Dimineaţa, iunie 1906 (Anul 3, nr. 831-860)
1906-06-10 / nr. 840
bmibáta lo luau: uvj ■gM«gSggBggg^we»MCBaaiaBt la fiSTAZ!: 0 (22) iunie 1000 CALL.K IU Ortodox : SS. Biiril Arhiepiscopului Catolic : I’isulina Răsăritul soarelui -1 și 32 m. Apusul soarelui la 8 și 1 m. Timp frumos, liniștit și călduros în toată țara. A plouat puțin o zi după amiază in v tteva localități din Muntenia. La Turnu- Severin și Strehaia, peste noapte, ploaie agr. zero ziua in mai multe localități și 10 bundeală. Temperatura a variat Sacre 2 a gr. zero noaptea la Fălticeni. Barometrul aproape staționar. A plouat la : lalș 5 milimetri, Celar 3, Văleni-de-Munte 3, flacăr 1, Cîmpulung 9, Tirgoviște î, Caracal 1, Găești 1, Tîrgu-Jici 1, Strehaia 28 și T.Severin 1? milimetri de apă. Spectacole in Expoziția istorică din ser. Ion C. Brătianu : Vederi din războiu.— Grădina Stașca. — Trupa asociată a artiștilor Teatrului Național :pentru a 11-a oară Odăi mobilate, comedie vodevil în 3 acte localizat de domnul Emil D. Fagure.—Grădina Oppler : Concert zilnic dat de o orchestră militară. — Parcul Oteteleșcanu: Compania lirică romînă de subdirecția d-lui Grigoriu va ciuta pentru prima oară Fata de spălătoreasă operetă în 3 acte de Buchbinder: Muzica de Raimann. Tradusă de d-nii 1. Gusty și Emil D. Fagure. Sala și grădina Sbragadiru 5 la toate serile reprezentațiuni date de artistul I. Nicolau.— Grădina Blanduziei. Artiștii asociați sub conducerea d-lui Gusty joacă cu mare succes : Jos automobilul.— Grădina Ambasadori (Strada Academiei 32). — In fiecare seară Teatru de varietăți și balet de 30 domnișoare. După reprezentație la orele 12 Noaptea bal cîmpenesc. Grădina Lieblich (Jignitza). — Ultimile reprezentațiuni ale renumitului artist S. Mogulescu, se va reprezenta : Emigranții, comedie bufă în 4 acte și 8 tablouri de Șunier Senkevici, muzica de S. Mogulescu. JLO Expoziții: Palatul Ateneului român expoziția artiștilor francezi, pictori și sculp- Autorități. — Toate autoritățile sînt torj, deschise. ... — In rotonda Ateneului expoziția pri-judiciare. — Instanțele judecătorești torului Eugen Voinescu, deschise. __________________ Străinii și Expoziția noastră Abia s’a inaugurat expoziția noastră națională și presa străină vorbește cu elogii despre ea. Atitudinea aceasta a presei străine se’nțelege că ne măgulește pe noi romînii, dar deocamdată elogiile străinătății sunt provocate numai de partea exterioară a Expoziției, în adevăr pînă acum aproape nici unul dintre pavilioanele oficiale române nu e complect aranjat, iar admirația pe care o manifestă străinătatea n’a putut naște decît la privirea exteriorului Expoziției. Acest exterior merită desigur a fi admirat, căcl s’a găsit cel mai potrivit teren pentru organizarea unei expozițiuni. Pe de altă parte s’afi găsit arhitecți de mare merit de** mait talent ca d-nii Burcuș și V. Ștefanescu și un peisagist celebru ca d. Redoni cari au știut să folosească frumusețea naturală a Filaretului, pentru a ridica acolo un oraș măreț de pavilioane lucrate cu multă artă și cu mijloace bănești nu tocmai costisitoare. Dar satisfacția noastră ar fi deplină cînd presa străină va vorbi tot așa de elogios despre interiorul Expoziției, despre cele ce se vor vedea în pavilioane, cînd Expoziția va fi pe deplin aranjată. Nădăjduim că pînă la sfirșitul acestei luni aranjamentul se va termina și atunci presa străină să poată cerceta în amănunt cuprinsul Expoziției și apoi să vorbească. Și nu ne îndoim că și de astă dată străinătatea va afla vești bune despre noi. Căci lăsînd la o parte modestia, trebue să constatăm că în Expoziție se expun lucruri cari denotă muncă și multă pricepere din partea expozanților din Romînia. Desigur că produsele noastre industriale nu pot fi la nivelul celor similare expuse de Austria, dar ținînd seama de timpul în care s’a organizat și dezvoltat industria austriacă și de acela în care s’a organizat și dezvoltat industria romînească, vom fi