Dimineaţa, ianuarie 1906 (Anul 3, nr. 687-713)

1906-01-24 / nr. 706

Anul III No. 706 TELEFON­ PUBLICITATEA s Conced­at si exclusiv AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER & Co. București, Str. Karageorgevici 18 Telef ®» S­4. Pentru Austria, Ungaria și Germania A ce adresa*. d-Ior PL Dukes nachf. Max Augsnfeld [ Emerich Lessner.— wsbh comeesiune exclusivă » J&!&str Ss» toată țara DIRECTOR CO»ST. MILUB A B <» SI A­M­ENTE Simple (Dimineața) IISI 18.. . . „9— •­o­ct.50 . . „ 1.50 ÎNDOIT Combinate (Adevĕrul și Dimineața) Un­ia .... lei 33 I 3 luni .... $ $ tatii .... „ 10 I 1 lună .... 3 IN STHAHNATATE IFTROIT Pentru Capitala No­ 2/6# 99 Provincie și Străinătate No. 1S/40 Apare zilnic la ora A dimineața ca ultimele știri ale noptei ISi­ard­erele ziar uini «tr. S&r­mdar 11 Gn­an 8 Ioni 3 „ 1­1*«i­Df STRA3WATATE #îfr? ASTAZI: 23 Ianuarie (5 Februarie) 1906 Calendur: »urouiu­i Martirul Clement „ CATOI.IC: Agatha Soarele răsare 7 ore 34 m­., apune 5 ore 25 m. e posomorit, geros și cu ceața și chiciură geroasă mai pretutindeni. In cursul zilei de orî a fost dezgheț în N. Moldovei. In reg. munt­asă și literară, în restul țarei Îngheț bine simțit. Noaptea ger în toată țara, dar mai pronunțat în Muntenia unde termometrul s­a coborît, — 10 grade a­­jungînd la 17 grade la Baia de Aramă. Barometrul staționar, dar coborît, în tone sau zăpadă n’a căzut nicăeri. Teatrul Național °?e­ra­ fr­anc— _____ Se va cînta: Mignon, operă în 4 acte de Michel Carré și Jules Barbier, muzica de Ambroise Thomas. Qnon+Qualo Bacul Cișmigiu —In fiecare zi patinaj.—Circul Sidoli­s In toate șe­ii­­iGlldicUlo­rile representații alese. — Sala coloseului Opplert In fiecare seară concerte date de o orchestră sub conducerea capelmaistrului Strauss.—Sala Edison. In fiecare seară bal mascat, afară de Sîmbăta.—Sala Liedertafel­s Șezătoarea mu­­zicală a soc. „Hora“. _______ mnd. D. Mihăilescu și E. Sperlich în pala­tul Ateneului. Baluri. La teatrul Lyric, balul societă­­ței generale a funcționarilor comerciali, secția centrală. — In sala Eforiei, balul anual al socie­­tăției de gimnastică „Aurora“. — In sala Dacia balul societăței „Vi­nerea Mare“. ‘ I MEMENTO Autorități.— Toate autoritățile sunt deschise. Judiciare. — Instanțele judecătorești deschise. Parlamentare : Senatul ține ședință. Expoziții . In Pasagiul român, expozi­ția de pictură a d-lui Nicolae Vermont. — Expoziția da pictură a d-lor P. Ion­ Căsătorie intre artiști bie­ și care consistă într,o spaimă ex­traordinară atunci cînd ești intr'un spa­țiu îngust. Persoana atinsă de claustrofobie nu ezită să de­schidă ușa vagonului atunci cînd este într'un tunel și de a se az­­virli pe linii, așa de vie e dorința de a scăpa din spațiul cel stimt. Tatăl fetei, contele Rochard, crede însă că la mij­lc a fost o crimă și în consecință a însărcinat pe un detecția să cerceteze de aproape lucrurile. VIAȚA POLITICĂ Acordarea drepturilor politice la dobrogeni — Sfîrșitul lucrărilor comisiunei — Comisiunea pentru studierea chestiu­nei Dobrogen­i s-a terminat Simbătă lucrările. Hotărîrile luate au fost comunicate intr-un raport care s’a dat la tipar și care va fi prezentat latine. Marți, d-d.I­a­ntacuzino, ministrul de­ interne. Mi­rcari, comisiunea Dobrogei se va întruni și se va fotografia, in aminti­rea importantei misiuni ce a avut de îndeplinit:* Sintem­ in măsură să supunem, in linii generale, cuprinsul raportului comi­siei dobrogene. Comisiunea în unanimitate a admis că a sosit momentul pentru