Dimineaţa, noiembrie 1906 (Anul 3, nr. 984-1013)

1906-11-26 / nr. 1009

5 Bauii im­ituata farsa ANUL "nI.­1-No. IGGsî, 7 " PUBLICITATEA t COLCEDATA EXCLUSIV AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER & Co. BUCUREȘTI 18, Strada Karageorgevicl, 18 BANI Telefon 3/4 ( Pentru Capitală No. 14/10 IbL­ru) I provincie și Străinătate No. 13/40 ) Apare zilnic la ora 4 dimineața cu ultimele știri ale a op­tei x i'»n ■'■■H lin In ||^||||||lT^r^^^r^^T^rTmt^Wll^Tnllll^lllllll^lllr^Tf^^,ffl T•V1-^Tl^^T■ '~lwl^fr^-Tr1^T^^T^ílT^l,rrl^^l-Ti•rlTT~-n^—wriir'i'ii i i'1 ■mniriiii irif enormii miliții»...îmi»■ihmÜm Ultima oră telegrafică Prin FIU SPECIAL de la corespo­M­enții noștri din­­ LONDRA, PARIS, BERLIN, VIENA ȘI BUDAPESTI din Camera ungară Prelungirea ședințelor. — Continu­area dezbaterei budgetului agriculturei Budapesta, 24 Noembrie. — La des­chiderea ședinței de azi deputatul H n­­taller a făcut propunerea ca ședințele să­ se prelungească cu este o oră ca să se poată astfel dispune de timpul ne­cesar pentru desbaterea budgetului. Camera decide ca asupra acestei pro­puneri să se discute în proprima ședință. Se trece apoi la dezbaterea budgetu­lui ministerului agriculture). Deputatul Nagy vorbește despre me­ritele ce și le-a ciștigat guvernul prin regenerarea viilor. Deputatul Ludovic Tollany atrage atențiunea pericolului ce amenință din partea rasei galbene. Strigăte : Și pericolul negru-galben!? M­­nistrul agricultural Darangi luînd cuvîntul spune că va lua sub adminis­trația statului pădurile seculare. Plîngerile, pe cari le-a adus ori de­putatul naționalist dr. St. C. Popp, vor fi cercetate de către o comisiune. Din punctul de vedere social, accen­­tuiază ministrul, este de mare impor­tanță. aducerea lucrătorilor din străi­nătate. Prin urcarea forțată a plăților se va provoca scumperea. In legătură cu a­­ceasta stă chestiunea emigratei, cu care se ocupă guvernul. Că guvernul nu procedează în mod neuman cu greviștii, dovedește faptul că din 14491 greviști au fost condam­nați numai 935. Guvernul, care apără constituția, este obligat să evite tulbu­­rarea ordinei de către agitatori­. Deputatul Gyarmati­ vorbește despre polit­ca funestă a Cur­iei, începind cu Leopold I până în ziua de azi. Ora­torul vorbește două ore și un sfert și își termină discursul numai la provo­carea președintelui pentru a se putea ridica ședința. Situația eiitică din Marne Paris, 24 Noembrie. — O tele­gramă sosită din Tanger anunță că tulburările din provincia Eikar con­tinuă cu strășnicie. Ele se întind pînă la țărmul mărci. Sinuciderea unui ziarist Ja Viena, 24 Noembrie.— Aseară la orele 10 un tînar bine îmbrăcat s’a împușcat la poarta Michael. Transportat la spital el a decla­rat că se numește Joseph Pelz și că este ziarist. El a sosit era din Pardubit și s’a sinucis pentru că nu își putuse găsi de lucru. Lucrători japonezi găiiiți și goniți de americani Londra. 24 Noembrie.­ După­ o telegramă sosită din New­ York locui­torii din orașul Alder au atacat pe lucrătorii japonezi pe cari i-au bă­tut pînă la sîngoi. Populația agitată a gonit apoi pe lucrători din oraș. Ambasada japoneza a intervenit pe lîngă guvernul american, cerînd măsuri de urgență. Regele Ienelik pe moarte /Roma, 24 Noembrie.— Cu toate dezmințirile date, vestea că regele Menelik e pe moarte se confirmă. Regele Abisiniei a fost lovit de un atac de apoplexie și zace lipsit de cunoștință. Medicii nu mai dau nici o speranță de scăpare. Moartea medicului lui Pius I Paris, 24 Noembrie.