Dimineaţa, iunie 1906 (Anul 3, nr. 831-860)

1906-06-10 / nr. 840

bmibáta lo luau: uvj ■gM«gSggBggg^we»MCBaaiaBt la fiSTAZ!: 0 (22) iunie 1000 CALL.­K­ IU Ortodox : SS. Biiril Arhiepiscopul­ui Catolic : I’isulin­a Răsăritul soarelui -1 și 32 m. Apusul soarelui la 8 și 1 m. Timp frumos, liniștit și călduros în toată țara. A plouat puțin o zi după amiază in v­ tteva localități din Muntenia. La Turnu- Severin și Strehaia, peste noapte, ploaie a­­gr. zero ziua in mai multe localități și 10 bundeală. Temperatura a variat Sacre 2 a gr. zero noaptea la Fălticeni. Barometrul aproape staționar.­ A plouat la : l­alș 5 milimetri, Celar 3, Văleni-de-Munte 3, flacăr 1, Cîmpu­­lung 9, Tirgoviște î, Caracal 1, Găești 1, Tîrgu-Jici 1, Streh­aia 28 și T.­Severin 1? milimetri de apă. Spectacole in Expoziția istorică din ser. Ion C. Brătianu : Vederi din războiu.— Grădina Stașca. — Trupa asociată a artiștilor Teatrului Național :­­pentru a 11-a oară Odăi mobilate, comedie vodevil în 3 acte localizat de domnul Emil D. Fagure.—Grădina Oppler : Concert zilnic dat de o orchestră militară. — Parcul Oteteleșcanu: Compania lirică romînă de subdirecția d-lui Grigoriu va ciuta pentru prima oară Fata de spălătoreasă operetă în 3 acte de Buchbinder: Muzica de Raimann. Tradusă de d-nii 1­. Gusty și Emil D. Fagure. Sala și grădina Sbra­­gadiru 5 la toate serile reprezentațiuni date de artistul I. Nicolau.— Grădina Blan­­duziei. Artiștii­ asociați sub conducerea d-lui Gusty joacă cu mare succes : Jos au­­tomobilul.— Grădina Ambasadori (Strada Academiei 32). — In fiecare seară Teatru de varietăți și balet de 30 domnișoare. După reprezentație la orele 12 Noaptea bal cîmpenesc. Grădina Lieblich (Jignitza). — Ultimile reprezentațiuni ale renumitului artist S. Mogulescu, se va reprezenta : Emigranții, comedie bufă în 4 acte și 8 ta­blouri de Șunier Senkevici, muzica de S. Mogulescu. JLO Expoziții: Palatul Ateneului român ex­­poziția artiștilor francezi, pictori și sculp- Autorități. — Toate autoritățile sînt torj, deschise. ... — In rotonda Ateneului expoziția pri-judiciare. — Instanțele judecătorești torului Eugen Voinescu, deschise. __________________ Străinii și Expoziția noastră Abia s’a inaugurat expoziția noa­stră națională și presa străină vor­bește cu elogii despre ea. Atitudi­nea aceasta a presei străine se’nțe­­lege că ne măgulește pe noi romî­­nii, dar deocamdată elogiile străină­­tății sunt provocate numai de partea exterioară a Expoziției, în adevăr pînă acum aproape nici unul dintre pavilioanele oficiale ro­mâne nu e complect aranjat, iar ad­mirația pe care o manifestă străină­tatea n’a putut naște decît la pri­virea exteriorului Expoziției. Acest exterior merită desigur a fi admirat, căcl s’a găsit cel mai po­trivit teren pentru organizarea unei expoz­ițiuni. Pe de altă parte s’afi găsit arhitecți de mare merit de** mait talent ca d-nii Burcuș și V. Ștefan­escu și un peisagist celebru ca d. Redoni cari au știut să foloseas­că frumusețea naturală a Filaretu­­lui, pentru a ridica acolo un oraș măreț de pavilioane lucrate cu multă artă și cu mijloace bănești nu toc­mai costisitoare. Dar satisfacția noastră ar fi de­plină cînd presa străină va vorbi tot așa de elogios despre interiorul Expoziției, despre cele ce se vor ve­dea în pavilioane, cînd Expoziția v­a fi pe deplin aranjată. Nădăjduim că pînă la sfirșitul acestei luni aranja­mentul se va termina și atunci presa străină să poată cerceta în amănunt cuprinsul Expoziției și apoi să vor­bească. Și nu ne îndoim că și de astă dată străinătatea va afla vești bune despre noi. Căci lăsînd la o parte modestia, trebue să constatăm că în Expoziție se expun lucruri cari de­notă muncă și multă pricepere din partea expozanților din Romînia. Desigur că produsele noastre in­dustriale nu pot fi la nivelul celor similare expuse de Austria, dar ți­­nînd seama de timpul în care s’a organizat și dezvoltat industria au­striacă și de acela în care s’a orga­nizat și dezvoltat industria romî­­nească, vom fi