a se acorda drepturi p­olitice cetățenilor din Do­­brogea. Pornind de la acest principiu, com­i­siun­ea a căutat să înlăture principalul argument ce eo aducea, de către aceia cari spuneau­ că nu trebue să se acorde încă drepturi politice dobrogenilor. Acel argument consta în afirmația că popu­­lațiunea din Dobrogea e formată în ma­joritate de bulgari și de alte elemente străine. Or­ comisiunea dovedește prin date ■statistice că majoritatea populației din Dobrogea e compusă din romini, și deși nu mai e întemeiată teama că bulgarii, singuri sau cu celelalte elemente streine, ar majora în alegeri. Datele statistice sînt asupra mișcarea populațiunea de la 1880 pînă în prezent. Luînd hotărîrea de mai sus, com­isi­­unea s'a văzut in fața anul incident, ce se face cu romînii transilvăneni sta­bilițî în Dobrogea, dar nerecunoscuțî ca cet­­țeni românî? Juriștii din comisiune au motivat prin raport că acel romini pot obține recu­noașterea pe listă și nu in mod indivi­dual, fără a se călca prevederile art. 9 din Constituție. • După lămurirea acestor chestiuni, co­­misiunea a emis părerea să se aleagă la Tulcea și Constanța cîte doi deputați și cîte doi senatori de fiecare colegiu. S’ar alege, după această normă, cîte 4 senatori și șase deputați de fiecare ju­deț , deci parlamentul și-ar spori cu 20 numărul membrilor săi. Perzistă știrea dată de noi, ca guvernul va acorda drepturile politice dobroge­nilor, cu ocaziunea jubileului. C. Dem. Bătrîna actrița Prielle da la teatrul din Festa, în vîrsta de 80 de ani, s­a căsătorit cu un tînăr bogat, în vîrstă de 34 ani TRATATELE O notă publicată de ziarele ofi­cioase austriace și ungurești arată că ministerul comun al monarh­­iei vecine a hotărît să trimeată guver­nului nostru o adresă prin care să’l înștiințeze că e gata să intre în tra­tative’pentru încheerea unei­ con­­vențiunî comerciale. In același timp se anunță că și Italia este pe cale de a începe negocierile cu delegații noștri, în vederea aceluiași scop. In cuiind vom avea clar tratate co­merciale încheiate cu toate țările cu cari avem interese de afaceri mai mari. Prima convențiune ce am înche­iat, și care este totdeodată cea mai însemnată, a fost aceea cu Germa­nia. De felul rezultatului ei atirna rezultatul celorlalte tratate cu cele­lalte țări, cum și întreaga politică vamală ce aveam de gând să ducem pe timp de zece ani. Politica aceasta a fost hotărită și o cunoaștem cu toții, fiindcă con­­vențiunea cu Germania a fost vo­tată de parlament. In această con­­vențiune e scris tot ce avem să ne așteptăm ca dezvoltare a schimbu­lui internațional pe un întreg dece­nii­. Punctul principal este că am renunțat la exportul de vite și că ne am supus la politica agrară a Germaniei. In același timp însă ne-am asigurat, prin taxe protection­iste mai mari, putința unei serioase dezvol­tări industriale în țară. Aceasta este ceea ce caracterizează politica noastră economică exprimată în convențiunea comercială cu Ger­mania. După cum am spus mrai sus convențiunea aceasta, dînd tonul în­tregului nostru program politic-eco­nomic in viitor, e sigur că nu vom adopta o altă atitudine nici față de Austro-Ungaria, cu care vom începe în curînd tratativele. Austro-Ungaria a adoptat, ca și Germania, o politică agrară foarte pronunțată. Tariful ei general­ pre­vede niște taxe extrem de urcate pe cereale și aproape imposibile pentru vite. Cea ce interesează a­­dica în cel mai înalt grad exportul nostru, cerealele și vitele, este izbit de niște taxe