— Profesorul La­poni, medicul de casă al lui Leo XIII și Pius X, a încetat din viață astăzi, in urma boalei de cancer la stomac de care suferea de mai mult timp și care in urmă s’a complicat cu o boală de inimă. Laponi moare în virată de 56 ani. Dispariția unui fabricant Hamburg, 24 Noembrie.­ Lumea comercială da aci este alarmată de fuga lui­­ Walter Pears, mare comer­­ciant și fabricant care acum cîteva zile a dispărut din Hamburg lăsind in urma sa mari datorii. Lucrătorii fabricei denunțaseră pe patronul lor că a lucrat cu carne stricată, care i-a fost înapoiată de către clienți. Walter Petits a fost dat judecății. Coquelin în fața împăratului Wilhelm Paris, 24 Noembrie. — Coquelin, celebrul artist francez, a fost invitat să se producă în fața împăratului Germaniei. In urma reprezentației împăratul Wilhelm l-a invitat la castelul din Donnersmark unde a luat parte timp de cîteva zile la vînătoarea mo­­narh­ului, jucînd și în fiecare seară în fața lui. Cu această ocazie împăratul a a­­vut prilejul să aprecieze valoarea marelui artist francez, rămînînd perfect satisfăcut de puterea artei sale. Starea sănătatea șahului Persist­ Londra, 24 Noembrie.— Față de știrile sosite din Teheran prin Paris cu privire la sănătatea șahului, „Daily Telegraph“, află de la primul secretar al ambasadei persane din Londra că starea sănătătea șahului nu este de loc neliniștitoare. Ultime­le telegrame sosite din Teheran la ambasada persană din Londra spun că șahul este comple­t restabilit și în afară de orice pericol. Dacă în boala lui ar interveni o schimbare îngrijorătoare, ambasada ar fi imediat încunoștiințată. In urma știrilor extrem de alar­mante care circula în Europa secre­tarul ambasadei persane din Lon­dra a telegrafiat din nou la Teheran cerînd informații asupra boalii șa­hului; n’a primit însă nici un răs­puns. Șahul Persist ps moarte Paris, 24 Noembrie.—După o te­legramă sosită din Teheran starea sănătăței șahului e extrem de gravă. ’ Moartea lui se așteaptă dintr’un moment într’altul. Starea săstlăței șah­ului ame» K­oraia Göttingen, 24 Noembrie.—Profe­sorul Danisch care a fost chemat de către șah­ul Persiei la Teheran, anunță de acolo că starea sănătăței șah­ului se poate considera îmbu­nătățită, și că îndreptățește speranța unei complecte însănătoșiri. Praga, 24 Noembrie.—O știre sosită din Pardubit (Galiția) anunță că al­altă era dimineața, calul prințului Otto Windisgraets alunecînd a căzut. Prințul ajuns sub picioarele calului s-a ales cu cîteva răni și și-a rupt un picior. El a trebuit să fie trans­portat acasă cu trăsura. După a­­miază prințul a fost dus la castelul imperial din Lobkowits. Din Skupstțnă Belgrad, 24 Noembrie. — Skupș­­tina.—D. Pasici a dat, în ședință secretă, explicațiuni cu privire la modul cum s’au întrebuințat sumele împrumutului. Opoziția a protestat contra ședin­ței secrete în care vede o manoperă pregătită dinainte de guvern și a­­dusă la îndeplinire de vi­­e preșe­­dintele Adunărei. Președintele Skupș­­tinev a spus însă că dînsul a lipsit de la ședință din întîmplare și că prin urmare nu poate fi vorba de o asemenea acuzare. D. Pasici anunță că acordul co­mercial încheiat cu Bulgaria intră în vigoare cu începere dela 6 De­cembrie, cînd expiră contractul pro­vizoriu­. Din Reichstagul german Berlin, 24 Noembrie.—Reichstagul a adoptat în prima și a doua citire actul de la Argesiras. Secretarul de stat Thirs­­ky a justificat proectul. Răspunzînd la o chestiune cu privire la recenta notă franco-spaniolă, ministrul declară că singurul scop al Franței și al Spaniei este de a liniști populațiunea marocană. Germania nu are nici un motiv de a pune la îndoială demersul comun al Franței și Spaniei. Ambasadorul Germaniei în audi­ență la sultan Constantinopole, 24 Noembrie.