Dimineaţa, ianuarie 1907 (Anul 4, nr. 1042-1068)

1907-01-15 / nr. 1052

Luni 15 Ianuarie 19.0? K­SIS și ASTA­ZI: 14 (27) ianuarie 1907 CALENDAR Ortodox: Mart. Părinții uciși în Strai și Ruth. — O&tollo : Mart. Ioan Chrisostom: Ru­s&rHul soar«!»! 7,40 m­.— Apusul soarelui 5 Oii m. . TIMPU­L Gerul este încă destul de aspru, totuși a mai slăbit adult în cea mai LI/ II VII-I mum parte a țărei și cu deosebire la munte, unde în cursul zilei a fost ■ puțin dezgheț. Peste noapte frigul s'a menținut pretutindeni între 10 — 22 grade; cele rh­i coloome temperaturi din țară au­ fost pînă la 23 grade la Ghimpați (Vlașca), Sla­tina (Olt) și Baia-de-Aramă (Mehedinți) și 21 la! Hdșl" Acum cerul senin și timp liniștit în țară, pe unele locuri brumă sau­ puțină ceață. Barometrul în descreșteri­ repede și co­ntinuă,’ s'a cob­orît de er'­ mi aproape 15 min­m. foam­i N afinii a­ . *n matinali: „Ovidiu­“, dramă din versuri în 5 acte de V. Alecsan­ I­udit II IsOllUMi!. drt.—Seara; „Messalina“, tragedie în 5 acte de Adolph Wilbrandt. Qn Cdf(Pfîff) Teatru Lyric: Compania dramatică Petre Sturdza cu concursul d-lor ä Uuul OllUill Nottara, Liciu și Alice Sturdza, va juca „Curierul de Dyon“, dramă. — Circul Sido II: Două reprezentațiuni ale circului rus Beketow , la 8 d. a. și la 9 seara. De remarcat: clovnii Villand, pet 4 Planșois, quadrisplu Jokel.—Berăria Imperială (str. Cîmpineanu). Teatru de varietăți pentru familii. In toate serile debutul lui Ber­nardo, comic român și Henri Pohl, co­nic francez Intrare liberă. — Sala Ecolsom: În fiecare seară, afară de Sîmbătă. baluri mascate foarte frecventate. MEMENTO Autoritătți. — Toate autoritățile sunt închise. Indiciare.—Instanțele judecătorești în­chise. lacul Cișmigiulul. — Patinaj în fie­care zi. Expoziții.—La Ateneu expoziția pictu­ralul Steriade. — In pasagiul român expoziția caricatu­ristului Iser. — In sala de depeșî a ziarului „Adevă­rul“ expoziția de pictură a d-nei Baidovi­­ceanu-Funn­ ea. — La Atenei­ expoziția pictorului A.Bal­tazar. Politice.—In sala „Dacia“ la orele 2 d. o., întrunire­a partidului liberal Ședințe. —La 10 a. m., adunarea gene­rală a soc. romîn’a de gimnastică, arme și dare la semn. ANCHETELE ZIARULUI „DIMINEAȚA“ Orfelinatul de copii găsiți Vlăstari a­ păcatului. — Copiii găsiți și îngrijiți de primăria D-naEi. ©ribîacea directoarea orfelinatului, la mijlocul copiilor din institut Pe cite un prag de biserică, la poarta casei bogatului suspină și iși plinge mi­cul copilaș fatalitatea naștere­ in mijloc de păcat Societatea oarbă in sentimen­tele ei de morală, după ce condamnă pe neștiuta, pe denaturata mamă, care poate în mii de lacrimi și-a scăldat odorul Îna­inte de a-l părăsi unei vieți de chin, se Încearcă a pare miloasă și bună, întinzînd nevinovatului o mină de ajutori Ce se face dar cu Copilul găsit, ai cărui părinți s’au topit nu neștiut ? Sergentul găti tre­cătorul care ne intimplă de găsește pe bratul micuț, se duce cu el la Leagănul Cantacueino. Aici, un număr oarecare de doici se află în permanență pentru copiii ce sosesc int­mplător. Dar Leagănul ace­sta nu a decit un fel de primă stație foarte provizorie in viața copilului. Căci el e dat aproape imediat la ma­hala, in îngrijirea unei femei sărmane și în schimbul a 15 lei lunar, ea se însăr­cinează cu creșterea copilului, alături de al ei. Vă sipeți desigur acuma: «Tată copilul asigurat cu o doică permanentă cu în­grijire, adăpost etc. Asta se intîmplă poate, dar foarte rar, căci cea mai mare parte din aceste crescătoare fiind ființe în mizerie, cei 15 lei ai copilului sunt pentru ele un fel de mană cerească cu care întreaga familie se hrănește. Și dacă v-ași spune că obținerea unuia sau­ doi copii spre creștere depinde ca orice lucru în țară la noi și ea de pro­­teacție. In adevăr, cutare sau­ cutare fe­mei­e sprijinită de cutare alegător in­fluent, care avînd trecere și la primărie mama copiilor găsiți face că se dea pro­tejatei lui un copil spre creștere Împre­ună cu suma modestă pentru­ noi, mare însă pentru o familie sărmană de 15 lei lunar.* Dar copîla se mărește,­­ trebue haine, școală, cărți Tot primăria e aceia cari se îngrijește înainte de soarta copiilor ei. Și trebue să recunoaștem că 11 ce poartă îndestul de gri­je. Copiii rămîn dar la vechia lor doică unde mereu­ i­ se plă­tește întreținerea, urmează la școală sau­ la cite o meserie. Totul însă pînă la vîrsta de 16 ani cînd socotindu-se că orice om poate a-și ciștiga singur existența, sunt lăsați în grija proprielor mijloace. 