Dimineaţa, octombrie 1906 (Anul 3, nr. 953-983)
1906-10-27 / nr. 979
Vineri 27 "Octtoribr* 1906 ASTAZI: 20 Octombrie (1î Noembrie) 1906 CALENDAR Ortodox: Sf. Bmmitriu. » u Catolic : Gottfried. Răsăritul soarelui 7 și 02 m.. Apusul soarelui 4.56. , Timpul continuă a fi pretutindeni tot umed, liniștit, posomorit și cu ceață deasă. trei la unele localități Marți după amiază ce"'i-"Tirunaiiiiii ni..........Jiul s'a tuscuicat, însă pe scurtă durată, acoperindu-se iarăși. Mai pretutindeni termometrul a trecut, ziua de plus 10 gr., iar in mare parte a Munteniei chiar de plus 15 gr. ajungînd la plus 19 gr. la Turnu Severin și Btrehaia. Cea mai coborită temperatura din cursul noptei plus 1 gr. la cîmpu lung , la munte brumă subțire. Barometrul aproape staționar. Ploae sau burniță a avut loc la : Vaslui Imm și Craiova picături. To«Im,l Mofinmi Inmatined (2 d. a.) Căsătoria silită și Avarul, comedii da Mo- Indll UII Esish UilCli liftre.—Seara, cu concursul d-reî Agata Birsescu se va juca: Sapho, tragedie tu’5 acte de Grillparzer. 1aprfaprilie ^a*rn «0 Varietăți: „Casino“: In fiecare seara teatru, pentru familii, Urluu Ulu UlG trupa nouă—Circul Sideli: Teatru de varietăți, cinematograf și lupte internaționale. —Sala Edison: Reprezentație a teatrului parizian Les Capucine». —Sala Frascatti: in fiecare zi cite 4 reprezentații date de Cinemato Biograf.—Teatrul Boulevard: Reprezentații date de teatrul Bio.— Palatul Ateneului: Al treilea concert simfonic dat de orchestra permanentă a ministerului de instrucție sub conducerea d-lui D. Dinicu. — Sala Jignita. Se va juca în beneficiul artistului Mass of Nebunii din umor, melodramă în 4 acte și 11 tablouri. MISMERVO Autorități. — Toate autoritățile sunt înschise. Palatul Ateneull.—Expozițiunea de pictură a d șoarei Cecilia Cuțescu Kunzer. Judiciare. — Instanțele judecătoreșt înschise. Expoziții.—Intre 10—12 și 3—5, în localul sec. de cultură macedo-romina, expoziția de pictură a d-lui Teohari Ghici. — In sala de depeși a ziarului „Adevărul“ expoziția de pictură a d-nei Raicoviceanu-Fulmen. Congrese.—La „Bursa Muncei“ congresul societăței funcționarilor comerciali. Moartea unui fruntaș remin Dimitrie August Daurian la noaptea de Marți spre Mercur, la orele 2, a încetat din viață distinsul profesor și gazetar Dimitrie August Daurian. Iată citeva notițe biografice asupra lui: Note biografice Profesor, ziarist, născut în București la 1846, fiul lui August Lautian. Licențiat în litere al facultății juridice din București, a luat apoi doctoratul la facultatea din Bruxelles și a fost numit la Septembrie 1871, profesor de filozofie la liceul Sf. Sava. A ocupat în diferite rânduri funcțiunea de secretar general al ministerului instrucțiunei publice și inspector general al învățământului secundar, 1888 — 1894. Ca publicist, Laurian a fondat foaia Transacțiuni literare și a fost directorul ziarului România liberă devenit mai tirziu Constituționalul. El a fost senator și deputat sub guvernul conservator din legislațiunile 1885 — 1895. liinreieria si creditul Amănuntele senzaționale ce s’au publicat în acest ziar precum și de alți confrați, asupra micei afaceri Humbert din Capitală, au mai mult decît o importanță de fapt divers. Ele ne arată că in Capitală a putut exista o femee care a făcut un lux peste puterile ei, înșelînd în dreapta și în stingă și făcînd la datorii pe baza unor afirmațiuni mincinoase ale ei, pe la bancheri, comercianți și meseriași de toate treptele. Toată lumea a rîs de păcăliții afacerea Humbert. Și am rîs și noi, cu acea suficiență care ne face întotdeauna să credem că ce e posibil aiurea în rău, nu e posibil și la noi. Afacerea Floroiu ne dă o dezmințire categorică și dureroasă, pentru că ceea ce este cu putință într’un oraș mare ca Parisul, n’ar trebui să fie posibil într’unul mic ca