Dimineaţa, septembrie 1906 (Anul 3, nr. 923-952)

1906-09-26 / nr. 948

Anul m No. 948 PUBLICITATEA : 1 Con­cedată exclusiv AGENȚIEI de publicitate CAROL SCHULDER . Co. București. Str. Karageorgeviei ÎS Telefon 3­4. Prentru Austria, Ungaria și Germania A «e adresa: d-Ior M. Dukes nach?. Max Aucenfetd & Emerich Lessner.— w j»:> contiesinne extluslrä TELEFON j » sscteîI ?sa toata țar» Pentru Capitală No. 14/10 Provincie și Străinătate No. 13 10 Apare zilnic la ora 4= dimineața en ultimele știri ale nopței Marți 26 s«țw*mbre i99o SSSHSBSBSEîT'”---­DIRECTOR COXST. UlLIiE A lî O N A n i: X T E ISimyle (Dimineața) ‘ P» »? Lei IR­S i iiul ••• «••••* ,­ Jj,— 3­­, ••••••••••. „ 4 î*0 1 lan».................................. . x.Jv> H STRAI ■ NATAIH 11Y IMN­T­­.. .------- A­v­r •■­( " " Combinate (Anevémi și Dimineața)/s,n' ’ 1 . Un xa ... . iei sa­­ 3 nuri . . * » mal . . .. 19 I 1 lan» . . .­­q­e ' • M­A 1ST i>­ sinvivi ia 11 ivnoi­r • "X ___________________ *. ' • v­iM ISiurourile ziarului sti*. «ării . ***••** BANI ASTAZI: 25 Septembrie (8 Octombrie)1986 CALENDAR Ortodox: A­dorm: Sf. loan Evanghelistă Catolic: Dionisie Răsăritul soarelui­ ti și 20 m. Apusul soarelui 5.46. Gerul e mai mult noros, iar timpul liniș­tit și destul de călduros mai pretudindeni. Temperatura a variat intre 22 gr. ziua la Corabia și 2 gr. noaptea la Dorohi și Baia de aramă. In cursul nopței rouă și umezeală mare în toată țara. Barometrul foarte ridicat a mai crescut în ultimile­­ 4 de ore cu 3 la 4 milimetri. ^HoptaPulp Expoziția istorică din str. Ion C. Brătianu: Vederi din război a. — OjiOul du UlC Sala Oppler: Concert zilnic dat de o orchestră militară. — Sala K­ragadiru. In toate serile concert dat de muzica regimentului Mircea 83.— Berăria Imperială (str. Cimpineaua­ No. 16), teatru de varietăți pentru familii. In fiecare seară program variat. Intrarea liberă. — Teatru de Varietăți .,Casino". In fie­care seară teatru pentru familii, cu trupa nouă angajată. Circul Sido­i : Reprezen­tați­uni date de cinematograful vorbitor cu “fenomenele naturii" — Sala Edison Reprezentație a teatrului parizian Les Capucines. MEMEXTO Autorități. — Toate autoritățile sunt deschise. Judiciare. — Instanțele judecătorești deschise. O Organizarea Poștei și telegrafului Divizia comptabilitățea și exploatare! telegrafo-poștale. — Telegraful.­­Atelierul mecanic. — Telefonul. — E grea slujba de funcționar la poșta și telegraf. — Azi sunt mai rău plătiți funcționari­ decit în trecut. — Soarta tristă a funcționarilor telegrafo po­ștali. —dar multe îmbunătățiri ale guvernului.—în­ființarea gradațiilor. — Defectele actualului si­stem de avansare. — Îndreptățirea si­stemului gradațiilor Divizia comptabilitățea și exploata­rea telegrafo-poștale Divizia comptabilitățea de atunci a ex­ploatare­ telegrafe poștale din prezent, a fost și este cea mai delicată, cea mai grea de condus din întreaga administra­ție. In această divizie se urzește toată piata serviciului intern și legăturile cu Dacă acum, când această subîmpărțire este condusă de către un bărbat foarte versat fundamental în cele mai mici a­­mănunte ale slujbei, d. G. Gabrielescu dacă acum, zic, este încă nevoe de atîta cheltuială de forță fizică și intelectuala din partea tuturor, îmi închipui atunci ce oolosală trudă a fost pe capul celor ce au­ întemeiat toate acestea la început, într’un timp cînd nu aveau­ sa iine mîna nimic din cunoștințele și înlesnirile noa­stre profesionale de astăzi. Telegraful Dacă poșta a făcut un progres așa de mare, apoi telegraful, prin nouile desco­periri din domeniul electrici­ta țel, a între­cut toate așteptările. De unde mai înainte aveam întinse numai­ cîteva fire de telegraf, astăzi a­­vem o rețea complectă ce se ramifică în toată țara întâlnind’o ca’ntr’o pînză de păiajen, înainte nu lucram direct cu străinătatea decit prin 2—3 puncte limi­trofe, astăzi însă, stăm în directă legă­tură cu Budapesta, Berlinul, Sofia, Con­­stantinopol—prin cablu— și în plus cu mai toate orașele de la granița țarei. îna­inte se lucra numai prin aparate „Morse“ astăzi avem o frumoasă instalațiune de aparate imprim­ătoare „Hugues“. Atelierul mecanic In 1868 aveam un singur