Dimineaţa, ianuarie 1907 (Anul 4, nr. 1042-1068)
1907-01-15 / nr. 1052
Luni 15 Ianuarie 19.0? KSIS și ASTAZI: 14 (27) ianuarie 1907 CALENDAR Ortodox: Mart. Părinții uciși în Strai și Ruth. — O&tollo : Mart. Ioan Chrisostom: Rus&rHul soar«!»! 7,40 m.— Apusul soarelui 5 Oii m. . TIMPUL Gerul este încă destul de aspru, totuși a mai slăbit adult în cea mai LI/ II VII-I mum parte a țărei și cu deosebire la munte, unde în cursul zilei a fost ■ puțin dezgheț. Peste noapte frigul s'a menținut pretutindeni între 10 — 22 grade; cele rhi coloome temperaturi din țară au fost pînă la 23 grade la Ghimpați (Vlașca), Slatina (Olt) și Baia-de-Aramă (Mehedinți) și 21 la! Hdșl" Acum cerul senin și timp liniștit în țară, pe unele locuri brumă sau puțină ceață. Barometrul în descreșteri repede și continuă,’ s'a coborît de er' mi aproape 15 minm. foami N afinii a . *n matinali: „Ovidiu“, dramă din versuri în 5 acte de V. Alecsan Iudit II IsOllUMi!. drt.—Seara; „Messalina“, tragedie în 5 acte de Adolph Wilbrandt. Qn Cdf(Pfîff) Teatru Lyric: Compania dramatică Petre Sturdza cu concursul d-lor ä Uuul OllUill Nottara, Liciu și Alice Sturdza, va juca „Curierul de Dyon“, dramă. — Circul Sido II: Două reprezentațiuni ale circului rus Beketow , la 8 d. a. și la 9 seara. De remarcat: clovnii Villand, pet 4 Planșois, quadrisplu Jokel.—Berăria Imperială (str. Cîmpineanu). Teatru de varietăți pentru familii. In toate serile debutul lui Bernardo, comic român și Henri Pohl, conic francez Intrare liberă. — Sala Ecolsom: În fiecare seară, afară de Sîmbătă. baluri mascate foarte frecventate. MEMENTO Autoritătți. — Toate autoritățile sunt închise. Indiciare.—Instanțele judecătorești închise. lacul Cișmigiulul. — Patinaj în fiecare zi. Expoziții.—La Ateneu expoziția picturalul Steriade. — In pasagiul român expoziția caricaturistului Iser. — In sala de depeșî a ziarului „Adevărul“ expoziția de pictură a d-nei Baidoviceanu-Funn ea. — La Atenei expoziția pictorului A.Baltazar. Politice.—In sala „Dacia“ la orele 2 d. o., întrunirea partidului liberal Ședințe. —La 10 a. m., adunarea generală a soc. romîn’a de gimnastică, arme și dare la semn. ANCHETELE ZIARULUI „DIMINEAȚA“ Orfelinatul de copii găsiți Vlăstari a păcatului. — Copiii găsiți și îngrijiți de primăria D-naEi. ©ribîacea directoarea orfelinatului, la mijlocul copiilor din institut Pe cite un prag de biserică, la poarta casei bogatului suspină și iși plinge micul copilaș fatalitatea naștere in mijloc de păcat Societatea oarbă in sentimentele ei de morală, după ce condamnă pe neștiuta, pe denaturata mamă, care poate în mii de lacrimi și-a scăldat odorul Înainte de a-l părăsi unei vieți de chin, se Încearcă a pare miloasă și bună, întinzînd nevinovatului o mină de ajutori Ce se face dar cu Copilul găsit, ai cărui părinți s’au topit nu neștiut ? Sergentul găti trecătorul care ne intimplă de găsește pe bratul micuț, se duce cu el la Leagănul Cantacueino. Aici, un număr oarecare de doici se află în permanență pentru copiii ce sosesc intmplător. Dar Leagănul acesta nu a decit un fel de primă stație foarte provizorie in viața copilului. Căci el e dat aproape imediat la mahala, in îngrijirea unei femei sărmane și în schimbul a 15 lei lunar, ea se însărcinează cu creșterea copilului, alături de al ei. Vă sipeți desigur acuma: «Tată copilul asigurat cu o doică permanentă cu îngrijire, adăpost etc. Asta se intîmplă poate, dar foarte rar, căci cea mai mare parte din aceste crescătoare fiind ființe în mizerie, cei 15 lei ai copilului sunt pentru ele un fel de mană cerească cu care întreaga familie se hrănește. Și dacă v-ași spune că obținerea unuia sau doi copii spre creștere depinde ca orice lucru în țară la noi și ea de proteacție. In adevăr, cutare sau cutare femeie sprijinită de cutare alegător influent, care avînd trecere și la primărie mama copiilor găsiți face că se dea protejatei lui un copil spre creștere Împreună cu suma modestă pentru noi, mare însă pentru o familie sărmană de 15 lei lunar.* Dar copîla se mărește, trebue haine, școală, cărți Tot primăria e aceia cari se îngrijește înainte de soarta copiilor ei. Și trebue să recunoaștem că 11 ce poartă îndestul de grije. Copiii rămîn dar la vechia lor doică unde mereu i se plătește întreținerea, urmează la școală sau la cite o meserie. Totul însă pînă la vîrsta de 16 ani cînd socotindu-se că orice om poate a-și ciștiga singur existența, sunt lăsați în grija proprielor mijloace. 