Dimineaţa, octombrie 1906 (Anul 3, nr. 953-983)

1906-10-27 / nr. 979

Vineri 27 "Octtoribr* 1906 ASTAZI: 20 Octombrie (1î Noembrie) 1906 CALENDAR Ortodox: Sf. Bmmitriu. » u Catolic : Gottfried. Răsăritul soarelui 7 și 02 m.. Apusul soarelui 4.56. , Timpul continuă a fi pretutindeni tot umed, liniștit, posomorit și cu ceață deasă. trei la unele localități Marți după amiază ce­"'i-"Tirun­aiiiiii­ ni..........J­iul s'a tuscuicat, însă pe scurtă durată, acoperindu­-se iarăși. Mai pretutindeni termometrul a trecut, ziua de plus 10 gr., iar in mare parte a Munteniei chiar de plus 15 gr. ajungînd la plus 19 gr. la Turnu Se­verin și Btrehaia. Cea mai coborită temperatura din cursul noptei plus 1 gr. la cîmpu­ lung , la munte brumă subțire. Barometrul aproape staționar. Ploae sau­ burniță a avut loc la : Vaslui I­mm și Craiova picături. To«Im,l Mofinm­i In­matined (2 d. a.) Căsătoria silită și Avarul, comedii da Mo- Indll UII Esish­ UilCli liftre.—Seara, cu concursul d-reî Agata Birsescu se va juca: Sapho, tragedie tu’5 acte de Grillparzer. 1aprfaprilie­ ^a*rn «0 Varietăți: „Casino“: In fiecare seara teatru, pentru familii, Urluu Ulu UlG trupa nouă—Circul Sideli: Teatru de varietăți, cinematograf și lup­te internaționale. —Sala Edison: Reprezentație a teatrului parizian Les Capucine». —Sala Frascatti: in fiecare zi cite 4 reprezentații date de Cinemato­ Biograf.—Tea­trul Boulevard: Reprezentații date de teatrul Bio.— Palatul Ateneului: Al trei­lea concert simfonic dat de orchestra permanentă a ministerului de instrucție sub conducerea d-lui D. Dinicu. — Sala Jignita. Se va juca în beneficiul artistului Mass of Nebunii din umor, melodramă în 4 acte și 1­1 tablouri. MISMERVO Autorități. — Toate autoritățile sunt înschise. Palatul Ateneul­l.—Expozițiunea de pic­tură a d șoarei Cecilia Cuțescu Kunzer. Judiciare. — Instanțele judecătoreșt­ înschise. Expoziții.—Intre 10—12 și 3—5, în lo­calul sec. de cultură macedo-romina, ex­poziția de pictură a d-lui Teohari Ghici. — In sala de depeși a ziarului „Ade­vărul“ expoziția de pictură a d-nei Rai­­coviceanu-Fulmen. Congrese.—La „Bursa Muncei“ congre­sul societăței funcționarilor comerciali. Moartea unui fruntaș remin Dimitrie August Daurian la noaptea de Marți spre Mercur, la orele 2, a încetat din viață distinsul profesor și gazetar Dimitrie August Daurian. Iată citeva notițe biografice asupra lui: Note biografice Profesor, ziarist, născut în București la 1846, fiul lui August Lautian. Li­cențiat în litere al facultății juridice din București, a luat apoi doctoratul la facultatea din Bruxelles și a fost numit la Septembrie 1871, profesor de filozofie la liceul Sf. Sava. A ocupat în diferite rânduri funcțiu­nea de secretar general al ministerului instrucțiunei publice și inspector gene­ral al învățământului secundar, 1888 — 1894. Ca publicist, Laurian a fondat foaia Transacțiuni literare și a fost directo­rul ziarului România liberă devenit mai tirziu Constituționalul. El a fost sena­tor și deputat sub guvernul conserva­tor din le­gislațiunile 1885 — 1895. liinreieria si creditul Amănuntele senzaționale ce s’au publicat în acest ziar precum și de alți confrați, asupra micei afaceri Humbert din Capitală, au mai mult decît o importanță de fapt divers. Ele ne arată că in Capitală a pu­tut exista o femee care a făcut un lux peste puterile ei, înșelînd în dreapta și în stingă și făcînd la da­torii pe baza unor afirmațiuni min­cinoase ale ei, pe la bancheri, co­mercianți și meseriași de toate trep­tele. Toată lumea a rîs de păcăliții a­­facerea Humbert. Și am rîs și noi, cu acea suficiență care ne face în­totdeauna să credem că ce e posibil aiurea în rău­, nu e posibil și la noi. Afacerea Floroiu ne dă o dezmin­țire categorică și dureroasă, pentru că ceea ce este cu putință într’un oraș mare ca Parisul, n’ar trebui să fie posibil într’unul mic ca Bucu­reștii, în