mecanic îm­preună cu ajutorul său­ acum posedăm un atelier complect, cu mai multe zeci de mecanici și lucrători maeștrii, cu in­gineri electro-tech­nici și înzestrat cu o mulțime de mașini din cele mai com­­plicate, pentru reparatul și facerea din nou­ a tuturor aparatelor de cari are ne­voe administrați­a noastră,­mai adăogînd că, în timpul din urmă, am început să primim comenzi și de la bulgari. Nu pot trece mai înainte fără a mă opri un moment spre a arăta, că actuala dezvoltare a acestui atelier se datorește pricepere!, stăruinței și muncei neobosite a actualului inspector teh­nic Dim. Bră­­tescu, pe care, singurul dintre actualii noștri conducători, îl găsesc figurînd in statul personalului din 186S ca oficiant r. V. iar mai jos văd și pe d. Nicu­onstantinescu, harnicul subdirector ac­tual. Trecînd acum la minunățiile telefo­nului declar că în această ramură am întrecut chiar multe din statele apusene. In Romînia cu drept cuvînt putem zice, că fiecare vatră țărănească stă în legă­tură telefonică cu țara întreagă, pentru că aproape nu mai există comună rurală, care să nu intre în rețeaua de telefon a statului. Astăzi avem circuite speciale telefonice cu principalele centre ale țarei, cum Bră­ila, Sinaia, Predeal, lași Craiova, iar peste puțin timp ne vom întinde pînă la Orșova. Ca să mai insist asupra legăturilor te­lefonice cu Buda­pesta și Sofia, arătînd foloasele ce tragem după urma lor, de prisos, lucrurile vorbesc de la sine. Și-ar mai fi închipuit oare bătrînii noș­tri că, intr'un interval așa de scurt, vom putea vorbi prin viu­ grai, dela noi de a­­caste cu lumea toată, cu străinătatea de­părtată? Nici prin gînd nu le treceafi a­­sem­enea năsbîtiî colaboratorilor revistei de la 1868. Prin cîte greutăți Insă, a trebuit să trecem pînă să ajungem aci. Ca să des­criu acest lucru mi-ar trebui sute de coase. Un fir neîntrerupt de muncă încor­dată a fost viața funcționarilor poștali în acești 40 de ani din urmă. Și atunci ca și acum cîte chinuri și mizerii au în­durați acești modești slujbași ! Azi sunt mai rău plătiți funcționa­rii de ori în trecut Nici o ramură de serviciu a statului nu e mai grea și mai chinuitoare ca acea a poștei, telegraf și telefon. Dacă în ceea ce privește educația pro­fesională stăm astăzi mult mai bine ca în 1868, în schimb însă după 38 de ani, privitor la remunerația personalului, stăm mult mai rău, căci lefurile sînt a­­celeașî, ba încă mai slăbuțe, deși timpu­rile s’au­ schimbat mult, condițiu­nile de trai fiind de cinci ori mai grele, decit pe vremuri, cînd leul vechi de atunci echi­vala pe piață mai mult de­cit francul de azi. Soarta tristă a funcționarilor telegrafo-poștal Nu suntem­ geloși pe trecutul nostru dar nici atît de optimiști Ca să nu vedem cum ceas cu ceas ne pierdem energia tinereței, fără să mai avem putința de a o înlocui. Nu știu care din pensionarii noștri au­ murit de o moarte mai liniștită. Toți, dacă n’au eșit fu­slcî din slujbă, au trebuit sau­ să orbească, sau­ i-a lovit paralizia. Ori dacă ați scăpat de toate acestea cu si­­guranță au­ trebuit să termine într’o casă de nebuni, îndată ce pensionarul a eșit din cadrele direcțiune­, spitalul îî deschide regis­trele sale.“ In 13 ani de slujbă, un telegrafist are socotite Una lîngă alta, mai bine de 800 de nopți pierdute, ceea ce face doi ani și jumăt­a­te. Acum judece ori­cine dacă slujba de telegrafie și poștă se poate asemăna cu ori­care alta. In slujbă nu avem anumite zile de re­­paoa, cum­ aui toți creștinii. N’avem săr­bătoare, n’avem nici Paști, nici Crăciun, nu­ avem Dumineci, nici zile de rugăciune, nu avem în sffrșit nici un Dumnezeu­! Sărbătorile, cînd toată lumea se recrează și petrece, noi­ atunci muncim mai greu­. Nouă nu ne sunt permise, ca la alții, concedii, pentru a ne mai odihni mintea și trupul trudit, noi trebue să muncim întotdeauna fără întrerupere, căci pentru noi nu se face noapte nici­odată, e nu­mai o zi lungă și nesfirșită. Toate acestea ne vin în ajutorul nos­tru și ne dau­ dreptul să cerem a fi mai menajați, mai bine răsplătiți pentru ser­viciile grele ce le aducem societăței și statului Mai multe îmbunătățiri ale guver­nului Și pentru că e firesc