satisfăcuți că noi am făcut progresele ce în adevăr le-am făcut pe acest tărîm. Tăria noastră n’a fost și nu este încă industria, ci agricultura și deci mai potrivită decît pe tărîmul indu­striei, ar fi comparația pe tărîmul agricol. Sînt la noi în țară raia de agri­cultori mari și de mijloc, cari cul­tivă cereale cu aceiași pricepere și cu acelaș folos ca și în alte state superioare nouă din punctul de ve­dere industrial. Acei agricultori expun produsele lor și cine le va cerceta cu atenție, la Expoziție va vedea că avem drep­tate să credem că presa străină ne va aduce elogii și pentru interiorul Expoziției, nu numai pentru exte­riorul eî. Masacrele din Bielostok — Noul amănunte — Guvernul organizator al masacrelor Se afirmă astăzi cu siguranță că ma­sacrele contra evreilor, au fost organi­zate de guvern. înalți funcționari ai vă­milor din Gnajewo," reveniți din Bielos­­tok povestesc că ei înșiși ar fi văzut“ pe funcționarii poliției conducînd ma­sacrele. Creștinii au fost preveniți să pac icoane la ferestre. Ofițeri ruși declară că nimeni nu a lan­sat bomba în timpul procesiunei dar participanții au dat drumul unor focuri de artificii cari au servit poliției drept semnal. Mai­­ mulți voiajori să fost­­­mulși din vagoane și omorâți în fața geană arini­lor a soldaților. Evreii n’au fost lă­sați să părăsească orașul. Evenimentele eu fost îngrozitoare și de nedescris. Ancheta Dumei B­nif Scupkșin, profesor la universi­tatea din Odessa, Arabantsof, fost pro­curor, și laeobsohn, delegați din par­tea Dumei a face o anchetă, au găsit orașul complect devastat. Cartiere în­tregi au fost arse și străzile distruse. Pagadeio se ridică la milioane.­­ A avut loc o ciocnire sângeroasă intre populație și trupe in timpul căreia mul­țime de evrei, polonezi și ruși civili ,sau soldați au­ fost omoriți sau ră­nit. S-au adus trupe din Varșovia și Grodno. La Laov, stație de drum de fier din Petersburg, și la Stearesyeek, stație de pe linia sud-estică, prăvălii evreești au fost distruse și evreii uciși. 1 Numărul exact al victimelor nu se cunoaște dnsă. Orașul și districtul Bielostok sunt de­clarate în stare de asediu. O informație a Secolului XX spune că numărul victimelor din prima zi este d­e 20 morți și 150 răniți. Numeroasele telegrame private spun că tulburările antisemite au fost orga­nizate de către reacționari cari ajutați de poliție au întărâtat populația prin proclamații contra evreilor și intelectu­alilor. Bieîostok în flăcări Societatea de ajutor a evreilor ger­mani a primit o telegramă din Grajevo că Bieîostok ar fi complect incendiat. Mulți evrei s-au refugiat prin pădurile din apropiere. Mai multe persoane din St. Petersburg care au telegrafiat locu­itorilor din Bielostok n'au primit nici un răspuns. Ziarul Gazeta Bursei publică o tele­gramă după care guvernorul ar fi răs­­­puns unei depistațiuni venite la dînsul că mișcarea va dura două sau trei zile. Masacrarea răniților ln Petersburg circulă zvon­ul că s-au­­ tras focuri contra unui spital din Bie­­­lostok unde se aflau răniți. Cei cari au putut scăpa de masacra­re sunt expuși a muri de foame. Starea de asediu 0 nouă fieraere Ploești, 8 Iunie Eri noapte, orele 12, între stațiile Brazi și Ploești a fost iarăși o de­­raiare. Acceleratul care pleacă din Bucu­rești la orele 10 și 10 m. seara spre Moldova, a întîlnit la 4 kilom. de Ploești șase vagoane scăpate și cir­­culînd libere pe linie. S’a produs o ciocnire, o zguduitu­­ră puternică, trei vagoane au fost sfărâmate, mașina deteriorată. Sînt cițiva răniți. Accidentul s’a întîmplat pe un loc unde, de oparte și de alta a liniei era cite o vale adîncă. Spaima a fost foarte mare. Trenul a rămas în cîmp timp de aproape patru ceasuri. verx?&7?