16 anii cîți din copil chiar ai celor cu dare de mînă, cu cultură îngrijită, pot avea o di­recție proprie la 16 anii . Cît despre copiii găsiți lasați în prada Instinctului la o vîrstă așa de fragedă, e ușor de închipuit ce contigent pentru prostituție, dar­ fetele,­­—ce stoc pentru punga și bieții ! Mai cu seamă că o edu­cația din cele mai mizerabile nu a putut de­cit să-î prepare la tot ce e mai rău­ și mai pervers în lume. Dar ce vreți! Societatea face ce poate, și bunăvoință d'a face și mai mult au­­lipsește. Ca o probă despre asta e modul favo­rabil cu care s’a primit propunerea d-nei Laurenția Gribincea directoare actuală a tinărului orfelinat de copil găsiți din str. Radu-Vodă. D-sa, In urma stăruințelor depuse, a văzut încununat cu succes visul său­ așa de altruist d’a aduna intr’o sin­gură casă, pe micile fetițe risipite prin iferite mahalale, d’a le da o educație mai omenească, d’a le îndruma spre o meserie și d’a face astfel ființe trebuin­cioase aste­ societăți care or­cum chel­­tuește cu ele.* Vizitînd frumosul local al orfelinatului primăriei, am văzut cu indnioșare un nu­măr de vr'o 30 de micuțe, părăsite fiice ale unui ceas de fericire, de uitare, stu­ de crimă poate! Se întorceai! dela școală unde se duc regulat,și strîngîndu-se roi împrejurul bunei directoare o chemai! dornic mămuța lor. Căci d-na Gribiicea în bunătatea a­­lesului ei suflet, gîndindu-se că dulcele nume de mamă e tot ce poate fi mai scump pentru un copil lipsit de astă comoară unică pe pămînt nu permite co­piilor din orfelinatul să fi a­t zice d-nă ci mămuță- Bine amenajat, orfelinatul poate primi un număr de vr’o 100—200 de copii. Am vizitat marile și curatele dormitoare cu micele paturi, sufrageria cea călduroasă, sala de baie unde odată pa săptămînă se scaldă într'o vastă piscină micuțele fetițe, bucătăria unde clocotea mîncarea de seara și pretutindeni un aer de curățenie de îngrijire și bunătate părea că dom­nește. In sala de meditații în fiecare seară conflitele sînt ținute a-și repeta lecțiile sub­ ochii unei d-re meditoare, iar la caz de indispoziții, de boală, doctorul Zigura care vizitează orfelinatul de 2 ori, pe săptămînă vine și-și dă îngrijirile sale luminate. Arătîndu-mi o «ală mare, per­fect luminată și aerisită, mobilată cu albe părușoare. D-na Gribincea îmi zise snrî­­zînd : „Aici e infirmeria noastră, dar după cum vedeți, nu ara nici un bolnav în­­tr’însa cu toată iarna cea grea întrebind’o asupra rabn­ărei copiilor. D-na directoare sunt spuse că deși plata întreținerea unui copil e tot de 15 lei cum fusese la cres­cătoarele din mahalale, cu toate a stea masa diferă mult. „Avem o vacă cu lapte care ne dă 11 pînă la 12 litri de lapte pe zi pasări dăruite de d. Apostola cunos­cutul mare agricultor și sperăm că la vară în întinsa grădină ce ne înconjoară gospodăria, să putem cultiva tot ce vom avea nevoe“. Felicitat pe d-na Gribincea de telnî ce depune pentru sărmanele fetițe desm­oș­­tenite, urîndu-I ca în curînd gospodăria sa mică astăzi să devină o întinsă fami­lie unde să poată găsi scut și adăpost, copiii tuturor și ai nimănui !—Florin. A apărat No. 1 © din senzaționalul roman linii in­ ml FOIȚA ZIARULUI „DIMINEAȚA“ Âmânimte exacte asupra acciden­tului vaporului »Principesa Maria“ Zvonindu-se în Capitală, tot felul de șriri alarmante, cu privire la un acei*­dent survenit vaporului „Principesa Blaria“, ne-am interesat la direcția ge­nerală a serviciului maritim român, unde ni s’au dat următoarele veusituni: Vaporul „Principesa Maria“ a plecat joi 11 cor. la orele 6 seara, in cursa regulată, din Zmirna și după ce a tre­cut de portul MUileni, pe la orele 4 jam. spre ziuă, pe cind trecea în cana­­lul dela Tencăus, la un moment dat i s’a imobilizat mașina címei, ceea ce a provocat o deraiare a vasului din drum. Cum canalul de la Tenedes este foarte strict, (200 metri) nu s'a putut îndrepta mersul vaporului, numai cu ajutorul mașinelor, și vasul a eșuat pe o stîncă, coasta fiind toată presărată de aline,­. Direcțiunea S. M. R. a fost avizată ori printr'o telegramă de către însu­și