germania, o politică agrară foarte pronunțată. Tariful ei general prevede niște taxe extrem de urcate pe cereale și aproape imposibile pentru vite. Cea ce interesează adica în cel mai înalt grad exportul nostru, cerealele și vitele, este izbit de niște taxe exorbitante. Taxele acesstea nu sunt însă puse pentru a fi aplicate: eleservă mai mult ca Hsijjoc de presiune asupra guvernelor țărilor agricole cu cari se tratează. Austro-Ungaria va spune delegaților noștri: dacă nu-mi cedați am să aplic mărfurilor voastre taxele urcate din tariful meu general, iar ai noștri vor răspunde că dacă Austro-Ungaria nu ne cedează nouă, noi vom aplica mărfurilor austro ungare taxele urcate din tariful nostru general. Așa se fac negocierile, pînă în cele din urmă se ajunge la un rezultat. Rezultatul, în ce privește tratatul cu imperiul lui Franz-Iosef, este lesne de prevăzut. Romînia va ceda asupra chestiunei care o interesează cel mai mult: asupra exportului de vite. E aproape sigur ca și după încheerea convențiunei cu Austro-Ungaria, noi tot nu vom putea exporta vite in țara vecină, întocmai" cum nu putem nici "acum. Din moment ce am cedat în punc COMERCIALE Tul acesta Germaniei, nu vom putea să nu cedem și Astriei. Și totuși chestiunea aceasta are o foarte pronunțată însemnătate pentru țara noastră, întreaga bună stare a agriculturei atîrnă de creșterea și deci de exportul vitelor. O agricultură fără o întinsă creștere de vite nu poate fi îndeajuns de rentabilă. Pentru a putea însă hrăni vite multe e nevoe de piețe de desfacere. Trigul intern e insuficient pentru cîte vite pot crește cîmpiile noastre. Avem deci neapărată nevoe de piețe externe, dar așa apropiate incit să putem vinde vitele repede, vii, pe picioare, cum se zice. Austro-Ungaria ar fi minunat de potrivită, pentru aceasta, dacă ar voi, bineînțeles, să ne deschidă granițele pentru importul de vite. Datoria guvernului nostru ar fi ca să pue toată greutatea tratativelor și a concesiilor ce putem face, pentru a asigura exportul vitelor și a folosi astfel agriculture,cum și întregeî țări. Sunt mulți cari cred chiar că singurul rost al încheerea unei convențiuni comerciale cu Austro-Ungaria rezidă în garantarea exportului vitelor noastre ; altfel ei nu văd de ce ara sta să acordăm Austriei înlesniri industriale, fără ca, în schimb, să ne admită ceea de care avem nevoe mai mult: exportul de vite. E însă de prevăzut, cum am spus mai sus, că Austro-Ungaria nu ne va ceda în punctul acesta, ca și Germania, iar noi îl vom ceda, cum am cedat și Germaniei. Aceasta va însemna condamnarea agriculturei pe încă un period de zece ani. Știri din străinătate Chestiunea cancerului .elebrul doctor bigian, Ch. Jacobs, cunoscut prin studiile -ale asupra cancerului, a făcut o importantă comunicare Academia de mediină din Bruxelles. D-rul Jacobs spune că cancerul este de origină mirobiană. Vindecarea acestei boli teribile nu sa va putea deci obține docit printr’un Vaccin, adică printr’un produs care derivă din însuși microbul. D-rul Jacobs studiză tocmai eficieitatea unui vaccin, descoperit de dî isul. Șahul reformator. Șahul Persiei a declarat la o întrunire de nizibil î ■ ă forțările partidului reacțonar de la Curte care vrea să respingă libertatea presei sunt păgubitoare Persiei. Progresul unei țări, a spus șahul, atîrnă de dezvoltarea instrucțiunei în popor; presa e un instrument prețios de instrucțiune așa că trebue să își acorde toată libertatea. Șahul șî-a