exorbitante. Taxele a­­cesstea nu sunt însă puse pentru a fi aplicate: ele­servă mai mult ca Hsijjoc de presiune asupra guverne­lor țărilor agricole cu cari se tra­tează. Austro-U­ngaria va spune delegaților noștri: dacă nu-mi ce­dați am să aplic mărfurilor voastre taxele urcate din tariful meu gene­ral, iar ai noștri vor răspunde că dacă Austro-Ungaria nu ne cedează nouă, noi vom aplica mărfurilor aus­­tro ungare taxele urcate din tariful nostru general. Așa se fac negocie­rile, pînă în cele din urmă se ajun­ge la un rezultat. Rezultatul, în ce privește trata­tul cu imperiul lui Fran­z-Iosef, este lesne de prevăzut. Romînia va ceda asupra chestiunei care o inte­resează cel mai mult: asupra expor­tului de vite. E aproape sigur ca și după încheerea convențiunei cu Austro-Ungaria, noi tot nu vom pu­tea exporta vite in țara vecină, în­tocmai" cum nu putem nici "acum. Din moment ce am cedat în punc­ COMERCIALE­ Tul acesta Germaniei, nu vom putea să nu cedem­ și Astriei. Și totuși chestiunea aceasta are o foarte pronunțată însemnătate pen­­tru țara noastră, întreaga bună stare a agriculturei atîrnă de creșterea și deci de exportul vitelor. O agricul­tură fără o întinsă creștere de vite nu poate fi îndeajuns de rentabilă. Pentru a putea însă hrăni vite multe e nevoe de piețe de desfacere. Tri­gul intern e insuficient pentru cîte vite pot crește cîmpiile noastre. A­­vem deci neapărată nevoe de piețe externe, dar așa apropiate incit să putem vinde vitele repede, vii, pe picioare, cum se zice. Austro-Un­­garia ar fi minunat de potrivită, pentru aceasta, dacă ar voi, bine­înțeles, să ne deschidă granițele pentru importul de vite. Datoria guvernului nostru ar fi ca să pue toată greutatea tratative­lor și a concesiilor ce putem face, pentru a asigura exportul vitelor și a folosi astfel agriculture,­cum și întregeî țări. Sunt mulți cari cred chiar că singurul rost al încheerea unei convențiuni comerciale cu Au­stro-Ungaria rezidă în garantarea exportului vitelor noastre ; altfel ei nu văd de ce ara sta să acor­dăm Austriei înlesniri industriale, fără ca, în schimb, să ne admită ceea de care avem nevoe mai mult: exportul de vite. E însă de prevăzut, cum am­ spus mai sus, că Austro-Ungaria nu ne va ceda în punctul acesta, ca și Germania, iar noi îl vom ceda, cum am­ cedat și Germaniei. Aceasta va însemna condamnarea agriculturei pe încă un period de zece ani. Știri din străinătate Chestiunea cancerului .­elebrul doctor bi­­gian, Ch. Jacobs, cunoscut prin studiile -ale asupra cancerului, a făcut o imp­ortan­tă comunicare Acade­mi­a de medi­ină din Bruxelles. D-rul Jacobs spune că cancerul este de ori­gină mi­­robiană. Vindecarea acestei boli teribile­ nu sa va putea deci ob­ține docit printr’un Vaccin, adică prin­­tr’u­n produs care derivă din însuși mi­crobul. D-rul Jacobs studi­ză tocmai e­­ficieit­atea unui vaccin, descoperit de dî­ isul. Șahul reformator. Șahul Persiei a declarat la o întrunire de ni­z­ibil î ■ ă forțările partidului reacțonar de la Curte care vrea să resp­ingă libertatea presei sunt păgubitoare Persiei. Progre­sul unei țări, a spus șahul, atîrnă de dezvoltarea instrucțiunei în popor; presa e un instrument prețios de instruc­țiune așa că trebue să­ î­și acorde toată libertatea. Șahul șî-a isprăvit din cursul, spunînd că se va socoti fericit dacă poporul îșî va aminti de dinsul, ca unul ce n’a pus nici o pe aică pros­­perităței națiune­. s» Am vorbit la vreme despre miște­­oasa crimă din Anglia, a căn­i vicimna a fost o franceză, fiica contelui Ro­phard, cadavrul căreia a fost găsit sub t­r,un tunel, în apropiere de orașul Ang­­ley. In afară de cazul a­esta, au mai fost și­ alte patru cazuri de asemenea natură: fete găsite in tuneluri, ucise. Za­rele fac diferite presupuneri că moartea a provenit din cauza unei a­­fecțiuni nervoase numită sclaustioic­ Solemnitatea de la poliția Capitalei Primul examen de absolvire la școala de antropologie. —Asistența.