comandantul vaporului, d. maior Ciuki, și s’a dispus, de către aceasta trimite­rea imediat la fața locului a unui pu­ternic remorcher de salvare din Darda­­nele care așează în orple 9 împreună cu agentul S. M R., din Dardanele se și găsea la Tricdos. Îi a fost nici un accident de persoane și nici vr’un pericol. Aceasta rezultă din telegrama dată azi dimineață la ora 4 direcției S. M. 11. de pe chiar bor­dul vaporului „Principesa Maria”, de către agentul S. M. R. din Dardanele, anunțîndu se că se speră ca pînă di­scard vaporul să fie desemnat și să și continue cursa la Constantinopole. In urma acestui accident, vaporul trebuind neapărat să intre în d­ocurile de la Constantinopole, pentru a se cons­tata și, eventual, repara avariile sufe­rite la cîrmă, direcțiunea generală serviciului maritim român, a fost obli­gată să suprime cursa de inline Dumi­nică, neavînd în Constanța nci un vapor, imediat disponibil Credem că aceste relațiu ni sunt so­iic­ente, pentru a dezminți orice știri, tendențioase. Cina'se agită — Declarația unui chinez — De mai multă vreme, presa engleză și cea franceză dă știri continue asupra unor tulburări interioare destul de grava cari ar fi izbucnit în China. Pentru lumea e­uropeană, orice s’ar spune, China a rămas încă o lume a­­proape închisă, vagă, al cărei mod de manifestare e numai bănuit, fără a fi precizat. Un tînăr chinez, fixat la Paris, unde urmează cursurile unei mari școli de învățământ superior, a dat zia­rului „Le Matin“ din Paris mai multe lămuriri a­­supra adevăratei stări actuale din China. Iată ce a declarat dansul: Starea spiritelor chineze China e astăzi în plină transformare. Ceea ce ziarele d­v. (presa străină) ia drept o revoltă periculoasă numai străi­nilor, e începutul unei revoluții demo­cratice. Mișcarea generală e pa punctul de a izbucni. Ei, care sunt un simplu student în aparență, sunt în realitate delegatul secret, tai tiao al comitetelor reformatoare democratice chineze. Revoluția se pregătește pe ascuns în China de multă vreme și provin­ciile de sud sînt mai toata cîștigate pentru cauza cea bună, mai ales în pro­vincia Kuang-Li. Scopul revoluției.­­ Partidul revo­luționar Noi urmărim răsturnarea dinastiei domnitoare al cărei reprezentant, actu­al e împăratul Kuang-Liu. Partidul nostru, admirabil unit, reclamă sfîrșitul regimului autocratic, stabilirea unui gu­vern republican, împărțirea egală a pă­­mînturilor intre tot poporul și pacea u­­niversală prin fraternitate. Partidul nostru revoluționar e format din toată populația adevăraților chineze­­ni a­celor dinastici, populație care atin­­ge cifra de peste 390 milioane. Noi compunem marele partid al revoluției (Ken-Ming-Tang) și sintem­ constituit în societăți secrete, un fel de francm­aso­­nerie. Avem spioni in fiecare oraș, In fie­care sat și doctrina noastră. „China a chinezilor“ e predicată zilnic In tot im­penul. In fruntea noastră e un reformator al cărui nume, celebru în Asia, a străbă­tut și in Europa, pe Sun-Wen. Ziarele noastre sînt editate în străinătate, la Singapur, la San Francisco și la Tokio. Depozițiile falsificatorului Dumitrescu La judele de instrucție Falsificatorul Dumitrescu a fost adus azi din nou­ la judecătăria da instrucție cabinetul I. Aci în prezența d-lui Pe­tru Neagu, prim-procuror și d. Ange­loson, jude instructor, Dumitrescu a fost pus să reconstitue modul cum fal­sificase mandatele. Cum opera El a cerut să­ i se aducă tuș negru vio­ or și pastă de centigraf. I s’aîi dat trei monede în alb și trei ti­­puri de mandate falsificate cu diferite caligrafii și pe numele Constantinescu, Christescu și Standen, cele trei nume de persoane fictive lu care lucra falsi­­ficatorul. Asemenea i s-au­ dat manda­tele adevărate cu sume mici, ce Dumi­trescu și l-a expediat din București, Ploești și Turnu Severin la Craiova — mandate­le le-a avut ca modele de falsificat. Peste aceste trei mandate, Dumitrescu, în fața magistraților, a calchiat cu tun ne­gru, iar iscăliturile amploiaților poștali cu tuș violet. A aplicat pasta peste păr­țile calchiate și apoi a apăsat pasta peste mandatele în alb ce i s-au dat de către instrucție. Dumitrescu a imitat apoi la perfecție cele trei feluri de caligrafii și astfel a falsificat din nou­ trei mandate identice cu cele cu cari a escrocat statui. Cu aceeași metodă simplă de tot, Dumitrescu și-a fabricat certificatele de identitate falsificate ca eliberate de po­lițiile din Craiova, Ploești, T.