satisfăcuți că noi am făcut progresele ce în adevăr le-am făcut pe acest tărîm. Tăria noastră n’a fost și nu este încă industria, ci agricultura și deci mai potrivită decît pe tărîmul industriei, ar fi comparația pe tărîmul agricol. Sînt la noi în țară raia de agricultori mari și de mijloc, cari cultivă cereale cu aceiași pricepere și cu acelaș folos ca și în alte state superioare nouă din punctul de vedere industrial. Acei agricultori expun produsele lor și cine le va cerceta cu atenție, la Expoziție va vedea că avem dreptate să credem că presa străină ne va aduce elogii și pentru interiorul Expoziției, nu numai pentru exteriorul eî. Masacrele din Bielostok — Noul amănunte — Guvernul organizator al masacrelor Se afirmă astăzi cu siguranță că masacrele contra evreilor, au fost organizate de guvern. înalți funcționari ai vămilor din Gnajewo," reveniți din Bielostok povestesc că ei înșiși ar fi văzut“ pe funcționarii poliției conducînd masacrele. Creștinii au fost preveniți să pac icoane la ferestre. Ofițeri ruși declară că nimeni nu a lansat bomba în timpul procesiunei dar participanții au dat drumul unor focuri de artificii cari au servit poliției drept semnal. Mai mulți voiajori să fostmulși din vagoane și omorâți în fața geană arinilor a soldaților. Evreii n’au fost lăsați să părăsească orașul. Evenimentele eu fost îngrozitoare și de nedescris. Ancheta Dumei Bnif Scupkșin, profesor la universitatea din Odessa, Arabantsof, fost procuror, și laeobsohn, delegați din partea Dumei a face o anchetă, au găsit orașul complect devastat. Cartiere întregi au fost arse și străzile distruse. Pagadeio se ridică la milioane. A avut loc o ciocnire sângeroasă intre populație și trupe in timpul căreia mulțime de evrei, polonezi și ruși civili ,sau soldați au fost omoriți sau rănit. S-au adus trupe din Varșovia și Grodno. La Laov, stație de drum de fier din Petersburg, și la Stearesyeek, stație de pe linia sud-estică, prăvălii evreești au fost distruse și evreii uciși. 1 Numărul exact al victimelor nu se cunoaște dnsă. Orașul și districtul Bielostok sunt declarate în stare de asediu. O informație a Secolului XX spune că numărul victimelor din prima zi este de 20 morți și 150 răniți. Numeroasele telegrame private spun că tulburările antisemite au fost organizate de către reacționari cari ajutați de poliție au întărâtat populația prin proclamații contra evreilor și intelectualilor. Bieîostok în flăcări Societatea de ajutor a evreilor germani a primit o telegramă din Grajevo că Bieîostok ar fi complect incendiat. Mulți evrei s-au refugiat prin pădurile din apropiere. Mai multe persoane din St. Petersburg care au telegrafiat locuitorilor din Bielostok n'au primit nici un răspuns. Ziarul Gazeta Bursei publică o telegramă după care guvernorul ar fi răspuns unei depistațiuni venite la dînsul că mișcarea va dura două sau trei zile. Masacrarea răniților ln Petersburg circulă zvonul că s-au tras focuri contra unui spital din Bielostok unde se aflau răniți. Cei cari au putut scăpa de masacrare sunt expuși a muri de foame. Starea de asediu 0 nouă fieraere Ploești, 8 Iunie Eri noapte, orele 12, între stațiile Brazi și Ploești a fost iarăși o deraiare. Acceleratul care pleacă din București la orele 10 și 10 m. seara spre Moldova, a întîlnit la 4 kilom. de Ploești șase vagoane scăpate și circulînd libere pe linie. S’a produs o ciocnire, o zguduitură puternică, trei vagoane au fost sfărâmate, mașina deteriorată. Sînt cițiva răniți. Accidentul s’a întîmplat pe un loc unde, de oparte și de alta a liniei era cite o vale adîncă. Spaima a fost foarte mare. Trenul a rămas în cîmp timp de aproape patru ceasuri. verx?&7?