care e mult mai ușor sa cunoști oamenii, să te informezi de dinșiî etc. N’avem de gînd să rîdem aci de negustorii trași pe sfoară, să facem adevărat proverbul german că cine are pagubă nu trebue să se îngri­jească cum că ar putea să scape de batjocură, să adeverim și înțelepciu­nea noastră populară care spune că cui cu pagubă e și cu păcat. Dar nu putem să lăsăm ca acest prilej să treacă fără să atragem a­tențiunea asupra unei primejdii care într’o bună zi se va arăta a fi o a­devărată primejdie. E vorba în special de concurența dintre băcani și negustorii de măr­furi de lux, îi îndeamnă și la o con­curență în acordarea de credite, care nu mai are nici o margine și nici un temei. Vezi în unele magazine afișat principiul atît de sănătos : „Creditul se refuză“. Orice om cinstit nici nu va în­drăzni să ceară credit într’un ase­menea magazin, recunoscind princi­piul ca fiind foarte bun. Necinsti­tul însă nu se deranjează, cere cre­ditul și — cum arată cazul Floroiu— îl obține sub fel de fel de pretexte. Cauza acestor acordări de credite este teama de a perde o clientă bună și galantă și cînd colo se per­de o sumă de bani cu atît mai mare cu cît debitorul se arată în alte îm­prejurar­i mai galant. A­ți citit într’un ziar, dacă nu mă înșel în Epoca, un articol prin care poliția e luată rău­ în răspăr fiind­că­ se ocupă de cazul Floroiu. Ce are poliția, spunea ziarul, să se ames­tece în datoriile ce fac cetățenii și cetățenele ? Cu alte cuvinte ziarul acesta al unui partid de ordine, cerea liber­tatea pentru aceia cari invocînd motive mincinoase, inducînd în e­­roare o mulțime de oameni, sur­­prinzîndu-le buna credință, își înte­meiază un trai luxos și de milionari pe înșelăciune. Aci este o altă față a cestiunea. Comercianții au nevoe să fie prote­jați în această privință, căci va scă­dea mult numărul debitorilor de profesie, cînd vor ști că-î așteaptă parchetul, iar “nu procese fără de sfîrșit, atunci cînd fără a poseda nici o avere, în loc să muncească, se gîndesc numai cum ar putea sur­prinde buna credință a oamenilor cinstit!. Știri din străinătate Ziarele oficioase Rossia și Mesagerul guvernului au avut un deficit in cursul lunei Septembrie, care se ridică la 18 mii de ruble (50.000 lei).­­ La o serbare muncitorească, Viviani, ministrul muncei, a declarat că „se pune sub patronagiul lui Louis Blanc, fostul deputat socialist care in 1848 a fost primul care a cerut înteruperea unui minister al muncei, astăzi inaugurat de un alt deputat socialist. A fi continui­ în contact cu lumea muncei, a afla ne­voile sale, a interpreta prietenește re­vendicările sale, acesta va fi pe­­ scurt programul deputatului ajuns ministru și rămas socialist“. * Ziarul parizian „l’Aurore“, comentînd interviewul acordat de ministrul Aris­tide Briand unui redactor al ziarului „le Matin“ cu privire la legea de se­­parațiune, spune că „Briand ne-a dat o prima edițiune a discursului pe care il va ține la Cameră“. Chipul său­ de a comenta legea, legea sa, sunt într’adevăr extrem de intere­sante, deși cam prea optimiste, dar des­tul de naturale, căci nu se poate cere lui Aristide Briand ca să fie prea se­ver față de opera sa. Briand constată iub­itt cu o minuție legitimă că cele pa­tru mari hotărîri propuse statului repu­blican au­ fost încoronate de succes. Din declarațiunile foarte precise ale lui Briand, rezultă că biserica romană n’acceptânc privilegiile legei din 1905 va fi supusă atunci dreptului comun, a­­dică legilor din 1901 și din 1881 asu­pra libertăților asociațiunilor și grupă­rilor.