­După selanlîc, sultanul a primit în audiență pe baronul Marschall de Bieberstein, ambasadorul Germaniei. Sultanul arată foarte bine la față. Conflict între marinari și o societate de navigație Milano, 24 Noembrie.­Autorită­țile portului Genua au plecat în Roma pentru a insista pe lângă gu­vern să intervie pentru aplanarea conflictului ivit între societatea de navigație și marinari. Turburări studențești la Neapole Neapole, 24 Noembrie. — Ere au avut loc grave turburări studențești în fața universităței. Studenții au pătruns cu forța în localul universitaței după ce au bă­tut pe portar și au atacat pe pro­fesori, care au telefonat imediat ce­­rînd ajutorul poliției. In stradă au avut loc ciocniri în­tre trupe și studenți. Studenții au fost șarjați de ar­mată ; unul se află grav rănit. Ordinea nu a putut fi restabilită decit noaptea târziu. Amănunte asupra catastrofei de la Innen Witten, 24 Noembrie.—Prin rui­nele de pe locul sinistrei catastrofe s’a mai găsit un cadavru. Mai lipsesc încă 2 cadavre. Se crede că ele au fost îmbucă­­tățite și risipite de groaznica explo­zie. In pădurea din apropriere s’au găsit membre omenești. In­­ Isenstohau s’au făcut era nu­meroase arestări și percheziții. Fabrica Handk­e este înconjurată de soldați. Cauza acestei ocupări nu se cunoaște, deoarece telefonul este supraveghiat și ori­ce comunicare interzisă. Note în chestia acțiunei franco­­spaniole în Maroe Viena, 24 Noembrie. —Ziarul „Poli­tische Gorespond­enz“ spune că amba­sadorii Franței și Spaniei au remis in ziua de 5 Decembrie st. n. ministeru­lui afacerilor străine noto identice în chestiunea acțiunoi f­ranco-spaniole în Maroc. Divorțul principesei de Itmienegru Petersburg, 24 Noembrie.—Divorțul ducelui Gheorghe de Leuchtenberg cu ducesa Anastasia, născută principesă de Muntenegru, a fost pronunțat. Convenția comercială turco­­bulgară Const­antinopol. 24 Noembrie.—Con­­vențiunea comercială turco-bulgară a fost parafată de Turcia. Chestiunea datoriei publi­ce a Porței Constantinopole, 24 Noembrie.—S’a st ivit dificultăți in tranșarea chestiunei datoriei publice a forței. Erî s’a ținut o conferință care a durat trei ore, dar fără rezultat. Greva echipagiilor de pe transatlantice Genua, 24 Noembrie. — Echipagiile cîtorva transatlantice punîndu-sa în grevă­­ serviciile poștale și de cabotagiu­ continuind însă regulat), întrunirea fe­­derațiunea armatorilor a hotărît dezar­marea provizorie a vaselor ce nu fac și poșta. Era un singur vas a fost dezarmat. Știri din Neapole, Livorno și alte porturi nu semnalează nici o întreru­pere a serviciului. Soarta copiilor arh­iducelui Budapesta. 24 Noembrie.­ Arh­i­­ducele Otto, care a murit acum cîte­va săptămîni, a scris înainte de moarte două scrisori, una unchiului sau­ împăratul Frans Josef și alta fratelui său Frans Ferdinand suc­cesorul tronului. In aceste scrisori arh­iducele arăta că a avut timp de ani îndelungați relații cu o domni­șoară Robinson, cîntăreață la un teatru vienez, și că lasă în urma sa doi copii nelegitimi a căror soartă o încredințează în mîinile împăratului și succesorului tronului, el neputin­­du-le da nici un ajutor. Franz Ferdinand a refuzat să îm­plinească ultima rugăminte a dece­datului arh­iduce, împăratul însă, a comunicat admi­nistratorului averei sale private, ba­ronul Chemtek, ca să depue pentru orfani suma de 200000 coroane. Adoptarea budgetului de războiu­ al Ungariei Budapesta, 24 Noembrie.