­Severin și București. Cum se poartă Dumitrașcu Dumitrescu e foarte supus în fața in­strucției și nu neagă nimic din cele constatate­. Din potrivă el arata toate împrejurările în cari a comis falsurile și cu multe detalii. Este de observat că instrucția e con­dusă de aceiași magistrați cari au cla­sat afacerea în care pictorul Petrescu a fost inculpat ca autor al acestor falsuri.­­ D. Neagu, prim procuror, care a încre­dințat această afacere d-lui Câlinescu, a trimis o adresă ministrului de justi­ție, propunînd decorarea șefului sigu­ranței publice din Craiova, grație că­ruia afacerea a fost dusă la bun sfîrșit. Scînteie Convemțiunea comercială cu Austro-Ungaria Ziarele străine ne-au­ adus știrea că pînă la sfîrșitul lunei chiar se vor începe tratativele pentru în­­cheerea unei convențiuni comerciale cu Austro-U­ngaria.In acest scop se spune că guvernul român va numi zilele acestea comisiunea care se va duce la Viena spre a trata în nu­mele țarei, începerea tratativelor pentru con­­vențiunea cu Austro Ungaria sa tot așteaptă de aproape doi ani.Acele tra­tative au­ fost amînate în primul rând din cauza luptelor dintre Au­stria și Ungaria. Acele lupte fuseseră duse așa de departe incit se credea în mod serios în distrugerea dualis­mului. Acum însă cînd furtuna a „aaî încetat, a început să se vor­bească iarăși de tratativele comer­ciale cu Ilominia. Nonă ne-ar fi convenit mai bine să încheem două convențiuni comer­ciale, una cu Austria și alta cu Unga­ria, decit una singură cu Austro- Ungaria. Dacă încheiam două convențiuni aparte, desigur că am fi obținut unele avantagii pe cari nu le vom pu­tea obține acum cînd urmează să tratăm o singură convențiune. Avantagiile le-am obținut de la Austria care n’ar fi avut motive să se opună în cererile noastre privi­toare la importul vitelor. Ungaria se opune însă la asemenea cereri și fără îndoială că nu vom obține pe lângă convenția comercială și una veterinară. Toate prevederile sunt că vom­ în­cheia cu Austro-Ungaria o conven­­țiune pe baza clauzei națiunei cele­ mai favorizate. Așa­dar, tratativele vor fi de scurta durată ; ele se vor urma pentru a se îndeplini pur și simplu formele de vigoare. Cu toate acestea ar fi de dorit ca delegații noștri să primească însăr­cinarea de a susține cu tărie cerin­țele ce au f­ost formulate adesea de comercianți,industriași și mai ales da agricultori. Aceștia au dovedit că ne-ar fi mai de folos să nu încheem o Convențiune comercială cu Austro- Ungaria, decît să înclinem o con­­vențiune care să nu ne fie întru ni­mic folositoare. Se pare iasă că guvernul nu e dispus să facă dificultăți celor de la Viena și de aceea convențiunea cu Austro-Ungaria va fi admisă cu multă repeziciune. Știri din străinătate Se știe că o inițiativă populară ceruse în Elveția separația biseri­elor de stat, astfel cum ea s’a îndeplinit în Franța. Alegătorii din cantonul Neufchatel, in cea mai mare parte protestanți, avînd a se pronunța asupra acestei chestiuni,­­­ a respins separațiunea cu 15.000 de voturi contra 8.41%. * Para că se adeverește presupunerea că există o bandă internațională de hoți, care are de scop furturile pa calea fe­rată. Cel puțin, căile ferate italiane nu mai prezintă nici o siguranță. După în­cercarea de asasinat asupra infirmieri Suzana Low, avem da înregistrat acum un alt caz Un personagiu­ englez foarte bine cu­noscut, d. Duff Tollemache, călătorind cu soția lui în expresul P­­oma-Fiorența, s’a coborit din tren ca să deruneze la Clmesi. Intrând apoi în compartimentul sau a constat că geamantanul lui fusese spart și că i­ se fărase obiecte de va­loare uîna în suma de 5000 de lei. La Madrid au avut loc manifestațiuni împotriva brutarilor, cari au urcat pre­țul plinei. S'au făcut încercări să se dea foc mai multor brutării. O delegație de brutari a cerut protecția autorităților împotriva violențelor populare. Guver­natorul a răspuns că va acorda protecția materială necesară, dar nu și pe cea morală de­oarece opinia publică e cu drept cuvînt indignată. * Pe linia drumului de fier Big-Fur (Statele Unite) a­veat explozie un vagon încărcat cu pulbere de tun. Au fost ucise 