^$ssrsmz3&^ INAUGURAREA EXPOZITIUNEI S’a deschis o anchetă. Are amănunte Trenul accelerat 17 care s’a ciocnit astă noapte aproape de semnalul de distanță al stației Ploești, a suferit pagube de peste 40 mii lei. Botul mașinei, felinarele, coșul și alte piese au fost deteriorate. Din vagoanele de marfă scăpate lucrătorilor de manevre cari au izbit acceleratul, 4 s’au sfărîmat în bucăți. Panica călătorilor a fost de nedescris. Cei mai mulți dintr’înșii dormind în momentul ciocnirei, au fost asvîrfițî unii pesta alții din cauza puternicei izbituri. Ferarul Ioniță Alexe s’a ales cu capul spart. Grație atenției mecanicului Vasilașcu Petre care a observat primejdia la timp și a oprit trenul, nu s’au produs accidente mortale. In urma anchetei făcute s’a stabilit că vinovăția cade asupra șefului de manevră și a lucrătorilor săi cari n’au suspendat manevra la timp și n’au asigurat vagoanele. Această ilustrație reprezintă o vedere a arenelor romane în ziua fotografie luată de unul din reporterii noștri cu un aparat fotografic de prezintă lojile din dreapta estradei, precum și intrarea prin care se vede, inaugurare! Expozițiunea, după o la Casa Weiss str. Regală). Ea reîn deal, biserica_Cuțitul de Argint. Sonii decorați cu „Răsplata muncei“ Regele a conferit „Răsplata muncei“ următoarelor persoane : Clasa 1.— D-lor d. Bădescu-Roșiori, prefectul județului Teleorman, dr. Dragomir Hnimuzescu secretarul general al ministerului instrucțiunei, I. Bănescu primarul orașului Constanța, C. Contzescu consulul Romîniei la Monastir, gen. Hiotu, col. Gărdescu, colonel I. Gavrilescu, general Iannescu, C. Isăcescu deputat, colonel V. Ionescu, G. Munteanu prefectul județului Olt, V. Mielescu prefectul județului Dorohoiu, V. V. Maniu inspector al invățămîntului secundar, Badea Mangâru deputat, general Năsturel, V. Praga director-inspector general al învățămîntului primar, N. Nicolaescu sub-director, N. Pascal sub-director la minister, D. Clinceanu prefectul județului Vîlcea, M. Balș proprietar, colonel Sargiu, Nicolae D. Spineanu deputat, Victor Ionescu deputat, Emil Vulpe primarul de Galați, colonel I. Vîrlănescu, G. Antonescu institutor, D. Arceleanu revizor școlar de Vlașca, Burghelea S, fost deputat, d-na Maria Bădescu institutoare, O. M. Bărbulescu directorul prefecturei de Ilfov, Caprali Xenofon revizor școlar in Macedonia, I. Ciocîrlie revizor școlar, căpitan G. I. Cornescu, doamna Maria Constantinescu directoara institutului „Piteștii“, doamna Ecaterina Constantinescu institrtoare, I. Cruțescu revizor școlar, Cecropide D. revizor școlar, Copcescu Sevastia, Dima fost inginer al județului Mehedinți, G. Dobrescu primarul orașului Ploești, Doțescu-Duțu conferențiar la casa școalelor, Gh. Dicescu directorul liceului Buzău, Sc. Demetrescu, d-na Suzana Eremia institutoare, Ganea I. Georgescu institutor, I. Gioroveanu profesor, M. G. Hulban, G. I. Ioanid mare prop., d-na Zuimia Isacescu, G. Ionescu și Gh. Ionescu, revizori școlari, I. Mardăr institutor, C. Ioanid proprietar, V. Iliescu actor financiar, M. Mandrea mare proprietar, G. Manu institutor, N. Munteanu institutor, C. G. Mielcescu revizor școlar de Argeș, dr. G. Moraru medic primar al spitalului Mehedinți, G. Mihalcea revizor școlar, M. Mihăileanu defensor eclasiastic, I. Mușetescu profesor la școala normală din C.Lung, D.Monastiranu, N. Marin, Juarez Movilă inst., Nicolau rev. școlar, Gavril Niculescu, O. Ion inst. Al. Șonțu, profesor, Petrache Șerbinescu, revizor școlar de Buzău, I. Simaca, Em. Sireteanu, d-na Ecat. Sburlan, C. Teodorescu institutori, Gh. Teodorui, șef de birou la minister, d-na Olga Prezan, D. Petrescu, prefectul județului Vlașca, Al Pompilian, revizor școlar, I. Preza, I. Plăgănescu, Maria Petroniu, Em. Procopiu, institutori, C. P. Rădulescu, mare proprietar în județul Vlașca, Octav Vlădescu, colonel I. Vîrlănescu, I. Vasiliu, și I. Vestianu, revizori școlari, d-na Marii Vasiliu institutoare, O. Vișineanu, învățător și G. Ionescu, directorul școalei române din Turtucaia. intime Informații . Astăzi la orele 10 dim.," consiliul comunal al Capitalei ține ședință publică pentru a vota noul credite și a discuta mai multe alte chestiuni de natură urgentă.Consiliul sanitar superior