Dimineaţa, iulie 1907 (Anul 4, nr. 1214-1244)

1907-07-31 / nr. 1244

Marți 31 iulie 1903 ­ VIZITAȚI im TOȚII Casi^Str.FipilijS Marile Premii Gratuite ale ziarului „DiaLINEAȚA“ Casa este complect mobilată și montată, ori­ care o poate vizita n ori­­ce oră e­e la 3 dim. piuă la 3 eara. Drumul cel mai apropiat, cu tranvaiu­l electric prin Bulevardul Pake. A apărut No. 29 din revista V­IATA LITERARA ȘI ARTISTICA Cu următorul cuprins : I­­. Grigorescu, redacția: Poezia noastră politică de N­. Ghendi; Celei mai aproape (poezie) de Ion Minulescu; De sufletul­­ Măriei de Al. Cazaban; De demult, Noap­­tea în țintirim (poezii) de C. Giulescu;­­ De prin Macedonia de Victor Eftimiu;­­ Biografie (poezie) de Al. Obadenanu;­­Teatru și literatură dramatică III de­­ Mi­hăilescu-Stempu; Cîntă-mî lăut­i­re;­­ Somnolență (poezii) de C. Ard­eleanu; I ln clipe de orgie de Phadaei; Tăcere I (traducere) de E. Pop; Electorală (co- I­medie) de M. Ștefănescu; Cronica mu­­­­zicală de Barbu Lăutarul; Cronica de vară de Fantasio; Carnetul unui poet­­ de Delators»; Informațiuni literare și­­ artistice; Bibliografie. EPIT­ROPIA GENERALA. Unul din ia Oases Oft. Spiridon din Iași m b»­' "BĂILE. i­IJANIC din Moldova au o reputație­­ bine stabilită* atît prin­ bogăția și varietatea prin­cipiilor minerale ce conțin, cit și prin marele numă­r de pacienți cari s’au vindecat la Slănic. Analizele făcute au arătat că apele minerale­­ de băut de la Slisnic, ca compoziție chimică și Ica efecte terapeutice sunt similare cu apele de­­ la Karlsbad, Ems, Kissingen, etc., iar apele­­ pentru băi sunt similare cu cele de la Kreutz- S­nach, Branzensbad, Aix-les-Bains, etc. I ISVOARELiE MINERALE de la Slănic sunt [Următoarele: 1 A). Isvoare alcaline Chlorosodice bicarbonate I­ No. I, HI, vi pentru băut.—No. II, VL VIII (pentru ftăî.­­ B). Isvoare alcaline feruginoase No. VIII pen­ I­II,U Uceul(­­ C). Isvoare feruginoase No. IV, V pentru DăL ir INDICAȚII TERAPEUTICE. Aceste isvoare se întrebuințează cu mare succes și clau resul­­­­tate admirabile in următoarele boale: * Tubul digestiv și anexe. Boale de stomac­ și a intestinei: dispepsii, hyperchlorhidrie, gastrite­i cronice, dilatatie de stomach, atonii gastro-in­­­testinale, constipație obicinuită etc. Congestia­­ ficatului, stază în vena porta, gravelă etc. A­­­­ceste ape au așa reputație pentru boalele tu­­b i­oului sugestiv încît multe persoane cari au­­ frecventat Karlsbad, Marienbad, Kissingen, m­­űtby etc., s­-au găsit vindecarea numai la­­ Slănis. j Arparatul respirator. Bronc­ite cronice, em­ili­­ean pula­onar, pleuresii adesive, cataruri na­ I­male și laringee, faringite cronice, etc. Aparatul urinar. Cataruri cronice, uretrite,­­ hlenoree, goutte militaire, cistite, pielite, ni­­­­sip în rărunchi și urină, sifilis, boale de fe­­­­­mei (metnite și c­xudate cronice),­­ Boale nervoase, boale generale și prin înce­­stinare de nutrițiune: artritism, reumatism, gu­­s­tă, obezitate, scrofulosă, anemie, cloranemie,­­ nem­aste­nie, histerie, surmenaj, migrene, ne­­­­vralgii, nevrite, intoxicații alcoolice, etc.­­ Se vede clar că numărul izvoarelor este atît­­­ de bogat și întrebuințarea lor așa de multiplă,­­incit se po­ate afirma că este un adevărat mi­­­­racol de a găsi la Slănic, izvoarele (de la Vichy, I­JEnis, Kissingen, Karlsbad, Marienbad, etc. ) pe lingă acestea izvorul No. 1 este cea mai­­ bună ap­ă minerală de masă, băută simplă sau leu vi este perfect digestivă și diuretică.­­ Pentru ca efectele miraculoase ale apelor de­­ băut să nu fie diminuate întru nimic, restau­ratorii sunt obligați ca să pregătească bucate­­ compatibile cu apele minerale, așa cum se fa­­ce la Karlsbad și alte stațiuni balneare simi­­­lare. i Hidroterapia.—stabilimentul de hidroterapie |Va fi dirijat de domnul doctor Al. Brăescu, ca­­­re a mai dirijat deja cu a­cces, timp de cinci­­ a­ni stabilimentul d de hydroterapie de la Slănic; I d­-sa în calitate de medic specialist în boale­­ nervoase­­ și de­ stomace, a vizitat și studiat pe­­loc, în mai mulți ani de arhicdul, cele mai mari­­ stațiuni balneare și stabilimente de hydrote­­­rapie din Europa, și în special din Scoția, An­­­glia, Franța, Germania, Svîțevo și Austria.­­ B-rul Brăescu va aplica deci hydroterapia după­­sistemele cele mai științifice și moderne ce a­­­ văzut și studiat în aceste țări.­­ Stabilimentul de hidroterapie de la Slănic es­­­ste din nou instalat pe baze absolut științifice­­•ți îndeplininește toate condițiunile cerute de­­ hidroterapia modernă: apa este de izvor, are­­ o temperatură de 10 gr. R. și o presiune de 3­­‘ ermosrgere, presiune care variază după voință șți este măsurată cu precisioni cu ajutorul u­­i unui manometru. Amestecătorii dușurilor eco­­sseze síret prevăzuți cu termometre cari indică­­ în mod precis temperatura apei ce se între­­buințează. • Posedând deci acești doi factori capitali în hidroterapie (presiune și temperatură) aplicațiu­­­­nile hidriatice se vor aplica în mod riguros­­ științific, iar rezultatele terapeutice vor fi­­ foarte salutare. Instalația băilor minerale calde.—Este cunos­cut inconvenientul serios ce o prezintă la Sla­vic instalația băilor minerale calde în vechile­­araee. Anul acesta aceste băi sunt instalate din parterul hotelului Racovitza; instalația este modernă și îndeplinește toate condițiunile ce­rute de știința balneologică modernă. Sunt în total 56 cabine foarte luxos mobilate, d­a că­­•jșini pentru băi sunt­ în faianță. Electricitate medicală.