—Com­i­­siunea armatei din Delegațiunea un­gară, a adoptat totalul­­ budgetului­­­ăsboiului precum și creditele ex­­tra­ordinare pentru răsboi. Socialiștii ruși și francezi con­tra împrumutului rus Paris, 24 Noembrie.—Grupul so­cialist din parlamentul francez, după ce a primit delegațiunea or­­ganizațiunilor socialiste ruse care a atras atențiunea sa asupra necesi­tății de a se opune la emiterea unui nou împrumut rus pe piața franceză, a hotărît în unanimitate să adreseze o interpelare guvernului în această chestiune. Moartea lui Ducommun Beria, 24 Noembrie.—D. En­o Du­­commun, șeful biroului internațional pentru pace, a murit. Budgetul principatului bulgar Sofia, 24 Noembrie.—Sobrania a votat pînă acum budgetele parțiale ale departamentelor de justiție, de interne și externe. Budgetul gene­ral va fi sporit cu 2 milioane, adică în loc de 118 milioane va fi de 120 milioane. Lucrători agricoli chinezi în Germania Berlin, 24 Noembrie.—întrunirea plenară a Camerei agricole din Prusia vestică a redactat următoa­rea rezoluție : Aducerea chinezilor ca lucrători agricoli este foarte regretabilă din punct de vedere național, dar va fi inevitabilă cît timp nu se va împie­deca prin măsuri serioase emigra­rea lucrătorilor din țară. Întărirea armatei japoneze Londra, 24 Noembrie.—­­Times“ anunță din Tokio: Guvernul japonez plănuește o pu­ternică intăr­ire a armatei pe timpul de pace. Armata activă japoneză va număra de aci înainte 750 mii sol­dați, așa ca nimeni să nu mai poa­tă îndrăzni a ataca Japonia. neînțelegerile dintre Rusia și Japonia.—Japonezii și Chi­nezii se înarmează Berlin, 24 Noembrie. — Din Pe­tersburg i se telegrafiază ziarului „Vosische Zeitung“ . Intre Rusia și­­ Japonia se urmea­ză de mult timp tratative pentru în­cheierea unei convenții comerciale. In timpul din urmă s’au ivit obstacole din cauza pretențiilor exagerate ale Japoniei. Greutatea principală s’a ivit în chestia Crucei roșii rusești și a pes­cuitului, Japonia cerînd dreptul de a pescui în apele rusești. Japonezii sunt foarte agresivi. Ei persistă în hotărîrea lor de a nu înapoia obiec­tele particulare și­ ale Grucei roșii luate ca pradă la asediarea Port- Arthurului. Din Asia răsăriteană sosesc știri despre înarmarea japonezilor și chi­nezilor. Inmormîntarea principelui Ca­rol de Baden Karlsruhe, 24 Noembrie.—Inmormîn­­tarea principelui Carol de Baden s’a făcut azi înaintea prînzului. Reconstruirea orașului Valpa­raiso Santiago, 24 Noembrie.—Legea pen­tru reconstruirea și înfrumusețarea ora­șului Valparaiso a fost promulgată. S-a autorizat un împrumut de 1.000.000 lire sterline. Revoluție în statu­l Equator Quito (Equator), 24 Noembrie.­­ O revoluțiune a izbucnit în împrejurimile orașului Cuenca Azagues, sub conduce­rea colonelilor Vega și Gonzalo Cor­­dava. Pre­ședintele republicei Equator, Alfaro, crezind că poate evita revolu­­țiunea, reconstituise ministerul. tură cu furnisorul sau, dar nu s’au păstrat copii după scrisori. Litwal pretextează ca n’a putut aduce cerealele din cauză că reaua stare a drumurilor a împiedecat transportarea lor la gară. împăcarea lucrătorilor de la fa­brica Poznansky Lodz. 24 Noembrie.—Lucrătorii fa­bricei Poznansky au primit condițiu­­nile administrațiunii. Fabrica nu se va închide prin urmare. Petersburg, 24 Noembrie.