se întrunește astă seară la ministerul de interne, sub președinția d-lui dr. Obreja, directorul general al serviciului sanitar.Casieria centrală din ministerul de finanțe va funcționa între orele 7 jam. —• 10 jum., a. m., cu începere de Luni 12 curent.Direcțiunea generală a vămilor și ministerul de interne au dat, o circulară vămilor și punctelor de frontieră prin care sa pune în vedere că pentru a se înlesni întoarcerea dezertorilor amnistiați, pe la căminele lor, să li se permită trecerea graniței chiar dacă nu au pașapoarte și numai prin simpla arătare a livretului, sau altor acte de convingere că au plecat din țară pentru a se sustrage îndatoririlor militare. De asemenea, vor fi scutiți de drepturile vamale și de taxa porturilor, obiectele și efectele uzate ale gospodăriei lor cu “cari acești dezertori s’ar înapoia. ”Eri, direcțiunea generală a serviciului sanitar a început aranjarea obiectelor în pavilionul sau de la Expoziția națională. © Mai mulți cititori ne roagă să atragem atențiunea celor în drept asupra iregulisrității cu care serviciul gunoaielor din Capitală își îndeplinește îndatoririle sale. Intre nemulțumiți se află și d. I. Ștefănescu, sub directorul general al serviciului sanitar, care s’a și făcut cunoscut cazul celor în drept.Cu ocazia aniversarei de 25 ani de existență a azilului pentru bătrîn. „Elisabetheu1" se va oficia un Te-deum în templul azilului Duminecă 11 Iunie a. c. orele 4 p. m. In aceași zi la ora 5 p. m. comitetul azilului organizează o frumoasă serbare de vară în chiar grădina azilului amenajată în acest scop. Publicul a rugat să asiste la aceste festivități.A apărut ediția germană din călăuza Capitalei și a expoziției, Editată de soc. anon. „Adeverat“, intitulată Prețul 1 lefi.Se comunică, după o scrisoare primită de la Atena, că arhimandritul Corn. Săbăreanu n’a fost de loc arestat, ei că i s’a reținut numai bagajul la Pireu, din cauza unui număr de broșuri tipărite în București „Drepturile Românilor din Macedonia la biserica națională" și a fost invitat ca după 2 ore să vie să și le ia. Intorcîndu-se la timpul fixat, șeful portului l-a dat un comisar cu care s’a dus la prefectura poliției din Atena. Acî prefectul l’a întrebat despre conținutul acestor broșuri revoluționare (?) Arhimandritul Săbăreanu protestînd, că ele nu cuprind nimic revoluționar și că in ele se apără drepturile romînilor din Macedonia de a avea biserică națională după canoane și după capitulațiuni, a cerut să i se traducă în grecește și a arătat speranța că guvernul elin va pune capăt bandelor de asasini ce pornesc din Grecia în Macedonia. Atunci prefectul a reținut adresa arhimandritului și a cerut o broșură pentru dinsul. La atîta se reduce pînă acum cele întîmplate compatriotului nostru. Informația arestare! este dată de ziarele din Atena cari s’au și desmințit a doua zi, dar care ziare sînt furioase pe broșură și pe arhhimandrit care îndrăznește să afirme existența Romînilor în Macedonia și drepturile lor de a trăi ca națiune. © Jalba grecilor la ministrul Ruseî este o splendidă ilustrație în culori care ocupă prima pagină a BELGIEI ORIENTULUI de azi. Deschiderea Expoziției bizantine, chestii canine, Cronica dramatică și o serie de alte materii hazlii fac și din acest număr al BELGIEI ORIENTULUI o distracție plăcută și ieftină, căci exemplarul nu costă decît 5 bani. Camera de meserii din Capitală a luat dispoziția că toate încasările ca se fac în localul birourilor de plasare ale corporațiilor, provenite din taxele prevăzute în regulamentul de funcționare al acestor birouri, se vor putea face pe viitor direct de corporații, fără să mai acorde remize perceptorului respectiv, aceste încasări fiind efectuate de funcționarii corporațiilor de meseriași. Regina a vizitat ori după amiază institutul „Notre dame de Sion“ de pe Calea Victoriei. S’a aprobat alegerea unei noui comisiuni de examen și de arbitrii la corporația zidarilor din Capitală.Au