^$ssrsmz3&^ INAUGURAREA EXPOZITIUNEI S’a deschis o anchetă. A­re amănunte Trenul accelerat 17 care s’a ciocnit astă noapte aproape de semnalul de di­stanță al stației Ploești, a suferit pa­gube de peste 40 mii lei. Botul mașinei, felinarele, coșul și alte piese au fost deteriorate. Din vagoanele de marfă scăpate lu­crătorilor de manevre cari au izbit ac­celeratul, 4 s’au sfărîmat în bucăți. Panica călătorilor a fost de nedescris. Cei mai mulți dintr’înșii dormind în momentul ciocnirei, au fost asvîrfițî u­­nii pesta alții din cauza puternicei iz­bituri. Ferarul Ioniță Alexe s’a ales cu ca­pul spart. Grație atenției mecanicului Vasilașcu Petre care a observat pri­mejdia la timp și a oprit trenul, nu s’au produs accidente mortale. In urma anchetei făcute s’a stabilit că vinovăția cade asupra șefului de manevră și a lucrătorilor săi cari n’au suspendat manevra la timp și n’au asi­gurat vagoanele. Această ilustrație reprezintă o vedere a arenelor romane în ziua fotografie luată de unul din reporterii noștri­­ cu un aparat fotografic de prezintă lojile din dreapta estradei, precum și intrarea prin care se vede, inaugurare! Expozițiunea, după o la Casa Weiss str. Regală). Ea re­­în deal, biserica_Cuțitul de Argint. Sonii decorați cu „Răsplata muncei“ Regele a conferit „Răsplata muncei“ următoarelor persoane : Clasa 1.— D-lor d. Bădescu-Roșiori, prefectul județului Teleorman, dr. Dra­­gomir Hnimu­zescu secretarul general al ministerului instrucțiunei, I. Bănescu primarul orașului Constanța, C. Contzes­­cu consulul Romîniei la Monastir, gen. Hiotu, col. Gărdescu, colonel I. Gavri­­lescu, general Iannescu, C. Isăcescu de­putat, colonel V. Ionescu, G. Munteanu prefectul județului Olt, V. Mielescu pre­fectul județului Dorohoiu, V. V. Maniu inspector al invățămîntului secundar, Badea Mangâru deputat, general Nă­sturel, V. Praga director-inspector ge­neral al învățămîntului primar, N. Ni­­colaescu sub-director, N. Pascal sub-di­rector la minister, D. Clinceanu prefec­tul județului Vîlcea, M. Balș pro­prietar, colonel Sargiu, Nicolae D. Spi­­neanu deputat, Victor Ionescu deputat, Emil Vulpe primarul de Galați, colonel I. Vîrlănescu­, G. Antonescu institutor, D. Arceleanu revizor școlar de Vlașca, Burghelea S, fost deputat, d-na Maria Bădescu institutoare, O. M. Bărbulescu directorul prefecturei de Ilfov, Caprali Xenofon revizor școlar in Macedonia, I. Ciocîrlie revizor școlar, căpitan G. I. Cornescu, doamna Maria Constanti­­nescu directoara institutului „Piteștii“, doamna Ecaterina Constantinescu in­­stitr­toare, I. Cruțescu revizor șco­lar, Cecropide D. revizor școlar, Cop­­cescu Sevastia, Dima fost inginer al ju­dețului Mehedinți, G. Dobrescu prima­rul orașului Ploești, Doțescu-Duțu con­ferențiar la casa școalelor, Gh. Dicescu directorul liceului Buzău, Sc. Demetre­­scu, d-na Suzana Eremia institutoare, Ganea I. Georgescu institutor, I. Gio­­roveanu profesor, M. G. Hulban, G. I. Ioanid mare prop., d-na Zuim­ia Isacescu, G. Ionescu și Gh. Ionescu, revizori școlari, I. Mardăr institutor, C. Ioanid proprietar, V. Iliescu a­ctor financiar, M. Mandrea mare proprietar, G. Manu institutor, N. Munteanu institutor, C. G. Mielcescu revizor școlar de Argeș, dr. G. Moraru medic primar al spitalu­lui Mehedinți, G. Mih­alcea revizor școlar, M. Mihăileanu defensor eclasias­­tic, I. Mușetescu profesor la școala normală din C.­Lung, D.­­Monastiranu, N. Marin, Juarez Movilă inst., Nicolau rev. școlar, Gavril Niculescu, O. Ion inst. Al. Șonțu, profesor, Petrache Șerbines­­cu, revizor școlar de Buzău­, I. Simaca, Em. Sireteanu, d-na Ecat. Sburlan, C. Teodorescu institutori, Gh. Teodorui, șef de birou la minister, d-na Olga Pre­­zan, D. Petrescu, prefectul județului Vlașca, Al Pompilian, revizor școlar, I. Preza, I. Plăgănescu, Maria Petro­­niu, Em. Procopiu, institutori, C. P. Rădulescu, mare proprietar în județul Vlașca, Octav Vlădescu, colonel I. Vîr­­lănescu, I. Vasiliu, și I. Vestianu, re­vizori școlari, d-na Marii Vasiliu insti­tutoare, O. Vișineanu, învățător și G. Ionescu, directorul școalei române din Turtucaia. intime Informații . Astăzi la orele 10 dim.," consiliul co­munal al Capitalei ține ședință publică pentru a vota noul credite și a discuta mai multe alte chestiuni de natură ur­gentă.