isprăvit din cursul, spunînd că se va socoti fericit dacă poporul îșî va aminti de dinsul, ca unul ce n’a pus nici o pe aică prosperităței națiune. s» Am vorbit la vreme despre mișteoasa crimă din Anglia, a căni vicimna a fost o franceză, fiica contelui Rophard, cadavrul căreia a fost găsit sub tr,un tunel, în apropiere de orașul Angley. In afară de cazul aesta, au mai fost și alte patru cazuri de asemenea natură: fete găsite in tuneluri, ucise. Zarele fac diferite presupuneri că moartea a provenit din cauza unei afecțiuni nervoase numită sclaustioic Solemnitatea de la poliția Capitalei Primul examen de absolvire la școala de antropologie. —Asistența.— Numele absolvenților. La prefectura poliției Capitalei s-a ținut, cu o deosebită solemnitate, primul examen de absolvire al școalei de antropologie. D. ministru de interne a fost reprezentat la această solemnitate prin d. Rachtivan, secretarul general al ministerului. A fi mai asistat d-nn: Sachelarie și Panaitescu, directori la ministerul de interne, Dim. P. Moruzzi, prefectul de poliție, Romulus P Voinescu, șeful poliției de siguranță etc. * D. dr. N. Minovici, directorul școalei a arătat in citeva cuvinte progresele făcute de școală și a muțumit d-lul Raehtivan pentru sprijinul ce i-a dat. De asemeni d-sa a mulțumit d-lui It Pam Moruzzi, care a donat școalei o colecție de ochi pentru studiu. Interesant a fost modul cum s’a ținut acest examen. Astfel de pildă , secretar general de la ministerul de interne a dat citeva semnalmente d-nel Miclescu, agentă specială de siguranță,—elevă reușită prima sa clasificație— pentru a sescoperi pe o persoană, dintre cele vre-o 60 cuo erau in sală. După o scurtă aruncătură de ochi, eleva a descoperit imediat pe persoana in che tie, deși nu o văzuse niciodată pfnă atunci. Toată asistența a rămas surprinsă dereatitudinea și siguranța cu care un detectiv poate descoperi pe criminali și delicvenți, cînd știe a se servi de fișele antropometrice,* Iată acum și numele elevilor din primarie absolventă a școalei: D-na Mielscu, agentă specială de siguranță, Stan Emanoil, șeful biroului de informație da la poliția de siguranța Capitalei, Cariadi, șeful biroului con»oului străinilor, Bămcescu, subcomisar la poliția de siguranță, Paraschiv Dobriceanu, agent al poliției de siguranță, Ionescu, polițaiu la Giurgiu, Ștefan Niculae, agent al poliției de siguranță din Capitală. —Iii— A apărut: Faneicwla !^r. 135 din frumosul roman Pricepsa nevinovată ette Luiza cea frumoasă — 5 luni în toată țara — Propunerile coaliției refuzate Budapesta, 22 ianuarie. Biroul de corespondență ungar, afla că împăratul a pr mit azi la orele 1 pe contele Iuliu A iulrassy. După audiență, Andrassy a declarat ziariștilor, că împăratul a refuzat propunerile coalițiunei. Marțe 24 ianuarie 1906 Lollira Prin PIB SPECIAL de la corespondenții noștri din: 5 A Paris, Berlin, Viena și Evenimentele din Rusia Viitoare revolte agrare în Rusia Petersburg 22 Ianuarie.— Prințul Trubetzkoi, mareșalul nobilimei din Moscova, a declarat unul colaborator al ziarului Ruski-Stovo că fără îndoială că in primăvară, vor avea loc teribile revolte agrare. Afară de aceasta, este foarte probabil că la împărțirea moșiilor între țărani vor avea loc mari tulburari. Executarea unui revoluționar Riga, 22 Ianuarie. Bohve, proprietarul unei tipografii, care era capul organizației revoluționare din Venden, a fost executat noaptea trecută la Venden, din ordinul tribunalului militar. Vina locotenentului Schmidt Petersburg, 22 ianuarie. Actul de acuzare redctat contra locotenentului Schmidt, șeful marinarilor revoltați din Odesa, spune că el a vrut să provoace răscoala pentru răsturnarea actualului sistem de guvernământ și înființarea republicei. Execuțiuni cu âniumul Petersburg, 22 ianuarie. Din Varșovia se anunță că eiî au fost împușcați în cetatea Varșovia, alțî membrii ai comitetului anarhist condamnați la moarte de consiliul de războiți. Mare furt de giuvaericale Petersburg. 