reușit la examenul de capacitate pentru limba romînă, următorii d-nni profesori: Burcăcilă A., Ștefănescu Goangă, Bentoiu I., Teodorescu Zweden, Caracaș A , Toma L Constantinescu P. A., Vasilescu C., Fertu Gr., Vercel V., Hogoș A., Huiban C., Mavrodin El. Mavromati C., Roman N. O. .In urma unor articole de ziar publicate de d. P. Cartianu, directorul abatorului din Capitală, la adresa comercianților măcelari din Capitală, aceștia au semnat o reclamația colectivă adresînd-o direct președintelui Curțea cu jurați, cerînd darea in judecată a directorului abatorului pentru calomnie.D. G. Gr. Cantacuzino, prim ministru și ministru de interne, a cerut tuturor prefecților să trimită cu prima poștă ministerului și în mod amănunțit un raport de stare a semănăturilor din județul respectiv, în urma ploilor căzute în luna Maiű. Fiecare prefect va fi ținut să arate stricăciunile cauzate de ploi și grindină, pe hectare și evaluarea aproximativă a pagubelor suferite. D. ministru de interne vrea să-și dea Senzualismul regelui Ludovic al 14-lea Luisa de Lavalliere.Cetatea curată cucerită, „Regele Soare“ se plictisea. Soția sa, Maria Thereza, fiica lui Filip al IV-lea al Spaniei, era într’adevăr o spaniolă înflăcărată și născuse șase copii, ar îi lipsea rafinarea necesară care î-ar fi putut ațîța senzualitatea, îîi lipsea geniul voluptăței, singura calitate la care se închinase acest rege Sensibilitatea sa neînfricată, bolnăvicioasă chiar, contribui ca „majestatea sa“ să se arunce în brațele alteia, la care sa găsească ceva, ceva care nu găsise la nevasta sa. Și nu avuse nici o mustrare de îngel deoarece era conștient de faptul ca el reprezintă pe majestatea sa Dumnezeu pe pămînt și că îi e îngăduit toate. Luisa de Lavalliere, fiica unei vechi și nobile familii din Turenne, era de 17 anî cînd Ludvic al 14-lea o văzu ca damă de onoare la contesa de Orleans și la prințesa Henriette din Anglia. Tinăra „damă“ nu era cina știe ce frumusețe „remarcabilă“ și pe lingă aceasta ea mai șchopăta, înfățișarea sa sa blajină, melancolică, pururea par’că mîhnită, părul ei bălai, și toată ființa ei curată, castă, stîrni în rege dorința și patima nestăpînită de a o poseda. Fata virtuală nu putea fi biruită așa ușor, ea rezista neîncetat, pînă cînd seama de actuala situațiune a semănăturilor din întreaga țară. © D. general Lahovary, ministrul afacerilor streine, a plecat azi din Paris pentru a se înapoia în București. Cu începere de Luni generalul Lahovary va relua direcțiunea afacerilor ministerului sau, al căror interimat fusese încredințat d-lui G. Gr. Cantacuzino, primul-ministru și ministru de interne. Azi dimineață a avut loc la ministerul afacerilor streine, între d. G. Gr Cantacuzino, prim-ministru și ministru ad-interim al afacerilor streine, și domnul Riddle, ministrul Statelor Unite, schimbul de ratificări pentru convențiunea asupra mărcilor de fabrică.Miercuri seara a încetat subit din viață la Tirgoviște d. loan I. Popescu șef de birou în ministerul domeniilor. Defunctul era în vîrstă de 38 ani.Marchizul Beccaria d’Incisa, ministrul plenipontențiar al Italiei în Capitală, și-a luat reședința de vară la Sinaia. ® D. general G.lannescu, directorul institutului geografic al armatei, a fost numit președinte al juriului de examen de fine de an al școalei de infanterie și cavaleria, în locul d-lui general I. Istrati.