—„Agenția Westin­k“ spune că împăratul a primit în audiență pe contele Witte cu oca­­ziunea înapoierei sale din străinătate. Procesul ziarului «Basarabia» Chișinău, 24 Noembrie. — Cunos­cutul­ naționalist basarabean, avoca­tul Gavriliță, redactorul ziarului „Ba­sarabia“ a fost dat judecăței de că­tre autoritatea rusă, pentru articolul publicat cu un număr antecedent sub titlul: „Liga țăranilor și stăpînirea”. El a fost învinuit că voește să răs­coale țărănimea în­potriva stăpînirei și ca atare condamnat la o lună în­chisoare și 100 ruble amendă• Serdictul în procesul Ciuenin Sevastopol, 24 Noembrie.— Con­siliul de războifi a achitat pe unul din omorîtorii lui Ciuenin, iar cei­lalți doi, au fost condamnați la muncă silnică pe viață. Imprăștiarea unei întruniri; 40 persoane arestate Lodz, 24 Noembrie. — Poliția a îm­prăștiat o întrunire de lucrători organi­zată intr'o fabrică, fără voia autorități­lor. S’au confiscat revolvere și­­ procla­mări. S’au făcut 40 de arestări. Cauza neprezentărei lui Witte la țar Petersburg, 24 Noembrie. —­ Contrar zvonurilor răspîndite în presa străină și rusă, Agenția Westnik afirmă că con­tele Witte nu s’a prezentat încă țaru­lui numai pentru că a fost bolnav. Accidentul unui prinț Otto Contele Uite la țar Evenimentele din Rusia O nouă de fraudare de fDODOO ruble Berlin, 24 Noembrie. — „Lokal­anzeiger“ anunță din Petersburg că ministrul de interne a descoperit o nouă defraudare “care se ridică la 100.000 de ruble. Suma aceasta era destinată pentru pensionarii politici din guvernămîntul Arhanghelsk. Banii trebuiau să fie expediați la destinație încă de săptămîna tre­cută dar... au dispărut fără de ves­te. Autorul fraudei nu se cunoaște încă. Fostul guvernator al Minsk ului, Guriov a fost însărcinat cu anche­tarea acestei afaceri. In urma ordi­nului primului ministru Stolypin, Guriow a și plecat la Arhanghelsk. Fabrică închisă Lodz, 24 Noembrie. — Fabrica Posnnski a fost închisă fără termen. 7452 lucrători au fost concediați. Defraudare de 2 milioane ruble Petersburg, 24 Noembrie. — La administrația trenului Siberian s’a dat de urmele u­ei mari de fraudări care durează de 2 ani de zile. Suma defraudată s-ar urca la 2 milioane ruble. Ancheta în afacerea Gurko- Litwal Petersburg, 24 Noembrie.­Co­­m­isiunea însărcinată a ancheta afa­cerea Gurko-Litwal a constatat că Litwal primise 1 milion de ruble avans. Gurko era în directă legă­ Telegrame din țară CONSTANȚA, 24 Noembrie.— Colo­nelul Saegiu, însărcinat cu facerea an­chetei asupra nenorocirei de la mane­vrele militare dela capul Midia, unde 11 soldați și locotenentul Broșteanu, au pie­rit în valuri, terminînd cercetările aci, a plecat din localitate. La gară a fost condus de generalul Angelescu și alți ofițeri din garnizoană. Ancheta va fi continuată la Galați. U­rmeză amănunte. — Acum cîtva timp dispăruse din Caracal comerciantul Lecachis Ștefan, care făcuse excrocherii, apropiindu-șî peste 16 mii lei. Cerîndu-și urmărirea lui aci, [d. Durm șeful poliției, consta­­tînd că excrocul eșise cu cituva zile din țară prin punctul Constanța, îndreptîn­­du-se cu vapoarele S. M. R. spre Ale­xandria, a cerut telegrafic arestarea lui. Ștefan Lecachis a fost arestat la Cons­­tantinopol, în urma intervenției minis­trului nostru Papiniu. S’a cerut acum extrădarea excrocului fugar. __ Poliția a arestat pe Al. Teodo­r­escu, condamnat la un an închisoare, înaintîndu-i poliției Capitalei. Coresp Drepturile dobrogenilor — Interview cu fl. O. Pariano — D. O. Pariano, fost prefect de Constanța, unul dintre cei mai în­flăcărați luptători pentru acordarea drepturilor politice la dobrogeni, se află de două zile în Capitală. Am profitat