— Fiindcă în boalele ne­ervoase — cari sunt legiune la Slănic — ener­gia electrică este­ un puternic agen­t terapeutic, de aceea s-a montat o complectă instalațiune de electricitate medicală și anume: curenți fa­­tadtici, curenți galvanici, o puternică mașină electrică statică, aceste din urmă foarte efi­cace în neurastenie, surmenaj, reumatism cro­nic, etc. Se vor asocia deci efectele terapeu­tice ale electricitatei cu acele ale apei care sunt specifice în un mare număr de boale nervoase. Aerul comprimat.—Cura de aer comprimat i sai SRauc­isi — BLON­REȘTI — Bulevardul Elisabeta No. 4 Br. S. Văleanu Bulevardul Carol No. 71 foii nervoase și de stomac Consult., 10^12 a. m. este una din specialitățile cele mai importante a Slăniculu­i, această cură este cu atît mai cău­tată cu cît Slănicul fiind situat în mijlocul munților are un aer foarte pur și îmbălsămat cu brad, sistemul de inhalație ce se întrebuin­țează este acel de la Reichenhall. Tot pentru aeru­l său­ curat, pentru clima sa constantă, ferit de vin­tu­ri, Slănicul este o sta­țiune climaterică din cele mai importante pen­­tru anemici, scrofuloși, surmenați, debili, con* valescenți, etc. inhalații.—­*?!’a instalat la Slănic un stabili­ment special, de inhalații după sistemul de la Ems și Gleichenberg, inh­alațiile se fac cu di­ferite substan­țe medicamentoase și cu ape mi­nerale de Slănic. Aceste inhalați­uni sunt foarte folositoare în diferite boale cronice ale nasu­­lui, varin­gelul, iar in­­gelul și pulmonilor, boale cari sunt foarte frecvente în țara noastră. MASAJUL.—Agentul terapeutic mecanic, ma­sajul care este atît de eficace în cazuri de reu­matism cronic cu tendințe la anchilose, obesi­­tate (îngrășare), atom­i gastro-intestinali, etc., se va practica pentru prima oară în R­omînia— după sistemul de la Aix-les-Bains, adică masaju sub duș. DISTRACȚIILE.­­Slănicul este cunoscut ca stațiune balneară cea mai mondenă din țară, este Aix-les-Bains a Romîniei, la Slănic îșî dă rendez-vous toată lumea elegantă și selectă, care care dorește să petreacă agreabil timpul de vacanță. Intre distracții putem cita Casinul regal monumental în care este cercul, sala de biliard, sale de conversație separate pentru doamne și domni, căișori, cabinet de lectură cu jurnale străine și romane, apoi magnifica sală de teatru, unde se dau reprezentații tea­trale, concerte, bălu­ri, conferințe, m­ateriale literare artistice, etc. Diferite jocuri, precum: Lawn-tennis, cro­quet, Foot-ball, bătae de flori, etc., astfel atît sexul frumos, cît și intelectualii vor găsi un a­­devărat regal la Slănic. Preumblările prin­ciare, pe splendida terasă, precum și escursiunile în împrejurimii­ (Do­­bra, Pui, Poiana Sărata, etc.) sunt căutate chiar de persoanele cu gusturile cele mai dificile și rafinate. Muzica regimentului 4 roșiori, „Principesa Maria“, atît de mult apreciată sezoanele tre­cute de vizitatorii Slănicului, va delecta publi­cul și vara aceasta în tot timpul stagiunea. ECLIRxAJ ELECTRIC. — întreaga stațiune balneară este iluminată electric și posedă poș­tă, telegraf, telefon. Farmacie complectă, în­zestrată cu toate medicamentele necesare, es­te dirijată de farmacistul Werner din Iași. VIAȚA LA SLĂNIC.­Băile Slănic erau a­­proape inaccesibile din cauză că prețurile nu­trimentului, ale băilor, ale hotelurilor, erau prea ridicate. Epitropia în cei cinci ani din urmă a redus prețurile în așa proporție încît le-a pus în raport cu mijloacele de trai­ ale di­feritelor clase sociale, ceea ce a provocat o aflu­ență considerabilă de vizitatori, cari s’au folo­sit de eficacitatea apelor miraculoase de la Slă­nic. Această considerațiune a determinat epi­tropia de a continua să meargă pe această cale spre folosul suferinzilor. Se va putea deci trăi la Slănic în bune condiții, chi­ar în sezo­nul mare și cu 5 tei pe zi (astfel distribuiți: o­­daia 1.50, masa 2.50 și baia 1 leu). OȚELURI.—Slănicul e cunoscut prin oteluri­le sale foarte confortabile, luxos și cu gust mo­bilate, precum: Racoviță, Cerbu, Pufu, Zimbru, Administrația, etc., cu prețul de la 1 lea 5$ bani pe zi în sus odaia. Pe lingă oteluri mai sînt viile particulare­: Scurtu, Sio­n Marțian, Petrescu, Codrescu, Munteanu, Anastasiu, Smera, Robescu, Pan­­tazzi, Langa, Gheorghiu, Dimitriu, Bobinca, etc., care se închiriază în total sau cu aparta­mente, avînd tot confortul. RESTAURANTE de primul rang, cu bucătă­rie franceză și romina, table d’bête sau­­ 1& carte cu prețuri dela 3,50—7 lei pe zi. Pentru abonați reduceri la prețuri. PREȚUL BAILOR.—Dimineața o bac mine­rală caldă, lei 2.50, după prînz lei 2. O aplica­ție de hydroterapie lei 1.50. Două aplicațiuni de hidroterapie in aceeași zi lei 2.50. O aplicație de hidroterapie cu masaj abd. lei 2. Un masaj general 2. O bae rece în bason lei 1. O bae re­ce de piscină cu dușuri 70 bani. O ședință de aer comprimat lei 2. O ședință de inhalație lei 2. Pentru copiii pînă la etatea de 7 ani prețu­rile băilor reci și ale inhalațiilor sînt pe ju­mătate. TAXA DE CURA ȘI MUZICA.—Aceste faze sînt: Clasa I: pentru o familie 25 leî; pentru o singură persoană 15 lei. Clasa II: pentru o familie 15 lei; pentru o persoană 10 leî. In satul nou pentru o familie 20 leî, pentru o persoană 12 leî. Taxa de cură nu se plătește de persoanele ce stau numai 3 zile în stabilimentul băilor, dacă la sosire vor fi declarat administrației băilor. In rezumat, o stațiune balneară cu ape mi­nerale incomparabile, cu instalațiuni complecte a celor mai importanți și moderni agenți cu­rativi, confort ,economie și viață agreabilă, iată ce este Slănicul din Moldova. MEDICII BAILOR.­Dr. L. Russ, medic pri­mar al spitalelor Sf. Spiridon, este medic in­spector al băilor, și medic consultant. Dr. Al. Brăescu, medic primar al spitalelor Sf. Spiridon, este­ medic, inspector al băilor, medic consultant și director al stabilimentului de hydroterapie. Dr. Dr. Misir este medic sanitar și consul­tant. Dr. Benno Stenner, asistent la hydrote­rapie. De la 1—30 iunie prețurile camerelor sunt re­duse la jumătate. Mijloace de transport.