lucru ca, de la cel ce te cunoaște și te iubește să spere mai mult ca de la ori­care altul, de aceia și noi din nou­ ne îndreptăm glasul ru­gător către directorul nostru general, epr­­a ne ameliora cel puțin în parte sufe­­rințite. In curînd vom avea localuri proprii de poștă și telegraf, așa că nu vom mai fi expuși la fel de fel de boli pricinuite din cauza defectuozităței unor mizerabile șan­dramale închiriate. Mai e vorba să ni se restitue garanțiile. Excelentă măsură — căci Intru cît poate u­n funcționar asigura pe stat cu 1000 —2000 de lei atunci cînd zilnic manipu­lează milioane? înființarea gradațiilor Ceea ce așteptăm însă cu mai­ multă însuflețire, este chestia înființărea și în corpul nostru a gradațiilor, întocmai ca la cel didactic primar. Cu actualul sistem de avansări nu mai merge. Avansarea la merit e numai de formă, căci de fapt e desființată, luîndu-i locul protecția. Trebue să ne plîngem noi de noi înși­ne, pentru că acest vierme are să ne roadă încă multă vreme. E o boală a sistemului nostru politic și social, o consecință a slabei noastre educațiuni civice. Defectele actualului sistem de avansare Modul cum se fac avansările acum a­­runcă desiluzia în sufletele celor cu ade­vărat meritoși și muncitori. Am văzut de multe ori avansîndu se colegi ce figurau al 130 lea sau 150-lea pe statul persona­lului. Mă gîndeam atunci, că acești oa­meni trebue să fi descoperit, dacă nu e­­lixirul vieței, dar cel puțin piatra filo­zofală ! In administrația poștelor este stabilit ca funcționarii pentru avansările la merit să fie propuși de către inspectorii cir­cumscripțiilor respective. Mă întreb a­­tunci, cu­ trebue să aștepte un oare­care, ca să fie recomandat pentru o atare a­­vansare, cînd de multe ori inspectorii cir­cumscripțiilor sale nici nu știu despre existența lui? Ori cît de integru și­ de bine­voitor ar fi un inspector, nu poate face o soluțiune dreaptă la avansările după merit. De obicei, d-nii inspectori la noi stau în această calitate de cîte 2—3 ani, cînd apoi trebue să iasă la pen­sie, fie de bună voe, fie forțați de împre­jurări, iar pe de altă parte" cum noi sîn­tem expuși" la dese transferări dintr’o eir­­co inscripție într’alta, ajungem ca, într’un perioo de trei-patru ani, să nu dăm ochii cu nici un inspector, ne cum să ne mai rămîe vreme­a ne cunoaște și măsura forța fie­căruia în parte. Astfel fiind, rămîne ca adevărații am­ploiați de merit să se resemneze "aștep­­tînd mila Domnului,pentru că acest spirt de oameni nici odată nu vor cerși ceea ce cred că li se cuvine, îndreptățirea sistem­ului gradațiilor De aceia zic, că prin actualul sistem de avansare s'a intervertit spiritul legei Nu mai există merit și vechime, ci ve­chime și protecție. Așa fiind, sistemul gradațiilor se impune chiar în interesul instituțiunei. Stimulența de muncă nu va fi știrbită cu modul ace­la, pentru­ că, cei cari sunt croiți pentru muncă, vor munci ori­cînd și ori­cum, iar ceilalți cred, că vor înceta d’a se mai obosi prin elastice îndoituri, de­oare­ce aceste exerciții, a­­cuma la modă, nu-și vor mai avea efec­tul dorit, atunci, cînd nu-țî rămîne să as­piri de­cît la o situațiune morală pe care nu o poți căpăta de­cit prin frumoase calități de om și demn funcționar. D. Grigore Cerchez, directorul general poștelor, ne-a promis, după cum spu­sei, încă de mult toate aceste îmbunătă­­țiri așa că acum avem tot dreptul să sperăm în realizarea lor. r~ mibaov Telefonul Ultima oră telegrafică Prin FIR SPECIAL dela corespondenții noștri din: Londra, Paris, Berlin, Viena și Budapesta Deraiarea expresului din Milano Morți și răniți. Cauza deraiere­. Victimele.