16 anii cîți din copil chiar ai celor cu dare de mînă, cu cultură îngrijită, pot avea o direcție proprie la 16 anii . Cît despre copiii găsiți lasați în prada Instinctului la o vîrstă așa de fragedă, e ușor de închipuit ce contigent pentru prostituție, dar fetele,—ce stoc pentru punga și bieții ! Mai cu seamă că o educația din cele mai mizerabile nu a putut decit să-î prepare la tot ce e mai rău și mai pervers în lume. Dar ce vreți! Societatea face ce poate, și bunăvoință d'a face și mai mult aulipsește. Ca o probă despre asta e modul favorabil cu care s’a primit propunerea d-nei Laurenția Gribincea directoare actuală a tinărului orfelinat de copil găsiți din str. Radu-Vodă. D-sa, In urma stăruințelor depuse, a văzut încununat cu succes visul său așa de altruist d’a aduna intr’o singură casă, pe micile fetițe risipite prin iferite mahalale, d’a le da o educație mai omenească, d’a le îndruma spre o meserie și d’a face astfel ființe trebuincioase aste societăți care orcum cheltuește cu ele.* Vizitînd frumosul local al orfelinatului primăriei, am văzut cu indnioșare un număr de vr'o 30 de micuțe, părăsite fiice ale unui ceas de fericire, de uitare, stu de crimă poate! Se întorceai! dela școală unde se duc regulat,și strîngîndu-se roi împrejurul bunei directoare o chemai! dornic mămuța lor. Căci d-na Gribiicea în bunătatea alesului ei suflet, gîndindu-se că dulcele nume de mamă e tot ce poate fi mai scump pentru un copil lipsit de astă comoară unică pe pămînt nu permite copiilor din orfelinatul să fi at zice d-nă ci mămuță- Bine amenajat, orfelinatul poate primi un număr de vr’o 100—200 de copii. Am vizitat marile și curatele dormitoare cu micele paturi, sufrageria cea călduroasă, sala de baie unde odată pa săptămînă se scaldă într'o vastă piscină micuțele fetițe, bucătăria unde clocotea mîncarea de seara și pretutindeni un aer de curățenie de îngrijire și bunătate părea că domnește. In sala de meditații în fiecare seară conflitele sînt ținute a-și repeta lecțiile sub ochii unei d-re meditoare, iar la caz de indispoziții, de boală, doctorul Zigura care vizitează orfelinatul de 2 ori, pe săptămînă vine și-și dă îngrijirile sale luminate. Arătîndu-mi o «ală mare, perfect luminată și aerisită, mobilată cu albe părușoare. D-na Gribincea îmi zise snrîzînd : „Aici e infirmeria noastră, dar după cum vedeți, nu ara nici un bolnav într’însa cu toată iarna cea grea întrebind’o asupra rabnărei copiilor. D-na directoare sunt spuse că deși plata întreținerea unui copil e tot de 15 lei cum fusese la crescătoarele din mahalale, cu toate a stea masa diferă mult. „Avem o vacă cu lapte care ne dă 11 pînă la 12 litri de lapte pe zi pasări dăruite de d. Apostola cunoscutul mare agricultor și sperăm că la vară în întinsa grădină ce ne înconjoară gospodăria, să putem cultiva tot ce vom avea nevoe“. Felicitat pe d-na Gribincea de telnî ce depune pentru sărmanele fetițe desmoștenite, urîndu-I ca în curînd gospodăria sa mică astăzi să devină o întinsă familie unde să poată găsi scut și adăpost, copiii tuturor și ai nimănui !—Florin. A apărat No. 1 © din senzaționalul roman linii in ml FOIȚA ZIARULUI „DIMINEAȚA“ Âmânimte exacte asupra accidentului vaporului »Principesa Maria“ Zvonindu-se în Capitală, tot felul de șriri alarmante, cu privire la un acei*dent survenit vaporului „Principesa Blaria“, ne-am interesat la direcția generală a serviciului maritim român, unde ni s’au dat următoarele veusituni: Vaporul „Principesa Maria“ a plecat joi 11 cor. la orele 6 seara, in cursa regulată, din Zmirna și după ce a trecut de portul MUileni, pe la orele 4 jam. spre ziuă, pe cind trecea în canalul dela Tencăus, la un moment dat i s’a imobilizat mașina címei, ceea ce a provocat o deraiare a vasului din drum. Cum canalul de la Tenedes este foarte strict, (200 metri) nu s'a putut îndrepta mersul vaporului, numai cu ajutorul mașinelor, și vasul a eșuat pe o stîncă, coasta fiind toată presărată de aline,. Direcțiunea S. M. R. a fost avizată ori printr'o telegramă de către