—Vagoane directe pînă la Tg.-Ocna cu 50 la sută reduceri pe C. F. R. Trăsuri confortabile și elegante de la Tîrgul- Ocna la Slănic, cu prețuri convenabile. N. B. Prospecte se trimit gratis și franco, la cerere­, de Epitropie pînă la 11 Iunie și de ad­ministrația băilor în timpul sezonului. Exploatarea apelor minerale de băut se face de d. I. Werner, farmacist Iași, furnizorul Cur­ței regale, căruia să se adreseze toate co­­mandele, posedă ni­sip, poate fabrica pe loc cu 1C Bl Kin­gurhieratorpin­sl la ÎSÎÎOO cărămizi în ciment pe zi cu L -....J Transportabilă (bi-KL-euua) a Socâietății Italiene I .le construcțiinii și Ciment Ar­ I sunt: fosta firmă fr’-lii Veneter, 111&. | l.conar­li ft .». llclanu. Hepresentant | general pentru r Romînia și Ungaria ! Societatea sie întreprinderi­­ Tecnice si Construcții mni ANCHETELE ZIARULUI „DIMINEAȚA« D­in viața femeilor in­ Jurnalul unei umile. — început de carieră. — Croitorese mici și mari. — misterul unei case de rendez-vous. Cite una, cite una Încep de ne sosesc clientele. Cucoane din burghezie, mai grele la gusturi de­cît doamnele din hi­gh-life, soții de funcționari, tinere profesoare... Prea puține din, clientele ce’mi promisese că de dată ce voiți avea atelierul meu vor părăsi pe madame­­.... s’au ținut de cuvînt. Cu greu mi­ati încredințat reparaturi, robe de șam­­b­ruri, bluze. Dar nu desper, încrederea va sosi cu timpul și muncesc ca o ne­buna, el­ și tovarășa, ca să satisfacem pe clientele noastre dificile. Tata e încîntat de mica lui odăiță din fundul curtei, căci odăile luminoase de la stradă a trebuit să le facem saloane de încercat și de primire. Ași fi voit să primesc numai acasă lucrul, dar la început a fost foarte greu , și a trebuit să mă duc prin cîteva case­­ cu ucenica după mine.­­ Adesea pe strada noastră tot treceam , pe dinaintea unei case mari frumoase,­­ cu înfățișare mîndră, în fața ei o gră­dină umbroasă ascundea alba locuință cu ramurile pomilor ei. Vr’o casă de boer mare — îmi ziceam în grăbitul meu drum. Aseară, cum ’mi aranjam niște stofe luate de la cliente.... un servitor mare și înalt cît un jandarm veni să mă che­me la d-na !... proprietara caselor cele mari ce admirasem în atîta rînduri. — Bine, vin mîine dimineață — răs­pund eu, obosită. — Nu Se poate, d-ră, cucoana vă roagă să veniți acuși ca, d-naei are o rochie să vă dea de lucru și nu e acasă de­cît seara!. Mă cam mirai puțin, dar răspunsei, viu îndată. Mi-aruncat canotiera pe cap și bole­­roul pe umeri și pornit după servitor. Casa d-nei 1. Mărturisesc că o neînțeleasă curiozi­tate mă stupînea pășind pragul frumoa­sei case. Dela ușă, pe scări pînă sus un covor gros înăbușea orice pași: lumi­nă orbitoare de gaz aerian, și tăcere a­­dincii. Pătrund în antreul de sus, vast și mobilat numai cu niște canapele tur­cești de jur împrejur. Aici, la dreapta și la stingă niște uși date la perete mă făcură să-mi arunc ochii prin odăi și nu mă putui opri a nu mă mira de mo­bilarea aproape identică a celor șase ca­mere. Foarte luxoase de altminteri, dar­in fiecare, acelaș pat de bronz cu polog de catifea, acelaș lavoar, aceeași oglin­dă cu trei laturi, aceeași retenză înfăți­­șînd un trandafir roșiu­. In așa casă frumoasă, mă uimea lipsa unui salonaș, unei sufragerii, unei bi­blioteci, în fine a unor odăi mobilate altfel ca pentru culcare, îmi zisei cu toate astea: De sigur­ că e o familie numeroasă și dabia au loc... In fine, dintr’un fund de coridor apă­ru o doamnă grasă puțin cam în vîrstă, dar destul de distinsă. Era îmbrăcată cu un capot de catifea ..grenat, muiat numai in dantele și după ce mă pofti pe un divan din antreu sună pe o slujni­­cuță. Aceasta sosi repede, tînără, sprinte­nă, cu benețică albă și ochii vii și șireți. — Ad’o stofa Anico—i zise cucoana și servitoarea dispăru ca să apară la mo­ment, cu un teanc de muselină și crep de „china“. — Pentru d-voastră aste toalete? în­treb ea stăpănindu-mi nedumerirea. — Nu, pentru niște nepoate, ce o să-mi vină în curind de la provincie, vreau să le fac o surpriză, eu­ am să­ tî dau d-tale măsura și d-ta să le faci așa cum fi-oi spune, plătesc bine. — Ne-am înțeles doamnă, răspund eu din ce în ce mai nedumerită. — Iată, urmă d-na ln vîrstă, d-ta ai să faci șase capoate de crepe de b­ina pli­­sat, necăptușite și tăiate de sus pînă jos cu arit­e de urî de dantelă. Unul însă va fi de dantelă neagră, tot... formă „Em­pire“ și numai de doi metri lărgime. — Ca o cămașă de noapte vreți să zi­ceți, întreb­ați, începînd a înțelege... — Cum vrei d-ta, fie și așa, dar tot ne­­căptușit— și zicînd astea îmi întinse o dantelă transparentă neagră, pe sub care petrecîndu-mi mina a întrezării trandafirie ca o floare de măcieș. — Poftim măsurile, numai de lungi­me, iar stofele le voiu trimite cu mîine dimineață, tot, prin fundaș, la d-ta. Cu­ despre prețuri plătim ce vei cere... Acu la revedere domnișoară, se face tîrziu și trebuie să plec, în oraș... Anico, Anico, strigă d-na­i, pe servitoare, zi să puie caii. Eram foarte intrigată, mirosisem un mister in acea casă cu aparență așa de serioasă și bogată. Era să refuz acel lu­cru, dar clientela ne era slabă, eram la început de cariera și apoi o curiozitate de neînvins mă împingea a găsi pretex­tul de a mă mai întoarce cu acele curioa­se toalete. O carieră și apoi o curiozitate de neînvins mă împingea a găsi pretextul d'a mă mai întoarce cu acele curioase toalete. Iui luai clar bună seara de la noua mea clientă și luă cobori­ pe scări.