Bucureștii, în care e mult mai ușor sa cunoști oamenii, să te informezi de dinșiî etc. N’avem de gînd să rîdem aci de negustorii trași pe sfoară, să facem adevărat proverbul german că cine are pagubă nu trebue să se îngrijească cum că ar putea să scape de batjocură, să adeverim și înțelepciunea noastră populară care spune că cui cu pagubă e și cu păcat. Dar nu putem să lăsăm ca acest prilej să treacă fără să atragem atențiunea asupra unei primejdii care într’o bună zi se va arăta a fi o adevărată primejdie. E vorba în special de concurența dintre băcani și negustorii de mărfuri de lux, îi îndeamnă și la o concurență în acordarea de credite, care nu mai are nici o margine și nici un temei. Vezi în unele magazine afișat principiul atît de sănătos : „Creditul se refuză“. Orice om cinstit nici nu va îndrăzni să ceară credit într’un asemenea magazin, recunoscind principiul ca fiind foarte bun. Necinstitul însă nu se deranjează, cere creditul și — cum arată cazul Floroiu— îl obține sub fel de fel de pretexte. Cauza acestor acordări de credite este teama de a perde o clientă bună și galantă și cînd colo se perde o sumă de bani cu atît mai mare cu cît debitorul se arată în alte împrejurari mai galant. Ați citit într’un ziar, dacă nu mă înșel în Epoca, un articol prin care poliția e luată rău în răspăr fiindcă se ocupă de cazul Floroiu. Ce are poliția, spunea ziarul, să se amestece în datoriile ce fac cetățenii și cetățenele ? Cu alte cuvinte ziarul acesta al unui partid de ordine, cerea libertatea pentru aceia cari invocînd motive mincinoase, inducînd în eroare o mulțime de oameni, surprinzîndu-le buna credință, își întemeiază un trai luxos și de milionari pe înșelăciune. Aci este o altă față a cestiunea. Comercianții au nevoe să fie protejați în această privință, căci va scădea mult numărul debitorilor de profesie, cînd vor ști că-î așteaptă parchetul, iar “nu procese fără de sfîrșit, atunci cînd fără a poseda nici o avere, în loc să muncească, se gîndesc numai cum ar putea surprinde buna credință a oamenilor cinstit!. Știri din străinătate Ziarele oficioase Rossia și Mesagerul guvernului au avut un deficit in cursul lunei Septembrie, care se ridică la 18 mii de ruble (50.000 lei). La o serbare muncitorească, Viviani, ministrul muncei, a declarat că „se pune sub patronagiul lui Louis Blanc, fostul deputat socialist care in 1848 a fost primul care a cerut înteruperea unui minister al muncei, astăzi inaugurat de un alt deputat socialist. A fi continui în contact cu lumea muncei, a afla nevoile sale, a interpreta prietenește revendicările sale, acesta va fi pe scurt programul deputatului ajuns ministru și rămas socialist“. * Ziarul parizian „l’Aurore“, comentînd interviewul acordat de ministrul Aristide Briand unui redactor al ziarului „le Matin“ cu privire la legea de separațiune, spune că „Briand ne-a dat o prima edițiune a discursului pe care il va ține la Cameră“. Chipul său de a comenta legea, legea sa, sunt într’adevăr extrem de interesante, deși cam prea optimiste, dar destul de naturale, căci nu se poate cere lui Aristide Briand ca să fie prea sever față de opera sa. Briand constată iubitt cu o minuție legitimă că cele patru mari hotărîri propuse statului republican au fost încoronate de succes. Din declarațiunile foarte precise ale lui Briand, rezultă că biserica romană n’acceptânc privilegiile legei din 1905 va fi supusă atunci dreptului comun, adică legilor din 1901 și din 1881 asupra libertăților asociațiunilor și grupărilor. Berna (Elveția), care numără pînă acum cinci birouri internaționale, va avea în curând și un al șaselea, cel al telegrafiei fără fir. Congresul din Berlin a hotărît să înceteze privilegiul Companiei Marconi, din cauza căruia porturile de telegrafie fără fir nu puteau să admită decît telegramele companiei. De