­­ Berna (Elveția), care numără pînă acum cinci birouri internaționale, va a­­vea în curând și un al șaselea, cel al telegrafiei fără fir. Congresul din Berlin a hotărît să înceteze privilegiul Companiei Marconi, din cauza căruia porturile de telegrafie fără fir nu puteau să admită decît te­legramele companiei. De acum, postu­rile diferitelor țări vor fi îndatorate să primească său să transmită telegramele emise de toate administrațiile. Biroul internațional din Berna va a­­vea de coordonat organizarea interna­țională a acestor diverse administrații. Boala Regelui — Comunicatul oficial — „Monitorul oficial“ de erî publică ur­mătorul comunicat cu privire la boala suveranului. Maiestatea Sa Regele suferind în ultimul timp de tulburări gastrice, și în special de dureri mai mult sau mai puțin intense și periodice ale stomacului, cu nutrițiune insu­ficientă a corpului, d. profesor Dr. de Noorden, clinicianul cunoscut din Viena, a fost chemat spre a-și da opiniunea în privința suferinței Ma­­iestățea Sale. In urma consultațiunei cu medi­cul Curiea, d. general dr. Theodori, și a unei observațiuni minuțioase a boale! Maiestățea Sale în timp de 4 zile, s’a stabilit diagnosa următoare: Catar cronic al­­ stomacului . Ei cu hyperclorhidrie și eroziuni con­secutive ale mucoasei acestui organ. Avînd în vedere că nu s’a putut descoperi nicîun semn al vreunei alterațiuni stomacale de natură ma­lignă, prognosa ca rezultă este fa­vorabilă și se speră că în scurt timp sănătatea Maiestăței Sale se va restabili prin întrebuințarea unui tratament higienic și medi­camentos, și î­n­a­i­n­t­e de toate prin mijlocul unei alimentațiuni lac­tate mixtă și a unui repaos în pat da cîtva timp, spre a facilita func­țiunea stomacului, și a se evita oricare cauză de iritațiunea acestui organ, ceea ce va avea de efect o nutrițiune a corpului conform cu legile fizologice și prin urmare ridicarea forțelor la starea lor nor­mală, mișcare în învățămîntul profesional D-na Maria Toneacu a fost numită maestră de croitorie la atelierul profe­sional din T.­Măgurele. D-ra Z. Voinescu a fost transferată ca ajutoare de maestră în locul d-nei Petrovici, care trece ca maestră la șc. din Vaslui. D-ra Măciucescu a fost numita direc­­toare a atelierului profesional din T. Măgurele. D-ra Amelia Dobias licențiată in ma­tematici, a fost numită profesoare la atelierul prof. din Caracal. D-na Maria D. Negre a fost numită subdirectoare la șc. de menaj Princi­pesa Maria din Iași. D-na Anastasia Pantazi a fost trans­ferată de la Vaslui ca maestră la șc. normală de menaj din București. D-na Maria Mărășescu a fost numită subdirectoare a șc. normale de menaj din București. Palatul justiției Crima din com. Tînganu.­­ Citi­torii iși amintesc de monstruosul asa­sinat săvirșit in cursul verei de către bl­tandrul Alexandru Gh. Negru. Cadavrul victimei, Anica Nicolae Pieu, adus de cursul Dîmboviței, unde il aruncase asasinul, a fost descoperit în com­. Tingani. Descoperirea asasinului s’a făcut cu anevoința.­ El fiind însă descoperit a mărturisit faptul și era trib. Ilfov, l’a condamnat la 12 ani recluziune. Fraudele dela recrutarea din Foc­­șani.—Curtea de apel din Galați ad­­mițînd în parte apelul făcut de căpit. dr. Teodora­ și ceilalți inculpați în afa­cerea fraudelor dela recrutarea din Putna, a redus pedeapsa la 6 luni și o zi. Căpit. dr. Teodora făcînd recurs, Curtea sec. II urma să judece era a­­cest recurs. El a fost insa amînat pen­tru ziua de 21­ Noembrie. Falsificare de vinuri și remurs. — Tribunalul Ilfov sec. III, condamnînd in lipsă la 2800 lei amendă pa comer­cianții Minescu și et Ciobanu, pentru fap­tul că s’a descoperit că falsifică vinul ce debitează cu acid salicilic, iar ramu­rile le colorează sintetic, inculpații au­ făcut opoziție. Era trib. Ilfov admițînd în parte o­­poziția, a ri dus amenda la 100 lei.