însuși comandantul vaporului, d. maior Ciuki, și s’a dispus, de către aceasta trimiterea imediat la fața locului a unui puternic remorcher de salvare din Dardanele care așează în orple 9 împreună cu agentul S. M R., din Dardanele se și găsea la Tricdos. Îi a fost nici un accident de persoane și nici vr’un pericol. Aceasta rezultă din telegrama dată azi dimineață la ora 4 direcției S. M. 11. de pe chiar bordul vaporului „Principesa Maria”, de către agentul S. M. R. din Dardanele, anunțîndu se că se speră ca pînă discard vaporul să fie desemnat și să și continue cursa la Constantinopole. In urma acestui accident, vaporul trebuind neapărat să intre în docurile de la Constantinopole, pentru a se constata și, eventual, repara avariile suferite la cîrmă, direcțiunea generală serviciului maritim român, a fost obligată să suprime cursa de inline Duminică, neavînd în Constanța nci un vapor, imediat disponibil Credem că aceste relațiu ni sunt soiicente, pentru a dezminți orice știri, tendențioase. Cina'se agită — Declarația unui chinez — De mai multă vreme, presa engleză și cea franceză dă știri continue asupra unor tulburări interioare destul de grava cari ar fi izbucnit în China. Pentru lumea europeană, orice s’ar spune, China a rămas încă o lume aproape închisă, vagă, al cărei mod de manifestare e numai bănuit, fără a fi precizat. Un tînăr chinez, fixat la Paris, unde urmează cursurile unei mari școli de învățământ superior, a dat ziarului „Le Matin“ din Paris mai multe lămuriri asupra adevăratei stări actuale din China. Iată ce a declarat dansul: Starea spiritelor chineze China e astăzi în plină transformare. Ceea ce ziarele dv. (presa străină) ia drept o revoltă periculoasă numai străinilor, e începutul unei revoluții democratice. Mișcarea generală e pa punctul de a izbucni. Ei, care sunt un simplu student în aparență, sunt în realitate delegatul secret, tai tiao al comitetelor reformatoare democratice chineze. Revoluția se pregătește pe ascuns în China de multă vreme și provinciile de sud sînt mai toata cîștigate pentru cauza cea bună, mai ales în provincia Kuang-Li. Scopul revoluției. Partidul revoluționar Noi urmărim răsturnarea dinastiei domnitoare al cărei reprezentant, actual e împăratul Kuang-Liu. Partidul nostru, admirabil unit, reclamă sfîrșitul regimului autocratic, stabilirea unui guvern republican, împărțirea egală a pămînturilor intre tot poporul și pacea universală prin fraternitate. Partidul nostru revoluționar e format din toată populația adevăraților chinezeni acelor dinastici, populație care atinge cifra de peste 390 milioane. Noi compunem marele partid al revoluției (Ken-Ming-Tang) și sintem constituit în societăți secrete, un fel de francmasonerie. Avem spioni in fiecare oraș, In fiecare sat și doctrina noastră. „China a chinezilor“ e predicată zilnic In tot impenul. In fruntea noastră e un reformator al cărui nume, celebru în Asia, a străbătut și in Europa, pe Sun-Wen. Ziarele noastre sînt editate în străinătate, la Singapur, la San Francisco și la Tokio. Depozițiile falsificatorului Dumitrescu La judele de instrucție Falsificatorul Dumitrescu a fost adus azi din nou la judecătăria da instrucție cabinetul I. Aci în prezența d-lui Petru Neagu, prim-procuror și d. Angeloson, jude instructor, Dumitrescu a fost pus să reconstitue modul cum falsificase mandatele. Cum opera El a cerut să i se aducă tuș negru vio or și pastă de centigraf. I s’aîi dat trei monede în alb și trei tipuri de mandate falsificate cu diferite caligrafii și pe numele Constantinescu, Christescu și Standen, cele trei nume de persoane fictive lu care lucra falsificatorul. Asemenea i s-au dat mandatele adevărate cu sume mici, ce Dumitrescu și l-a expediat din București, Ploești și Turnu Severin la Craiova — mandatele le-a avut ca modele de falsificat. Peste aceste trei mandate, Dumitrescu, în fața magistraților, a calchiat cu tun negru, iar iscăliturile amploiaților poștali cu tuș violet. A aplicat pasta peste părțile calchiate și apoi a apăsat pasta peste mandatele în alb ce i s-au dat de către instrucție. Dumitrescu a imitat apoi la perfecție cele trei feluri de caligrafii și astfel a falsificat din nou trei mandate identice cu cele cu cari a escrocat