­Vrînd să ies pe poartă, la care se oprise un cuplu, mă dădui îndărăt plină de o ciu­dată emoție. O femee înaltă, nespus de elegantă, urmată de un domn intra în fugă în curte și era­­ îi pe aci să mă dea jos. De­și era voalată cu îngrijire totuși cu care de atîtea orî drapasem la luxoase toalete pe corpul ei trufaș, cînd eram prima „garnisează“ la M-me Ș„ o recunoscui. Din cea mai Înaltă lume, trona prin saloane alături­ de fîstărul ei bărbat care se zicea că o adoră. Aruncai o ochire vie pe sub boldurile canotierei mele bărbatului care o înso­țea, un om în vîrstă cu monoclul legat, de un subțirel fir de aur... și înțeles­ tot... Clientă a d­uel S... unde'și făcea ne­numărate și bogate toalete de zi... d-na . Își comanda la o mică croitoreasă prin intermediul stupinei de casă ce văzusem, unul sau mai multe din sedu­­­­cătoarele capoate necăptușite ce mi se încredințase. Asta era secretul unui lux covîrșind­­ de mii de ori veniturile soțului său­,­­ un secret de foc pentru o umilă ca mine, dar pe care nu mă putui împedica a-1 încredința discretelor iot din jurnalul­­ meu! — Am cunoscut pe una! îmi zisei eu pe gînduri, dar celalalte cinci... cine le va dovedi?... Chipul și numele lor va ră­­mîne pe veci îngropat în mister, iar prin saloane, pe la nive-o cloburi, pină la pă­­mint se vor pleca capetele sclivisiț­ilor în fața nepoatelor d-nei I... p. conf. Faimen I Din largul lume! Statistica spectacolelor din Franța a­­rată că producțiunea pieselor de teatru sporește pe fie­care an. Ast­fel în 1908 au fost nici mai mult nici mai puțin de 670 premiere. Trebuie să mai adăugăm că în același an au mai fost tipărite alte 165 piese, cari n'au văzut lumina rampei.­­ Mark Twain își scrie „Memoriile“ în fie­care dimineață, el dictează timp de trei ore Pîn’acum i s’a plătit 5.000 de lei. El e în vrîstă de 70 de ani și or­i­ce cu­vînt pe care-l va semna de acum înainte e de pe acum cumpărat pe prețul de 75 bani de către editorul său. Darul acesta îi povestește Mark Twain. Dar el a povestit atîtea lucruri tot pe atît de amuzante pe cît și de inexacte, incit se prea poate ca și cele de mai sus să fie o născocire.* Noctambulii din Berlin vor avea de acum înainte și ei un jurnal al lor care le va da ultimile știri din lume, înainte de a se decide să se reîntoarcă acasă. Ziarul se va numi „Miezul nopții“ și va apare ediția I la orele 11 seara și a doua la 1 jumătate. * S’a găsit nu de mult niște cugetări inedite de Goethe Iată cîte­va dintre ele: Religia creștină a fost o tentativă de revoluție politică, care neizbutind a de­venit o revoluție morală. Omul nu arată adevăratul síiu carac­ter de­cît atunci cînd vorbește de un om mare sau de un lucru mare. Aceasta este adevărata piatră de încercare a sufletu­lui său. Goethe își scria cugetările pe ce apuca Astfel s-au găsit plicuri, afișe, facturi, etc. acoperite de cugetări. In industria franceză sunt întrebuin­țate, cinci milioane de femei. Un milion aproape e întrebuințat în serviciul do­mestic. O sută cinci­zeci de mii ocupă diferite profesiuni libere, și o sută de mii în serviciul statului și a comunelor. Au­ început a se simți resultatele trus­turilor în America. Sunt deplorabile: mica industrie dispare cu totul. In 1905 s’au închis: 300 rafinerii de­ zahăr, 300 tăbăcării și fabrici de încălțăminte. In acest timp prețul acestor produse s'a urcat cu o treime. Producțiunea cres­cută cu 30 la sută. Consumația a crescut foarte mult și crește mereu, așa că trusturile ridică într’una prețul iscarea funcționarilor in­ Constanța — Iu chestia scumpirea chiriilor și a alimentelor — Imediat ce a apărut în „Dimineața“ de Marți 24 Iulie articolul publicat de noi relativ la scumpirea chiriilor în Constanța, funcționarii administrațiilor locale cerindu-i, îl comentau cu multă însuflețire și nu găseau cuvinte de mul­țumire pentru ziarul care a avut în­tot­deauna curajul să spue adevărul fără incunjur în chestiile de interes obștesc. Nota atinsă de „Dimineața“ că Sta­tul și proprietarii se îmbogățesc pe sea­ma celor lipsiți de mijloace în țar­a ro­­mînească e un adevăr crud care nu poa­te fi desmințit. „Adevărul“ a stat în fruntea ziarelor din Capitală care a dat alarma la timp despre scumpirea traiului și în special a chiriilor descriind în articole de re­portaj marea mizerie ce domnește prin părțile mărginașe ale Capitalei și greu­tățile de neînvins ce întîmpină un chi­riaș în căutarea de noul locuințe. Presa secondată de oam­eni luminați ca medici, profesori, vechi publiciști îșî face datoria sem­nătînd zilnic atenta­tul ce se pregătește asupra vieței mulți­­mei de către capitalism. Acest atentat însă se pregătește și in unele orașe din provincie și mai cu sea­mă la Constanța, oraș balnear, a cărui populatiune se află în continuă creștere din cauza marilor lucrări ce se constru­­esc la portul Constanta unde 5000 de lu­cr­ători de diferite meserii își găsesc existența zilnică. Mai puneți lumea care vine să și facă cura de băi la Mamaia sau de nămol de la Techirghiol și, atunci veți înțele­ge cum populația Constanței îndoindu-se în timpul verei, toți acei ce fac traficuri cu alimente de prima necesitate ca pine, carne, zarzavaturi, paseri, fructe etc. în cap cu proprietarii de case, caută să profite de ocazie, să se îmbogățească in timpul sezonului. Fie­care negustor cît de mic nu-și în­cheie bilanțul socotelilor toamna fără un cîștig net de 3 mii până la 4 mii de foi. Un puișor cu t pumnul costă 80 și 90 bani, un pepene verde sau galben de la 40 bani in sus. Să nu se încerce cineva să se tocmea­scă căci se expune obrăzniciei acestora. * Divid o raită prin hala cu carne și zarzavaturi vezi cine poate observa lip­sa la cîntar, nu mai vorbim de felul cărne, ce e nevoit să cumpere bietul I consumator! Mai nimeni nu poate eși dintr’o mă­celărie fără să lase