­­Consiliul sanitar superior se întruneș­te astă seară la ministerul de interne, sub președinția d-lui dr. Obreja, direc­torul general al serviciului sanitar.­­Casieria centrală din ministerul de finanțe va funcționa între orele 7 jam. —• 10 jum., a. m., cu începere de Luni 12 curent.­­Direcțiunea generală a vămilor și mi­nisterul de interne au dat, o circulară vămilor și punctelor de frontieră prin care sa pune în vedere că pentru a se înlesni întoarcerea dezertorilor amnis­tiați, pe la căminele lor, să li se per­mită trecerea graniței chiar dacă nu au pașapoarte și numai prin simpla ară­tare a livretului, sau altor acte de con­vingere că au plecat din țară pentru a se sustrage îndatoririlor militare. De asemenea, vor fi scutiți de drep­turile vamale și de taxa porturilor,­­ obiectele și efectele uzate ale gospodă­riei lor cu “cari acești dezertori s’ar înapoia. ”Eri, direcțiunea generală a serviciu­lui sanitar a început aranjarea obiec­telor în pavilionul sau de la Expoziția național­ă. © Mai mulți cititori ne roagă să atra­gem atențiunea celor în drept asupra iregulisrității cu care serviciul gunoaie­lor din Capitală își îndeplinește îndato­ririle sale. Intre nemulțumiți se află și d. I. Ștefănescu, sub directorul gene­ral al serviciului sanitar, care s’a și fă­cut cunoscut cazul celor în dr­ept.­­Cu ocazia aniversarei de 25 ani de existență a azilului pentru bătrîn­. „E­­lisabetheu1" se va oficia un Te-deum în templul azilului Duminecă 11 Iunie a. c. orele 4 p. m. In aceași zi la ora 5 p. m. comitetul azilului organizează o frumoasă serbare de vară în chiar grădina azilului ame­najată în acest scop. Publicul a rugat să asiste la aceste festivități.­­A apărut ediția germană din că­­lăuza Capitalei și a expoziției, Edi­tată de soc. an­on. „Adeverat“, inti­tulată Prețul 1 lefi.­­Se comunică, după o scrisoare pri­mită de la Atena, că arhimandritul Corn. Săbăreanu n’a fost de loc arestat, ei că i s’a reținut numai bagajul la Pireu, din cauza unui număr de broșuri tipă­rite în București „Drepturile Români­­lor din Macedonia la biserica națio­nală" și a fost invitat ca după 2 ore să vie să și­ le ia. Intorcîndu-se la tim­pul fixat, șeful portului l-a dat un co­misar cu care s’a dus la prefectura po­liției din Atena. Acî prefectul l’a întrebat despre con­ținutul acestor broșuri revoluționare (?) Arh­imandritul Săbăreanu protestînd, că ele nu cuprind nimic revoluționar și că in ele se apără drepturile romînilor din Macedonia de a avea biserică nați­onală după canoane și după capitulați­­uni, a cerut să i se traducă în grecește și a arătat speranța că guvernul elin va pune capăt bandelor de asasini ce pornesc din Grecia în Macedonia. Atunci prefectul a reținut adresa ar­himandritului și a cerut o broșură pen­tru dinsul. La atîta se reduce pînă acum cele întîmplate compatriotului nostru. Informația arestare! este dată de ziarele din Atena cari s’au și desmințit a doua zi, dar care ziare sînt furioase pe broșură și pe arhhimandrit care în­drăznește să afirme existența Romînilor în Macedonia și drepturile lor de a trăi ca națiune. © Jalba grecilor la ministrul Rus­eî este o splendidă ilustrație în culori care o­­cupă prima pagină a BELGIEI ORIEN­TULUI de azi. Deschiderea Expoziției bizantine, che­stii canine, Cronica dramatică și o serie de alte materii hazlii fac și din acest număr al BELGIEI ORIENTULUI o distracție plăcută și ieftină, căci exem­plarul nu costă decît 5 bani.­­ Camera de meserii din Capitală a luat dispoziția că toate încasările ca se fac în localul birourilor de plasare ale corporațiilor, provenite din taxele pre­văzute în regulamentul de funcționare al acestor birouri, se vor putea face pe viitor direct de corporații, fără să mai acorde remize perceptorului respectiv, aceste încasări fiind efectuate de func­ționarii corporațiilor de meseriași.­­ Regina a vizitat ori după amiază in­stitutul „Notre dame de Sion“ de pe Calea Victoriei.­­ S’a aprobat alegerea unei noui co­misiuni de examen și de arbitrii la cor­porația zidarilor din Capitală.