19 persoane, 30 au fost rănite și unele din ele mortal. Două vagoane de călători­ei au sfprimat și mai mulți că­lători au ars de vii. Corespondentul zîarnluî „Tribuna” din Londra a intervievat pe ministrul de externe francez, Pich­on, asupra ati­­tudinei pe care o va avea Franța cu privire la propunerea ce se va face în conferința dela Haga pentru limitarea înarmărilor. Ministrul i-a răspuns ca toate guvernele din Europa trebue să judece ca foarte de dorit reducerea e­­normei sarcina a înarmărilor militare și navale și că ele vor studia mijloacele practice de-a atinge acest obiect. Din Midway (America) se comunică, că un negru­, al cărui nume nu se cu­noaște, a pătruns în camera d-șoarce Morrell Kiog, fiica unui bancher din a­­cest oraș, și a încercat s’o sim­iracă. Fata s’a apărat cu energia și la țipe­tele ei, negril a fugit. Organizîndu-se o urmărire furioasă împotriva lui, ne­grul a fost prins și saînsurat numai de­ci­ ds un copac. Mulțimea nu s’a de părtat pînă el nu a ciuruit de gloanțe corpul brutei.* Z'arul ,,Le Soir“ publică un articol în care d. Gombos examinează situația actuală a bisericei și raporturile ei cu papa și cu statul francez. Pentru d Gombos, biserica nu mai există, ea a fost­ lovită de moarta în ziua cînd Piu al X-lea a proclamat autoritatea lui su­verană în materie de disciplină și in­failibilitatea lui personală în domeniul credinței și al moravurilor. Lucrînd în numele acestei infailibilități, papa a făcut imposibilă orice discuție și a re­dus episcopatul la o supunere umili­toare. Articolul constată terminînd, că po­porul azistă cu indif­rență la o separa­ție care există în spiritul său­ și în inima lui mai înainte chiar de­ a lua loc în coduri. PML 11E1 TIJL CAMERA — Ședința dela 13 maimarie 1907 Ședința se deschide la ora 2 jum. sub preșidenția d-lui Gr. Triandafil. Prezenți 93 d-ne deputați. Pe banca ministerială se află d. D. Greceanu. D. Rădulescu. Mehedinți amintește d-lui ministru de justiție că l’a rugat, ca printcr’un proect să amelioreze soarta micilor funcționari de pe la tribunale. D-sa 11 roagă ca să aibă grijă și de grefierii de tribuna­ și devine o petiție semnată de mai mulți grefieri. D. Greceanu, ministru de justiție, spune că cu ocazia modificarea legei ju­­decătorești va amelior­a soarta micilor funcționari de la tribunal și va veni cu un proect prin care grefierii să aibă dreptul la gradații. D. Rădulescu-Mehedinți mulțumește n numele tuturor acestor funcționari. * Se trece la ordinea zilei. Se pune la vot indigenatul d-lui Wachtel Moritz, și se votează cu 63 bile alba contra 1 neagră. Sa pune la vot pentru a opta oară împămîntenirea d-lui S. Bercovici. îna­inte de a si proclama rezultatul acestui vot, d. Iurtiu Leca cere cuvîntul și spune că s’a răspîndit zvonul în Cameră cum că în urne se află mai multe bila decit deputați sînt prezenți. D-sa cere în interesul demnității­ adunate! să se verifice acest lucru. D. președinte Triandafil spune că sînt prezenți 93 deputați, votanți au fost 69, bile albe 57, bile negre 12. Impămîntenirea s’a admis deci. Se votează îra nă muntenirea d-luî Hnrș Ponn, Jean Feder (cu 47 bile albe), Finkels și Beligrădeanu. Se mai votează împumîntenirile d-lor Herș Korn, Jean Fedor, Finkels, Beli­ grădeanu, D. Janculof, Stein Moses, L Livianu, I. Țepineag, Louis Aubert, I. Schönfeld, I. St­cinsc­hi, Teodor Korea­hoz, I. Naghi, Nemțovici și dr. Segall. Se votează pro °ctul de lega pentru răscumpărarea Bădălanului. Camera de spomple d­în du-ae, ședința se ridică la orele 4. Senatul — Ședința dela 13 ianuarie 1007 — Prezidează d. T. Văcărescu, vicepre­ședinte. Pe banca ministerială sînt d-nel Can­­tacuzino, general Manu­el Greceanu. D. Cantacuzino depune un proect de interes local. Se repetă volum­­ul relativ la împă­mîntenirea d-lui G. ‘Cristescu și se admite. Se pune la vot recunoașterea d-Ial N. Dan din Macedonia. Votul e nul. Ședința se ridică la orele 8 și 16 m. A apărut SCRISORI de FEMEI de Eestolan BaMMaira-Falmil­ Frețul lei 1.75 De vînzare la librarii din Capitală și pro­vin d­e la depozitarii de ziare din țară pre­cum și la administrația ziarului „Adevărul“. jü i üJ­­í­N L ä­­1­A. ■«m»BwW UÎ11010HT LA DIMINEAȚA ~ Vă face s= proprietar­­ — Complect mobilată — Vă duce și întreține * * * * * * Gratis la MRIS Vă dă un