Șahul Persiei a conferit marea cruce a ordinului Soarelui prințului Valentin Bibescu, care i-a remis din partea regelui, marele cordon cu briliante al Stelei Romîniei. Locotenentul Matila Costiescu și d. G. Stoicescu, însoțitorii principelui Bibescu la Teheran, au fost numiți mari ofițeri aî același ordin.Principesa Maria și micul principe Carol vor însoți miina la Târgoviște pe principele Ferdinand, care va merge să inaugureze monumentul ridicat în acel oraș ofițerilor reg. 22 Dîmbovița, morți în timpul războiului Independenței. Inaugurarea noului club al ofițerilor va avea loc în aceluiași zi. © D. general Manu, ministrul de resboiu, vizicînd era Expozițiunea, a intîlnit cîțiva reprezentați ai presei streine cărora a avut amabilitatea de a le da toate explicațiunile necesare asupra operațiunilor răsboiului din 1877. " Ministrul de rǎsboiu, însoțit de generalul Gubov, secretarul său general și de colonelul Istrati, a ajutat, pe alto-relieful care reprezintă Grivița și împrejurimile ei, pe unde au atacat armatele române puternicele redute turcești și punctele unde au fost repurtate marile victorii, de către dorobanțul romariștri streini au mulțumit generalului Manu pentru extrema bună-voință cu care le-a dat aceste prețioase amănunte. © Ziarul Romînul, organul saptaminal al romînilor din America, care apare la Cleveland, anunță că zilele trecute s’a pus piatra fundamentală a primei biserici greco-catolice romina din Statele Unite. . . ,. . . Tot cu această ocaziune e a sfințit și steagul unei societăți românești „Carpatina“, și biserica greco-orientala din Cleveland, fiind de față și reprezentanții celorlalte societăți românești : „Unirea T?amină“ învierea“, „Valtmul , „Car“ hV „Roml. T““11TM“.Societatea generală a funcționarilor comerciali va ține o înU.?Dl ® . Pu ICq în sala „Amiciția“, azi Vineri la ora 9 seara.D. Take Ionescu, minis a plecat aseară la Sinaia se va întoarce. .• .7 Q Astă seară trupa asociată a J . Teatrului Național joacă la B.^Sul a 12-a oara marele succes. . . (Miiî mobilate, care a provocat „citru de finanțe astă seară a „Bukarest“ FRUMUSEȚILE CELEBRE cunoscătorul inimei femeei, care a rea un noroc extraordinar la femei, ademenise și pe Luisa. Și regele trebuia să întrebuințeze toate mijloacele, să tăgăduiască bogății mari, castele uriașe, bijuterii strălucitoare—pînă ce cetatea curată căzu, fucerită. Și după un trai lung de dulce trîndăvie, de satisfacere necurmată a plăcerilor trupești, Luiza de Lavalliere, a născut patru copii, dintre care o Moă, Maria Ana de Bourbon ajunse mai tîrziu soția prințului Conti. Ludovic al 14-lea care iubea într’adevăr cu patimă pe Luiza îl dădu toate podoabele lumei, aur și comori multe și o ridică la rangul de ducesă. Dar „omul se satură cu o femeie! Și lucrul acesta s’a întîmplat și cu Ludovic. După ce a trăit vreme de 13 ani în tovărășia unei femei admirabile, sentimentale, stirnitoare de dorinți sexuale — alergă la o altă amantă plină de voluptate : Montespan. „Du-te la mănăstire“, din sale îndrăgostite. Și ea de fapt chiar porni spre mănăstirea Carmeliților din Paris, unde prin muncă plină de trudă și rugăciuni de pocăință a ajuns o mîhnită Magdalena și a îndreptat astfel din nou atențiunea lumei asupra personalităței ia o. (Va urma) scară hohotele de rîs și aplauzele furtunoase ale unui public pe cît de ales pe atîta de numeros. Rașca a ajuns locul de întîlnire al elitei Capitalei. Emistanc-xaxxesm strigă eî re Viața literară A apărut No. 24 din revista de sub direcția d-lor Gh. Coșbuc și I. Gorun, cu următorul sumar : Glosse de Ion Gorun ; Poeților, Lied, poezii de Cincinat Pavelescu; Atena (nuvelă) de Ion Bassarabescu ; Cei trei, poezie de A. Naim ; Salomea de Wilde, trad. de J. Bîrsan ; Amurg, poezie de Al. Zamfirescu ; Cronica literară : Despre A. Vlahuță de N. Chendi; Cronica muzicală de Ștefănescu, Doamne ajută-no de Romulus Cioflec ; Scrisoare, poezie de Cl. Million; Giovino, poezie de Teleor; Legende din popor de P. Tudor; Bibliografie și notițe. Un număr 10 buni. Abonamentul 5 lei. Starea semănăturilor Dela 1—7 Iunie Jud. Brăila. Semănăturile în general sînt frumoase. In comuna Islaz ploaia a fost însoțită de grindină cauzînd mari pagube semănăturilor. Jud. Buzău. In comuna Scurtești ploaia fiind torențială și însoțită de grindină, a cauzat 50—60 la sută stricăciuni semănăturilor. Jud. Dîmbovița. Semănăturile au suferit pagube intre 20—30 la sută din cauza ploilor torențiale, culcînd grinele dar în urma incetării ploilor mai în tot județul, productele