—Em. Sinuciderea misterioasă a unui soldat In Focșani s’a sinucis soldatul Gh. Tomescu, din reg. 10 Putna. Asupra pricinei sinucidere! neferici­tului soldat ne vin diferite scrisori din localitate, pe cari nu le putem da pu­­blicităței, pînă la facerea unei anchete oficiale și care nu ar trebui să întîrzie față de zvonurile puse în circulație. ROMANELE „MICEI PUBLICITĂȚI“ MISTERELE VIETEI BUCUREȘTENE Cine corespunde i ajutorul „Micei publicități“? In­ Răspunsul femeii,, Trebue să constat dela început, că sunt mai puține femei cari caută pro­tectori cu ajutorul „Micei publicități“. O femee, oricum ar fi ta, dacă este încă tînără, găsește repede protectori. Pe cînd Cora a primit 103 răspun­suri, Radu nu a primit decit 49. Dintre aceste 49 de răspunsuri, 10 cereau să mai corespondeze încă prin poste­ restante ; 25 dădeau adresa invi­­tînd pe Radu să se prezinte acasă; 10 dădeau întîlniri la diferite cofetării, una fixa intîlnirea în fața Băncei Naționale, și în sfîrșit una dedea întilnire lui Radu într’o... trăsură. Să vă spun drept, de cea cu trăsura îmî pare râu ca sint ne­voit să-i public scrisoarea in ziar, ea era aceea care luase , mai in serios rolul „Micei publicități“. Casele de „rendez-vous“ Aproape jumătate din scrisorile ce indicau locuința corespondenței, dedeau întîlnire în diferite case de rendez-vous. Unele adrese sunt cunoscute de toți bucureștenii, altele se bucură de o mai mică celebritate și a trebuit să le des­copăr în urmă. Scrisorile provenite din asemenea surse erau scurte, și dovedeau că acelea cari le scrisese nu erau la prima lor întîlnire. Astfel: „Cine se aseamănă se adună. Multe puncte de vedere, și mai ales curiozi­tatea mă împinge să­ țî scriu. Vino deci în strada..... la d-na....“ Toate aproape erau scrise pe tonul de mai sus. Primul pas Lila !... N’am­ putut să aflu cine se ascunde sub acest pseudonim. Judecind însă după scrisoarea ce a trimes Corei, biata Lila făcea pentru prima oară cu­noștință cu „Mica publicitate"." „Ca și d-v. am fost nenorocită, scrie Lila, și azi sunt fără nici un sprijin. Răspundeți-mi tot poste­ restante, dacă doriți cunoștința mea. Dacă însă pu­­blicațiunea a fost o glumă, care se face prin jurnale, vă rog, fiți bun și nu cău­tați să-mi faceți vreun râu“. Rețeaua pe cap O doamnă din Giurgiu a scris urmă­toarele : „... și ea fiind nenorocită în căsnicia mea, ași dori pe un domn serios; ce să fac însă, regret foarte mult că nu sunt în Capitală. „Poate găsiți vreun mijloc să vin a­­colo; răspundeți-mi pe adresa...“ Bine­înțeles că Radu n’a răspuns u­­nei asemenea propuneri. O funcționară „Citind anunțul d-tale, scrie o altă doamnă, îți răspund că doresc o aseme­nea cunoștință. Am fost funcționară, sunt străină de localitate, unde am venit ca să ocup ceva. In cazul cînd dispuneți de a-mi da un modest ajutor, pînă la ocuparea unui serviciu...“. Radu voia o consolare mai lungă, nu cu termen, cu toate acestea a cercetat și a dovedit, că tinăra funcționară înergea cu pași grăbiți spre al patru­­zecilea an al existenței sale, că era groasă și ciupită de vărsat... Br !... La cofetărie „Vineri seara, orele 7, la cofetăria.... Mă vei recunoaște după o crisantemă ce vom­­ ține în mînă și după batista mea albastră“. Am venit cu vreun sfert de oră mai tîrziu la întîlnire. Necunoscuta mea era nerăbdătoare, crisantema era pe jumătate distrusă, iar batista cea albastră mototolită cu totul. — D-na Violeta ? întrebai eu: — Domnul Radu ?.... Da !.... Cu­noștința era făcută. Mă așezai deci pe scaun. Nu mă așteptam să văd o frumusețe, dar nici la o așa urîțenie nu mă aștep­tam, înaltă, slabă, cu un gît imens, cu un nas.... — Propunerea d-tale a serioasă, nu e așa ? mă întrebă ea, cu un fel de ne­liniște — Foarte serioasă. Fără să o întreb ceva, începu să-mi povestească întreaga ei viață, o lamen­tabilă poveste, în care era vorba de zeci de mii de lei pierduți, de un băr­bat care avea toate visurile, de visurile ei de fată, de speranțele ei de văduvă neconsolată. Vorbea cu o volubilitate de nedescris, pe cînd ert... victima, as­cultam resemnat, aprinzindu-mi mereu la țigări. Ca să nu-1 iau toate speranțele i-am fixat o întîlnire, unde să putem vorbi mai liniștiți. Biata Violeta, ce deziluzie pe ea, daca îi vor cădea sub ochi a­­ceste rinduri. * In numărul de mîini vom­ continua cu scrisorile primite de la doamne. Victor Anestin Mișcarea în magistratură Pe ziua de 25 Octombrie s’a făcut următoarea mișcare in magistratura a­­movibilă: D. I. Anghelescu, jud. de­ pace la R.