statui. Cu aceeași metodă simplă de tot, Dumitrescu și-a fabricat certificatele de identitate falsificate ca eliberate de polițiile din Craiova, Ploești, T.Severin și București. Cum se poartă Dumitrașcu Dumitrescu e foarte supus în fața instrucției și nu neagă nimic din cele constatate. Din potrivă el arata toate împrejurările în cari a comis falsurile și cu multe detalii. Este de observat că instrucția e condusă de aceiași magistrați cari au clasat afacerea în care pictorul Petrescu a fost inculpat ca autor al acestor falsuri. D. Neagu, prim procuror, care a încredințat această afacere d-lui Câlinescu, a trimis o adresă ministrului de justiție, propunînd decorarea șefului siguranței publice din Craiova, grație căruia afacerea a fost dusă la bun sfîrșit. Scînteie Convemțiunea comercială cu Austro-Ungaria Ziarele străine ne-au adus știrea că pînă la sfîrșitul lunei chiar se vor începe tratativele pentru încheerea unei convențiuni comerciale cu Austro-Ungaria.In acest scop se spune că guvernul român va numi zilele acestea comisiunea care se va duce la Viena spre a trata în numele țarei, începerea tratativelor pentru convențiunea cu Austro Ungaria sa tot așteaptă de aproape doi ani.Acele tratative au fost amînate în primul rând din cauza luptelor dintre Austria și Ungaria. Acele lupte fuseseră duse așa de departe incit se credea în mod serios în distrugerea dualismului. Acum însă cînd furtuna a „aaî încetat, a început să se vorbească iarăși de tratativele comerciale cu Ilominia. Nonă ne-ar fi convenit mai bine să încheem două convențiuni comerciale, una cu Austria și alta cu Ungaria, decit una singură cu Austro- Ungaria. Dacă încheiam două convențiuni aparte, desigur că am fi obținut unele avantagii pe cari nu le vom putea obține acum cînd urmează să tratăm o singură convențiune. Avantagiile le-am obținut de la Austria care n’ar fi avut motive să se opună în cererile noastre privitoare la importul vitelor. Ungaria se opune însă la asemenea cereri și fără îndoială că nu vom obține pe lângă convenția comercială și una veterinară. Toate prevederile sunt că vom încheia cu Austro-Ungaria o convențiune pe baza clauzei națiunei cele mai favorizate. Așadar, tratativele vor fi de scurta durată ; ele se vor urma pentru a se îndeplini pur și simplu formele de vigoare. Cu toate acestea ar fi de dorit ca delegații noștri să primească însărcinarea de a susține cu tărie cerințele ce au fost formulate adesea de comercianți,industriași și mai ales da agricultori. Aceștia au dovedit că ne-ar fi mai de folos să nu încheem o Convențiune comercială cu Austro- Ungaria, decît să înclinem o convențiune care să nu ne fie întru nimic folositoare. Se pare iasă că guvernul nu e dispus să facă dificultăți celor de la Viena și de aceea convențiunea cu Austro-Ungaria va fi admisă cu multă repeziciune. Știri din străinătate Se știe că o inițiativă populară ceruse în Elveția separația biserielor de stat, astfel cum ea s’a îndeplinit în Franța. Alegătorii din cantonul Neufchatel, in cea mai mare parte protestanți, avînd a se pronunța asupra acestei chestiuni, a respins separațiunea cu 15.000 de voturi contra 8.41%. * Para că se adeverește presupunerea că există o bandă internațională de hoți, care are de scop furturile pa calea ferată. Cel puțin, căile ferate italiane nu mai prezintă nici o siguranță. După încercarea de asasinat asupra infirmieri Suzana Low, avem da înregistrat acum un alt caz Un personagiu englez foarte bine cunoscut, d. Duff Tollemache, călătorind cu soția lui în expresul Poma-Fiorența, s’a coborit din tren ca să deruneze la Clmesi. Intrând apoi în compartimentul sau a constat că geamantanul lui fusese spart și că i se fărase obiecte de valoare uîna în suma de 5000 de lei. La Madrid au avut loc manifestațiuni împotriva brutarilor, cari au urcat prețul plinei. S'au făcut încercări să se dea foc mai multor brutării. O delegație de brutari a cerut protecția autorităților împotriva violențelor populare. Guvernatorul a răspuns că va acorda protecția materială necesară, dar nu și pe cea morală deoarece opinia publică e cu drept cuvînt indignată. * Pe linia drumului de fier Big-Fur (Statele Unite) aveat explozie un vagon încărcat cu pulbere de tun. Au fost ucise 