—amănunte Deraiarea expresului plecat din Milano Roma, 24 Septembrie. — Trenul expres, care a plecat astă seară la 8,40 din Milan spre Roma, a dera­iat lîngă podul de pe rîul Po, la Piacenza. Sunt 5 morți și 50 răniți; cei mai mulți răniți au răni ușoare. îfe­t­: Plaisance (Piacenza) 24 Septembrie. — S’a constatat că numărul morților este de 4 din cari 2 sînt necunoscuți pînă acum. Răniții au fost transportați la spitalul orașului, sanatorii și hoteluri. Numărul răniților este de 28 persoane. Unul singur este străin, un domn White, de vre-o 30 de ani, de naționalitate en­gleză, sau americană. Piacenza, ‘24 Septembrie. — De­zastrul a provenit din deraearea a 6 vagoane pe podul de pesta flu­viul Po. Printre victime se află și familia procurorului Curu­î de casație din Roma, D. Lino Ferriari, al cărui fiu­ a fost pm­orit, iar soția și alți doi fii grav răniți. Roma, 24 Septembrie. — Ziarul „Messagerio“ spune că în catastrofa dela Piacenza sînt 6 morți și vreo 50 răniți. Identitate­a 5 dintre per­soane n’a putut încă fi stabilită. Al patrulea vagon al trenului a fost cel care a deraiat, t­rînd cu dinsul 6 alte vagoane răsturnîndu-le pe șinele paralele. In acel moment o mașină trecînd tocmai pe aceste șine s’a lovit de vagoanele răstur­nate, zdrobindu-le. Piacenza, 24 Septembrie.­­ Ca­tastrofa a fost mai teribilă din cauza ceței dese care se lăsase, trenul pe de altă parte mergea cu foarte mare iuțeală și aceasta a contribuit ca accidentul să fie mai grav. Va­goane cari au­ deraiat s’aux suit unele peste altele sfărimîndu-se. Personalul gărei vecine, la auzul țipetelor de groază ale pasagerilor, a sărit în ajutor, sosind apoi și au­toritățile, trupe, și funcționari ai trenului care au organizat salvarea și curățirea liniei Sunt 5 morți: a­­proape toți au picioarele și mîinile zdrobite. Toți răniții au fost trans­portați la spital. La ora două s’a dat un banchet la care au­ luat parte 500 persoane. Nou împrumut japonez Londra, 24 Septembrie. — Agenția Reuter află că d. Takaha, comisar al finanțelor japoneze, care se află actual­mente la Londra, intervie­evat fiind de un reprezentant al Agenției Reuter, a declarat că Japonia își propune, după ach­itarea împrumuturilor contractate cu ocaziunea războiului, în țară, cu 6 la sută și cari o vor achita cu împrumu­turile contractate în străinătate la Noem­­brie, de a contracta un nou­ împrumut de 25 milioane livre pentru a converti împrumuturile externe de 6 la sută. Ja­ponia așteaptă ocaziunea favorabilă pen­tru aceasta. Groaznică catastrofă de drum de fier 24 Septembrie Pislnia,­­Ins. Balneare.—O cioc­nire între un tren fie marfa si un tren de persoane, s’a produs în stația Potinca. Sunt 35 răniți din cari mai mulți în mod gr­av. Repaosul duminical la Paris Paris, 24 Septembrie.— Din 2090 brutării ce se află la Paris, 1891 au scos astă noapte două cuptoare. Vreo sută lucrători cari au­ refuzat să lucreze orele suplimentare in ve­derea repauzului duminical, au fost înlăturați dela serviciu. Nu e nici un incident serios de semnalat. Congresul partidului cadeților Helsingfors, 21 Septembrie. — Congresul partidului cadeților s’a deschis azi după amiazí. Erau de față 171 delegați reprezentau­ 43 guvernă­min­te și 4 teritorii. Preșe­dintele congresului, principele Dol­gorukov, a exprimat părerea sa de rău că Congresul n’a putut să­ se ție în patrie și a mulțumit ospita­­litălitătea dată de un popor care a știut­­ să-și cîștiga libertatea prin luptă. S’a distribuit, apoi procese de re­­zoluțiuni, prin care congresul aprobă apelul de la Viborg și declară că momentul unei resistențe pasive nu convine în momentele actuale când principala sarcină a partidului tre­ime să fie pregătirea campaniei e­­lectorale și răspunsul Dumei la dis­cursul tronului, întruniri în favoarea sufragiului universal Budapesta, 24 Septembrie.­So­cialiștii au ținut astăzi la Buda­pesta și în 45 orașe de provincie întruniri în favoarea sufragiului u­­n­iversal, cere sistemul de alegere pe colegii. Gerhardt­, guvernatorul general al Finlandei, va fi încredințat cu revi­zuirea legei electorale. Lucrări pentru apărarea por­turilor spaniole Madrid, 24 Septembrie. — Guvernul a dat ordin să se studieze un proect de lucrări de apărare a portului Vigo, al golfurilor Pontevedra, Arosa, Muros și a porturilor la Coroque, Gija și Santander. Procetul va fi supus Cortezelor in viitoarea legislatură. Bugetul Spaniei Madrid, 24 Septembrie. — Minis­trul finanțelor a respins cererea de sporire a cheltuelilor cu 40 milioane ce î-a fost cerută de­­ diferitele mi­nistere și a admis numai sporul in­dispensabil in cheltueli declarînd că escedentul ultimului exerciții­ va servi la acoperirea deficitelor posi­bile anul acesta. Știri din Atena Atena, 24 Septembrie.