acum, posturile diferitelor țări vor fi îndatorate să primească său să transmită telegramele emise de toate administrațiile. Biroul internațional din Berna va avea de coordonat organizarea internațională a acestor diverse administrații. Boala Regelui — Comunicatul oficial — „Monitorul oficial“ de erî publică următorul comunicat cu privire la boala suveranului. Maiestatea Sa Regele suferind în ultimul timp de tulburări gastrice, și în special de dureri mai mult sau mai puțin intense și periodice ale stomacului, cu nutrițiune insuficientă a corpului, d. profesor Dr. de Noorden, clinicianul cunoscut din Viena, a fost chemat spre a-și da opiniunea în privința suferinței Maiestățea Sale. In urma consultațiunei cu medicul Curiea, d. general dr. Theodori, și a unei observațiuni minuțioase a boale! Maiestățea Sale în timp de 4 zile, s’a stabilit diagnosa următoare: Catar cronic al stomacului . Ei cu hyperclorhidrie și eroziuni consecutive ale mucoasei acestui organ. Avînd în vedere că nu s’a putut descoperi nicîun semn al vreunei alterațiuni stomacale de natură malignă, prognosa ca rezultă este favorabilă și se speră că în scurt timp sănătatea Maiestăței Sale se va restabili prin întrebuințarea unui tratament higienic și medicamentos, și înainte de toate prin mijlocul unei alimentațiuni lactate mixtă și a unui repaos în pat da cîtva timp, spre a facilita funcțiunea stomacului, și a se evita oricare cauză de iritațiunea acestui organ, ceea ce va avea de efect o nutrițiune a corpului conform cu legile fizologice și prin urmare ridicarea forțelor la starea lor normală, mișcare în învățămîntul profesional D-na Maria Toneacu a fost numită maestră de croitorie la atelierul profesional din T.Măgurele. D-ra Z. Voinescu a fost transferată ca ajutoare de maestră în locul d-nei Petrovici, care trece ca maestră la șc. din Vaslui. D-ra Măciucescu a fost numita directoare a atelierului profesional din T. Măgurele. D-ra Amelia Dobias licențiată in matematici, a fost numită profesoare la atelierul prof. din Caracal. D-na Maria D. Negre a fost numită subdirectoare la șc. de menaj Principesa Maria din Iași. D-na Anastasia Pantazi a fost transferată de la Vaslui ca maestră la șc. normală de menaj din București. D-na Maria Mărășescu a fost numită subdirectoare a șc. normale de menaj din București. Palatul justiției Crima din com. Tînganu. Cititorii iși amintesc de monstruosul asasinat săvirșit in cursul verei de către bltandrul Alexandru Gh. Negru. Cadavrul victimei, Anica Nicolae Pieu, adus de cursul Dîmboviței, unde il aruncase asasinul, a fost descoperit în com. Tingani. Descoperirea asasinului s’a făcut cu anevoința. El fiind însă descoperit a mărturisit faptul și era trib. Ilfov, l’a condamnat la 12 ani recluziune. Fraudele dela recrutarea din Focșani.—Curtea de apel din Galați admițînd în parte apelul făcut de căpit. dr. Teodora și ceilalți inculpați în afacerea fraudelor dela recrutarea din Putna, a redus pedeapsa la 6 luni și o zi. Căpit. dr. Teodora făcînd recurs, Curtea sec. II urma să judece era acest recurs. El a fost insa amînat pentru ziua de 21 Noembrie. Falsificare de vinuri și remurs. — Tribunalul Ilfov sec. III, condamnînd in lipsă la 2800 lei amendă pa comercianții Minescu și et Ciobanu, pentru faptul că s’a descoperit că falsifică vinul ce debitează cu acid salicilic, iar ramurile le colorează sintetic, inculpații au făcut opoziție. Era trib. Ilfov admițînd în parte opoziția, a ri dus amenda la 100 lei.