cel puțin 1 leui și 80 bani pentru niște oi­se, sgîrciuri, și Piele din care nu­­ se poate scoate nici o jumătate de kgr. de carne curată, celarilor. Și aci e totul scump foc. Intr’un coș de precupeți zac peste 100 kilog, pătlăgele roșii, aerul din jurul lor miroasă a acreală, căci domadele sunt pe calea descompunere! și totuși grădinarul nu lasă mai jos prețul ca Zarzavagiii așișderea țin isonul mă- 25 bani kilogi, și aceasta cînd se intim­ida? Ea 26 Iulie! Afară, de aceasta mulți dau dovezi de o Îndrăzneala fără pereche, lucru care dovedește că­ serviciul municipalitate! comunale lasă de dorit și iată la ce se dedau unii negustorași: pe brațul pa­iantei acolo unde e însemnată o liniuță care represiuni greutatea de 700 gr. ei o adîncesc ,și o măresc cu pila așa de fin în­cît nimeni nu poate bănui că e înșe­lat cînd i se cântărește 700 kr. în loc de o mie. Lăcomia de cîștig orbește pe proprie­tar și pe negustori. Ce să mai zicem de brutari cam­ în loc de 1 kilgr. de pine, vînd aseminea 750 grame de o calitate mai proastă și cu un preț mai ridicat? Brutarii din Constanța sunt toți milio­nari. Branșa lor e productivă—ea le pro­duce sută la sută, căci numai astfel se explică palatele și edificiile ce le zidesc luindu-se la întrecere. E vremea să dăm alarma că cu banii ce­ î storc de pe spinarea nevoiașilor prin chirii, prin vin­zarea plinei și a altor alimente de prima necesitate, cu prețuri exagerat de mari, ei își const­ru­­esc cu ușurință imobile cari le aduc venituri colosale. Ce sunt hotărîți să facă funcționarii? In fața acestei stări de lucruri funcțio­narii și meseriașii s'af­ consfătuit între ei și au luat de­o­camdată o hotărîre de a interveni pe lingă primăria locală să bin­e­voiască a institui o comisiune compusă din d. administrator financiar un consilier comunal și un delegat al prefecturei, cari să cerceteze și să sta­bilească valoarea imobilului și a dări­lor către Stat, după care să se fixeze prețurile chiriilor, căci e neuman și sălbatic fapt, a ridicat prețul chiriei de la 100 lei la 1900 al unui imobil pentru că s'a mărit darea către stat cu 30 sau 100 lei după valoarea lui. •Ti suporte un chiriaș chiar plus da­rea Statului, nu însă și un cîștig al pro­prietarului din cale afară nedrept în aceste «"lemuri cînd din toate părțile se îngreuiază viața celor slabi, căci toa­te bolile și nenorocirile cari au mărit contigentul morței în ultimul timp nu sunt de­cît consecința scumpire! traiu­lui din cauza lăcomiei de cîștig a celor ce n’au altă meserie de­cît a vina banul fără multă trudă. Autoritățile în drept sunt datoare să înlăture primejdia ce amenință mulți­mea cetățenilor Constanțieni, să mai tine fria avîntului de cîșt­ig la acei ce găsind o indulgență fără margini în ța­ra asta, s’au înbogățit cum au vrut și în cel mai scurt timp. E recunoscut de toată lumea că un om care are nevoie de băi terapeutice, cheltuește mai mult la o pustietate ca Techirghiol de­cît la Ostenda bună­oară. Pănă cînd pare acest jaf și această speculă, pănă cînd se va abuza de răb­darea obște!?... cînd că delegații englezi la confe­rința de la Haga, lucrează cu pruden­ță și fără multă gălăgie și sînt oa­­­­meni de pace. Statele­ Unite Un trust al teatrelor.­Ziarul Chi­cago World anunță că d. Erlanger a confirmat știrea unui proect de trust internațional al teatrelor. D-sa a adăugat că Levy Mayre a plecat la Londra pentru a decide procedura legală de urmat pentru această o­­peră. Sindicatul va avea un capital de o sută milioane de dolari și va stă­­pîni teatrele din America, Anglia, Franța și Austria. Pe de altă parte, după organul Nerw­ York Times, d. Erlanger afir­mă că trustul teatrelor nu implică o consolidare. Acest constitue nu­mai o înțelegere stabilită prin con­tracte prin care se hotărăște ca la anumite termene să se efectueze un schimb mutual al diferitelor atrac­­țiuni. Portugalia Studenții excluși vor fi reinscriși. —Regele, după ce a prezidat consi­liul de miniștri, a primit pe rectorul universitatea din Coimbre, venit să ceară eroare pentru șapte studenți care au fost excluși din universitate pentru că au făcut o manifestație politică. Regele a răspuns că starea de lu­cru normală fiind restabilită în școli, el va recomanda membrilor guvernului, ca să ia în considerație cererea rectorului. E neîndoios că după răspunsul regelui dat rectorului de la universi­tatea din Coimbre cei 7 studenți șterși din registrele înaltei instituțiuni de in­vățămint, precum și cei o sută de studenți cari nu au fost matriculați vor fi din nou admiși. Politica tri­­­forsală Anglia Cabinetul Bannerman și dezarma­rea.— O deputațiune de parlamen­tari aparținînd secțiunei engleze a Uniunei interparlamentare, a supus primului ministru englez sir Henry Campbell Bannerman și ministrului de externe sir Edwards Grey o rezo­­luțiune în chestia dezarmării. Henry Campbell Bannerman a ră­spuns că vederile asupra chestiunei acestea sunt aprobate și de colegii săi și în­deosebi de ministrul aface­rilor străine. E de regretat că chestiunea sus­pendarea înarmărilor nu ocupă un loc de frunte în deliberările confe­rinței de la Haga. Există piedici ine­rente împrejurărilor mai mult de­cât chestiunilor de dezbătut, așa că la un asemenea prilej e mai nimerit să se afirme iară rezoluțiile prece­dente. Delegații englezi merită de­plina încredere a guvernului pen­tru activitatea lor și pentru stăruin­ța lor în bună direcțiune. Negreșit că e cu neputință unei singure de­lega­țiuni să impună vederile sale conferinței. Pentru a obține rezul­tate practice, delegații trebue să se pătrundă de spiritul conferinței. Dacă delegații ar susține o politică care nu e în armonie cu vederile ce­lorlalte națiuni, el ar compromite