—Greva de calea ferată s-a terminat. Escadra americană a plecat la Suez. Răzvrătire pe un vapor german Hamburg, 24 Sept.— Pe vaporul german „Stolzenfels“ s-au răzvrătit fochiștii. Treizeci și unu au fost arestați. Motivul demisiei lui Po­dbiesky Berlin, 24 Sept.—Se zice că Pod­­bielsky și-a motivat demisia ca fiind bolnav de reumatism și are nevoe de îngrijiri speciale. Prin călătoria lui Podbielsky la moșia sa, această motivare s-a în­tărit în parte­ o altă panică. Un public imens se gră­­mădisa pentru a lua parte la represen­­tația trupei Ebele. Doi indivizi luîndu-se la bătac la galeria treia, unul din ei fu aproape zv­­lit jos. Panica produsă în public de acest scandal fu așa de mare în­cît spectacolul nu­ mai putu fi continuat. _______ Sylva Noui miniștri în Rusia Petersburg, 24 Septembrie.­G­u­­vernorul general al Finlandei, Gern­hardt, după cum se zvonește, este candidat serios pentru postul de mi­nistru de interne, sau ministru pre­ședinte. El este „persoana gratissi­­ma“ la Curte, cu toate că e birocrat­­liberal. Candidat serios este și Gurko și ajutorul de ministru Griganowsky. Rezolvirea cazului Stekel Petersburg, 24 Septembrie.­ Ca­zul Ste­kel va fi rezolvit prin nu­mirea lui Stekel ca general de in­fanterie. In același timp va fi trecut la pensie ca general al suitei țarului Studenții și politica rusă Berlin, 24 Septembrie.— „Peters­burger Zeitung“ relatează mai multe cazuri, că studen­ții controlează opi­­niunea politică a profesorilor. Pro­fesorul Dorifa a luat poziție în ches­tia muncitorilor fără lucru. Studenții au ascultat pe delegații muncitorilor fără ocupație. Cele mărturisite însă nu au format motiv de procedare împotriva pro­fesorului. Ziarele cred că de aci îna­inte va fi desordine la universitate. Ettenirea cărnei în Serbia Belgrad, 24 Septembrie.­­ Abato­rul a redus prețurile cărnii de porc dela 80 centime la 55. Luînd in considerație că prețul cărnii de porc a fost anul trecut în Budapesta 134 filete, se poate vedea paguba ce au să o sufere îngrășă­­torii de porci. Solemnitatea din Caransebeș Budapesta, 24 Septembrie. — In Caransebeș a avut azi loc desvăli­­rea statuei împăratului Francisc Io­­sef, în amintirea celor 30 de ani de la desființarea regimentului de grăniceri. Fondul acestui regiment de grăniceri romiul a fost destinat din partea împăratului pentru sco­puri culturale și economice. La această serbare au participat: Arhiducele Iosif, ministru preșe­dinte Wekerle, ministru de justiț­i Polonyi, de honvezi Je Weifalusy și vicepreședintele Camerei Rakowsky. Cel dintîi și discurs l-a ținut ar­hiducele Iosif ; deputatul Burdea a răspuns, menționînd fidelitatea ra­murilor către dinastia Habsburgică. Ministrul președinte Wekerie și toate partidele au­­ depus coroane. Reforme în armata germana Berlin, 24 Septembrie.­­După o știre din „Militär Politische Corres­­pondenz“, proiectele militare se vor restrînge la înființarea unui batalion de telegraf, a cărui garnizoană va fi Strasburg. In junii reședinței­­arului Berlin, 24 Septembrie. — Petre­cerea țarului în Peterhof va fi de scurtă durată. In Krasnge—Sele s’au­ făcut toate pregătirile pentru pri­mire. Vizitele dela Curtea din Hessen Berlin, 24 Septembrie.—„Berliner Tagblatt“ anunță din Hessen: „Marele duce a sosit în castelul Heiligenberg spre a vizita pe sora­ sa, prințesa de Battenberg. Prințul Hein­rich de Prusia și țarina, după cum se vestește, sunt așteptați aici pen­tru săptămina viitoare. Luarea școlilor din mîinile grecilor Sofia, 24 Septembrie, — Știri din Varna spun că 3 biserici și 3 școli cari se mai aflați încă în mîinile gre­cilor au fost ocupate înainte de o mieză de popor. Un ziar spune că bisericile au fost redate grecilor de către poliție după ce s-a arestat șeful complotului. Sau luat măsuri militare pentru men­ținerea ordinei. Proprietatea rurală­ în Rusia Petersburg, 24 Septembrie.—Consiliul de miniștri a hotărît u& cu începere dela anul nou țăranii să nu ruși poată stăpîni in comun păstrat. Fiecare țăran trebue să aibă sau­ pă­­im­în­t pronum sau­ să fie despăgubit la bani. Viitoarele alegeri pentru Dumă , Petersburg, 34­­ Septembrie.