TUI complect de Damă Vă dă un CEHS • ș’un Lanț de aur Vă dă o mașină de scris „Yosi“ Ultime Informat­iim In dorința de a ușura numeroși­lor noștri cititori posibilitatea de a se abona la ziarul „Bl DTfEAȚA“ avtnd șansa de a ciștiga unul din marile premii de mare valoare ce acordăm gratuit abonaților noștri, am hotărît să trimitem la cerere un om al nostru la domiciliul celor ce doreau a sa abona E suficientă o cartă poștală cu adresa exactă pen­­­tru ca imediat omul nostru să se presimtă dînd toate explicațiile. @ Indigenatul d­­r.I L. Liviann di­n Brăila, a fost votat cr­ de Cameră cu 67 vo­turi pentru și 2 contra, fiind deja vo­tat și de Sinat . In seara de Sf. Ioan a avut loc în com. Hoe.'u'o, jud. Ilfov, un bal în folosul copiilor săraci. Patroana balului, d-ra Lucia Leca, cu o muncă neobosită a fă­cut toate sacrificiile pentru ca serbarea să fie strălucită. A­­ Dpus foarte mare interes la plasarea biletelor și a donat mai mult de jumătate din obiectele ex­puse la tombolă, între cari un admira­bil tablou pictat de d-sa. Entuziasmul a fost­­a culme cînd d-na Leca a apă­rut într-un splendid costum național și cu o bogată salbă de cornii. Publicul a rămas pe deplin mulțumit și a admirat aranjarea saloanelor care se datorește gentilei d-r. Neli Codvo­­corescu, învățătoarea locală. Prin asistență s’a remarcat d-nîî .* I. Ionescu inspector comunal, Crăciunescu șeful oficiului poștal, Alimănișteanu, Georgescu, Biduiescu, Șerbănescu, Xan­­topo­ învățători, Panait, Sillvestru, etc Drăguțule d-șoare Nell Calvacorescu, Marioara Constantinescu, Tincuța Mihă­­escu, Natalia Popescu, etc. Beneficiul a fost, de peste 400 lei.­­Duminică, 28 ianuarie, se va juca pentru a doua oară la teatrul Bulevard, piesa „Omorul poștașului Georgescu* dramă în trei acte de F­. Tudoran. ” Mîine începe la Iaș! examenul de ca­­pacitate pentru muzica vocală, care a fost casat pentru vițu­l de formă și care urma să se țină la București.­­ Condițiunile de admitere la concur­sul pentru ocuparea, cu titlul definitiv, a posturilor veterinare vacante și ocu­pate In mod provizoriu­ de veterinarii din țară sunt publicate în „Monitorul oficial“ cu data de 19 Ooembrie 1906. Se știe că acest concurs se va ține în ziua de 1 Martie p., orele 2 dim. la București.­­Consiliul teh­nic superior a luat in examinare proectul de convențiune în­tre direcțiunea generală a C. F. R. și d. L. Gratoski pentru așezarea unei căi Decauville In stația Brazi pentru transportul pietrișul­ui și Încărcarea lui în vagoanele C. F. R. .D. N. Talpă, absolvent de liceu, a fost numit copist in poliția orașului Oimpu-Lung, în locul d-lui I. Arsulescu, demisionat.­­ D. Gh. Antonescu, revizor de vite la circ. III Curtea-de-Argeș (Argeș), a fost numit definitiv în postul de ocupă.­­Pe ziua de 8 Ianuarie a. c., au ră­mas în orașul Galați, 13 bolnavi de scarlatină, 7 de pojar, 1 de difterie, 3 de febră tifoidă și 5 de tise convulsivă. · Consiliul comunal din Călărași a fost dizolvat. 9 Marți 10 Ianuarie se va reîntoarce ln Capitală, cu expresul de 11:40 a. m. delegația română dela Viena. © In editura „Bibliotecei pentru toți“ a apărut volumul „Clipe trăit**“, schițe și nuvele de talentatul scriitor A. Nora. Prețul 30 de bani. © Societatea mutuală a măcelarilor din Constanța. Înființată în Ianuarie 1903, are după un an de existență un capital de lei 10 227, din care s’a de­spăgubit măcelarii, pentru cărnuri confiscate de veterinar, suma de lei 7.453, rămânând sold în casa societăței suma de lei 2774. Pe lîngă această societate ființează și o casă de economii pentru lucrătorii mă­celari cari depun ctte 5 lei pe lună. Ba­ în valoare de 700 lei Toate amănuntele le găsiți in pa­gina 4-a a numărului de față. nii ambelor societăți sunt depuși la banca de scumpt spre fructificare. Ele sunt înființate de d. dr. v­eterinar Bîcleșanu, medicul veterinar al orașului Constanța . D. N. Georgescu, medic veterinar a­­jutor al jud. Dolj a inoculat în cîteva zile 943 capete animate de pe domeniile Coroanei Sadova, contra cărbunelui bac­­teridien. Nu s’a întimplat niciun caz de moarte Efectele au fost admirabile.