— Nu­mele absolvenților. La prefectura poliției Capitalei s-a ți­nut, cu o deosebită solemnitate, primul examen de absolvire al școalei de an­tropologie. D. ministru de interne a fost repre­zentat la această solemnitate prin d. Rachtivan, secretarul general al minis­terului. A fi mai asistat d-nn: Sachelarie și Panaitescu, directori la ministerul de interne, Dim. P. Moruzzi, prefectul de poliție, Romulus P Voinescu, șeful po­liției de siguranță etc. * D. dr. N. Minovici, directorul școalei a arătat in citeva cuvinte progresele fă­cute de școală și a mu­țumit d-lul Raeh­tivan pentr­u sprijinul ce i-a dat. De asemeni d-sa a mulțumit d-lui It Pam Moruzzi, care a donat școalei o colecție de ochi pentru studiu. Interesant a fost modul cum s’a ținut acest examen. Astfel de pildă , secre­tar ge­neral de la ministerul de interne a dat citeva semnalmente d-nel Micles­­cu, agentă specială de siguranță,—elevă reușită prima sa clasificație— pentru a sescope­ri pe o persoană, dintre cele vre-o 60 cu­o erau­ in sală. După o scurtă a­­runcătură de ochi, eleva a descoperit i­mediat pe persoana in che­ tie, deși nu o văzuse nici­od­ată pfnă atunci. Toată asistența a rămas surprinsă de­­reatitudinea și siguranța cu care un detectiv poate descoperi pe criminali și delicvenți, cînd știe a se servi de fișele antropometrice,* Iată acum și numele elevilor din prima­rie absolventă a școalei: D-na Miel­scu, agentă specială de si­guranță, Stan Emanoil, șeful biroului de informa­ție da la poliția de siguranța Capitalei, Cariadi, șeful biroului con»­o­ului străinilor, Bămcescu, subcomi­sar la poliția de siguranță, Paraschiv Dobriceanu, agent al poliției de sigu­ranță, Ionescu, polițaiu la Giurgiu, Ște­fan Niculae, agent al poliției de sigu­ranță din Capitală. —Iii— A apărut: Faneicwla !^r. 135 din frumosul roman Pricepsa nevinovată ette Luiza cea frumoasă — 5 luni în toată țara — Propunerile coaliției refuzate Budapesta, 22 ianuarie.­ Biroul de corespondență ungar, afla că împăratul a pr mit azi la orele 1 pe contele Iuliu A iul­r­assy. După audiență, Andrassy a de­clarat ziariștilor, că împăratul a refuzat propunerile coalițiunei. Marțe 24 ianuarie 1906 Lollira Prin PIB SPECIAL de la corespondenții noștri din: 5 A Paris, Berlin, Viena și Evenimentele din Rusia Viitoare revolte agrare în Rusia Petersburg 22 Ianuarie.— Prin­țul Trubetzkoi, mareșalul nobilimei din Moscova, a declarat unul cola­borator al ziarului Ruski-Stovo că fără îndoială că in primăvară, vor avea loc teribile revolte agrare. A­­fară de aceasta, este foarte probabil că la împărțirea moșiilor între ță­rani vor avea loc mari tulburari. Executarea unui revoluționar Riga, 22 Ianuarie.­­ Bohve, proprie­tarul unei tipografii, care era capul or­ganizației revoluționare din Venden, a fost executat noaptea trecută la Venden, din ordinul tribunalului militar. Vina locotenentului Schmidt Petersburg, 22 ianuarie.