22 Ianuarie.— Conteseî Kasingskaia îî s’a furat în hotelul Gheorghev, la Vilna, giuvaericale în valoare de un milion de ruble. Grozăviile închisorilor rusești Berlin, 22 Ianuarie. — „Corespondența rusă* spune că în închisorile rusești zilnic se întîmplă greve din partea arestanții politici cari tiind grozav maltratați, refuză hrana și vor să moară de foame, pentru a scăpa de mizeriile nemaîînchipuite la cari sînt supuși acolo. In Moscova și Petersburg mai ales asemenea greve sunt foarte frecvente Condamnare la moarte Petersburg, 22 Ianuarie. Se anunță din Kiev că consiliul de războiu a condamnat la moarte prin ștreang pe burghezul Faslavsk pentru că acesta încercase să omoare pe un gardian cu ocazia liberărea unui arestant politic din închisoare. O măsură liberală Petersburg, 22 Ianuarie.—Prefectul orașului a ridicat măsura prin care se interzicea asociațiunilor economice și politice să se constituiască în viitor numai sub anumite condițiuni. O justificare * Petersburg, 22 Ianuarie.— Generalul Bresobasov care a sosit era din Petersburg Jurjun, ceratinică că măsurile luate în provincia Estoniei sunt consecințele stărei de război ș și că afirmațiunea după care trupele nu ar fi întîmpinat nici o împotrivire, este falsă. Profesorul Eug. Trubetzkoy Petersburg, 22 ianuarie.— Profesorul Eugeniu Trubetzkoy, care pînă acum a fost profesor la universitatea din Kiev, a primit o catedră la universitatea din Moscova. Această mutare s-a făcut din ordinul guvernului. Prițul Trubetzkoy este fratele cunoscutului mareșal al nobilimei din Moscova, și al defunctului prinț Sergiu. El a luat moștenirea politică a fratelui său și este candidat a Duma al constituționalilor democrați din Moscova de oră. După audiență, contele Andrassy a comuncat reprezentanților presei că împăratul a dat consimțmîntul sau propunerilor făcute de dînsul în numele partidelor coalizate. Contele Andrassy a plecat după amiazl la Budapesta. Această telegramă, a Agenției Române, fiind în contrazicere cu toate știrile noastre telefonice din Budapesta, am cerut informațiuni corespondentului nostru din Budapesta, la ora 2.30 noaptea. Corespondentul nostru a menținut știrile sale anterioare, cum se vede în depeșa noastră telefonică, de mai jos, ce poartă ca titlu : Refuzul împăratului de a primi propunerile coalițiunei. Este prin urmare la mijloc o eroare din partea Agenției Române. (Nota A daciei). Refuzul împăratului de a primi propunerile coalițiunei Budapesta, 12 ianuarie.—Ultimele știri din Viena din impozitiv vestesc ca împăratul a refuzat consîmțâmîntul sau la propunerile coaliției. Aceste știri nu au lipsit de a produce cea mai penibilă impresie în toate cercurile politice de aci. In cazinul național au avut loc astă seară consfătuiri la cari au luat parte din: Andrassy, Fr. Kossuth și toți fruntașii coaliției, în privința celor ce sunt de făcut în urma răspunsului împăratului. Nu s’a luat încă nici o hotărîre, din cauza confuziunea de care sînt cuprinși mai toți oamenii politici. Iritația în partidul coaliției este mare. In oraș domnește deprimare. Pînă acum se știe atîta că firai negocierilor este rupt deocamdată. Inmormîntarea regelui Christian Copenhaga, 22 Ianuarie.