19 persoane, 30 au fost rănite și unele din ele mortal. Două vagoane de călătoriei au sfprimat și mai mulți călători au ars de vii. Corespondentul zîarnluî „Tribuna” din Londra a intervievat pe ministrul de externe francez, Pichon, asupra atitudinei pe care o va avea Franța cu privire la propunerea ce se va face în conferința dela Haga pentru limitarea înarmărilor. Ministrul i-a răspuns ca toate guvernele din Europa trebue să judece ca foarte de dorit reducerea enormei sarcina a înarmărilor militare și navale și că ele vor studia mijloacele practice de-a atinge acest obiect. Din Midway (America) se comunică, că un negru, al cărui nume nu se cunoaște, a pătruns în camera d-șoarce Morrell Kiog, fiica unui bancher din acest oraș, și a încercat s’o simiracă. Fata s’a apărat cu energia și la țipetele ei, negril a fugit. Organizîndu-se o urmărire furioasă împotriva lui, negrul a fost prins și saînsurat numai deci ds un copac. Mulțimea nu s’a de părtat pînă el nu a ciuruit de gloanțe corpul brutei.* Z'arul ,,Le Soir“ publică un articol în care d. Gombos examinează situația actuală a bisericei și raporturile ei cu papa și cu statul francez. Pentru d Gombos, biserica nu mai există, ea a fost lovită de moarta în ziua cînd Piu al X-lea a proclamat autoritatea lui suverană în materie de disciplină și infailibilitatea lui personală în domeniul credinței și al moravurilor. Lucrînd în numele acestei infailibilități, papa a făcut imposibilă orice discuție și a redus episcopatul la o supunere umilitoare. Articolul constată terminînd, că poporul azistă cu indifrență la o separație care există în spiritul său și în inima lui mai înainte chiar de a lua loc în coduri. PML 11E1 TIJL CAMERA — Ședința dela 13 maimarie 1907 Ședința se deschide la ora 2 jum. sub preșidenția d-lui Gr. Triandafil. Prezenți 93 d-ne deputați. Pe banca ministerială se află d. D. Greceanu. D. Rădulescu. Mehedinți amintește d-lui ministru de justiție că l’a rugat, ca printcr’un proect să amelioreze soarta micilor funcționari de pe la tribunale. D-sa 11 roagă ca să aibă grijă și de grefierii de tribuna și devine o petiție semnată de mai mulți grefieri. D. Greceanu, ministru de justiție, spune că cu ocazia modificarea legei judecătorești va ameliora soarta micilor funcționari de la tribunal și va veni cu un proect prin care grefierii să aibă dreptul la gradații. D. Rădulescu-Mehedinți mulțumește n numele tuturor acestor funcționari. * Se trece la ordinea zilei. Se pune la vot indigenatul d-lui Wachtel Moritz, și se votează cu 63 bile alba contra 1 neagră. Sa pune la vot pentru a opta oară împămîntenirea d-lui S. Bercovici. înainte de a si proclama rezultatul acestui vot, d. Iurtiu Leca cere cuvîntul și spune că s’a răspîndit zvonul în Cameră cum că în urne se află mai multe bila decit deputați sînt prezenți. D-sa cere în interesul demnității adunate! să se verifice acest lucru. D. președinte Triandafil spune că sînt prezenți 93 deputați, votanți au fost 69, bile albe 57, bile negre 12. Impămîntenirea s’a admis deci. Se votează îra nă muntenirea d-luî Hnrș Ponn, Jean Feder (cu 47 bile albe), Finkels și Beligrădeanu. Se mai votează împumîntenirile d-lor Herș Korn, Jean Fedor, Finkels, Beli grădeanu, D. Janculof, Stein Moses, L Livianu, I. Țepineag, Louis Aubert, I. Schönfeld, I. Stcinschi, Teodor Koreahoz, I. Naghi, Nemțovici și dr. Segall. Se votează pro °ctul de lega pentru răscumpărarea Bădălanului. Camera de spomple dîn du-ae, ședința se ridică la orele 4. Senatul — Ședința dela 13 ianuarie 1007 — Prezidează d. T. Văcărescu, vicepreședinte. Pe banca ministerială sînt d-nel Cantacuzino, general Manuel Greceanu. D. Cantacuzino depune un proect de interes local. Se repetă volumul relativ la împămîntenirea d-lui G. ‘Cristescu și se admite. Se pune la vot recunoașterea d-Ial N. Dan din Macedonia. Votul e nul. Ședința se ridică la orele 8 și 16 m. A apărut SCRISORI de FEMEI de Eestolan BaMMaira-Falmil Frețul lei 1.75 De vînzare la librarii din Capitală și provin de la depozitarii de ziare din țară precum și la administrația ziarului „Adevărul“. jü i üJíN L ä1A. ■«m»BwW UÎ11010HT LA DIMINEAȚA ~ Vă face s= proprietar — Complect mobilată — Vă duce și întreține * * * * * * Gratis la MRIS Vă dă