succesul chestiunilor asupra cărora există probabilitatea unui acord. Sir Edwards Grey, a declarat că în interesul statelor neutre, delega­ții englezi dau pilde, susținînd des­ființarea contrabandei care împie­decă dreptul de vizită și ținînd­ sea­mă de opinia ce domnește că Anglia cu marina sa puternică e gata să pă­șească cea dintiia pe calea reducere! înarmărilor,—se pregătește de pe a­­cuma o primire favorabilă acestei chestiuni. Dacă conferința e destinată să a­­jungă o instituțiune permanentă, e de mare folos ca delegații să fie în armonie de idei. Sir Grieg speră că mijloacele proprii de a trata inciden­tele între state vor fi desăvîrșite. Ministrul de externe a terminat zi Teatrul popular la Paris La Paris se face acum prima încercare practică de întemeiere a unui teatru liric popular. Până acum și de 25 de ani ne­întrerupți populația săracă pariziană n’a avut decit promisiuni oficiale, proiecte generos ruinate și inutile. Anul acesta, teatrul poular va fi realizat de frații I­­sola, a căror întreaga viața n’a fost de­cît un șirag de izbinzî. Comuna Paris cedează acestor măies­trii, pe imp de zece ani, teatrul „Gaî­­té“ și­ renunță în favoarea lor la chiria anuală de 100.000 fr., ceea ce vine un mi­­lion de franci pe tot timpul concesiune­,­­ aceasta ca subvenție, înarmați cu acest ajutor material, fra­ții Isola se însărcinează ca de la 1 Oc­­tombre pînă la 1 Aprilie, să dea un mi­nimum de 250 reprezentați­un­i de operă, opera-comică, limitând prețurile locuri­lor de 4 lei pînă la 50 de bani. In sala teatrului „Gaïté“ se află două mii de locuri, iar prețurile de pînă a­­cum, vor fi scoborîte astfel: Locurile pentru cari se plătesc 4—3.50 lei vor costa de acum înainte 50 bani, cele de 3—1.50' redus la 25 bani, iar locurile de un franc vor costa în viitor 10 bani. Dacă nu dăm acum decât cifrele — a­­ceasta-i fiindcă ele sînt mai elocvente de­cit toate discursurile. E pentru cea din­­tâia­ dată cînd un teatru liric va fi cu prețuri mai accesibile, pentru populația nevoiașă, decit un café-concert sau­ altă sală de spectacol. Și în aceasta chiar constă tot secretul teatrului popular. Trebue totuși și o garanție artistică. Se poate avea încredere în frații Isola. Ei au montat la „Gaițe“ noutăți lirice, cu o rară pricepere și artă. Și ceva, mai mult, ei au ales un colaborator unic, pe d. Albert Cárra, directorul Operei co­mice, al carui talent e în­deobște cunos­cut și care contribue cu 25.000 lei anual, întregul material al teatrului său — de­­,coruri, costume și alte accesorii ma­terial reînoit și care valorează mai mult de un milion. In sfîrșit, d-nii Isola au încheiat con­tracte și cu d-nii Messager și Bronssan, nouii directori al Operei. Teatrul popular din Paris își va avea orchestra sa, corul sau, artiști tineri, laureați ai Conservatorului, și în sfîrșit artiști mari și cîntărețele cele mai ves­tite ale teatrelor lirice moderne. Sezonul, la drept vorbind, nu va înce­pe decit în luna Decembrie, dar înainte de aceasta dată, frații Isola vor da o se­rie de reprezentați­uni excepționale cu oncursul d-șoare, Delia care va chita in operele ,,Vivandière“ de Godard, Or­phic de Glück și Villacque du Moulin opera lui Alfred Bruneau. E de dorit ca aceasta încercare a tea­trului popular să obțină succesul pe ca­re o merită, căci ea marchează o sfor­țare chibzuită și conștiincioasă spre re­alizarea teatrului popular, teatru pentru toți și prin toți. De altfel succesul teatrului popular din Paris va fi o indicațiune fericită pentru teatrele internaționale. Un rǎzboiu probabil — Războiu între două state din America Centrală — O telegramă din New­ York, adresată ziarelor din Londra, arată că pacea va fi incurînd tulburată în America prin­­tr’un războiu­ între Nicaragua și repu­blica Salvador. Iată cîte­va amănunte pe cari le extra­gem din „Curierul European“. Generalul Cristm­as, de origină ame­rican, comandă armata din Salvador. Trupele din Nicaragua vor fi coman­date probabil de generalul Chamons, ca­re urmărește să fie proclamat președin­te de republică, ceia ce se prea poate să dea naștere și unei revoluții în țară. vmäm DIMINEAȚA Starea de Iritație care există între ce­­­le două state arată că războiul este—din nefericire—foarte apropiat, și e de te­mut ca acest nou război ü de care e a­­menințată America Centrală să aibă mai grave consecințe de­cît cele din Hon­duras și vecinul său, de­oare­ce e pu­țină speranță ca acest războiu să­ se poa­tă limita numai la cele două republici ostile. De mult timp există vrăjmășia între aceste două state istorice, tot­dea­­una gata de gi­ceavă, pe care d. Roos­­velt, cu toată tutela Statelor­ Unite, n’a reușit să le aducă la pace. * Părerea străinilor notabili stabiliți la Nicaragua este că d. Zelata, de cînd cu victoriile sale asupra Hondurasului, afi­șează pretențiuni la dictatură asupra următoarelor cinci republici: Guatema­la, Nicaragua, Costa­ Rica, Salvador și Honduras, pe care ar vroi să le întru­nească într’o confederație al cărei pre­ședinte să fie, se înțelege, chiar dînsul. Dar dacă constituirea unui mare stat în America Centrală prezintă oare­care avantagii economice, momentul este rar ales pentru a se încerca asemenea experiențe acum cind o discordie de ne­­descris există între statele acestea, și ordinea din ele este atât de des tulbura­tă de revoluții, comploturi contra pre­ședinților de republică, etc., în­cît se poate spune că anarh­ia a devenit starea obicinuită a acestor state. Nu se pot evalua cu ușurință pagubile pe cari le aduce europenilor stabiliți la America. *" Cît despre șansele acestui războiu­, ele par sigure, afară doar de cazul cînd lu­­crul s’ar complica cu alte intervenții-Armata formată de