— Ad­ministrata Capitalei­, a voit să în­ceapă com­punaea listelor alegători­lor pentru Dumă. Deoarece însă un ordin de felul acesta nu s’a dat din partea guvernului, primarul orașu­lui s'­a adresat ministrului președinte iu­rb'Su­ aceasta Sm­ig­da i-a râs­puns, că­­ dspre aceasta va fi vorba in cel mai apropiat consu­ ü de mi­niștri. Calea acestă a­minări este continuarea luptei asupra sistemului de alegere. O parte voește sufragiul universal, pentru că astfel crede, ca liberalii vor fi­ învinși".. o altă par­te Telegrame din țară Accidente pe mare — Bărci scuf­un­date.—Grec necuviincios. — Acci­dent de tren. CONSTANȚA, 24 Septembrie.­—Va­porul „Principesa“ ia ducerii spre Smirna a ciocnit o barcă de pescari de lângă localitatea Scami. Echipagiul compus din 3 pescari a fost salvat de către vapor și duși la Smirna. Abordajul a avut loc la ora 6­­ dimineața pe un timp ploios și ceață.­­­Vaporul austriac „Helios“ a ciocnit lingă muntele „Doi frați“ din canalul Smirnei o corabie mică sub pavilion o­toman. Echipagiul în parte a­ fost salvat,­­ Grecul Xetrofan Teodor fiind chemat la poliție ca martor la incendiul bise­ricii grecești a insultat autoritățile po­lițienești, refuzind să se prezinte. Tot a­­cest grec a insultat ar­mata și un ofi­țer, fapt pentru care a deschis anchetă consiliul de războiu.­­ Un tren ce manevra surprinzind o căruță pe linie lingă bariera Mangalia, a sfărîmat-o; căruțașui a fost dus la spital. Ancheta se urmează.—Nițescul Serata din Cîmpina CAMPINA, 24 Sept.­—Aseară a avut­ loc în sala „Monovieî“ o serată muzi­cală teatrală in folocul victimelor din Buștenani dată de „Uniunea“ cen­trală de ajutor reciproci a elevilor son­dori din Cimpina, cu concursul d-lol Luca Elefterescu, prefectul de Prahova și George A. Raky. Admirabilul cor al sondorilor a fost dirijat de d. G. Strat. Președintele so­ciotiției, d. Ciob­­nu, a ținut o frumoasă cuvîntare. Succesul bănesc a fost sa­tisfăcător. A făcut bună impresie fru­mosul gest al acestei varietăți, compusă din lucrători modești, muncitori și că­lăuziți de idei at­t de umanitare.—­Cor. Incendiul din Galați — Prin fir telegrafic Galeria unui teatru în flăcări.—Pa­rtea teribilă.— Copii și femei stri­vite în picioare. — Evitarea unui mare pericol. GALAȚI, 24 Septembrie.­—Astă sca­ră avind loc o reprezentație de cine­­matograf. O lume imensă umplea parte­rul și galeria. Abia se terminaseră însă vederile sărbărilor olimpice, și întune­ricul sumbru al sulei­ fu iluminat pe neașteptate. Printr'un accident inexplicabil firul electric luase foc cuprinzând în flăcări galeria care era plină de spectatori și­iu care se afla aparatul. Panica era de nedescris. Lumea în­­grozită se îndreptă spre eșire. Femei și copii fură călcațe în pi­cioare. Spectatorii din galerie spăimin­­tați, săreau din insi Iți­me peste persoa­nele din parter. Țipetele și vietele, se auzeau la distanță enorme, iar lumea alerga din toatee părțile spre locul sinis­trului. In învălmășeală mulți își pier­dură h­­ainele și jugaericalele. Sunt mulți răniți. Toate încercările de­ a se liniști pu­blicul fură zadarnice. Grație insă calmului mecanicului care a izolat imediat curentul, s’a evitat un mic pericol. Se bănu­ște că firul electric a fost­ tăiat cu intenții de rău­voitori. Procurorul general d. Tătaru a sosit imediat la fața locului, întemeind con­tinuarea spectacolului. Scandalul de la Teatrul Papadopol la acelaș timp la Teatrul Papadotoi Manevrele regale In anul acesta manevrele regale au un caracter escepțional. E vorba ca ele să fie o manifestare a puterei ar­mate în anul jubilar. Planul manevre­lor a fost alcătuit în vederea acestei manevre și în acest scop trupele vor participa cu efectivul lor complect de război și. Toate statele mari europene și-au­ trimis atașați speciali cari să ur­mărească aceste mari manevre, pentru pregătirea cărora s'a desfășurat multă muncă. In toate țările asemenea manevre sunt urmărite cu un viu interes de toată lumea cultă. Ziarele de pretutin­deni sunt ținute să aibă pe câmpul de manevre reprezentanți speciali și spe­cialiști cari să fie în curent pe cititori prin lungi dări de seamă telegrafice a­­supra celor mai mici mișcări ale tru­pelor, car­e