­­Vineri­c. general Mânu, ministru de razboiu, a lucrat cu regele. La terminarea audienței suveranul i-a oferit două plachete de argint repre­­zentînd una Pacea și alta Războiul, am­bele adevărate opere de artă. Placheta Păcei înfățișează secerișul pe lanurile noastre pline de belșug; placheta Războiului reproduce un episod din războiul de la 1877. bat**rea de la Ca­lafat unde regele, ascultînd știeru­ bom­belor turcești aruncata asupra bateriei române, a exclamat: —„Aceasta este muzica ce îmi place*. Darul este cu atît mai semnificativ cu cît el a fost dat in ziua aniversară a bătăliei de la Smîrdan. © Sămbătă 13 Ianuarie 1907 a apărut revista „Săptămînă* No. 8 cu următo­rul sumar: Mizerii politice. Chestiuni de morală, socială. Să mai vorbim de cinste ? Săp­­­tămîna. „Săptămînă* se găsește de vînzare cu numănul, la toate librăriile și tutunge­riile principale, la toate chioșcurile și vînzătorii de ziare din București, iar în.1 provincie se găsește de vînzare la toate librăriile și depozitele de ziare. Exemplarul 30 bani. . © La audițiunea musicală ce a avut loc la Palat,­era 12 n. c. orele 5 jum. au lu­t parte : D-na Leria, d-ra, Schwartz, baritonul Bosso și tînărul tenor Mișu Nasta, care, acompaniat de d-nul Kir­chner, a produs vis erioții Reginei, cu romanțe din Aida, Tosca și din ale d-lul Kirchner. Suverana a bi­nevoit a se Întreține mai mult timp eu: d-nul Na«ta înteresîndu-se de studiile sale și felicitîndu-i continuă pentru fer­­­mecătoarea-i voce de care a rămas­ încîntată. ¤ D. dr. Seidmann, directorul gimna­­­zi­ului evreesc din Capitală, a luat ini­țiativa de a înființa o societate școlară din care să facă parte elevii și elevele din toate școlile evreești din Capitală și eventual și cel din provincie, din coti­zațiile cărora să se subvenționeze insti­­tuți­unea „Vatra Luminoasă Regina Eli­­sabeta”. Cotizația lunară va fi de 10 bani de elev. Inițiativa d-lui dr. Seidmann fiind foarte caritabilă, Intru cit deprinde de pe acum pe micii școlari de a ajuta pe aproapele lor, desigur că o vor admite toate societățile la cart­ea se adresează.­­ D. general Lahovary, ministrul a­­facerilor streine, pleacă azi cu trenul de 7 ore dimineața, la Laussane, în Elveția. D-sa se va supune acolo unei o­­perațiuni a d­rum­l Roux. Interimatul ministerului de externe, pe timp de o lună va fi ținut de că­tre d. Ion Lahovary, ministrul do­meniilor. o­nline se va face o nouă mișcare în magistratură, pentru complectarea locurilor din magistratura amovi­bilă. Tot mîine se va instala la Casație, în calitate de președinte al secției a IlI-a d. Petrescu, iar în calitate de consilier d. Dobriceanu, care a fost Înaintat de la Curtea de apel. © Azi 14 Ianuarie cercul cultural „Re­­nașterea* sub președinția de onoare a P. S. S. Arhiereului Calist Botoșeneanu, cap. n Coliba din vale „Un ușuratec care nu vrea să’î se deschiză cartea de aur a viitorului care îî poate da deslușirii cum tre­­bue să’și reguleze viața.“ — Grăești vorbe ciudate! zise Juan mirat.­­­­ Imî spuneți că ați venit nein­tenționat. Cred că n’ați plecat cu gîndul de a mă căuta. Dar ați fost împinși de o dorință tainică, o mină nevăzută v’a condus. Și chiar dacă vorbele voastre nu’mi dau dreptate, gîndurile voastre totuși mi-o dau ! Juan își aminti că, imediat la ve­derea colibei, îl dusese gîndul la Pepita, încet zise Măriei: ^v^Bătnna ©_poate o vrăjitoare«. — Să încărcăm aria eî! — Nu ai fi de ghicitori. — Cu atît mai mult, vom putea rîde de vorbele bătrînei. Te rog în­treabă dacă poate ghici. N’am greșit cînd am z­is că o presimțire a răsărit în noi, sau o presupunere cînd am zărit coliba... Negreșit că nu ne am gîndit că vom găsi aci o femei înțeleaptă. Pare că te ocupi cu lucruri mari. Ai vr­eo meserie? — Cunosc arta de a citi in car­tea viitorului, și pentru cei ce doresc aceasta, o deschid. — Firește, pentru o monedă de aur... — Nu cer nimic ! răspunse bătrîna cu mîndrie. — Dar primești ce ți se oferă? — Nu sunt așa de săracă cum o fi închipuiți. Casa, grădina, izvorul, pă­duricea — toate acestea îmi aparțin mie, și’mî produc destul spre a’mi întreține viața.... Darurile, cari mi se dau ca un merit al artei mele, le adun într’o mică comoară. — Eî, deschide dar cartea de aur, cum îi zici d-te, și spune-ne ce ne a rezervat soarta. Dacă ne vei anunța fericirea, atunci comoa­ra d-tale se va mări. Ține minte asta. — A da noroc stă numai în puterea aceluia care a creat munții și văile. Invariabil, ca ziua și noaptea, e