­­Au reușit la examenul de capacitate pentru limba romînă, următorii d-nni profesori: Burcăcilă A., Ștefănescu Goangă, Bentoiu I., Teodorescu Zweden, Caracaș A , Toma L Constantinescu P. A., Vasilescu C., Fertu Gr., Vercel V., Hogoș A., Huiban C., Mavrodin El. Mavromati C., Roman N. O. .In urma unor articole de ziar publi­cate de d. P. Cartianu, directorul aba­torului din Capitală, la adresa comer­cianților măcelari din Capitală, aceștia au semnat o reclamația colectivă adre­­sînd-o direct președintelui Curțea cu jurați, cerînd darea in judecată a di­rectorului abatorului pentru calomnie.­­D. G. Gr. Cantacuzino, prim ministru și ministru de interne, a cerut tuturor prefecților să trimită cu prima poștă ministerului și în mod amănunțit un ra­port de stare a semănăturilor din județul respectiv, în urma ploilor căzute în luna Maiű. Fiecare prefect va fi ținut să arate stricăciunile cauzate de ploi și grindină, pe hectare și evaluarea aproximativă a pagubelor suferite. D. ministru de interne vrea să-și dea Senzualismul regelui Ludovic al 14-lea Luisa de Lavalliere.­Cetatea cu­rată cucerită, „Regele Soare“ se plictisea. Soția sa, Maria Thereza, fiica lui Filip al IV-lea al Spaniei, era într’adevăr o spa­niolă înflăcărată și­ născuse șase copii, ar îi lipsea rafinarea necesară care î-ar fi putut ațîța senzualitatea, îîi lip­sea geniul voluptăței, singura calitate la care se închinase acest rege Sensibilitatea sa neînfricată, bolnăvi­cioasă chiar, contribui ca „majestatea sa“ să se arunce în brațele alteia, la care sa găsească ceva, ceva care nu găsise la nevasta sa. Și nu avuse nici o mustrare de îngel de­oarece era con­­știent de faptul ca el reprezintă pe ma­jestatea sa Dumnezeu pe pămînt și că îi e îngăduit toate. Luisa de Lavalliere, fiica unei vechi și nobile familii din Turenne, era de 17 anî cînd Lu­dvic al 14-lea o văzu ca damă de onoare la contesa de Orleans și la prințesa Henriette din Anglia. Ti­­năra „damă“ nu era cina știe ce fru­musețe „remarcabilă“ și pe lingă a­­ceasta ea mai șch­opăta, înfățișarea sa sa blajină, melancolică, pururea par’că mîhnită, părul ei bălai, și toată ființa ei curată, castă, stîrni în rege dorința și patima nestăpînită de a o poseda. Fata virtuală nu putea fi biruită așa ușor, ea rezista neîncetat, pînă cînd seama de actuala situațiune a semănătu­rilor din întreaga țară. © D. general Lahovary, ministrul afa­cerilor streine, a plecat azi din Paris pentru a se înapoia în București. Cu începere de Luni generalul La­hovary va relua direcțiunea afacerilor ministerului sau, al căror interimat fusese încredințat d-lui G. Gr. Canta­­cuzino, primul-ministru și ministru de interne.­­ Azi dimineață a avut loc la minis­­terul afacerilor streine, între d. G. Gr­ Cantacuzino, prim-ministru și ministru ad-interim al afacerilor streine, și domnul­­ Riddle, ministrul Statelor­ Unite, schimbul de ratificări pentru convențiunea asupra mărcilor de fa­brică.­­Miercuri seara a încetat subit din viață la Tirgoviște d. loan I. Popescu șef de birou în ministerul domeniilor. Defunctul era în vîrstă de 38 ani.­­Marchizul Beccaria d’Incisa, minis­trul plenipontențiar al Italiei în Capi­tală, și-a luat reședința de vară la Sinaia. ® D. general G.lannescu, directorul in­stitutului geografic al armatei, a fost numit președinte al juriului de examen de fine de an al școalei de infanterie și cavaleria, în locul d-lui general I. Istrati.­­Șahul Persiei a conferit marea cruce a ordinului Soarelui prințului Valentin Bibescu, care i-a remis din partea re­gelui, marele cordon cu briliante al Ste­lei Romîniei. Locotenentul Matila Costiescu și d. G. Stoicescu, însoțitorii principelui Bi­bescu la Teheran, au fost numiți mari ofițeri aî același ordin.