un TUI complect de Damă Vă dă un CEHS • ș’un Lanț de aur Vă dă o mașină de scris „Yosi“ Ultime Informatiim In dorința de a ușura numeroșilor noștri cititori posibilitatea de a se abona la ziarul „Bl DTfEAȚA“ avtnd șansa de a ciștiga unul din marile premii de mare valoare ce acordăm gratuit abonaților noștri, am hotărît să trimitem la cerere un om al nostru la domiciliul celor ce doreau a sa abona E suficientă o cartă poștală cu adresa exactă pentru ca imediat omul nostru să se presimtă dînd toate explicațiile. @ Indigenatul dr.I L. Liviann din Brăila, a fost votat cr de Cameră cu 67 voturi pentru și 2 contra, fiind deja votat și de Sinat . In seara de Sf. Ioan a avut loc în com. Hoe.'u'o, jud. Ilfov, un bal în folosul copiilor săraci. Patroana balului, d-ra Lucia Leca, cu o muncă neobosită a făcut toate sacrificiile pentru ca serbarea să fie strălucită. A Dpus foarte mare interes la plasarea biletelor și a donat mai mult de jumătate din obiectele expuse la tombolă, între cari un admirabil tablou pictat de d-sa. Entuziasmul a fosta culme cînd d-na Leca a apărut într-un splendid costum național și cu o bogată salbă de cornii. Publicul a rămas pe deplin mulțumit și a admirat aranjarea saloanelor care se datorește gentilei d-r. Neli Codvocorescu, învățătoarea locală. Prin asistență s’a remarcat d-nîî .* I. Ionescu inspector comunal, Crăciunescu șeful oficiului poștal, Alimănișteanu, Georgescu, Biduiescu, Șerbănescu, Xantopo învățători, Panait, Sillvestru, etc Drăguțule d-șoare Nell Calvacorescu, Marioara Constantinescu, Tincuța Mihăescu, Natalia Popescu, etc. Beneficiul a fost, de peste 400 lei.Duminică, 28 ianuarie, se va juca pentru a doua oară la teatrul Bulevard, piesa „Omorul poștașului Georgescu* dramă în trei acte de F. Tudoran. ” Mîine începe la Iaș! examenul de capacitate pentru muzica vocală, care a fost casat pentru vițul de formă și care urma să se țină la București. Condițiunile de admitere la concursul pentru ocuparea, cu titlul definitiv, a posturilor veterinare vacante și ocupate In mod provizoriu de veterinarii din țară sunt publicate în „Monitorul oficial“ cu data de 19 Ooembrie 1906. Se știe că acest concurs se va ține în ziua de 1 Martie p., orele 2 dim. la București.Consiliul tehnic superior a luat in examinare proectul de convențiune între direcțiunea generală a C. F. R. și d. L. Gratoski pentru așezarea unei căi Decauville In stația Brazi pentru transportul pietrișului și Încărcarea lui în vagoanele C. F. R. .D. N. Talpă, absolvent de liceu, a fost numit copist in poliția orașului Oimpu-Lung, în locul d-lui I. Arsulescu, demisionat. D. Gh. Antonescu, revizor de vite la circ. III Curtea-de-Argeș (Argeș), a fost numit definitiv în postul de ocupă.Pe ziua de 8 Ianuarie a. c., au rămas în orașul Galați, 13 bolnavi de scarlatină, 7 de pojar, 1 de difterie, 3 de febră tifoidă și 5 de tise convulsivă. · Consiliul comunal din Călărași a fost dizolvat. 9 Marți 10 Ianuarie se va reîntoarce ln Capitală, cu expresul de 11:40 a. m. delegația română dela Viena. © In editura „Bibliotecei pentru toți“ a apărut volumul „Clipe trăit**“, schițe și nuvele de talentatul scriitor A. Nora. Prețul 30 de bani. © Societatea mutuală a măcelarilor din Constanța. Înființată în Ianuarie 1903, are după un an de existență un capital de lei 10 227, din care s’a despăgubit măcelarii, pentru cărnuri confiscate de veterinar, suma de lei 7.453, rămânând sold în casa societăței suma de lei 2774. Pe lîngă această societate ființează și o casă de economii pentru lucrătorii măcelari cari depun ctte 5 lei pe lună. Ba în valoare de 700 lei Toate amănuntele le găsiți in pagina 4-a a numărului de față. nii ambelor societăți sunt depuși la banca de scumpt spre fructificare. Ele sunt înființate de d. dr. veterinar Bîcleșanu, medicul veterinar al orașului Constanța . D. N. Georgescu, medic veterinar ajutor al jud. Dolj a inoculat în cîteva zile 943 capete animate de pe domeniile Coroanei Sadova, contra cărbunelui bacteridien. Nu s’a întimplat niciun caz de moarte Efectele au fost admirabile.Vineric. general Mânu, ministru de razboiu, a lucrat cu regele. La terminarea audienței suveranul i-a oferit două plachete de argint reprezentînd una Pacea și alta Războiul, ambele