președintele din Nicaragua, Zelaia, are avantagiul numă­rului, antrenamentului și al prestigiului ultimilor victorii asupra inamicului care vine să-l provoace din nou. . Capacitatea generalului Christmas nu s’a relevat pîn’acum prin nimic deși ce­tățenii Salvadorului i-au dat porecla de „marele căpitan". Mica oștire din Salva­dor, care nu poate trece de 15—18 mii de oameni, nu are nici o șansă de a putea rezista contra celor 45.000 soldați pe ca­re poate să-l opue Nicaragua. E însă a­­devărat că Guatemala, care nu vede cu ochi buni pe învingători­i Hondurasului, Salvadorului, ar putea Încurca șansele, dacă—mai e un dacă—dacă Mexicul, care ține să aibă cu ori­ce preț pace la fruntariile sale, nu va interveni și el cu toate puterile de cari dispune Tragica sinucidere dela spitalul militar­­ in Galați — Amănunte complecte — După cum v’am telegrafiat, în noap­tea de 24 spre 25 crt. pe la orele 3, o tra­­gică sinucidere s’a intim­plat la spitalul militar din orașul nostru. Brigadierul Traian D. Anghelovici, din reg. 11 Artilerie, Focșani, adus de la spi­talul militar din acel oraș, și-a pus sfir­­șit zilelor, perforîndu-și inima cu lama unui briceag. Iată cum s’a întîmplat nenorocirea, cu toate amănuntele ei: * Sinucisul era înrolat in arma artile­riei de doi ani. Fire drebila, el nu putea să suporte greutățile serviciului militar. In scrisorile pe cari le adresa mereu pă­rinților săi, el se plîngea necontenit de chinurile pe cari le îndură. Fiind băiat cu învățătură, el a fost atașat pe lingă cancelaria regimentului, ca grefier. In această calitate, el era ținut să lucreze foarte adesea pina la orele 2 după mie­­zul nopții, fiind obligat, in același timp, să-și reia serviciul a doua zi la ora 5 dimineață. In afară de asta, sinucisul mai era obiectul persecuției unui pluto­­nier din regimentul sau și nu arareori,­­in scrisorile sale către părinți, se plin­­gea de acest lucru și le cerea bani pen­­tru a putea face daruri acestui Pluto­nier ......................... .........* . _ _ ]| toate aceste suferințe au contribuit să sdruncine și mai mult sănătatea lui Anghelovici, care și așa lăsa mult de dorit, iar opresiunea morală la care era supus, l-a determinat să-și pună capăt zilelor.­ Astfel, la un moment dat, Anghelovici se îmbolnăvește și este internat în spi­talul militar din Focșani. Aci, el cere să fie mutat la spitalul militar din Galați, oraș în care se află și părinții săi. Sosit aci in ziua de 23 Iulie, el scria fratelui său­ Florian următoarea scri­soare : ,,Sunt in spitalul militar, secția medi­cală, pentru a-mi­ îmbunătăți sănătatea sdruncinată din cauza serviciului mili­tar și a supărărilor. Te rog du grijă de lucrurile militare ce le-am lăsat acasă, să nu lipsească ceva, că intru In bu­­cluc. Veniți să mă vedeți ori­cind după Prinz. Ce veste de la București ! Vă rog să aveți grijă și de casă. Dacă aveți ce­va,­ scriți lui George. (Un frate al sinuci­­sului. IV. R.) Aduceți-m­a puține fructe". După cum se vede din scrisoare, cele relatate mai sus rees clar. Pasagiile subliniate dovedesc limpede cită grijă sî inspira sinucisului serviciul militar. Cuvintele, păstrați lucrurile militare, că intru in bucluc, conțin o întreagă poemă de suferință. In noaptea zilei în care a scris citata scrisoare, Anghelovici se sinucide. Pe la orele 3 spre ziuă, Anghelovici­ese din dormitorul soldaților și în curtea spitalului el își așează lama briceagului in dreptul inimei și, f­iindu-i teamă că nu va putea duce la un sfîrșit încercarea de a se sinucide, simțindu-se fără curaj, nu își pipăie coșul pieptului cu degetele, așează cuțitul între două coaste, de­asu­pra inimei, și astfel se trântește la pă­­mînt. Lovitura n’a dat greș. In zorii zi­lei, plantonul de serviciu găsește în curtea spitalului un cadavru. + Din scrisoarea pe care sinucisul a a­­dresat-o fratelui sau Florian, nu se pu­ FOIȚA ZIARULUI ,,DIMINEAȚA“ ARTHUR W. MARCHEMONT 38) UMBRA ȚARULUI RUSIEI *- MARE ROMAN DE­ ACTUALITATE -PARTEA I­ a CAP. XII Minia Helgeî !" „Chestiunea este cine ești și ce ești. Sper domnul meu, că ne vei lămuri în această privință și nu vei găsi că sîntem prea pretențioși cerînd această lămu­rire”. — I­armai asta spun și eu. E in’m­a chestiunel, răspunse Deliver, f­oarte li­niștit. Boreski deveni nervos. — Scuză-mă, d-le, dar nu te înțeleg. Fii­­ bun, te rog, și vorbește mai clar. — Că d-ta nu mă înțelegi, asta nu mă tulbură de loc, după cum nu mă tulbură nici nervositătea d-tale. „Dar domnișoara mă înțelege și asta am­ ajunge“. Denver ținea cu orice preț s-o facă pe Helga să vorbească. Pe de altă parte atitudinea lui Boreski Începea să-l supere, îșî zicea: „N­­­orm­­ya s­­ă ia drept un Dre­ nt oare­care crede că el o să mă judece pe mine, așa cum l’am judecat eu pe Drexel?“. — Materia asta trebuie tratată între bărbați, zise Boreski, foarte de sus. — Spui gugumanii 1 replică Denver, care începea să se înfurie. —Domnule, întrerupse Boreski cu vio­lență, nu permit nimănui să-mi vorbea­scă ast­fel. „Nu insultîndu-mă, o să-ți­­ explici pur­tarea­ mișelească!“ — Tinere, replică Denver, uiți că in primul loc trebue să-mi vorbești d-ta pe alt ton, dacă nu vrei ca o situație rea să devie și mai rea. „Ești convins cred că n’am nici o stimă pentru d-ta; nu-ți cer să ai vre­o stimă pentru mine. Dar dacă ai nițică judecată, vorbește frumos. Ai priceput?