­­ Actul de acuzare red­ctat contra locotenentului Schmidt, șeful marinarilor revoltați din Odesa, spune că el a vrut să provoace răscoala pentru răsturnarea actualului sistem de guvernământ și înființarea re­­publicei. Execuțiuni cu âniumul Petersburg, 22 ianuarie.­­ Din Varșovia se anunță că eiî au fost împușcați în cetatea Varșovia, alțî membrii ai comitetului anarh­ist condamnați la moarte de consiliul de războiți. Mare furt de giuvaericale Petersburg. 22 Ianuarie.— Conte­seî Kasingskaia îî s’a furat în ho­telul Gheorghev, la Vilna, giuvae­­ricale în valoare de un milion de ruble. Grozăviile închisorilor rusești Berlin, 22 Ianuarie. — „Corespon­dența rusă* spune că în închisorile rusești zilnic se întîmplă greve din partea arestanții politici cari tiind grozav maltratați, refuză hrana și vor să moară de foame, pentru a scăpa de mizeriile nemaî­închipuite la cari sînt supuși acolo. In Moscova și Petersburg mai ales asemenea greve sunt foarte frecvente Condamnare la moarte Petersburg, 22 Ianuarie.­ Se a­­nunță din Kiev că consiliul de războiu a condamnat la moarte prin ștreang pe burghezul Faslavsk pentru că acesta încercase să o­moare pe un gardian cu ocazia li­­berărea unui arestant politic din în­chisoare. O măsură liberală Petersburg, 22 Ianuarie.—Prefec­tul orașului a ridicat măsura prin care se interzicea asociațiunilor eco­nomice și politice să se constituia­­scă în viitor nu­mai sub anumite condițiuni. O justificare * Petersburg, 22 Ianuarie.— Ge­neralul Bresobasov care a sosit era din Petersburg Jurju­n, cerati­nică că măsurile luate în provincia Estoniei sunt consecințele stărei de război ș­ și că afirmațiunea după care trupele nu ar fi întîmpinat nici o împotrivire, este falsă. Profesorul Eug. Trubetzkoy Petersburg, 22 ianuarie.— Profe­sorul Eugeniu Trubetzkoy, care pînă acum a fost profesor la uni­versitatea din Kiev, a primit o ca­tedră la universitatea din Moscova. Această mutare s-a făcut din ordi­nul guvernului. Pr­ițul Trubetzkoy este fratele cunoscutului mareșal al nobilimei din Moscova, și al defunctului prinț Sergiu. El a luat moștenirea poli­tică a fratelui său­ și este candidat a Duma al constituționalilor de­mocrați din Moscova­ de oră. După audien­ță, contele Andrassy a comun­cat reprezentan­ților presei că împăratul a dat consim­țmîntul sau propunerilor făcute de dînsul în numele parti­delor coalizate. Contele Andrassy a plecat după amiazl la Budapesta. Această telegramă, a Agenției Române, fiind în contrazicere cu toate știrile noas­­tre telefonice din Budapesta, am cerut informațiuni corespondentului nostru din Budapesta, la ora 2.30­ noaptea. Corespon­dentul nostru a menținut știrile sale an­terioare, cum se vede în depeșa noastră telefonică, de mai jos, ce poartă ca tit­lu : Refuzul împăratului de a primi pro­punerile coalițiunei. Este prin urm­are la mijloc o eroare din partea Agenției Ro­mâne. (Nota A dac­­iei). Refuzul împăratului de a primi propunerile coalițiunei Budapesta, 12 ianuarie.—Ulti­mele știri din Viena din­­ im­po­zitiv vestesc ca împăratul a re­fuzat consîmțâmîntul sau la pro­punerile coaliției. Aceste știri n­u au lipsit de a pro­duce cea mai penibilă impresie în toate cercurile politice de aci. In cazinul național au avut loc astă seară consfătuiri la cari au luat parte d­in: Andrassy, Fr. Kos­­suth și toți fruntașii coaliției, în pri­vința celor ce sunt de făcut în urma răspunsului împăratului. Nu s’a luat încă nici o hotărîre, din cauza con­­fuziunea de care sînt cuprinși mai toți oamenii politici. Iritația în partidul coaliției este mare. In oraș domnește deprimare. Pînă acum se știe atîta că firai negocierilor este rupt deocamdată. Inmormîntarea regelui Christian­­ Copenhaga, 22 Ianuarie.