-Vilcea, e numit jud. de instrucție la trib. Ialomița. D. Titu­ Griboviceanu, jud. ocol. I Pitești, permutat la ocol. R.-Vilcea, în locul d-lui I. C. Anghelescu. D. G. G. Drăgănescu, ajutor de jud. la ocol. I Pitești, înaintat judecător la același ocol. D M. Mamulea s’a numit ajutor de judecător la ocol. I. Pitești. D. Lazăr Theodorescu, procuror la trib. Iași, e numit jud. la ocol. Moi­­nești (Bacău), în locul d-lui I. Popovici. D. Mih. Haralamb, supleant la trib. Iași, înaintat procuror la acelaș tribu» nat. D. Alfred Vinciet, supleant trib. Ro­man, a fost permutat la trib. Iași. D Eugeniu Petit, substitut la trib. Vasluiu, este numit supleant la trib. Roman. D. Nicu Ciurea, numit substitut la trib. Vasluiu. D. G. Giurescu, ajutor de judecător la ocolul Huși, numit substitut la ocolul Suceava. D. I. Angelachi, substitut la tribuna­lul Suceava, a fost numit ajutor de ju­decător la ocolul Focșani în locul d-lui Ralle, numit portărel la trib. Fălsu­z. D. P. Nedeschii, portărel la tribuna­lul Fălcu­t, numit ajutor de judecător la ocolul Huși. D. D. Vlădescu, ajutor de judecător la ocolul Podgori-Muscel, a fost numit substitut la trib. Vlașcă. D. Gr. Poeniceanu, numit ajutor de judecător la ocolul Podgori-Muscel. D Cărnii Segu­ceanu, substitut la trib. R.-Sărat, inaintat judecător la o­­colul Mărgineni (R.-Sărat). D. Angh­el Doierulescu, jud. la ocol Mărgineni, mutat la ocolul Zimnica. D. Al. I. Rădulescu, ajutor da jude­cător la ocolul R.-Sărat, numit substi­tut la trib. R.-Sărat. D. Irimia Grigoriu a fost numit a­­jutor de judecător la ocolul R.-Sărat. D. N. Apostoleanu, gra­fior la ocolul 2 Brăila, numit ajutor de grefier la trib. Brăila. D. O. G. Popescu a fost numit aju­tor de grefier la Curtea de apel din București. D. Mincu Constantinescu a fost nu­mit ajutor de grefier la trib. Craiova. Ioni ministru ele instrucție publică „Monitorul Oficial“ de erî publică următorul decret prin care d. C. G. Dissescu este numit ministru al instruc­­țiunei­: Președinția consiliului de miniștri CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu­ și voința națională, rege al Romîniei, La toți de față și viitori, sănătate . Văzînd demisiunea ce ne-a înfățișat d. M. Vlădescu, ministrul nostru secre­tar de stat la departamentul cultelor și instrucțiune!, Am decretat și decretăm : Art. 1. Această demisiune este pri­mită de noi. Art. II. D. Const. G. Dissescu este numit ministru al nostru secretar ci­­stat la departamentul cultelor și in­strucțiune­. Art. III. Președintele consiliului nos­tru de miniștri este însărcinat cu exe­cutarea acestui decret. Dat în București, la 24 Octombrie 1906. CAROL Președintele consiliului de miniștri, G. Gr. Cantacuzino. No. 3.626 C­uresul lii îlHrnî unit împăcarea celor doua tabere Tocmai cînd dușmănia dintre cele două tabere ale funcționarilor comer­ciali părea mai mare, cind eram ame­nințați să avem în aceeași zi două con­grese ale funcționarilor comerciali, iată că se împacă, spre marea surprindere, dar și spre marea bucurie a tuturor acelora, cari simpatizează pe funcțio­narii comerciali. Această frumoasă operă este a d-lui Petre Sfetescu, prefectul județului Il­fov, care a chiemat la domiciliul d-sale pe capii ambelor societăți, și i-a con­vins, că scopul congresului nu poate fi ajuns, decît numai dacă vor fi toți uniți. Peste citeva minute pacea era făcută; vestea se răspîndi în toate cer­curile lor; membrii celor două societăți rivale fraternizau între ei. Cele două comitete pînă la o nouă a­­legere s’au contopit. D. Petre Sfetescu va prezida congresul, ajutat de cei doi președinți ai fostelor societăți. Punctele ce se vor discuta în congres vor fi luate din programele ambelor so­cietăți. „Adevĕrul“ va publica o interesantă dare de seamă cu privire la acest con­gres.