sunt urmărite la fie­care pas. La noi, pîn’acum­ cîțî­va ani lumea se ținea departe de toate manifestările ar­mate. De cât­va timp însă, prin pro­gresele realizate de armată, prin nume­roasele scrieri militare, interesul public a fost cîștigat pentru acest factor de căpetenie pe care se întemeiază exis­tența noastră ca stat independent. O urmare a acestui fapt a fost introducerea in presă a unor rubrici speciale pentru armată,rubrici de cari publicul se inte­resează foarte mult. In ce privește deci manevrele jubi­lare din anul acesta, nu e nici o în­­doită că toată lumea cititoare desi noi le va urmări cu o vie încordare. Ast­fel fiind, Adeveral nu va lipsi de la da­torie și va ține în curent pe cititorii săi cu toate, amănuntele privitoare la acest însemnat eveniment militar, începem chiar de azi o serie de ar­ticole în care vom descrie pe larg: pla­nul manevrelor regale, scopul lor, or­dinea de bătae a trupelor, direcția ma­nevrelor, etc. Direcția manevrelor Manevrele vor avea loc în regiunea cuprinsă între Ploești și Ulm­eni. Ele vor dura două zile: Mercur­ 27 și Joi 28 Septembrie. Direcția manevrelor este următoarea: Directorul manevrelor este d. general de divizie Wartiade Panait, comandan­tul corpului 11L de armată, avînd ca ofițer de ordonanță pe d. locot. Goliescu­ Rodry. Serviciul de Stat major : d-nii colo­nel Hartei Alexandru, șef; locot. colo­­nel Găiscanu Traian, sub-șef; și cbnci căpitani : Stavrache Nicolai, Mihăescu fiie, Grigorescu Arthur, Vasilescu Ni­colai, Pasaliga Dumitru, Sírba Grigore, ofițeri de stat major. Serviciul artileriei: comandant d. ge­neral de brigadă Constantinescu Tom­a, și adjutant d. căpitan Lupașcu Alexan­dra. Serviciul geniului: șeful serviciului d­­iorot colonel Negreanu Constantin, aju­tor de maior Mih­ăescu. Serviciul de intendenții: șeful servi­ciului d­ intend­ent Gheorghiu N. Pe­­trovici, ajutor de adjunct clasa I, Du­­mitrescu Constantin, și ofițeri de in­tendență d-nii adjuncți cl I­: Ionescu Dumitru și Grigorescu Constantin. Serviciul sanitar: d. dr. colonel Fran­­gulea Nicon, și d. dr. veterinar maior Corben Ion, șefi. Comandantul ovat fierului d. căpitan Mușetescu Grigorie, șeful serviciului poștal d oficiant superior Sava Vasile. Pretor d. maior Stoenescu Lascar. Efectivul Trupele c­e vor lua parte la m­anevra vor fi îm­părțite în două corpuri: Corpul de Est (albastru) compus din divizia a 6-8, sub comanda d-lui ge­neral de brigadă Zosîmu Grigorie și corpul de Vest (roșu) compus din di­vizia a 5-a sub comanda d-lui gene­ral de brigadă Jăr­­a Constantin! Ele vor fi constituite astfel: Corpul de Est, Divizia 6-a cu 17 ba­talioane din 3 vînători, 4 baterii din regimentul 11 artilerie, 2 baterii din regimentul 3 artilerie și o baterie cu tragere repede din regimentul 2 artile­rie, o companie din reg. 2 artilerie, o companie de S. M. din­­ 3 geniu și 24­ es­­cadroane cu­ 2 baterii călărețe. Corpul de Vest. Divizia 5-a cu bat. 9 vînători (17 batalioane), 4 baterii din regimentul 7 artilerie, 2 baterii din reg. 3 artilerie și o baterie cu tragere repede din reg. 2 artilerie, două com­panii săpători din reg. 2 geniu, brig. 3 călărași și2 escadroane) cu o baterie călăreață. În seara zilei de 25—26 Septembrie cor­pul de Est se găsește concentrat în Iilmeni și în împrejurimi, iar cava­leria sa la Mizil . Corpul de Vest se va afla în aceiași seară la Ploiști, iar ca­valeria sa la Albești-Paleologu. Patrulele celor două cavalerii vor lua contactul în acea seară pe linia Captura Parep,. Cuartierul corpului III în zilele de 25 și 26 va fi la Urlați. In numind de miine vom da planul manevrelor.