—Em. Sinuciderea misterioasă a unui soldat In Focșani s’a sinucis soldatul Gh. Tomescu, din reg. 10 Putna. Asupra pricinei sinucidere! nefericitului soldat ne vin diferite scrisori din localitate, pe cari nu le putem da publicităței, pînă la facerea unei anchete oficiale și care nu ar trebui să întîrzie față de zvonurile puse în circulație. ROMANELE „MICEI PUBLICITĂȚI“ MISTERELE VIETEI BUCUREȘTENE Cine corespunde i ajutorul „Micei publicități“? In Răspunsul femeii,, Trebue să constat dela început, că sunt mai puține femei cari caută protectori cu ajutorul „Micei publicități“. O femee, oricum ar fi ta, dacă este încă tînără, găsește repede protectori. Pe cînd Cora a primit 103 răspunsuri, Radu nu a primit decit 49. Dintre aceste 49 de răspunsuri, 10 cereau să mai corespondeze încă prin poste restante ; 25 dădeau adresa invitînd pe Radu să se prezinte acasă; 10 dădeau întîlniri la diferite cofetării, una fixa intîlnirea în fața Băncei Naționale, și în sfîrșit una dedea întilnire lui Radu într’o... trăsură. Să vă spun drept, de cea cu trăsura îmî pare râu ca sint nevoit să-i public scrisoarea in ziar, ea era aceea care luase , mai in serios rolul „Micei publicități“. Casele de „rendez-vous“ Aproape jumătate din scrisorile ce indicau locuința corespondenței, dedeau întîlnire în diferite case de rendez-vous. Unele adrese sunt cunoscute de toți bucureștenii, altele se bucură de o mai mică celebritate și a trebuit să le descopăr în urmă. Scrisorile provenite din asemenea surse erau scurte, și dovedeau că acelea cari le scrisese nu erau la prima lor întîlnire. Astfel: „Cine se aseamănă se adună. Multe puncte de vedere, și mai ales curiozitatea mă împinge să țî scriu. Vino deci în strada..... la d-na....“ Toate aproape erau scrise pe tonul de mai sus. Primul pas Lila !... N’am putut să aflu cine se ascunde sub acest pseudonim. Judecind însă după scrisoarea ce a trimes Corei, biata Lila făcea pentru prima oară cunoștință cu „Mica publicitate"." „Ca și d-v. am fost nenorocită, scrie Lila, și azi sunt fără nici un sprijin. Răspundeți-mi tot poste restante, dacă doriți cunoștința mea. Dacă însă publicațiunea a fost o glumă, care se face prin jurnale, vă rog, fiți bun și nu căutați să-mi faceți vreun râu“. Rețeaua pe cap O doamnă din Giurgiu a scris următoarele : „... și ea fiind nenorocită în căsnicia mea, ași dori pe un domn serios; ce să fac însă, regret foarte mult că nu sunt în Capitală. „Poate găsiți vreun mijloc să vin acolo; răspundeți-mi pe adresa...“ Bineînțeles că Radu n’a răspuns unei asemenea propuneri. O funcționară „Citind anunțul d-tale, scrie o altă doamnă, îți răspund că doresc o asemenea cunoștință. Am fost funcționară, sunt străină de localitate, unde am venit ca să ocup ceva. In cazul cînd dispuneți de a-mi da un modest ajutor, pînă la ocuparea unui serviciu...“. Radu voia o consolare mai lungă, nu cu termen, cu toate acestea a cercetat și a dovedit, că tinăra funcționară înergea cu pași grăbiți spre al patruzecilea an al existenței sale, că era groasă și ciupită de vărsat... Br !... La cofetărie „Vineri seara, orele 7, la cofetăria.... Mă vei recunoaște după o crisantemă ce vom ține în mînă și după batista mea albastră“. Am venit cu vreun sfert de oră mai tîrziu la întîlnire. Necunoscuta mea era nerăbdătoare, crisantema era pe jumătate distrusă, iar batista cea albastră mototolită cu totul. — D-na Violeta ? întrebai eu: — Domnul Radu ?.... Da !.... Cunoștința era făcută. Mă așezai deci pe scaun. Nu mă așteptam să văd o frumusețe, dar nici la o așa urîțenie nu mă așteptam, înaltă, slabă, cu un gît imens, cu un nas.... — Propunerea d-tale a serioasă, nu e așa ? mă întrebă ea, cu un fel de neliniște — Foarte serioasă. Fără să o întreb ceva, începu să-mi povestească întreaga ei viață, o lamentabilă poveste, în care era vorba de zeci de mii de lei pierduți, de un bărbat care avea toate visurile, de visurile ei de fată, de speranțele ei de văduvă neconsolată. Vorbea cu o volubilitate de nedescris, pe cînd ert... victima, ascultam resemnat, aprinzindu-mi mereu la țigări. Ca să nu-1 iau toate speranțele i-am fixat o întîlnire, unde să putem vorbi mai liniștiți. Biata Violeta, ce deziluzie pe ea, daca îi vor cădea sub ochi aceste rinduri. * In numărul de mîini vom continua cu scrisorile primite de la doamne. Victor Anestin Mișcarea în magistratură Pe ziua de 25 Octombrie s’a făcut următoarea mișcare in magistratura amovibilă: D. I. Anghelescu, jud. de pace la R.