— V. I. Orele 7.40 dim. Primirea delega­­țiunilor din provincie în gara din Nord de către o comisiune compusă de 150 me­mbri societari cu drapelul și muzica militară. II. Orele 8 dim., pornirea din gara de Nord în­corpore la biserica Sfintul Gheorghe nou. III. Orele 9 1I4 dim. botezul nou­lui drapel de către d. Petre Stetescu prefectul jud. Ilfov. Serviciul divin se va­ oficia de archie­­retul Nifon Ploeșteanu Vicarul Mi­tropoliei. IV. Orele 9 jum. dim. nașul predă noul drapel președintelui societății Cuvîntările și răspunsul președintelui V. Orele 9 3[4 plecarea de la bise­rică la sala congresului cu drapelu­l muzica militară , parcurgînd strada Lipscani, calea Victoriei și bulevardul Elisabeta. VII. Dezbaterile asupra : 1) Repauzul zilei întregi de Dumi­nică. 2) Taxa de 5 la sută asupra sala­riului. DIMINEAȚA JJ Astăzi a apărut Viata literara“ j Ho. 44 sub conducerea d lor G. Coșbuc și Ion Gorun, cu Următorul bogat și intere­sant sumar : Plecarea d-lui Iorga de la „Sămănăto­­rul“, de 11. Cheudi; Furtună (poezie), de M. Codreanu; „Al treilea“, de Va­sile Pop; Contemplare (poezie), de Di­mitrie Nanu; Capul de mort (continu­are), de Gh. Silvan ; Piramida (poezie), de Andrei Naum; Cronica muzicala, de B. Lăutarul; De prea de mult, de V. Demetrius; Polemica măruntă, de Al. Cazabau; Informațiuni literare și artis­­tice.—­* Bibliografie. — 10 bani în toată țara — 3) Recunoașterea societății ca per­soană morală. VIII. Orele 12 jura. moțiunea con­gresului și închiderea lui. IX. Orele 12 jumătate masa con­­gresiștilor. ■ £. Ora 3—8 p. m. vizitarea Expozi­ției în corpore. P. S. Intrarea în congres este permisă numai persoanelor cari se­­ vor legitima cu cartea nominală de congresist. Pentru vizitarea Expoziției se vor îm­părți în congres bilete societăței gra­tuite. Ultime informații .In cursul săptămânei viitoare se va ține un consiliu de miniștrii în care se va discuta asupra proectelor de lege ce vor fi anunțate prin mesagiul regal cu care se va deschide sesiunea parlamentului.­­ Astă­zi fiind sărbătoare, se pre­vede o mare aglomerație la „Cine­­matograful vorbitor“ dda Expoziție, care a devenit distracția favorită a publicului bucureștean. Cu acest prilej se va presenta o serie de tablouri noul, din cele mai frumoase. @ La ministerul de instrucție nî s’a des­­mințit eri știrea, că­ci dr. Leon, inspec­torul genera­l al învăță­nîntului particular, ar fi demisionat motivat. Nu există nici o demisiune fie simplă, fie motivată, a d-ru­ul Leon. © Regele a conferit d-lui M. Vlădescu, fost ministru al instrucțiunei, marele cordon al ordinului ’„Steaua Romîniei ® La direcția sanitară din ministerul de războiu­, se întocmesc tab­ourile de me­dicii sublocotenenți cari au împlinit i­n an în aeral grad și cari, conform legei, trebuesc să fie înaintați la gradul de medic-locot­en­en­t înaintările se vor face o parte pe ziua de 30 Noembrie și cealaltă pe ziua de 1 Aprilie.­­Biroul de contencus și informațiunî al ziarului „Adevărul“ pus sub direc­țiunea d-lui L. Voine­a, licențiat in drept, se însărcinează cu rezolvarea ori­cărei afaceri judiciare, administrative sau­ fi­nanciare, precum și cu procurarea ori­­care­ informațiuni prin personalul său complect și specul de care dispune. Publicul d­e toată țara se poate a­­dresa acestui birou cu încrederea cea mai deplină de a fi sau­ fa­ut. Pentru simple informa­țiune taxa bi­roului este de lei 3 și 15 le»uî, e mi ce trebue trimisă odată cu cererea, prin mandat sau­ mărci poștale, la adresa bi­roului . București, strada Sărindar 11. © înscrierea in socii­tate­a „îndrumarea idealistă“ a funcționarilor de birou sa primește în ședințele soc­etăței. " Luni seara s'au "reînceput cursuri • școalei industriala a „Bursei Muzicei“. Solemnitatea la care a asistat foarte multă lume, a avut loc sub președinți­a d-lui B. M. Missir, care a pronunțat un important discurs relativ la necesitatea cul uze­i im­periașilor. Au­ mai vorbit d. Marin A­exandrescu directorul școalei și d. inginer P. N. Panaitescu.