— S. Oăderi morțili din munțiif . Din Geneva se comunică, că­ci catastrofă care a avut loc în mun­­­ții Alpi a făcut patru victime. Sîmbăta trecută patru tineri stră­ini echipați în alpinist­, în virată Intre 25 pînă la 80 m­i, părăsiră Lausana îndreptindu-se spre Bex, cu scopul de a face ascensiunea micului Muveran (2750 metri). După ea luară m­asa la locul zis P­aus­silr Box, anunțară intenți­­tunea lor de a face ascensi­unea fără călăuză. Cu toate, sfa­turile contrar ce primiră, el ple­cară imediat,­ Ziua de Duminică trecu fără ca să fie revăzuți, apoi Luni dimineață doi tineri turiști elvețieni trecînd pe ghețarul Prin­­che-Néve zăriră la o înălțime­­ de 2803 metri, unele lîngă altele ca­davrele celor 4 alpiniști. Toți erau într’o stare oribiliiă, cu membrele sfărîmate. Nici unul nu trebue să mai fi trăit o clipă după groaznica cădere. Imediat tinerii alergară să avi­zeze­­ pe oamenii din Rex și călăuze porniră îndată spre locul catas­to­­fei, unde ajunseră după amiază Unul din ei reîntors seara după ce examinase locurile crede că­­ unul din alpiniști a alunecat pe pantă trăgînd și precipitînd și pe ceilalți cu dînsul pe ghețarul Paschen. Căderea a durat 400—500 metri. Autoritățile din Bex au organizat pe foc o expediție de ajutoare compusă din călăuze experimentata și care a plecat Luni seara cu toate instrumentele necesare pen­tru ridicarea cadavrelor. Identitatea nenorociților turiști cari și-au găsit sfîrșitul în îndrăz­neala lor, nu e cunoscută pînă în­­ prezent. O glorie apusă — O scrisoare a artistei Chrissi Ionescu — Am vorbit intr’un număr trecut des­pre mizeria neagră în care se află o bătrînă artista dramatică, Chris si Io­­nescu, care pe vremuri era o stea a scenei romînești. Artista ne trimete o mișcătoare scri­­­soare de mulțumire in care între altela ne spune cu amărăciune și durere urm­­ă­­toarele : „Am jucat, altă dată în „Cerșetorii* în haine negre... Acum nu mai joc, ci sunt chiar !... E ceva strein de firea mea, nu pot, mi-e greu­... dar totuși sunt siliții să o fac... Mu înroșesc și întind, mina.­. întind mina celor ce mă aplau­dau odinioară pe scena și celor ce măi cunosc din frinte... „Nu mi mai este rușine... Spuneți-o la toată lumea ! „Așteptarea e teribilă, sunt înnecată... Vii rog salvați-mă!“* Odată cu această scrisoare artista no trimite o colecție de ziare, din care au ve­de, că Chrissi Lonescu a jucat pe vremuri roluri de căpetenie, și că a fost foarte mult apreciată, timp de m­iri­zeci de ani de zile. Deasemenea in unele din ziare, din această colecție, sunt poezii destul de reușite, datorite tot d-nei Chrissi Ionescu. Cu privire la soțul d-nei Chrissi Io­nescu, care are și el treizeci de ani și mai bine de scenă, iată ce scrie intre altele un ziar e sau : ?. „ Petre Ionescu e o figură care va rămîne in istoria teatrului nostru. Tre­cutul lui artistic e presărat cu frumoase succese, iar munca depusă de dînsul pa tărîm­ul teatral a fost plină de rodni­cie. Cind acum cîțiva ani s’a montat la Iași opereta sub conducerea lui Assan. Petre Ionescu era primul artist croind roluri strălucite în Girofla-Girofla, Tre­­bizonda, Mama Angel­iei. Era absol­vent al conservatorului di­n București și imediat după absolvirea studiilor a a fost angajat de Aslan în operetă. „Pe lingă frumoasele succese obținută pe scena, Petre Ionescu a lăsat un nu­me și în istoria literaturei dramatice. A scris mai multe piese cari s’au jucat cu succes pe scenele teatrelor din Ca­pitală și Craiova: „Horia, Cloșca, și Crișan“, „Balamucul Deputaților“ etc. „Să mai notăm că Petre Ionescu, împreună cu Weiss a înființat opereta de la Craiova“. iar soția acestui Petre Ionescu, care a muncit o viață întreagă pentru scena romînească, soția acestui artist ea însă­și o figură în istoria teatrului rominesc, aceasta feme­i de­ merit a ajuns ca la bătrînețS —să spunem cuvîntul brutal astfel cum se prezintă situația, — c& moara de foame... Nădăjduim că, se vor găsi oameni de inimă, cate să se intereseze de batrina artista. In același timp atragem și a­­tențianea d-lui director general al tea­trelor asupra acestui caz. D-na Chrissi Ionescu locuește acum în calea Călărași 232, nr. 235, după cum am spus din oromo, Mi. Dimineața in țara Tecuci I hoață.—Lina Io 1UÖSCU în etate de 12 ani de profesie servitoare, ducindu-se as după am­iazî la circiuma „Movilă“ c să cumpere viu, in interval pe cînd cîi Ciumărnasa Ileana Gr. Eniche coborî d in pivniță, Lina trăgînd saltarul del tejghea a furat tot conținutul. Hoaț, plecînd, și cîrciumăreasa văzînd lips banilor, a reclamat imediat cazul poli­ției care arestînd pe Lina a găsit asu­pra­ î­nmnal­iei 6 din 40 lei cît rech­mase Reaua. Poliția pe la orele 4 și jum. p. m., ami prsi pe m.« hoață parchetul«!.

Next