—Acum este sigur că corpul regelui­­ Chris­tian va fi transportat la Iloskilde. El va fi expus în aceașî biserică în care a fost expus altă dată corpul reginei Luisa Regina Angliei a so­sit erî s­ară. Plîngerile exarchiștilor "Constantinopol 22 Ianuarie. • Ultimele știri sosite din Salonic a­­supra m­asacrărei a șapte exarchiști lîngă Strumnitza, zice că ancheta făcută de kaimakan pentru a d­s­­coperi pe autorii acestui asasinat nu a dat nici un rezultat. Hilmi pașa a trimis dar un ofițer din suita­­ [UNK]» să facă o nouă anchetă. O de­putațiune a exarchiștilor din distric­tul Strumnitza a sosit la Salonic pentru a se plînge in contra asasi­netelor săvirșite. Vezuviul în fierbere Resina, 22 Ianuarie. — Azi dimi­neață Vezuviul era în mare activi­tate Curentul de lavă din partea de sud vest s’a divizat și o parte a­­snenittță linia inferioară care duce spre Cook, iar cealaltă parte rampa superioasă a găiei funicularului. Consternare la Budapesta Budapesta, 22 Ianuarie.—In cer­curile politice de aci domnește o mare consternare. Nu se crede ca zilele acestea să mai aibă loc nouă tratative cu coaliție nea. Regele Greci­ei Atena, 22 Ianuarie. — Regele a plecat la Copenhaga. Pretențiile instelaților compa­niei „Lloyd” * Triest, 22 Ianuarie — La adu­narea de aseară a matelor lor, meca­nicilor și piloților companiei „Lloyd“ și a celorlalte societăți de naviga­­țiune, s’a decis să se susțină ace­eași cereri ca cele făcute de impie­gații companiei „Lloy­d“ în privința sporului salariilor și să declare greva în cazul cînd cererile lor vor fi re­fuzate. Vaporul „Almisza“ al companiei „Lloydului“ a plecat azi; vaporul „Im­peratrix“ al companiei Lloydu­lui­ nu a putut pleca. Vaporul „Ger­­ky“, al companiei austriace întru­nite, a plecat spre America. Triest, 22 I­nuarie.— Matrioții com­­­paniei „Lloyd” au cerut și ei aseară spo­rirea s­olariilor cu 25 la sută și diverse ușurări în serviciu. Directorul general a răspuns delegaților că compania nu poate trece peste sporul făgăduit me­canicilor, spor care se va face și mate­­loților și că nu va putea îndeplini a­­castă promisiune do cit dacă toți lu­crătorii vor relua imediat lucru­l. Va­porul „Lloyd“ „Imperatrix au ideeatat­ la Bombay cu o întîrziere de 22 de ore, aporul „Am­onsite“ va pleca mîine la Alexandria cu o întirziere de 58 de ore. Vaport greco-oriental va pleca proba­bil mîine în loc de azi. Greva ia un urs lin­știt și nu este su­ținută de alți­ucrători Groaznic incendiu Rennes, 22 Ianuarie.­ Ospiciul de bătrîni situat în apropiere de Rennes a fost incendiat astă-noapte. Nouă cadavre au fost scoase din dărâmături. Grecii aruncă vina asupra turcilor Atena. 22 Ianuarie. — După știrile din Salonic confirmate în mod oficia­l, asasinii celor șapte bulgari masacrați lângă Sm­iranitza nu erau greci ci turci. Bandă bulgară Constantinopole, 22 Ianuarie. — U detașame­nt de trupe a atacat o bandă de bulgari lîngă Beles, districtul Demi­­hisar, sangiacul Serres. Banda a fugit lasînd trei bombe mun­țiuai și docu­mente. Revolta grozavă din Vladivostoc Londra, 22 Ianuarie.— O telegra­mă din Sangai anunță că zilnic so­sesc știri despre nouă răscoale la Vladivostoc, unde rebeliunea arma­tei nu s’a terminat. ContrariÜ știrilor oficiale, este iminentă cea mai teri­bilă revoltă, care va avea conse­­c­nțe dezastroase și va face să curgă mult sînge. Sciziune in opoziția engleză Londra, 22 ianuarie.