—Acum este sigur că corpul regelui Christian va fi transportat la Iloskilde. El va fi expus în aceașî biserică în care a fost expus altă dată corpul reginei Luisa Regina Angliei a sosit erî sară. Plîngerile exarchiștilor "Constantinopol 22 Ianuarie. • Ultimele știri sosite din Salonic asupra masacrărei a șapte exarchiști lîngă Strumnitza, zice că ancheta făcută de kaimakan pentru a dscoperi pe autorii acestui asasinat nu a dat nici un rezultat. Hilmi pașa a trimis dar un ofițer din suita [UNK]» să facă o nouă anchetă. O deputațiune a exarchiștilor din districtul Strumnitza a sosit la Salonic pentru a se plînge in contra asasinetelor săvirșite. Vezuviul în fierbere Resina, 22 Ianuarie. — Azi dimineață Vezuviul era în mare activitate Curentul de lavă din partea de sud vest s’a divizat și o parte asnenittță linia inferioară care duce spre Cook, iar cealaltă parte rampa superioasă a găiei funicularului. Consternare la Budapesta Budapesta, 22 Ianuarie.—In cercurile politice de aci domnește o mare consternare. Nu se crede ca zilele acestea să mai aibă loc nouă tratative cu coaliție nea. Regele Greciei Atena, 22 Ianuarie. — Regele a plecat la Copenhaga. Pretențiile instelaților companiei „Lloyd” * Triest, 22 Ianuarie — La adunarea de aseară a matelor lor, mecanicilor și piloților companiei „Lloyd“ și a celorlalte societăți de navigațiune, s’a decis să se susțină aceeași cereri ca cele făcute de impiegații companiei „Lloyd“ în privința sporului salariilor și să declare greva în cazul cînd cererile lor vor fi refuzate. Vaporul „Almisza“ al companiei „Lloydului“ a plecat azi; vaporul „Imperatrix“ al companiei Lloydului nu a putut pleca. Vaporul „Gerky“, al companiei austriace întrunite, a plecat spre America. Triest, 22 Inuarie.— Matrioții companiei „Lloyd” au cerut și ei aseară sporirea solariilor cu 25 la sută și diverse ușurări în serviciu. Directorul general a răspuns delegaților că compania nu poate trece peste sporul făgăduit mecanicilor, spor care se va face și mateloților și că nu va putea îndeplini acastă promisiune do cit dacă toți lucrătorii vor relua imediat lucrul. Vaporul „Lloyd“ „Imperatrix au ideeatat la Bombay cu o întîrziere de 22 de ore, aporul „Amonsite“ va pleca mîine la Alexandria cu o întirziere de 58 de ore. Vaport greco-oriental va pleca probabil mîine în loc de azi. Greva ia un urs linștit și nu este suținută de alțiucrători Groaznic incendiu Rennes, 22 Ianuarie. Ospiciul de bătrîni situat în apropiere de Rennes a fost incendiat astă-noapte. Nouă cadavre au fost scoase din dărâmături. Grecii aruncă vina asupra turcilor Atena. 22 Ianuarie. — După știrile din Salonic confirmate în mod oficial, asasinii celor șapte bulgari masacrați lângă Smiranitza nu erau greci ci turci. Bandă bulgară Constantinopole, 22 Ianuarie. — U detașament de trupe a atacat o bandă de bulgari lîngă Beles, districtul Demihisar, sangiacul Serres. Banda a fugit lasînd trei bombe munțiuai și documente. Revolta grozavă din Vladivostoc Londra, 22 Ianuarie.