de această ocaziune spre a-­ afla părerile asupra faptu­lui că mesagiul tronului a omis a­­nunțarea mult doritei reforme pen­tru dobrogeni. D. Pariano, ne-a dat următoarele răspunsuri: — Mărturisesc că e un bine pen­tru noi, romînîî din Dobrogea, că guvernul n’a anunțat încă parlamen­tului proectul pentru acordarea drep­turilor politice locuitorilor din acea provincie. S ar părea ciudat că spun lucrul acesta eu, care mă consider drept unul dintre ce mai călduroși solicitatori ai reformei politice pen­tru Dobrogea. „Am însă această credință, pen­tru că de s’ar fi adus acum legea înaintea parlamentului, ea ar fi fost nestudiată și periculoasă. „Căci înainte de a se depune le­gea în parlament, trebue să se știe cari dintre locuitorii Dobrogei se cuvine să fie încetățeniți și cari nu. Aceasta, pentru faptul că dela a­­nexarea Dobrogei a fost o adevă­­rată­ invazie de străini în această provincie, și cea mai mare parte dintre ei au reușit să se înscrie în listele electorale. „Pe aceștia nu-i putem recunoaște drept cetățeni și de aceea trebue să se facă o foarte minuțioasă se­­lecțiune. „Operațiunea aceasta se va face de către o comisiune specială, nu­mită de guvern și compusă din 5 persoane : trei dobrogeni cari cunosc Dum­ixixvjo. jiu M­oembrie 1906 DIRECTOR CONST. MINLE ABONAMENTE cu premii Un an : Lei 20 6 luni « » » * « jj *1*1­3 luni • * • • « *iț. 6 BANI IMwrourile ziarului str. Sărindar 11 bine situația din această provinciei și doi magistrați inamovibili. Comi­­siunea aceasta va merge în fiecare comună din Dobrogea și va stabili, pe baza cercetărilor ce va face, lista vii­torilor cetățeni. „Trebue să știi, a continuat d. Pa­riano, că procedarea aceasta am in­dicat-o eu încă de anul trecut cînd eram în comisiunea care a studiat chestia Dobrogei. Regret că nu s’a început de atunci să se lucreze, căci de s’ar fi numit atunci comisiunea ce se va numi peste cîte­va zile, azi s’ar putea prezenta parlamen­tului reforma pentru Dobrogea stu­diată după cum se cuvine. „Operațiunea ce e necesară a se face și care se va face, va dura cel puțin cinci luni,—deci nu va fi cu putință ca reforma să se aducă în discuția parlamentului în actuala sesiune, iar pînă la viitoarea sesiune se pot întîmpla multe... și toată lumea știe că liberalii sînt contra acordărei drepturilor politice la do­brogeni*.* După aceste prețioasa declara­­țiunî, am întrebat pe d. Pariano , ce impresie a produs printre do­brogeni faptul că guvernul a amînat propunerea reformei ce se așteaptă? D-sa mi-a răspuns : — Ști că la Constanța s’a ținut o întrunire și s’a ales un nou co­mitet de acțiune pentru a lucra în vederea obținerea drepturilor poli­tice. Ei bine, major­itatea membrilor acelui comitet, cari sînt în vederile romînilor din Dobrogea, este de pă­rere să se înceapă o luptă energică pentru cucerirea drepturilor politice. „Eu mă voiu încerca să-l conving că nu mai e nevoe de agitație, dar toți romînii dobrogeni și-au făcut convingerea că trebue forțată nota, spre a se putea ajunge la rezultatul dorit.