­­Principesa Maria și micul principe Carol vor însoți miina la Târgoviște pe principele Ferdinand, care va merge să inaugureze monumentul ridicat în acel oraș ofițerilor reg. 22 Dîmbovița, morți în timpul războiului Independenței. Inaugurarea noului club al ofițerilor va avea loc în aceluiași zi. © D. general Manu, ministrul de res­­boiu, vizicînd era Expozițiunea, a in­­tîlnit cîți­va reprezentați ai presei stre­ine cărora a avut amabilitatea de a le da toate explicațiunile necesare asupra operațiunilor răsboiului din 1877. " Ministrul de rǎsboiu, însoțit de gene­ralul Gub­ov, secretarul său general și de colonelul Istrati, a ajutat, pe alto-relieful care reprezintă­­ Gri­vița și împrejurimile ei, pe unde au atacat ar­matele române puternicele redute tur­cești și punctele unde au fost repurtate marile victorii, de către dorobanțul ro­m­ariștri streini au mulțumit gene­ralului Manu pentru extrema bună-vo­­ință cu care le-a dat aceste prețioase amănunte. © Ziarul Romînul, organul saptaminal al romînilor din America, care apare la Cleveland, anunță că zilele trecute s’a pus piatra fundamentală a primei biserici greco-catolice romina din Sta­tele­ Unite. . . ,. . . Tot cu această ocaziune e a sfințit și steagul unei societăți românești „Car­patina“, și biserica greco-orientala din Cleveland, fiind de față și reprezentanții celorlalte societăți românești : „Unirea T?amină“ învierea“, „Valtmul , „Car­“ hV „Rom­­l­. T““11TM“­.Societatea generală a funcționarilor comerciali va ține o înU.?Dl­ ® . Pu ICq în sala „Amiciția“, azi Vineri la ora 9 seara.­­D. Take Ionescu, minis a plecat aseară la Sinaia se va întoarce. .• .7 Q Astă seară trupa asociată a J . Teatrului Național joacă la B.^Sul a 12-a oara marele succes. . . (Miiî mobilate, care a provoca­t „­citru de finanțe astă seară a­ „Bukarest“ FRUMUSEȚILE CELEBRE cunoscătorul inimei femeei, care a rea un noroc extraordinar la femei, ademe­nise și pe Luisa. Și regele trebuia să întrebuințeze toate mijloacele, să tăgăduiască bogății mari, castele uriașe, bijuterii străluci­toare—pînă ce cetatea curată căzu, fu­cerită. Și după un trai lung de dulce trîn­­dăvie, de satisfacere necurmată a plă­cerilor trupești, Luiza de Lavalliere, a născut patru copii, dintre­ care o Moă, Maria Ana de Bourbon ajunse mai tîr­­ziu soția prințului Conti. Ludovic al 14-lea care iubea într’adevăr cu patimă pe Luiza îl dădu toate podoabele lu­mei, aur și comori multe și o ridică la rangul de ducesă. Dar „omul se satură cu o femeie! Și lucrul acesta s’a întîmplat și cu Ludovic. După ce a trăit vreme de 13 ani în tovărășia unei femei admirabile, sentimentale, stirnitoare de dorinți se­xuale — alergă la o altă amantă pli­nă de voluptate : Montespan. „Du-te la mănăstire“, d­in sale îndrăgostite. Și ea de fapt chiar porni­ spre mă­năstirea Carmeliților din Paris, unde prin muncă plină de trudă și rugăciuni de pocăință a ajuns o mîhnită Magda­­lena și a îndreptat astfel din nou­ a­­tențiunea lumei asupra personalităței i­a o. (Va urma) scară hohotele de rîs și aplauzele furtu­noase ale unui public pe cît de ales pe atîta de numeros. Rașca a ajuns locul de întîlnire al e­­litei Capitalei. Emistanc-xaxxesm strigă eî re­ Viața literară A apărut No. 24 din revista de sub direcția d-lor Gh. Coșbuc și I. Gorun, cu următorul sumar : Glosse de Ion Gorun ; Poeților, Lied, poezii de Cincinat Pavelescu; Atena (nuvelă) de Ion Bassarabescu ; Cei trei, poezie de A. Naim­ ; Salomea de Wil­de, trad. de J. Bîrsan ; Amurg, poezie de Al. Zamfir­escu ; Cronica literară : Despre A. Vlahuță de N­. Chendi; Cronica muzicală de Ștefănescu­, Doamne ajută-no de Romulus Cioflec ; Scrisoare, poezie de Cl. Million; Giovino, poezie de Teleor; Legende din popor de P. Tudor; Bibliografie și notițe. Un număr 10 buni. Abonamentul 5 lei. Starea semănăturilor Dela 1—7 Iunie Jud. Brăila. Se­mănăturile în general sînt frumoase. In comuna Islaz ploaia a fost însoțită de grindină cauzînd mari pagube semănăturilor. Jud. Buzău. In comuna Scurtești ploaia fiind torențială și însoțită de grindină, a cauzat 50—60 la sută stri­căciuni semănăturilor. Jud. Dîmbovița. Semănăturile au su­ferit pagube intre 20—30 la sută din cauza ploilor torențiale, culcînd grinele dar în urma incetării ploilor mai în tot județul, productele au