scris în stele ce cugetă să dăruiască fie­căruia. — Bine. Du-te și fă’țî pregătirile. — Dorești să’ți ghicesc? — Dar zise Juan, pe cînd Maria confirmă numai printr’un semn al capului. Bătrîna se întoarse și se tîrî îna­poi spre colibă, trăgînd cu greu după dînsa picioarele goale, încălțate în niște sandale rupte, legate cu sfori subțiri. — Bătrîna e probabil fatalistă și crede într’o soartă neschimbată! zise Juan, după ce ghicitoarea se depărtă, L. JTL % §­ tu ? Tu nu crezi­­ . — Nu. Cred că oamenilor li s’a dat rațiunea, spre a’șî aranja așa viața, cum li se pare mai bine, cum cer aptitudinile sau dorințele lor. — Crezi în hazard ? — Hazard a fost că am apărut în arenă, am ucis taurul și prin asta am atras asupra mea atenția celei mai frumoase femei? Nu ? Știam că lupta e dată în onoarea ta și de aceea am venit acolo. — Și dacă lupta ar fi avut un afir­­șit nenorocit? — Asta e o ipoteză cu totul im­probabilă... Prin indemînarea ce o am după un exercițu­ de ani, rațiu­nea îmi zicea că sunt superior unui animal care alerga într’o furie oar­bă. Dacă rațiunea nu mi-ar fi zis că sunt superior adversarului meu și că-l pot învinge, n’aș fi îndrăznit să intru în luptă. — Cine poate ști de n’a fost ha­zardul la un j­oc? — Nu, Mario... Prin curaj și ra­țiune raî-am ajuns ținta! „Vei zice poate că dacă hazardul ar fi voit să’mî zădărnicească dorin­țeie», mî-ar fi pus piedici în cale! Fii sigură că le-aș fi învins! > „Omul poate orice cind vrea 80* mios, presupunînd că nu tinde la im­posibil.“ — Eu am dorit fierbinte și m’am străduit, Juan, să posed iubirea ta... „Și eu mî-am ajuns astfel ce am dorit! Dacă a fost întîmplare sa îi nu, cine o poate zice?... Un lucru rămîne indiscutabil: că adevărata fe­ricire o procură numai iubirea! „Ce mic ni se pare orice alt sen­timent pe lîngă acesta cum sa ni­micește orice impuls în fața supre­mului cuvînt: iubire !* — Bătrîna se întoarce 1 o între­rupse Juan. Bagă de seamă să nu te trădezi că ești femee. „Pariez că te crede băiat și­ țî va ghici ca unul tînăr.“ Baba Velida se apropiase șchio­­pătînd. Intr’un braț ținea o legătură de pac și surcele. Ea ’șî aruncă sar­cina la pâmînt, aproape de bancă, se duse apoi din nou în casă și se întoarse cu un cărbune aprins, întinse piele pe pămînt, imprăștie deasupra surcelele uscate și se aprin­se cu cărbunele. Imediat o flacără roșie se ridică în sus, care învălui pe amindoi în­drăgostiții intr’o lumină vie, Cînd focul se potoli, ghicitoarea turnă sare pe jăratic. Pârăind să­­reazt în aer scîntei albastre, și bă­trîna spuse silabizînd : — Firmamentul e curat. Pot citi în cartea de aur a viitorului. Pen­tru care din voi s’o deschid întîi fi ? Juan se apropiă de bâtrînă. — Mina d taie , porunci aceasta. — Așa­dar chiromanția e arta d-tale, zise Juan, întinzînd mîna ba­bei Veleda... — Da, liniile palmei sînt literele cu cari o mină nevăzută a însemnat soarta omului. „Mîna indică faptele cari aduc omului fericire sau nenorocire. „Dar acum tăceți și nu mă între­­rupeți !* adaogă ghicitoarea cu un ton solemn. Dădu drumul cîrje î­și apucă mîna dreaptă a lui Juan. După ce o măsură cîteva mo­mente cu atenție, începu încet, in propozițiuni scurte, sigure: — Posezi toate calitățile de cari un om are nevoe, spre fi mare, și vei fi. „Un viitor strălucit te așteaptă! „Pasiuni violente te frămîntă și te vor stăpini. Lăcomia și zgrice­­nia sînt totuși departe de d-ta*____ „Cu glorie vei purta armele, to­tuși spre nenorocirea d-tale, căci în­vingerea însăși înseamnă peirea d-tale. „Inimile femeilor zboară spre d-ta, totuși iubirea îți va fi fatală, te va ucide încă înainte de sfîrșitul anului al patruzecilea. într’o mănăstire îți vei găsi mormîntul. „Cel ce te ai iubit nu te vor plînge.* Ghicitoarea dădu drumul mîne­ lui Juan. Tăcut, cu ochi­ fixați asupra bă­­trîneî și demonicei femei, stătu ti­­nărul un timp oarecare. Apoi izbucni intr’un ris zgomotos și zise: — Mî-am prezis bine tot atîta cît și rău, și te-ai arătat ca o femee îndoit de Înțeleaptă, cumpămind în mod egal cîntarul fericire!... Iată, primește’țî moneda de aur ! Juan scoase punga, luă dintr’uișa o monedă de aur și o aruncă bă­­trîneț. Ea se aplecă încet, ridică mone­da și o ascunse in buzunarul fustei ei încrețite. (Va urma) 60 Memoriile M DON JUM MARE ROMAN POPULAR

Next