— O telegramă din Sangai anunță că zilnic sosesc știri despre nouă răscoale la Vladivostoc, unde rebeliunea armatei nu s’a terminat. ContrariÜ știrilor oficiale, este iminentă cea mai teribilă revoltă, care va avea consecnțe dezastroase și va face să curgă mult sînge. Sciziune in opoziția engleză Londra, 22 ianuarie. Ziarul „Observer“ află că d. Balfour și d. Chamberlain discutînd situațiunea actuală a unioniștilor, nu au putut să ajungă la o înțelegere prin urmare opozițiunea va fi silită să rămină împărțită în două sau trei grupări. Fostul ministru Long va înlocui pe d. Balfour ca șef al partidului unionist. O moarte tragică Londra, 22 Ianuarie.—Lady Grey, soția ministrului afacerilor străine, care cu prilejul unei căderi din trăsură a suferit o comoțiune cerebrală, a murit azi. Grecii contra românilor Constantinopol. 22 Ianuarie. Ședința de eră a patriarhatului ecumenic a aprobat nota de adresat Forței prin care se zice că biserica dată aromînilor în Kavaferia, vilaetul Salonicului, aparține grecilor. Mota cere de urgență ca această biserică să fie predată grecilor. O nouă mare bancă în Bulgaria Sofia, 22 Ianuarie.TM Banca Balcanică constituită de Wiener Bankverein împreună cu grupa sa și cu celelalte principale case de bancă bulgare, s-a fondat aci la 17 Ian. Președintele ei este Czerny, vicepreședinți sunt F. G. Panitza și cavalerul dr. Wilhelm v. Adier. In consiliul de administrație au fost aleși: D. T. Bebhiș, F. Dorsee, R. Fanta, A. Hagi Michail și C. A. Bacaroff. Noua bancă îșî începe operațiunile mîine în același timp în Sofia, Rusciuc și Varna. Misiuni și numiri Petersburg, 22 Ianuarie.— Ministrul de interne a trimis pe consilierul ministerului, Slavici, la Homel pentru a constata cauzele tulburărior ce s’au produs acolo. Generalul Grodekow a plecat era la Charbin însoțit de două coloneii de stat major și de un aghiotant general. Generalul Grodekow a fost numit guvernatorul Extremului Orient și va înlocui și pe comandantul Linievicî. Muntenegru î se înarmează Paris. 22 ianuarie. Prințul Danilo al Muntenegrului, care a petrecut vreo zece zile în Anglia, împreună cu prințesa, a plecat după ce a fScat la Londra o importantă comanda de material de război, ca mitraliere noul de o putere incomparabilă. Astfel armata muntenegreană va poseda armele cele mai nouă și cele mai perfecționate. asasinarea unui consilier de stat Viena, 22 ianuarie. — Consilierul de stat Filolov, cel mai bătrun consilier al administrației guvernamentale din Pultava, care fusese dat judecăței de scriitorul Korolenko, fiindcă cu ocazia răscoalelor a comis multe crime în Pultava, a fost omorît erî noapte cu un foc de revolver. Făptuitorul a fugit. Marina japoneză Tokio, 22 Ianuarie.—Răspunzând unei întabări guvernul a declarat azi în sinul comsiunei că se speră că budgetul flotei va fi sporit pe exercițiul 1907—908; tonagiul flotei va fi sporit cu 400.000 de tone. Viena, 22 Ianuarie. — Contrariu tuturor dezmințirilor ce s’au dat știre despre o convenție militatră sîrbo bulgaro - Muntenegreana, ziarul Zeit află dÎntr’o sursă din cele mai bine informate că între Italia și principatul muntenegrului și a încheiat de curînd o convenție militară formală. Convențiunea aceasta, al cărei conținut e ținut secret, se referă la chestiuni de două naturi diferite. In primul rînd e vorba de o înțelegere privitoare la situațiunea din Macedonia și din Albania. In partea a doua a convențiunei, Muntenegrul îșî ea anumite obligațiuni pentru cazul unui războiu între Italia și Austro-Ungaria. Convenția aceasta, zice ziarul „Zeit“, este fapt îndeplinit. Totuși, adaugă ziarul, el va fi probabil dezmințit în modul cel mai categoric ca și știrea pe care tot „Zeit“ a dat-o despre tunurile de calibru extraordinar de mare cu cari s’au înarmat Italia și Muntenegru, știre care apoi s’a adeverit cu toate dezmințirile oficiale ale Italiei. Convențiunea între Italia și Muntenegru are o însemnătate cu atîte mai mare,—cu cît azi a fost stabilit că între Muntenegru și Serbia s-a încheiat o alianță militară defensivă și ofensivă. Italia, Muntenegrul, Serbia și Bulgaria, continuă ziarul vienez, sunt unite spre a face împreună front contra Austroungariei dacă împrejurările armare. Inițiatorul și conducătorul acestor planuri e Italia, iar ca șef al marelui stat-major al puterilor aliate e destinat prințul Nikita. In cazul unui razboiu între Austro-Ungaria și Italia, Muntenegrul va avea misiunea de a dirija atacul artileriei la Kotare. In ce privește ofițerii de artilerie necesari în acest scop, ei vor fi furnizați de Italia, la timpul oportun și în mod suficient. Acești ofițeri vor debarca în Dalmația. Muntenegrul este obligat să asigure la caz de nevoe punctul de debarcare al trupelor italiane într-un port muntegran. Cit despre Italia, nici ea nu s- a scăpat de obligațiuni. Astfel întărirea din nou a Veneției, întărirea escadrei de rezervă din Veneția și crearea de stațiuni noui pentru torpiloare la Bari, Barbeutta și Ravena, toate aceste măsuri sunt de cea mai mare imporanță. Știri maritime ii in apes la Colorația militară intre Italia și Munienegro Ruperea tratater dintre coaliție și împărat Budapesta, 22 ianuarie. — „ Budapesti Hírlap“.primește o depeșe particulară, în care se spune că prin faptul că împăratul a refuzat propunerea coaliției, tratativele dintre împărat și coaliție sunt rupte. Audiențe la împăratul FranzJosef.- împăratul cedează ? * Viena, 22 Ianurie. — D. Fejervary a fost primit azi dimineață in audiență de împărat, apoi a plecat la Budapesta. La ora 1, împăratul a primit pe contele Andrassy în audiență de o jumătate ÎN ȚARA In chestia loturilor confiscate.-Groaznicul accident din Smirna.— O arestare CONSTANȚA, 22 Ianuarie.—Cu privire la confiscarea unor acțiuni și loturi ale băncei Kiriazi, mi se afirmă că comerciantul Xantopolos n’a avut nici un amestec în această afare. El este numai rudă cu unii din cei trei agenți vînzători. Ambela continuă încă, —. Cu ocazia acosturei vaporului „Carol“ în portul Smirna, o barcă cu doi marinari și doi impiegați poștali germani, apropiindu-se din neglijență de helicele vaporului, cari funcționau, barca s’a răsturnat. Trei din ei au fost prinși de keliceși mutilați oribil, iar al patrulea s’fii înecat. * — Gheorghe Papadat, martor principal in procesul lui Vasile Copstanin, a fost arestat azi din ordinul jelerii de instrucția Popo viei. Gazul se comentează foarte mult. Nițescm SESISaiik-SifÍTESift! ȘTIRILE m îndrăznețul furt din str. Imprimeriei.—Asta noapte trei spărgători din cei mai iscusiți și-au pus Sa grid să comită o spargere în str. Imprimeriei la băcănia d-lui Gh. Ionescu. Pentru a nu fi turburați de nimeni, unul din ei g’a urcat pe telinarul așezat ei fața prăvăliei și s'a stins. După aceasta ei se puseră pe înorsi. Sfărîmind ușa, doi din ei a pătruns in prăvălie și au început a aduna mărfurile cari se aflau mai la îndemînă, pășind al treilea fu postat în fața ușei , pentru a veghia. DIN MEMORIILE UNEI CADIME — Senzațională și captivantă descriere în revista populari ,,i »11SIÍV33CA” JJo 4, ANUL n, CASE A APASUT ERÎ ==2S IO bani l___ 7H f>«£>'8s să ri»»,i~irrrrz:O — NUMEROASE ILUSTRATIUNI —