-Vilcea, e numit jud. de instrucție la trib. Ialomița. D. Titu Griboviceanu, jud. ocol. I Pitești, permutat la ocol. R.-Vilcea, în locul d-lui I. C. Anghelescu. D. G. G. Drăgănescu, ajutor de jud. la ocol. I Pitești, înaintat judecător la același ocol. D M. Mamulea s’a numit ajutor de judecător la ocol. I. Pitești. D. Lazăr Theodorescu, procuror la trib. Iași, e numit jud. la ocol. Moinești (Bacău), în locul d-lui I. Popovici. D. Mih. Haralamb, supleant la trib. Iași, înaintat procuror la acelaș tribu» nat. D. Alfred Vinciet, supleant trib. Roman, a fost permutat la trib. Iași. D Eugeniu Petit, substitut la trib. Vasluiu, este numit supleant la trib. Roman. D. Nicu Ciurea, numit substitut la trib. Vasluiu. D. G. Giurescu, ajutor de judecător la ocolul Huși, numit substitut la ocolul Suceava. D. I. Angelachi, substitut la tribunalul Suceava, a fost numit ajutor de judecător la ocolul Focșani în locul d-lui Ralle, numit portărel la trib. Fălsuz. D. P. Nedeschii, portărel la tribunalul Fălcut, numit ajutor de judecător la ocolul Huși. D. D. Vlădescu, ajutor de judecător la ocolul Podgori-Muscel, a fost numit substitut la trib. Vlașcă. D. Gr. Poeniceanu, numit ajutor de judecător la ocolul Podgori-Muscel. D Cărnii Seguceanu, substitut la trib. R.-Sărat, inaintat judecător la ocolul Mărgineni (R.-Sărat). D. Anghel Doierulescu, jud. la ocol Mărgineni, mutat la ocolul Zimnica. D. Al. I. Rădulescu, ajutor da judecător la ocolul R.-Sărat, numit substitut la trib. R.-Sărat. D. Irimia Grigoriu a fost numit ajutor de judecător la ocolul R.-Sărat. D. N. Apostoleanu, grafior la ocolul 2 Brăila, numit ajutor de grefier la trib. Brăila. D. O. G. Popescu a fost numit ajutor de grefier la Curtea de apel din București. D. Mincu Constantinescu a fost numit ajutor de grefier la trib. Craiova. Ioni ministru ele instrucție publică „Monitorul Oficial“ de erî publică următorul decret prin care d. C. G. Dissescu este numit ministru al instrucțiunei: Președinția consiliului de miniștri CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, rege al Romîniei, La toți de față și viitori, sănătate . Văzînd demisiunea ce ne-a înfățișat d. M. Vlădescu, ministrul nostru secretar de stat la departamentul cultelor și instrucțiune!, Am decretat și decretăm : Art. 1. Această demisiune este primită de noi. Art. II. D. Const. G. Dissescu este numit ministru al nostru secretar cistat la departamentul cultelor și instrucțiune. Art. III. Președintele consiliului nostru de miniștri este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în București, la 24 Octombrie 1906. CAROL Președintele consiliului de miniștri, G. Gr. Cantacuzino. No. 3.626 Curesul lii îlHrnî unit împăcarea celor doua tabere Tocmai cînd dușmănia dintre cele două tabere ale funcționarilor comerciali părea mai mare, cind eram amenințați să avem în aceeași zi două congrese ale funcționarilor comerciali, iată că se împacă, spre marea surprindere, dar și spre marea bucurie a tuturor acelora, cari simpatizează pe funcționarii comerciali. Această frumoasă operă este a d-lui Petre Sfetescu, prefectul județului Ilfov, care a chiemat la domiciliul d-sale pe capii ambelor societăți, și i-a convins, că scopul congresului nu poate fi ajuns, decît numai dacă vor fi toți uniți. Peste citeva minute pacea era făcută; vestea se răspîndi în toate cercurile lor; membrii celor două societăți rivale fraternizau între ei. Cele două comitete pînă la o nouă alegere s’au contopit. D. Petre Sfetescu va prezida congresul, ajutat de cei doi președinți ai fostelor societăți. Punctele ce se vor discuta în congres vor fi luate din programele ambelor societăți. „Adevĕrul“ va publica o interesantă dare de seamă cu privire la acest congres.