adevărate opere de artă. Placheta Păcei înfățișează secerișul pe lanurile noastre pline de belșug; placheta Războiului reproduce un episod din războiul de la 1877. bat**rea de la Calafat unde regele, ascultînd știeru bombelor turcești aruncata asupra bateriei române, a exclamat: —„Aceasta este muzica ce îmi place*. Darul este cu atît mai semnificativ cu cît el a fost dat in ziua aniversară a bătăliei de la Smîrdan. © Sămbătă 13 Ianuarie 1907 a apărut revista „Săptămînă* No. 8 cu următorul sumar: Mizerii politice. Chestiuni de morală, socială. Să mai vorbim de cinste ? Săptămîna. „Săptămînă* se găsește de vînzare cu numănul, la toate librăriile și tutungeriile principale, la toate chioșcurile și vînzătorii de ziare din București, iar în.1 provincie se găsește de vînzare la toate librăriile și depozitele de ziare. Exemplarul 30 bani. . © La audițiunea musicală ce a avut loc la Palat,era 12 n. c. orele 5 jum. au lut parte : D-na Leria, d-ra, Schwartz, baritonul Bosso și tînărul tenor Mișu Nasta, care, acompaniat de d-nul Kirchner, a produs vis erioții Reginei, cu romanțe din Aida, Tosca și din ale d-lul Kirchner. Suverana a binevoit a se Întreține mai mult timp eu: d-nul Na«ta înteresîndu-se de studiile sale și felicitîndu-i continuă pentru fermecătoarea-i voce de care a rămas încîntată. ¤ D. dr. Seidmann, directorul gimnaziului evreesc din Capitală, a luat inițiativa de a înființa o societate școlară din care să facă parte elevii și elevele din toate școlile evreești din Capitală și eventual și cel din provincie, din cotizațiile cărora să se subvenționeze instituțiunea „Vatra Luminoasă Regina Elisabeta”. Cotizația lunară va fi de 10 bani de elev. Inițiativa d-lui dr. Seidmann fiind foarte caritabilă, Intru cit deprinde de pe acum pe micii școlari de a ajuta pe aproapele lor, desigur că o vor admite toate societățile la cartea se adresează. D. general Lahovary, ministrul afacerilor streine, pleacă azi cu trenul de 7 ore dimineața, la Laussane, în Elveția. D-sa se va supune acolo unei operațiuni a druml Roux. Interimatul ministerului de externe, pe timp de o lună va fi ținut de către d. Ion Lahovary, ministrul domeniilor. online se va face o nouă mișcare în magistratură, pentru complectarea locurilor din magistratura amovibilă. Tot mîine se va instala la Casație, în calitate de președinte al secției a IlI-a d. Petrescu, iar în calitate de consilier d. Dobriceanu, care a fost Înaintat de la Curtea de apel. © Azi 14 Ianuarie cercul cultural „Renașterea* sub președinția de onoare a P. S. S. Arhiereului Calist Botoșeneanu, cap. n Coliba din vale „Un ușuratec care nu vrea să’î se deschiză cartea de aur a viitorului care îî poate da deslușirii cum trebue să’și reguleze viața.“ — Grăești vorbe ciudate! zise Juan mirat. Imî spuneți că ați venit neintenționat. Cred că n’ați plecat cu gîndul de a mă căuta. Dar ați fost împinși de o dorință tainică, o mină nevăzută v’a condus. Și chiar dacă vorbele voastre nu’mi dau dreptate, gîndurile voastre totuși mi-o dau ! Juan își aminti că, imediat la vederea colibei, îl dusese gîndul la Pepita, încet zise Măriei: ^v^Bătnna ©_poate o vrăjitoare«. — Să încărcăm aria eî! — Nu ai fi de ghicitori. — Cu atît mai mult, vom putea rîde de vorbele bătrînei. Te rog întreabă dacă poate ghici. N’am greșit cînd am zis că o presimțire a răsărit în noi, sau o presupunere cînd am zărit coliba... Negreșit că nu ne am gîndit că vom găsi aci o femei înțeleaptă. Pare că te ocupi cu lucruri mari. Ai vreo meserie? — Cunosc arta de a citi in cartea viitorului, și pentru cei ce doresc aceasta, o deschid. — Firește, pentru o monedă de aur... — Nu cer nimic ! răspunse bătrîna cu mîndrie. — Dar primești ce ți se oferă? — Nu sunt așa de săracă cum o fi închipuiți. Casa, grădina, izvorul, păduricea — toate acestea îmi aparțin mie, și’mî produc destul spre a’mi întreține viața.... Darurile, cari mi se dau ca un merit al artei mele, le adun într’o mică comoară. — Eî, deschide dar cartea de aur, cum îi zici d-te, și spune-ne ce ne a rezervat soarta. Dacă ne vei anunța fericirea, atunci comoara d-tale se va mări. Ține minte asta. — A da noroc stă numai în puterea aceluia care a creat munții și văile. Invariabil, ca ziua și noaptea, e