au început a se îndrepta. Jud. Constanța. Semănăturile de toamna și cele de primăvară sînt inimoase, afară de unele comune din plășile Medgidia și Constanța semănăturile a cam suferit din cauza grindinei. Jud. Dorohoiu. Ultimele ploi au cauzat pagube in comunele Hănești 50-60 la sută,, Suharău, Hudeștii-Mari, Havîrna, Vlăsinești, Carduneni, Moleanca, Oroftina și alteia, fiind insoțite cu Grindină. Jud. Dolj. Semănaturile in tot județul sînt satisfăcătoare, afară de unele comune unde ploaia fiind însoțită și de grindină, a cauzat oarecari raguba semănăturilor. ” §Jud. Ialomița. Semănăturile sunt frumoase, afară de comunele Secareni Cocargea și Jagolia, ploile f„id însoțite de grindină a cauzat mari pagubtí semănăturilor." ° Jud. Iași. Semănăturile de toamnă in primavara se prezintă în general destul de bune 1așurile și fluetele sunt in abundența. Jud. Iliav Semănăturile, sunt frumoase afară de comn. Chirnogi, DSrești și Oltenița rurală, unde ploile fiind însoțite de grindină au cauzat mari ragube sănăturilor. 0 Jud. Neamț. In comunele Buhui Cîrlișî’ Ploiie fiind însoțite de grindina au cauzat stricăciuni SJud. Olt. In comunele “Bîrsești și Viespeșt) a căzut grindină distugînd jumătate din recoltă și aproape toate viile. Tinerele sint frumoase. Jud. Prahova. Semănăturile in central do și sînt frumoase , însă din cauza ultimilor ploi, a cam suferit, nu dacă P 0lay.01 mai continua sínt temeri că producția Va fi do rea calitate. Jud- Emanați. Prin unde comune ploile au fost torențiale, cauzînd martorilor Stnc^und productele locui-Jud. Roman. Semănători e În general ... 1 ‘miloase. In unde comune ploile man au cauzat oarecari stricăciuni a«t la producte cit și la vil. Ili N11 ti D-lui Piviu Alexandrescu Post Șef al Siguranței Publice a Capitalei j Meseria de polițist B-le Alexandrescu, „Am citit multe de măestria polițienească a d-tale și le credeam poveste. „V’am rugat pentru cele două cazuri mai mult de formă. „Dibăcia și repezeala cu care ațî zăpădit pe pungași, m’a convertit. „Vă mulțumesc și vă felicit, păstrind etc. Astfel de crișoiî le-am păstrat totdeauna, cînd îmî veneau de la persoane capabile să aprecieze. Laudele ce mi se aduceau de aici m au ajutat desea, în greaua mea meserie, căcî m’au făcut chiar de la început să ambiționez, că vreo greșeală a mea să nu le dezmintă. Dar, e sigur că o asemenea ambisa va fi niciodată de ajuns pentru a asigura pe un polițist de succesul luptei sale contra răufăcătorilor. Succesul îi asigură numai dragostea de meserie și interesul personal substituit in locul aceluia al persoanei care reclamă poliției, cerîndu-i ajutorul laü. Astfel polițistul procedează în cercetări înarmat cu prudență multă ceea ce e una din condițiunile necesare firei de polițist. Bogați și săraci Pare foarte firesc, la prima vedere, ca în sufletul săracului persecutat de soartă să există o ură adincă, o ură înverșunată și necruțătoare, împotriva omului bogat. Și de fapt ura aceasta există. De fapt omul bogat e foarte nenorocit din această, fiindcă toți prieteni! luî, toți servitori! lui, toți admiratori! lu!stasc numai oameni fățarnici, lingușitori în față, tîrîtorî, dar cari în fundul inimei nu au pentru acel care îi plătește decît ură, iar în fundul cugetului lor numai intențiuni rele. Cine n’a văzut vreodată un om bogat ajuns la ruină, ajuns să fac lipit pământului, ajuns sâ cerșească ajutorul cunoscuților lui , întrebați pe un astfel de om asupra prietenilor săi, și el va răspunde : — „Tuturor le-am dat, pe toți i-am ajutat, și atunci ei se învîrteau în jurul meu ca un stol de curtezani unui monarh puternic. „Niciodată nu m’am îndoit de sinceritatea vreunuia din ei. „Niciodată nu mi-a trecut prin gînd, nici măcar în vis,că zîmbetul lor era fals, că strîngerile lor de mînă erau fățarnice. „Nu le-am făcut decît bine în toată viața mea. „Pe mni! î-am îmbogțt. „Cu toate acestea azî nici unul din ei nu voește să maî mă vază. „Pe stradă, zărindu-mă