— V. I. Orele 7.40 dim. Primirea delegațiunilor din provincie în gara din Nord de către o comisiune compusă de 150 membri societari cu drapelul și muzica militară. II. Orele 8 dim., pornirea din gara de Nord încorpore la biserica Sfintul Gheorghe nou. III. Orele 9 1I4 dim. botezul noului drapel de către d. Petre Stetescu prefectul jud. Ilfov. Serviciul divin se va oficia de archieretul Nifon Ploeșteanu Vicarul Mitropoliei. IV. Orele 9 jum. dim. nașul predă noul drapel președintelui societății Cuvîntările și răspunsul președintelui V. Orele 9 3[4 plecarea de la biserică la sala congresului cu drapelul muzica militară , parcurgînd strada Lipscani, calea Victoriei și bulevardul Elisabeta. VII. Dezbaterile asupra : 1) Repauzul zilei întregi de Duminică. 2) Taxa de 5 la sută asupra salariului. DIMINEAȚA JJ Astăzi a apărut Viata literara“ j Ho. 44 sub conducerea d lor G. Coșbuc și Ion Gorun, cu Următorul bogat și interesant sumar : Plecarea d-lui Iorga de la „Sămănătorul“, de 11. Cheudi; Furtună (poezie), de M. Codreanu; „Al treilea“, de Vasile Pop; Contemplare (poezie), de Dimitrie Nanu; Capul de mort (continuare), de Gh. Silvan ; Piramida (poezie), de Andrei Naum; Cronica muzicala, de B. Lăutarul; De prea de mult, de V. Demetrius; Polemica măruntă, de Al. Cazabau; Informațiuni literare și artistice.—* Bibliografie. — 10 bani în toată țara — 3) Recunoașterea societății ca persoană morală. VIII. Orele 12 jura. moțiunea congresului și închiderea lui. IX. Orele 12 jumătate masa congresiștilor. ■ £. Ora 3—8 p. m. vizitarea Expoziției în corpore. P. S. Intrarea în congres este permisă numai persoanelor cari se vor legitima cu cartea nominală de congresist. Pentru vizitarea Expoziției se vor împărți în congres bilete societăței gratuite. Ultime informații .In cursul săptămânei viitoare se va ține un consiliu de miniștrii în care se va discuta asupra proectelor de lege ce vor fi anunțate prin mesagiul regal cu care se va deschide sesiunea parlamentului. Astăzi fiind sărbătoare, se prevede o mare aglomerație la „Cinematograful vorbitor“ dda Expoziție, care a devenit distracția favorită a publicului bucureștean. Cu acest prilej se va presenta o serie de tablouri noul, din cele mai frumoase. @ La ministerul de instrucție nî s’a desmințit eri știrea, căci dr. Leon, inspectorul general al învățănîntului particular, ar fi demisionat motivat. Nu există nici o demisiune fie simplă, fie motivată, a d-ruul Leon. © Regele a conferit d-lui M. Vlădescu, fost ministru al instrucțiunei, marele cordon al ordinului ’„Steaua Romîniei ® La direcția sanitară din ministerul de războiu, se întocmesc tabourile de medicii sublocotenenți cari au împlinit in an în aeral grad și cari, conform legei, trebuesc să fie înaintați la gradul de medic-locotenent înaintările se vor face o parte pe ziua de 30 Noembrie și cealaltă pe ziua de 1 Aprilie.Biroul de contencus și informațiunî al ziarului „Adevărul“ pus sub direcțiunea d-lui L. Voinea, licențiat in drept, se însărcinează cu rezolvarea oricărei afaceri judiciare, administrative sau financiare, precum și cu procurarea oricare informațiuni prin personalul său complect și specul de care dispune. Publicul de toată țara se poate adresa acestui birou cu încrederea cea mai deplină de a fi sau faut. Pentru simple informațiune taxa biroului este de lei 3 și 15 le»uî, e mi ce trebue trimisă odată cu cererea, prin mandat sau mărci poștale, la adresa biroului . București, strada Sărindar 11. © înscrierea in sociitatea „îndrumarea idealistă“ a funcționarilor de birou sa primește în ședințele socetăței. " Luni seara s'au "reînceput cursuri • școalei industriala a „Bursei Muzicei“. Solemnitatea la care a asistat foarte multă lume, a avut loc sub președinția d-lui B. M. Missir, care a pronunțat un important discurs relativ la necesitatea cul uzei imperiașilor. Au mai vorbit d. Marin Aexandrescu directorul școalei și d. inginer P. N. Panaitescu. Un grup de patroni bărbieri-coafori a lansat un apel către toți patronii bărbieri-coafori prin care îl invtă la o mare întrunire publică în localul „Bârsei-Muncel“, astă seară la orele 8. © Situațiunea veniturilor comunei București la 30 Septembre a. c„ a fost de 5.972 749 lei 95 bani, cu un plus de lei 92.482 bani 44 față de semestrul corespunzător al anului trecut, cînd încasările au fost de 5.880.267 lei 51 bani, iar evaluarile budgetare, pe semestrul anului curent, au fost de 5.309.7L lei 09 bani. @La laboratorul comunal din Capitală, în decursul trimestrului Iulie-Septembre a. c., s’au făcut 11 expertize higienice și tehnici în secțiunea hidrochimică, 37 în secțiunea recoltătoare și 28 expertize în secțiunea alimentară a acestui laborator de chimie și bacteriologie. Astăzi fiind sărbătoare legală, autoritățile nu vor funcționa. Serbarea de înfrățire romîno-italiană, care urma să ‘aibă loc Duminică 29 curent, s’a amînat pentru primele zile ale lunii Noembrie, din pricina absenței din țară a d-lui Benedetto de Luca, unul din organizatorii acestei serbărî. FOIȚA ZIARULUI „DIMINEAȚA“ — 30 Din ffința afișării de V. SCÎNTEI ISTORICUL PUȘCĂRIEI din alte vremuri.— Gropile smdiților.— Grigore Ghica Vodă și Mihai Sturdzn Vodă.— Topografia încisurei — Celulele și Gherla.— Pardiclisul.— Starea Mucenică.— Hrana deținuților.— Apa—. Iluminatul și încălzitul.— Munca condamnaților.— Instrucția—: Starea religioasă și morală.— Populația.— Babele.— Așternutul și îmbrăcămintea.— Transferări.— Albumul hoților.— Bandiții celebri.— Evenimente. Pe lingă că se hräneau, aproape numai din mila trecătorilor, osîndiților li se orînduiau cela mai sălbatice cazne. Legați în curmeie, striviți in butuci, încătușați în lanțuri, arși cu fiare înroșite la foc, carnea trupului ciopîrțită și schilodiți în bătăi—astfel era soarta nenorociților cu care apoi cruzimea călăului muia in sînge paginile din istoria secolelor trecute. Bătrînii orașului Iași știu să povestească puține despre închisorile din Capitala Moldovei. Unii cred a fi auzit de la părinții lor că a fost o închisoare, în subteranele din fața actualului „Palat Administrativ“ și cari serveau atît pentru condamnații obștei, cît și pentru cei ai oastei. Alții pretind că au auzit păstrîndu-se ca povestire din bătrîni, despre o pușcărie strașnică ce-ar fi fost la Beilic, unde nefericitul Ghica Vodă, a căzut jertfa intrigei și lăcomiei turcești. In fine alții susțin, iarăși din auzite, că au fost cindva niște tainițe în formă de grop! zidite, în curtea bisericei Treî-Svetitele și de unda se pomeneau osîndiți, trimiși să tae droburi de sare prin ocnele Moldovei. Totul pare însă că se pierde în ceața legendelor. Pină la 1892, au existat la Iași două gropi pentru cei condamnați pentru vini ușoare, una numită groapa lui Urzică și a doua, groapa Săratei și despre cari vorbesc mai pe larg în altă parte. Despre închisoarea ce se vede azi la Iași, în str. Păcurari, se știe că clădirea a fost cumpărată de stat, în anul 1830, de la boierul velit Cananău. Așezămîntul acesta, era poreclit multă vreme, în elendere „hotelul lui Cananau“. Clădirea avea 10 odăi în catul de sus, servind pentru Curtea criminală, de atunci și 9 odăi, în catul de jos, putind adăposti 80—100 de indivizi.. Mai mult de 20 de ani, închisoarea a rămas, restrinsă la vechiul imobil, ori cît de mare ar fi fost numărul arestanților ce mișunau în etajul de jos al „hotelului Cananau“. Grigore Ghica Vodă a dat dovadă de cea dinaimilă, față