­­ Ziarul „Observer“ află că d. Balfour și d. Chamberlain discutînd situațiunea actuală a unioniștilor, nu au putut să ajungă la o înțelegere prin ur­mare opozițiunea va fi silită să ră­­mină împărțită în două sau trei gru­pări. Fostul ministru Long va înlo­cui pe d. Balfour ca șef al partidu­lui unionist. O moarte tragică Londra, 22 Ianuarie.—Lady Grey, soția ministrului afacerilor străine, care cu prilejul unei căderi din tră­sură a suferit o comoțiune cere­brală, a murit azi. Grecii contra românilor Constantino­pol. 22 Ianuarie. Ședința de eră a patriarhatului ecumenic a aprobat nota de adresat Forței prin care se zice că biserica dată aromîni­­lor în Kavaferia, vilaetul Sa­lonicului, aparține grecilor. Mota cere de urgență ca a­­ceastă biserică să fie predată grecilor. O nouă mare bancă în Bulgaria Sofia, 22 Ianuarie.TM Banca Bal­canică constituită de Wiener Bank­verein împreună cu grupa sa și cu celelalte principale case de bancă bulgare, s-a fondat aci la 17 Ian. Președintele ei este Czerny, vice­președinți sunt F. G. Panitza și ca­valerul dr. Wilhelm v. Adier. In consiliul de administrație au fost aleși: D. T. Bebhiș, F. Dorsee, R. Fanta, A. Hagi Michail și C. A. Bacaroff. Noua bancă îșî începe operațiunile mîine în același timp în Sofia, Rus­­ciuc și Varna. Misiuni și numiri Petersburg, 22 Ianuarie.— Minis­trul de interne a trimis pe consilie­­rul ministerului, Slavici, la Homel pentru a constata cauzele tulburări­­or ce s’au produs acolo. Generalul Grodekow a plecat era la Charbin însoțit de două coloneii de stat major și de un aghiotant general. Generalul Grodekow a fost numit guvernatorul Extremului Orient și va înlocui și pe comandantul­­ Li­­nievicî. Muntenegru î se înarmează Paris. 22 ianuarie.­ Prințul Da­­nilo al Munte­negrului, care a petre­cut vreo zece zile în Anglia, îm­preună cu prințesa, a plecat după ce a fSc­at la Londra o importantă comanda de material de război, ca mitraliere noul de o putere incompa­rabilă. Astfel armata muntenegreană va poseda armele cele mai nouă și cele mai perfecționate. asasinarea unui consilier de stat Viena, 22 ianuarie. — Consilierul de stat Filolov, cel mai bătrun con­silier al administrației guvernamen­tale din Pultava, care fusese dat judecăței de scriitorul Korolenko, fi­indcă cu ocazia răscoalelor a comis multe crime în Pultava, a fost omo­­rît erî noapte cu un foc de revolver. Făptuitorul a fugit. Marina japoneză Tokio, 22 Ianuarie.—Răspunzând unei înta­bări guvernul a declarat azi în sinul com­siunei că se speră că budgetul flotei va fi sporit pe exercițiul 1907—908; tonagiul flotei va fi sporit cu 400.000 de tone. Viena, 22 Ianuarie. — Contrariu tuturor dezmințirilor ce s’au dat ști­re­ despre o convenție militatră sîr­­bo bulgaro - Muntenegreana, ziarul Zeit află dÎntr’o sursă din cele mai bine informate că între Italia și prin­cipatul muntenegrului și a încheiat de curînd o convenție militară for­mală. Convențiunea aceasta, al cărei con­ținut e ținut secret, se referă la chestiuni de două naturi diferite. In primul rînd e vorba de o înțelegere privitoare la situațiunea din Mace­donia și din Albania. In partea a doua a convențiunei, Muntenegrul îșî ea anumite obligațiuni pentru ca­zul unui războiu­ între Italia și Au­­stro-Ungaria. Convenția aceasta, zice ziarul „Zeit“, este fapt îndeplinit. Totuși, adaugă ziarul, el va fi probabil dez­mințit în modul cel mai categoric ca și știrea pe care tot „Zeit“ a dat-o despre tunurile de calibru extraordinar de