că trec prin dreptul lor, eî întorc capul și mă ocolesc. „Dacă mă duc acasă la vreunul, servitoriî au ordin să nu mă primească. „Și totuși eî sunt lașî, eî nu au curajul nemerniciei lor. ”. „Cînd întîmplarea îi dușmănește, și sînt siliți să se oprească în fața mea, să caute drept în ochii mei, eî simt cît sînt de raiiî și își iau înaintea mea aceleași aere de dragoste prefăcută, care odinioară mă înșela atît de lesne. „O ! acum cunosc ce este această dragoste. „Acum cunosc secretul din fundul privirilor lor pline de o falsă bunătate de suflet“. Cu toate acestea nu e nimic mai lipsit de rațiune decît să urăști pe un om, să mergi chiar cu ura aceasta pînă la a căuta să-l nimicești, pentru simplul motiv că el, fără voia lui, s’a născut pe o treaptă socială mai înaltă, după cum d-ta, fără voe, te-am născut pe una mai joasă. Vor fi cauze multe ale acestei nedreptăți. Dar ce sînt vinovate persoanele de o intcnitate socială, pe care aui găsit-o existînd de secole în momente cînd s’au născut ? Dacă s’ar judeca acest lucru, luptele dintre clasele sociale n’ar ajunge niciodată la topor, la pumnal la dinamită. Nu se judecă însă. Unii oameni săraci, aduși la disperare de pozițiunea lor, ajung să de rezoneze în așa hal, încît nici o cruzime, orîcît de bestială, nu le pare prea puțin pentru a pedepsi pe un om bogat, a căruî singură vină e că împrejurările le au ajutat să trăiască ceva mai la adăpost de unele asprimi ale vieței. Vă vom cita un caz. E un caz atîta de interesant, atîta de extraordinar, încît, dacă nu l’așî fi anchetat eu însumî, dacă nu s’ar fi dezvăluit sub propriî meî ochi toate fazele sale, așî crede că e o poveste fantastică, una din acele povești ce ne face să cunoaștem voluptatea groazei, și pe cari nu le întîlnim nicăiri atît de sugestive ca în volumele lui Edward Roe. Din nefericire însă acest caz e un fapt într’adevăr petrecut, ceea ce face ca încă mai mult să mă îngrozesc amintindu-mi-1. N’așî putea să precizez prea cu multă siguranță ziua, cînd mi-a fost adus la cunoștință. Știm, că venise la biroul meu de la siguranță un comerciant din str. Covaci, manufacturist, care îmi spuse cam următoarele: — «Vin să vă reclam, domnule Alexandrescu, un fapt ciudat, un fapt pe care eu singur, oricîtă osteneală mi-am dat nu mi l’am putut lămuri.» „Iată în ce constă : „Am un dușman pe care nu îl cunosc, pe care nici nu-l bănuesc cine poate fi, căci deși fiecare om poate păcătui față de semenii săi, eu știu că n’am făcut niciodată cuiva un rău atît de mare, încît să îmi creez un dușman de moarte. „Și dușmanul acesta al meu este unul dintre aceea cari urmăresc cu ura lor, cu setea lor de a face rani nu numai pe adversar, dar și pe copiii acestuia pînă la al noulea noam. „Eu nu pricep. „Nu pricep cum sa poate să mă urască pe mine în așa grad cineva, cînd știut este că nu fac nicî un rău nimănui. „Am venit la d-voastră cu speranța că veți putea afla pe dușmanul meu. „Nu vreau să fie pedepsit, nu cer nimic împotriva lui. „Vreau numai să-l cunosc și să-l întreb : ce ți-am făcut eu ? Pentru ce mă urăști ? Pentru ce nu-mi du pace să trăesc Vedeam din aceste cuvinte ale reclamantului că ajunsese aproape la disperare, din cauza dușmanului despre care îmî vorbea. Nu pricepeam absolut nimic din toată plîngerea asta, și-l rugam atunci pe d. Solomon să-mî explice lămurit despre ce era vorbi. — „Dușmanul meu, îmi răspunse el, nu-l pricep, dar, după cît văd vrea să mă facă să înebunesc, vrea să mă împingă la sinucidere sau în crimă, sau nu știm la ce alt act de desperare smintită. „El a început să mă persecuta mai intâiu cu scrisori anonime. „In fiecare scrisoare el mă înjură murdar, mă amenință, mă murdărește cu noroia. „In alte scrisori îmi vorbește rău și în termen dur era și despre familia mea, despre copiii mei. „Ce-î vor fi făcut lui copii? me! un băiat și o fetiță ce am, două ființe absolut nevino,sarc © i ce?Tor f făcut ca să-i urască îl (7* arma) (113) m