­­ Un grup de patroni bărbieri-coafori a lansat un apel către toți patronii băr­­bieri-coafori prin care îl inv­tă la o mare întrunire publică în localul „Bâr­­sei-Muncel“, astă seară la orele 8. © Situațiunea veniturilor comunei Bucu­rești la 30 Septembre a. c„ a fost de 5.972 749 lei 95 bani, cu un plus de lei 92.482 bani 44 față de semestrul cores­punzător al anului trecut, cînd încasările au fost de 5.880.267 lei 51 bani, iar e­­valuarile budgetare, pe semestrul anului curent, au fost de 5.309.7L lei 09 bani. @La laboratorul comunal din Capitală, în decursul trimestrului Iulie-Septembre a. c., s’au făcut 11 expertize higienice și teh­nici în secțiunea hidrochimică, 37 în secțiunea recoltătoare și 28 expertize în secțiunea alimentară a acestui labo­rator de chimie și bacteriologie.­­ Astăzi fiind sărbătoare legală, autori­tățile nu vor funcționa.­­ Serbarea de înfrățire romîno-italiană, care urma să ‘aibă loc Duminică 29 curent, s’a amînat pentru primele zile ale lunii Noembrie, din pricina absen­ței din țară a d-lui Benedetto de Luca, unul din organizatorii acestei ser­­­­bărî. FOIȚA ZIARULUI „DIMINEAȚA“ — 30 Din ffința a­­fișării de V. SCÎNTEI ISTORICUL PUȘCĂRIEI din alte vremuri.— Gropile­­ smdiților.— Grigore Ghica Vodă și Mih­ai Sturdzn Vodă.— Topografia încisurei — Celulele și Gherla.— Pardiclisul.— Starea Mucenică.— Hrana deținuților.— Apa—. Iluminatul și încălzitul.— Munca condamnaților.— In­strucția—: Starea religioasă și morală.— Populația.— Babele.— Așternutul și îmbrăcămintea.— Trans­ferări.— Albumul hoților.— Bandiții cele­bri.— Evenimente. Pe lingă că se hräneau, aproape numai din mila trecătorilor, osîndi­­ților li se orînduiau cela mai sălba­tice cazne. Legați în curmeie, stri­viți in butuci, încătușați în lanțuri, arși cu fiare înroșite la foc, carnea trupului ciopîrțită și schilodiți în bătăi—astfel era soarta nenorociților cu care apoi cruzimea călăului muia in sînge paginile din istoria secole­lor trecute. Bătrînii orașului Iași știu să po­vestească puține despre închisorile din Capitala Moldovei. Unii cred a fi auzit de la părinții lor că a fost o închisoare, în subteranele din fața actualului „Palat Administrativ“ și cari serveau atît pentru condamna­ții obștei, cît și pentru cei ai oastei. Alții pretind că au­ auzit păstrîn­­du-se ca povestire din bătrîni, des­pre o pușcărie strașnică ce-ar fi fost la Beilic, unde nefericitul Ghi­ca Vodă, a căzut jertfa intrigei și lăcomiei turcești. In fine alții susțin, iarăși din auzite, că au fost cindva niște tainițe în formă de grop! zi­dite, în curtea bisericei Treî-Sveti­­tele și de unda se pomeneau osîn­­diți­, trimiși să tae droburi de sare prin ocnele Moldovei. Totul pare însă că se pierde în ceața legendelor. Pină la 1892, au existat la Iași două gropi pentru cei condamnați pentru vini ușoare, una numită groapa lui Urzică și a doua, groapa Săratei și despre cari vorbesc mai pe larg în altă parte. Despre închisoarea ce se vede azi la Iași, în str. Păcurari, se știe că clădirea a fost cumpărată de stat, în anul 1830, de la boierul ve­lit Cananău. Așe­zămîntul acesta, era poreclit multă vreme, în elen­dere „hotelul lui Cananau“. Clădirea avea 10 odăi în catul de sus, servind pentru Curtea cri­minală, de­ atunci și 9 odăi, în catul de jos, putind adăposti 80­—100 de indivizi.. Mai mult de 20 de ani, închisoa­rea a rămas, restrinsă la vechiul i­­mobil, ori cît de mare ar fi fost nu­mărul arestanților ce mișunau în etajul de jos al „hotelului Cana­nau“. Grigore Ghica Vodă a dat do­vadă de cea dinai­­milă, față