mare cu cari s’au înarmat Italia și Muntenegru, știre care apoi s’a adeverit cu toate dez­mințirile oficiale ale Italiei. Convențiunea între Italia și Mun­­tenegru are o însemnătate cu atîte mai mare,—cu cît azi a fost stabi­lit că între Muntenegru și Serbia s-a încheiat o alianță militară de­fensivă și ofensivă. Italia, Munte­­negrul, Serbia și Bulgaria, continuă ziarul vienez, sunt unite spre a face împreună front contra Austrounga­­riei dacă împrejurările ar­mare. Inițiatorul și conducătorul acestor planuri e Italia, iar ca șef al mare­lui stat-major al puterilor aliate e destinat prințul Nikita. In cazul unui razboiu între Aus­­tro-Ungaria și Italia, Muntenegrul va avea misiunea de a dirija atacul artileriei la Kotare. In ce privește ofițerii de artilerie necesari în acest scop, ei vor fi furnizați de Italia, la timpul oportun și în mod suficient. Acești ofițeri vor debarca în Dal­mația. Muntenegrul este obligat să asi­gure la caz de nevoe punctul de debarcare al trupelor italiane într-un port muntegr­an. Cit despre Italia, nici ea nu s- a scăpat de obligațiuni. Astfel întărirea din nou­ a Vene­ției, întărirea escadrei de rezervă din Veneția și crearea de stațiuni noui pentru torpiloare la Bari, Bar­­beutta și Ravena, toate aceste mă­suri sunt de cea mai mare im­por­­anță. Știri maritime ii i­­n ap­es la Colorația militară intre Italia și Munienegro Ruperea tratater dintre coa­­liție și împărat Budapesta, 22 ianuarie. — „ Budapesti Hírlap“.primește o depeșe particulară, în care se spune că prin faptul că împăratul a­ refuzat propu­nerea coaliției, tratativele din­tre împărat și coaliție sunt rupte. Audiențe la împăratul Franz­Josef.- împăratul cedează ? * Viena, 22 Ian­uri­e. — D. Fe­­jervary a fost primit azi dimineață in audiență de împărat, apoi a plecat la Budapesta. La ora 1, îm­păratul a primit pe contele An­drassy în audiență de o jumătate ÎN ȚARA In chestia loturilor confiscate.-Groaz­nicul accident din Smirna.— O a­­restare CONSTANȚA, 22 Ianuarie.—Cu pri­vire la confiscarea unor acțiuni și lo­turi ale băncei Kiriazi, mi se afirmă că comerciantul Xantopolos n’a avut nici un amestec în această afa­­re. El este numai rudă cu unii din cei trei agenți vînzători. Ambela continuă încă, —. Cu ocazia a­cost­urei vaporului „Carol“ în portul Smirna, o barcă cu doi marinari și doi impiegați po­ștali germani, apropiindu-se din ne­glijență de helicele vaporului, cari funcționau, barca s’a răsturnat. Trei din ei au fost prinși de ke­­lice­și mutilați oribil, iar al patrulea s’fii înecat. * — Gheorghe Papadat, martor prin­­cipal in procesul lui Vasi­­le Copstan­­­in, a fost arestat azi din ordinul je­lerii de instrucția Popo viei. Gazul se comentează­­ foarte mult. Nițescm SESISaiik-SifÍTESift! ȘTIRILE m îndrăznețul furt din str. Imprime­­riei.—Asta noapte trei spărgători din cei mai iscusiți și-au­ pus Sa grid să comită o spargere în str. Imprimeriei la băcănia d-lui Gh. Ionescu. Pentru a nu fi turburați de nimeni, unul din ei g’a urcat pe telinarul așezat ei fața prăvăliei și s'a stins. După aceasta ei se puseră pe înorsi. Sfărîmind ușa, doi din ei­­­ a pătruns in­­ prăvălie și au început a aduna măr­fur­ile cari se aflau mai la îndemînă, pă­șind al treilea fu postat în fața ușei , pentru a veghia. DIN MEMORIILE UNEI CADIME — Senzațională și captivantă descriere în revista populari ,,i »11SIÍV33CA” JJo 4, ANUL n, CASE A APASUT ERÎ ==2S IO bani l___ 7H f>«£>'8s­ să ri»»,i~i­rrrrz:­­O — NUMEROASE ILUSTRATIUNI —

Next