început a se în­drepta. Jud. Constanța. Semănăturile de toamna și cele de primă­vară sînt ini­moase, afară de unele comune din plă­­șile Medgidia și Constanța semănăturile a cam suferit din cauza grindinei. Jud. Dor­ohoiu. Ultimele ploi au cau­zat pagube in comunele Hănești 50-60 la sută,, Suharău­, Hudeștii-Mari, Ha­­vîrna, Vlăsinești, Carduneni, Moleanca, Oroftina și alteia, fiind insoțite cu Grindină. Jud. Dolj. Sem­ăn­aturile in tot jude­țul sînt satisfăcătoare, afară de unele comune unde ploaia fiind însoțită și de grindină, a cauzat oarecari raguba se­mănăturilor. ” §­Jud. Ialomița. Semănăturile sunt fru­moase, afară de comunele Secareni Co­­cargea și Jagolia, ploile f„i­d însoțite de grindină a cauzat mari pagubtí se­mănăturilor." ° Jud. Iași. Semănăturile de toamnă in primavara se prezintă în general destul de bune 1­așurile și fluetele sunt in a­­bundența. Jud. Iliav Semănăturile, sunt frumoase afară de comn. Ch­irnogi, DSreșt­i și Ol­tenița­ rurală, unde ploile fiind însoțite de grindină au cauzat mari r­ag­ube s­­ănăturilor. 0 Jud. Neamț. In comunele Buhui Cîrlișî’ Ploiie fiind însoțite de grindina au cauzat stricăciuni SJud. Olt. In comunele “Bîrsești și Viespeșt) a căzut grindină dist­ugînd jumătate din recoltă și aproape toate viile. Tinerele sint frumoase. Jud. Prahova. Semănăturile in cent­­ral do și sînt frumoase , însă din cauza ultimilor ploi, a cam suferit, nu dacă P 0l­a­y.01­ mai continua sínt temeri că producția Va fi do rea calitate. Jud- Emanați. Prin unde comune ploile au fost torențiale, cauzînd mar­torilor Stnc^und productele locui-Jud. Roman. Semănători­ e În general ... 1 ‘miloase. In unde comune ploile man au cauzat oarecari stricăciuni a«t la producte cit și la vil. Ili N­11 ti D-lui Piviu Alexandrescu Post Șef al Siguranței Publice a Capitalei j Meseria de polițist B-le Alexandrescu, „Am citit multe de măestria po­lițienească a d-tale și le credeam po­veste. „V’am rugat pentru cele două ca­­zuri mai mult de formă. „Dibăcia și repezeala cu care ațî zăpă­dit pe pungași­, m’a convertit. „Vă mulțumesc și vă felicit, păs­­trind etc. Astfel de crișoiî le-am păstrat totdeauna, cînd îmî veneau de la persoane capabile să aprecieze. Laudele ce mi se aduceau de aici­ m au ajutat des­ea, în greaua mea meserie, căcî m’au făcut chiar de la început să­ ambiționez, că vreo gre­șeală a mea să nu le dezmintă. Dar, e sigur că o asemenea ambi­­sa va fi niciodată de ajuns pentr­u a asigura pe un polițist de succesul luptei sale contra rău­­făcă­torilor. Succesul îi asigură numai dra­gostea de meserie și interesul per­sonal substituit in locul aceluia al persoanei care reclamă poliției, ce­­rîndu-i ajutorul laü. Astfel polițistul procedează în cercetări înarmat cu prudență multă ceea ce e una din condițiunile ne­cesare firei de polițist. Bogați și săraci Pare foarte firesc, la prima ve­­dere, ca în sufletul săracului perse­cutat de soartă să există o ură a­­dincă, o ură înverșunată și necru­țătoare, împotriva omului bogat. Și de fapt ura aceasta există. De fapt omul bogat e foarte ne­norocit din această, fiindcă toți pri­eteni! luî, toți servitori! lui, toți ad­miratori! lu!­stasc numai oameni fă­țarnici, lingușitori în față, tîrîtorî, dar cari în fundul inim­ei nu au pentru acel care îi plătește decît ură, iar în fundul cugetului lor nu­mai intențiuni rele. Cine n’a văzut vreodată un om bogat ajuns la ruină, ajuns să f­ac li­pit pământului, ajuns sâ cerșească ajutorul cunoscuților lui , întrebați pe un astfel de om a­­supra prietenilor săi, și el va răs­punde : — „Tuturor le-am dat, pe toți i-am ajutat, și atunci ei se învîrteau în jurul meu­ ca un stol de curtezani unui monarh­ puternic. „Niciodată nu m’am îndoit de sin­ceritatea vreunuia din ei. „Niciodată nu mi-a trecut prin gînd, nici măcar în vis,că zîmbetul lor era fals, că strîngerile lor de mînă erau fățarnice. „Nu le-am făcut decît bine în toată viața mea. „Pe mni! î-am îmbogț­t. „Cu toate acestea azî nici unul din ei nu voește să maî mă vază. „Pe