scris în stele ce cugetă să dăruiască fiecăruia. — Bine. Du-te și fă’țî pregătirile. — Dorești să’ți ghicesc? — Dar zise Juan, pe cînd Maria confirmă numai printr’un semn al capului. Bătrîna se întoarse și se tîrî înapoi spre colibă, trăgînd cu greu după dînsa picioarele goale, încălțate în niște sandale rupte, legate cu sfori subțiri. — Bătrîna e probabil fatalistă și crede într’o soartă neschimbată! zise Juan, după ce ghicitoarea se depărtă, L. JTL % § tu ? Tu nu crezi . — Nu. Cred că oamenilor li s’a dat rațiunea, spre a’șî aranja așa viața, cum li se pare mai bine, cum cer aptitudinile sau dorințele lor. — Crezi în hazard ? — Hazard a fost că am apărut în arenă, am ucis taurul și prin asta am atras asupra mea atenția celei mai frumoase femei? Nu ? Știam că lupta e dată în onoarea ta și de aceea am venit acolo. — Și dacă lupta ar fi avut un afirșit nenorocit? — Asta e o ipoteză cu totul improbabilă... Prin indemînarea ce o am după un exercițu de ani, rațiunea îmi zicea că sunt superior unui animal care alerga într’o furie oarbă. Dacă rațiunea nu mi-ar fi zis că sunt superior adversarului meu și că-l pot învinge, n’aș fi îndrăznit să intru în luptă. — Cine poate ști de n’a fost hazardul la un joc? — Nu, Mario... Prin curaj și rațiune raî-am ajuns ținta! „Vei zice poate că dacă hazardul ar fi voit să’mî zădărnicească dorințeie», mî-ar fi pus piedici în cale! Fii sigură că le-aș fi învins! > „Omul poate orice cind vrea 80* mios, presupunînd că nu tinde la imposibil.“ — Eu am dorit fierbinte și m’am străduit, Juan, să posed iubirea ta... „Și eu mî-am ajuns astfel ce am dorit! Dacă a fost întîmplare sa îi nu, cine o poate zice?... Un lucru rămîne indiscutabil: că adevărata fericire o procură numai iubirea! „Ce mic ni se pare orice alt sentiment pe lîngă acesta cum sa nimicește orice impuls în fața supremului cuvînt: iubire !* — Bătrîna se întoarce 1 o întrerupse Juan. Bagă de seamă să nu te trădezi că ești femee. „Pariez că te crede băiat și țî va ghici ca unul tînăr.“ Baba Velida se apropiase șchiopătînd. Intr’un braț ținea o legătură de pac și surcele. Ea ’șî aruncă sarcina la pâmînt, aproape de bancă, se duse apoi din nou în casă și se întoarse cu un cărbune aprins, întinse piele pe pămînt, imprăștie deasupra surcelele uscate și se aprinse cu cărbunele. Imediat o flacără roșie se ridică în sus, care învălui pe amindoi îndrăgostiții intr’o lumină vie, Cînd focul se potoli, ghicitoarea turnă sare pe jăratic. Pârăind săreazt în aer scîntei albastre, și bătrîna spuse silabizînd : — Firmamentul e curat. Pot citi în cartea de aur a viitorului. Pentru care din voi s’o deschid întîi fi ? Juan se apropiă de bâtrînă. — Mina d taie , porunci aceasta. — Așadar chiromanția e arta d-tale, zise Juan, întinzînd mîna babei Veleda... — Da, liniile palmei sînt literele cu cari o mină nevăzută a însemnat soarta omului. „Mîna indică faptele cari aduc omului fericire sau nenorocire. „Dar acum tăceți și nu mă întrerupeți !* adaogă ghicitoarea cu un ton solemn. Dădu drumul cîrje își apucă mîna dreaptă a lui Juan. După ce o măsură cîteva momente cu atenție, începu încet, in propozițiuni scurte, sigure: — Posezi toate calitățile de cari un om are nevoe, spre fi mare, și vei fi. „Un viitor strălucit te așteaptă! „Pasiuni violente te frămîntă și te vor stăpini. Lăcomia și zgricenia sînt totuși departe de d-ta*____ „Cu glorie vei purta armele, totuși spre nenorocirea d-tale, căci învingerea însăși înseamnă peirea d-tale. „Inimile femeilor zboară spre d-ta, totuși iubirea îți va fi fatală, te va ucide încă înainte de sfîrșitul anului al patruzecilea. într’o mănăstire îți vei găsi mormîntul. „Cel ce te ai iubit nu te vor plînge.* Ghicitoarea dădu drumul mîne lui Juan. Tăcut, cu ochi fixați asupra bătrîneî și demonicei femei, stătu tinărul un timp oarecare. Apoi izbucni intr’un ris zgomotos și zise: — Mî-am prezis bine tot atîta cît și rău, și te-ai arătat ca o femee îndoit de Înțeleaptă, cumpămind în mod egal cîntarul fericire!... Iată, primește’țî moneda de aur ! Juan scoase punga, luă dintr’uișa o monedă de aur și o aruncă bătrîneț. Ea se aplecă încet, ridică moneda și o ascunse in buzunarul fustei ei încrețite. (Va urma) 60 Memoriile M DON JUM MARE ROMAN POPULAR