de ne­norociții, certați de justiția Iașilor, intr­oducînd sistemul celular mixt, printr’un nou­ trup de închisoare, în anul 1851. Partea aceasta a închisoarei se întrebuința la început numai pen­tru hoți­ vojnici de cai și de vite și pentru cei ce săvîrșeau delicte mai grele. Clădirea cuprindea 11 dormitoare, o odaie pentru gardianul de servi­cii­, două magazii pentru efectele deținuților și o galerie, toate în două cazuri. Subsolul clădire­, în­tunecos, și umed, a servit mult timp drept celulă, pentru condam­nați! recalcintranți. Clădirea aceasta, numită castelul hoților, are o curte spațioasă, ce se finește cu o poartă, ce desparte în­chisoarea da curtea administrației. Mai târziu, între anii 1851—1864 s’a clădit casele într’un cot pentru corpul de gardă, compuse dintr’un dormitor pentru soldați, o odaie pentru șeful gardei ; un arest pen­tru deținuții­ trecâtori; un salon pen­tru spital cu un gang și o magazie; o bucătărie și o spălătorie. Partea dindărăt a clădirei ce măr­ginea spitalul de corpul de gardă, fiind incendiată, a fost prefăcută la 1864, intr’o bae cu abur­ și duș, construindu-se în același timp un cazan stabil în spălătorie, de unde se distribuiau aburii. Baia nu mai funcționează astăzi. La 1848, sub domnia lui Mihai Sturza, administrația închisoare­ a fost mutată în catul de jos, dîn­­du-se încăperile de sus pentru lo­cuința armașului și personalului în­chisoare­. Tot în acest timp se pomenește ca o groază a lașului și ținuturilor Moldovei, țiganul Gavrilă Buzatu, cel de pe urmă călău, al căruia con­sacru aiurea cîte­va pagini, asupra singeroasei sale misiuni. * * * „Penitenciarul Central“ din Iaș! așa cum se vede azi, este clădit astfel: La intrare, în strada Păcu­rari,­ în stingă , casa portarului, ghe­reta no. 1 pentru santinele, bararca de lemne pentru fierăria închisoa­re­, clădirea corpului de gardă și spitalul cu grădina; în dreapta, drumul spre grajd, cu o­eșire în strada Florilor, grădina administra­ției, arestul femeilor și casă admi­nistrației, la intrarea căreia este o boltă spațioasă, ce servește ca vor­bitor în zilele cînd se permite vizi­tarea deținuților. Casa administrației cuprinde în cazul de sus : locuința directorului închisoarei și paraclisul penitencia­rului , iar în etajul de jos, două ganguri mari, în care sînt dulapu­rile, cu o parte din arhivă, cance­laria, o odaie pentru serviciul graj­durilor, o magazie întunecoasă în care se păstrează hainele particu­lare ale deținuților și închisoarea minorilor. Castelul hoților cuprinde în dreap­ta : arestul instrucției; în stînga , bucătăria, spălătoria și atelierul ; iar în fund clădirea cu dormitoarele, avînd o fațadă, paralel cu o poartă din­ dreptul gangului de la casa ad­ministrației. In trei părți, penitenciarul este înconjurat, de două rînduri de zid, spre strada Florilor și „Rîpa Gal­benă“ și de un singur zid, la fa­țada dinspre strada Păcurari. In cuprinsul celor două rînduri de zid sînt 9 gherete pentru santi­nelele gazdei, magazia cu efectele și uniformele deținuților, grajdul de cai și boi și o fîntînă cu apă să­rată. * * * A, Celulele.— De la 1851, cînd s’a clădit castelul hoților și pînă la 1902, recalcintranți, pedepsiți cu ce­lula, erau închiși în sub­solul cas­telului. Pe lângă că era un loc egrasios, lipsit de aer și lumină, sub­solul mai prezenta dezavantajul că cei pedepsiți trebuiau puși la loc, con­strucția avînd forma unei odă­ mari și fără despărțituri. Astfel celula în loc de a fi o penitență plictisitoare, devenea o petrecere, îndată ce erau mai mulți deținuți împreună. Deținuți­ mai periculoși, care tre­buiau ținuți la secret, sau pedepsiți pentru vre-o nedesciplină mare, se puneau într’o bașca întunecoasă, din gangul din fundul Casei admi­nistrației. La 1902 s’a clădit corpul de ce­lule, în număr de zece, ce se văd azi, in curtea închisoare! pentru minor!. (Va urma)

Next