de nenorociții, certați de justiția Iașilor, introducînd sistemul celular mixt, printr’un nou trup de închisoare, în anul 1851. Partea aceasta a închisoarei se întrebuința la început numai pentru hoți vojnici de cai și de vite și pentru cei ce săvîrșeau delicte mai grele. Clădirea cuprindea 11 dormitoare, o odaie pentru gardianul de servicii, două magazii pentru efectele deținuților și o galerie, toate în două cazuri. Subsolul clădire, întunecos, și umed, a servit mult timp drept celulă, pentru condamnați! recalcintranți. Clădirea aceasta, numită castelul hoților, are o curte spațioasă, ce se finește cu o poartă, ce desparte închisoarea da curtea administrației. Mai târziu, între anii 1851—1864 s’a clădit casele într’un cot pentru corpul de gardă, compuse dintr’un dormitor pentru soldați, o odaie pentru șeful gardei ; un arest pentru deținuții trecâtori; un salon pentru spital cu un gang și o magazie; o bucătărie și o spălătorie. Partea dindărăt a clădirei ce mărginea spitalul de corpul de gardă, fiind incendiată, a fost prefăcută la 1864, intr’o bae cu abur și duș, construindu-se în același timp un cazan stabil în spălătorie, de unde se distribuiau aburii. Baia nu mai funcționează astăzi. La 1848, sub domnia lui Mihai Sturza, administrația închisoare a fost mutată în catul de jos, dîndu-se încăperile de sus pentru locuința armașului și personalului închisoare. Tot în acest timp se pomenește ca o groază a lașului și ținuturilor Moldovei, țiganul Gavrilă Buzatu, cel de pe urmă călău, al căruia consacru aiurea cîteva pagini, asupra singeroasei sale misiuni. * * * „Penitenciarul Central“ din Iaș! așa cum se vede azi, este clădit astfel: La intrare, în strada Păcurari, în stingă , casa portarului, ghereta no. 1 pentru santinele, bararca de lemne pentru fierăria închisoare, clădirea corpului de gardă și spitalul cu grădina; în dreapta, drumul spre grajd, cu oeșire în strada Florilor, grădina administrației, arestul femeilor și casă administrației, la intrarea căreia este o boltă spațioasă, ce servește ca vorbitor în zilele cînd se permite vizitarea deținuților. Casa administrației cuprinde în cazul de sus : locuința directorului închisoarei și paraclisul penitenciarului , iar în etajul de jos, două ganguri mari, în care sînt dulapurile, cu o parte din arhivă, cancelaria, o odaie pentru serviciul grajdurilor, o magazie întunecoasă în care se păstrează hainele particulare ale deținuților și închisoarea minorilor. Castelul hoților cuprinde în dreapta : arestul instrucției; în stînga , bucătăria, spălătoria și atelierul ; iar în fund clădirea cu dormitoarele, avînd o fațadă, paralel cu o poartă din dreptul gangului de la casa administrației. In trei părți, penitenciarul este înconjurat, de două rînduri de zid, spre strada Florilor și „Rîpa Galbenă“ și de un singur zid, la fațada dinspre strada Păcurari. In cuprinsul celor două rînduri de zid sînt 9 gherete pentru santinelele gazdei, magazia cu efectele și uniformele deținuților, grajdul de cai și boi și o fîntînă cu apă sărată. * * * A, Celulele.— De la 1851, cînd s’a clădit castelul hoților și pînă la 1902, recalcintranți, pedepsiți cu celula, erau închiși în subsolul castelului. Pe lângă că era un loc egrasios, lipsit de aer și lumină, subsolul mai prezenta dezavantajul că cei pedepsiți trebuiau puși la loc, construcția avînd forma unei odă mari și fără despărțituri. Astfel celula în loc de a fi o penitență plictisitoare, devenea o petrecere, îndată ce erau mai mulți deținuți împreună. Deținuți mai periculoși, care trebuiau ținuți la secret, sau pedepsiți pentru vre-o nedesciplină mare, se puneau într’o bașca întunecoasă, din gangul din fundul Casei administrației. La 1902 s’a clădit corpul de celule, în număr de zece, ce se văd azi, in curtea închisoare! pentru minor!. (Va urma)