“* Am mulțumit călduros d-lui Pa­riano pentru prea importantele de­­clarațiuni ce mi-a făcut în chestia drepturilor dobrogenilor, pentru cari luptă cu o pasiune ce-i face onoare. O. Demetrescu Citit! în p§§­il‘9 n­ariie premii ale „DESMEȚEI“ Furtul de dosare de la tribunal — Dispariția și reapariția unui dosar Acum cîteva zile s’a semnalat la secția IV civilo-corecțională a tribuna­lului Ilfov, dispariția unui dosar, privi­tor la o afacere între un client și un a­­vocat din Capitală. Parchetul fiind sesizat, a însărcinat pe judecătorul de instrucție Negrea, cu cercetarea cazului. Fiind interogați toți funcționarii dela grefa și arh­iva secției a 4 a, nu s’a putut stabili autorul, care a făcut să dispară dosarul cu pricina. Era pe la ora 1 p. m. însă s’a dat paste dispărutul dosar, într’un loc, unde fusese căutat de mai multe persoane. Ancheta în această afacere continuă, intru­cît nu este pentru prima oară cînd dispar dosare dela arh­iva acestei secțiuni, apoi parchetul voește să sta­bilească cum, și de cine a fost făcut să reapară misteriosul dosar, de­oare­ce s-a căutat și răscolit întreaga ar­h­iva și­grefă cu ocazia dispariției lui. Agapa parlamentară Aseară a fost la hotel Boulevard a doua agapă parlamentară. Ca și la cea dintâia au participat 72 d­e­ deputați din majoritatea parlamentară. Iată numele participanților : Al. Bă­­dărău­, Virgil Arion, Barbu Păltineanu, Nestor Ginea, Toma Cămârășescu, dr. Toma Ionescu, M. Cantacuzino, Leon Ghica, N. Bibeacu, G. Răileanu, Gri­gora Cantacuzino, Ștefan Negruți, Sandu Rășcanu, Ioan Crupescu, C. Ciolac, N. Ghik­, Manea Christea, Ernest Paxi­­madi, G.­Petrovici, Sc. Lahovary, A. Darvary, Pascal Toncescu, Pantelimon Voiculescu, N. Gh­erghel, Pavel Gorgos, Prilogeanu, Emil Lahovary, N. Rio­sea­nuu, G. Popovici-Suceava, P. Parizianu, Anton Boțea, T. Silion,­­N. Lahovary, Radu Mandrea, dr. Rădulescu, Gr. Constantinescu, loan Dumitrescu­- Vîl­­cea, N. Oroveanu, C. Topîrdea, Cristea C. Cristea, loan P Lupu, Lascar Antoniu, dr. Gheorghiu, Al. Râșcanu, G. Șer­­ban, Gr. Buțureanu, Al. Prasa, C. Chi­­rilS, G. Isacescu, Tacit Cumorășescu, G. Nestor, St. Gheorghiu, loan Oro­veanu, Paul Negulescu, lancu Brătescu, M. Chintescu, V. Nădejde, Lascar Ro­­setti, Victor On­escu, N. Grigoriade, G. Străjescu, N. Ramnsi, dr. Cristodo­­rescu, I­. Niculescu, T. Crivăț, Aurel En­escu, Em. Buznea, Grigore Stoe­­nescu, G. Ghibănescu și Badea Han­gi Din ceî cari au participat la prima SÍ EHS -a» p _ «s _ și «M» beret! Hinne liii millioe tutsilor Vinzătorilorr si ch­iassarilor prima fassicsiîă din C­ASETĂ CU CAP DE MOR care ImpartA ^BATUN­ tntuișor eititorilor ut^trl agapă, s’au scuzat aseară d-nii C. Can­­tacuzino-Pașcanu, Pavel Brătășeanu, Radu Rădulescu, N. P. Guran, G. Ro­­bescu, M. Căprescu, Tiberiu Axente, O. Rădulescu-Vlașca, V. V. Cancicos, D. Stan, Ilariu Marian, N. Berha, dr. Ernest Juvara. * Ca noul aderenți au fost aseară d-ni: M. G. Cantacuzino, O. Popovici, Gr. Cantacuzino, Pascal Toncescu, N. Gher­­ghel și N. Lahovary. D. M. Papamihalopol s’a scuzat. Agapa a durat două ore. Nu s’a rostit nici un discurs și nu s’a ridicat nici un toast.—­G. Dem. Academia romîn­ă — Nevroza traumatică și acciden­tele muncei — Academia romînă a ținut ședință pu­blică era la orele 2 și, jumătate după amiaza. D. dr. G. Marinescu, profesor uni­versitar, a făcut o interesantă comuni­care cu privire la „nevroza traumatică și accidentele muncei“, spunind că încă din anul 1837, s’a observat că acciden­tele de drum de fier dau naștere la bolile nervoase. De abia în 1887, s’a constatat manifestarea fenomenelor de paralizie agitantă în urma zguduirilor pricinuite de catastrofe și alte accidente. Relevă cazuri studiate de d-sa personal și citează catastrofele de la Palota și Silistraru cum și pe cele de la Buște­­narî. Charcot, cel dint­in, a susținut că a­­ceastă nevroză e datorită nu atît leziu­nilor pricinuite de feluritele accidente, cît mai mult excitațiunilor și sugestiu­­nea care apasă asupra bolnavilor. D. dr. Marinescu spune că