stradă, zărindu-mă că trec prin dreptul lor, eî întorc capul și mă ocolesc. „Dacă mă duc acasă la vreunul, servito­riî au ordin să nu mă pri­mească. „Și totuși eî sunt lașî, eî nu au­ curajul nemerniciei lor. ”. „Cînd întîmplarea îi dușmănește, și sînt siliți să se oprească în fața mea, să caute drept în ochii mei, eî simt cît sînt de raiiî și își iau înaintea mea aceleași aere de dra­goste prefăcută, care odinioară mă înșela atît de lesne. „O ! acum cunosc ce este aceas­tă dragoste. „Acum cunosc secretul din fun­dul privirilor lor pline de o falsă bunătate de suflet“. Cu toate acestea nu e nimic mai lipsit de rațiune decît să urăști pe un om, să mergi chiar cu ura a­­ceasta pînă la a căuta să-l nimicești, pentru simplul motiv că el, fără voia lui, s’a născut pe o treaptă socială mai înaltă, după cum d-ta, fără voe, te-am născut pe una mai joasă. Vor fi cauze multe ale acestei nedreptăți. Dar ce sînt vinovate persoanele de o intcnitate socială, pe care aui găsit-o existînd de secole în mo­mente cînd s’au născut ? Dacă s’ar judeca acest lucru, lup­tele dintre clasele sociale n’ar a­junge niciodată la topor, la pumnal la dinamită. Nu se judecă însă. Unii oameni săraci, aduși la dis­perare de pozițiunea lor, ajung să de rezoneze în așa hal, în­cît nici o cruzime, orî­cît de bestială, nu le pare prea puțin pentru a pedepsi pe un om bogat, a căruî singură vină e că împrejurările le au ajutat să trăiască ceva mai la adăpost de u­­nele asprimi ale vieței. Vă vom­ cita un caz. E un caz atîta de interesant, a­­tîta de extraordinar, în­cît, dacă nu l’așî fi anchetat eu însumî, dacă nu s’ar fi dezvăluit sub propriî meî ochi toate fazele sale, așî crede că e o poveste fantastică, una din acele povești ce ne face să cunoaștem vo­luptatea groazei, și pe cari nu le întîlnim nicăiri atît de sugestive ca î­n volumele lui Edward Roe. Din nefericire însă acest caz e un fapt într’adevăr petrecut, ceea ce face ca încă mai mult să mă în­grozesc amintindu-mi-1. N’așî putea să precizez prea cu multă siguranță ziua, cînd mi-a fost adus la cunoștință. Știm­, că venise la biroul meu de la siguranță un comerciant din str. Covaci, manufacturist, care îmi spu­se cam următoarele: — «Vin să vă reclam, domnule Alexandrescu, un fapt ciudat, un fapt pe care eu singur, ori­cîtă os­teneală mi-am dat nu mi l’am pu­tut lămuri.» „Iată în ce constă : „Am un dușman pe care nu îl cunosc, pe care nici nu-l bănuesc cine poate fi, căci deși fiecare om poate păcătui față de semenii săi, eu știu că n­’am făcut niciodată cuiva un rău atît de mare, încît să îmi creez un dușman de moarte. „Și dușmanul acesta al meu este unul dintre aceea cari urmăresc cu ura lor, cu setea lor de a face rani nu numai pe adversar, dar și pe co­piii acestuia pînă la al noulea noam­. „Eu nu pricep. „Nu pricep cum sa poate să mă urască pe mine în așa grad cineva, cînd știut este că nu fac nicî un rău­ nimănui. „Am venit la d-voastră cu spe­ranța că veți putea afla pe dușma­nul meu. „Nu vreau să fie pedepsit, nu cer nimic împotriva lui. „Vreau numai să-l cunosc și să-l întreb : ce ți-am făcut eu ? Pentru ce mă urăști ? Pentru ce nu-mi du­ pace să trăesc Vedeam din aceste cuvinte ale re­clamantului că ajunsese aproape la disperare, din cauza dușmanului despre care îmî vorbea. Nu pricepeam absolut nimic di­n toată plîngerea asta, și-l rugam­ a­­tunci pe d. Solomon să-mî explice lămurit despre ce era vorbi. — „Dușmanul meu, îmi răspunse el, nu-l pricep, dar, după cît văd vrea să mă facă să înebunesc, vrea să mă împingă la sinucidere sau în crimă, sau nu știm­ la ce alt act de desperare smintită. „El a început să mă persecuta mai intâiu cu scrisori anonime. „In fiecare scrisoare el mă în­jură murdar, mă amenință, mă mur­dărește cu noroia. „In alte scrisori îmi vorbește rău și în termen­ dur er­a și despre fami­lia mea, despre copiii mei. „Ce-î vor fi făcut lui copii? me! un băiat și o fetiță ce am, două ființe absolut nevino,­sarc © i ce?Tor f făcut ca să-i urască îl (7* arma) (113) m

Next