cel mai bun tratament e izolarea bolnavului căci ar fi barbar să-l mai lași a-și continua munca în momentul cînd e victima unui accident. Susține a se proecta o lege prin care atît muncitorii cit și patronii să fie asigurați reciproc în caz de ac­­cidente survenite din buncă. Citează exemple din legislațiile germană și franceză și indică mijloacele prin care s’ar putea ajunge mai isbînditor, la re­zultatul urmărit. Comunicarea se ridice la orele 3 jum. d. a. * L. I. Cadavrele din com­. Zorleni — Crimă sau nenorocire ? — Prefectura de Ilfov, a încunoștiințat parchetul respectiv, că în pădurea re­gală, la punctul numit Lupan, pendinte de comuna Zorleni (Ilfov), au fost gă­site în ziua de 16 Noembrie a. c. ca­davrele a doi tineri: unul de 19—20 ani celalt de 22—25 ani. După port și înfățișare cadavrele par a fi ale unor săteni. Nu s’a putut sta­bili identitatea celor două cadavre, nici proveniența lor în acea parte de loc. De asemenea nu se știe, d­acă la mijloc e vre­ o nenorocire sau crimă.—d. Ședința Camerei de comerț .Camera de comerț din Capitală a ți­nut ședință publică ori, la orele 5 d. a. S’au discutat următoarele chestiuni: tarifele vamale, taxa pe drojdia de vin, vînzarea luminărilor false, vicuria de la C. F. R., chestiunea măsurilor, circu­lația căruțelor și palatul Camerei de comerț. S’au fixat condițiunile de con­curs pentru executarea planului acestui palat. Ședința s’a ridicat la orele 6 și j­unătate d. a. ȘTIRILE NOPȚEI Furtul din fundătura Baicalu, — Individul Andrei Gheorghe din fundă­tura Baicului, a furat alaltă seară din săltarul unei mese, d-lui Gh. Petre, din aceeași curte, sum­a de 245 lei. Furtul a fost făptuit­ în lipsa de acasă a păgubașului. Pungașul a fost arestat în aceiași seară de către circumscripția 12-a polițienească. Arestarea umui presupus traficant fie minore.—D. Trestianu, comisarul­­șef al circumscripției gărei Filaret, a a­­restat alaltă seară — pe peronul gărei—­ pe turcul Meh­med Asan, din Tîrnovo (Bulgaria), care este bănuit că face tra­fic cu fete minore din Romînia. Se fac cercetări, de­oarece se crede, că este o întreagă asociație de aseme­nea indivizi, cari profesează acest mur­dar trafic. Vagabond arestat. — Era circum­scripția­ a 4-a a arestat pe băiatul Stan Nicolae din comuna Mărunțiși­ Dîmbo­vița, care a fost adus în Capitală de către tatăl său vitreg Ioan Croitoru, care l-a abandonat pe străzile Capi­talei. Diferite furturi. — Individa Paulina Constantinescu, servitoare în bulevar­dul Neatîrnărei 70, făptuind un furt —în sumă de 12 lei—în prejudiciul u­­nei alte servitoare din aceeași curte, a fost arestată de către circ. 31.­­ Circ. 34 a arestat pe individul Păun Gheorghe din st­rada Călăreți 10, bănuit a fi autorul furtului de la com­ar­­d­an­tul Năstase Popescu, din strada Radu-Vodă 37, fapt despre care am­ vorbit la timp". Alarma de astă noapte D. Moruzzi, prefectul poliției Capita­­lei, a făcut astă noapte o experiență­­care a avut un succes necontestat. La orele 2­­0 d-sa s’a postat în fața Palatului Nifon, strada Doamnei colț cu calea Victoriei și la orele 2.25 a înce­put a da semnale de alarma, spre a vede­a în cît timp vin sergenții de­­­­ruș, paznicii da noapte ai Capitalei. In 3—4 minute, cu ceasul în mînă, d. prefect a constatat spre a d-sale, satis­­facție, că au răspuns și i s'au prezen­tat 12 sergenți de noapte. La intervale mici, au început a sosi rînd pe rînd sergenți pină la numărul de 20. D. Prefect a felicitat pe sergenți r și i-a recompensat pe fiecare cu cite leu ; v — d—

Next