“ — E monstruos! strigă atunci, ducesa Ștefania. „Omul asta ,e un spion al prințului Kalkoff, bot s’o juri Cu obrăznicia asta ol caută să-și acopere trădarea“. La aceste cuvinte Helga încruntă sprâncenele. Aceasta liniști pe Den­ver’. El spera că Helga simte, ca și el, nedreptatea unei asemenea acuzațiuni. Puțin îi pasa de părerea lui Boreski și a ducesei. Dar nu vroia ca Helga să creadă și­ ea una ca asta. El vroia să-i explice totul, vroia ca dînsa să știe to­tul. De aceea continuă convorbirea, în spe­ranța că Helga îi va pune vre-o între­bare. Se adresă ducesei: — D-nă, sînteți, în greșală, nu sînt nici spion, nici criminal. —Vreau să am explicația, insistă Bo­reski, care păstrase tonul violent. — D-tale n’am­ a’țî da nici o explicație Iți vom­ spune numai că dacă veneai cu un sfert de ceas mai curind, toată a­­gitația asta n’ar fi fost: „Regret că n’ai venit și regret cele ce s’afi întîmplat în acest sfert de ceas“. Și din nou privirea lui se îndreptă asupra Helgei. — Ai dreptate, zise Boreski, adresîn­­du-se femeeî sale; asta e monstruos. Se ridică și îndreptîndu-se spre Den­ver, îi zise: — Nu explici nimic, pentru că nu poți să explici nimic. „Ești un spion, de­sigur, vr’un mem­bru nou și foarte zelos al poliției se­crete, dar o să fii deținut aici până o să găsesc mijlocul să te fac să vorbești“. — Bine, foarte bine! Așa­ î trebuie­ strigă ducesa Ștefania. Denver se mulțumi să dea din umeri și la privirea furioasă a lui Boreski, răs­punse printr’o privire de complectă ne­păsare. — Da, da, strigă muzicantul. Am mai văzut eu atitudinea asta și la alte cana­lii de specia d-tale. —Părerea d-d­e despre mine, răspunse Denver, mă lasă cu totul rece. Și înțe­legi bine că n’ar fi de demnitatea mea să stau să mă cert cu d-ta și să răspund injuriilor d-tale caraghioase. „Poți să trincănești cât vei pofti. Iți repet numai un lucru: agravezi situ­ația“. —Ce nerușinare­ strigă ducesa, într’un acces de furie istorică. — Pentru ultima oară, zise Boreski, te somez să spui tot adevărul. Altfel, chem servitorii să te ia în primire. Denver zise cu poftă. — Ești foarte bun, zise el, și-ți sunt a­­dînc recunoscător. „Dar fii liniștit: eu nu lucrez după so­mații, și pe mine nu mă ia nimeni în primire. „Ce dracul atâta spirit de observație !’a’i ca să-ț­ dai seama cu cine ai de a face? „T’eiFru un om cu aspirațiile d-tale ești slab, slab de tot!“ Apoi se întoarse către Helga și-i zise cu blîndețe: — Mi se pare, d-ră, că cu vorba asta de d­acă pierdem un timp prețios. —• De ce vorbești? răspunse Helga, ru­­pind la sfîrșit lunga tăcere. Ducesa Ștefania, îi eîn­țelegînd , ce se ascunde sub vorbele astea, dădu din­ u­­meri și zise cu dispreț. Boreski înainta spre sonerie. — Destul cu fleacurile astea, zise el, o să chem servitorii. — Cheamă-I băete, adună un congres aci, zise Denver. — Stal! strigă Helga, pe un ton foarte poruncitor. Nimeni nu se va atinge de d. Denver, însurățeii o priviră mirați. Dar ea se întoarse către Denver și-i zise cu o politețe rece: — Sînteți liber, d-le Denver, să pără­siți casa mea. — Vezi că tocmai asta nu vroiü s’o fac, domnișoară. Cel puțin pentru mo­ment... „înainte de a pleca trebue să fiu asi­gurat în unele privinți și mai ales tre­­bue­e să știu că d-ta ești ferită de orice pericol. „Fe urmă voi­ face cum îțî va plă­cea“. —Nu mai am nevoe de serviciile d-tale, domnul meu, răspunse Helga cu mân­drie. — Nu-ți dai seama că greșești? Nu crezi că ești nedreaptă? — Vezi că m’am deziluzionat grozav. — Te-am deziluzionat, domnișoară, pentru că n’ai vrut să admițî adevărul. Am făcut toate sforțările ,ca să te con­ving și n'ai vrut. „Pe cin­ ü tun dădeam toate silințele ca să te încredințez, au intervenit alte evenimente. „Mai târziu­ am socotit—și cred încă și acum că am avut dreptate—am socotit că singurul mijloc de a te salva" era să te las in greșala d-tare, să te las­­ sa crezi ceea ce eu singur dezmințisem“ — Ca să zică am procedat astfel cu in­tenție? — Firește că da. Nu sunt eu omul care să n’am curajul faptelor mele. „Cînd am văzut că numai prin ajuto­rul unui neadevăr te vom­ putea salva, am renunțat, pentru moment, la lupta ce duceam de atîtea ceasuri, în potriva acelui neadevăr. „Ce-î drept, ați fi fost greu să-mi pierd vremea atunci cu o discuție în care nu mai puteam aduce nici o probă nouă. Nu reușisem în momente de liniște re­lativă; aveam să reușesc atunci? „Aceasta deci trebuia amînat, în ori­ce caz, pentru un timp mai favorabil, ceea ce ar fi făcut orice om cuminte și deci era firesc să-l fac și eu. „De altfel, simțeam că aveam deja într’o măsură suficientă încrederea du­­mitale și puteam să-mi permit luxul de a risca o deziluzie ulterioară a d-tale. „Cum vezi, domnișoară, situația noa­stră a amînduror e netedă“. Helga plecă ochii, ferindu-se de pri­virea serioasă a americanului . Boreski și Ștefania se priveau­ uluiți, nepricepînd nimic din această convor­bire. Se făcu o lungă tăcere. Cei patru inși stateau fiecare la locul sau, intr'o nemișcare desăvîrșită. Ar fi zis că sînt patru statui, așezate astfel la întâmplare și cari își păstrau de zeci de ani poziția ce ii se dăduse. In sfîrșit (lerga,­ fără a ridica privi­rea, zise lui Deniver: — Nu pot spune nimic aii, domnule Denver, decit că ești liber să părăsești casa. — Și eu, domnișoară, nu pot repeta nimic alt decit că atîta timp cît ești sub amenințarea unor primejdii pe cari eu, fără voia mea, le-am atras asupra d-tale, n’o să plec de aici. — Nu poți rămînea. — Domnișoară, ai auzit ultimul metit cuvînt în această privință. Boreski, foarte agitat, interveni, de astă dată fără violență. — Ai auzit, domnule, că...­ — Taci, d-le Boreski, strigă Denver. Taci, te rog! D-ta nu știi despre ce e vorba, d-ta nu pricepi situația. „Cînd vezi că nu pot satisface dorința domnișoarei, cum îți închipui c’o să țiu seama de a d-tale? „Eu mă mir că te mai amesteci nu vor*­bă, zău așa! „După ce că ne faci numai boclu* curs I...“ Boreski fu dominat de tonul autoritar al lui Denver. Pe de altă parte amorul lui propriu jignit îl făcu să se revolte. —Cum, die? strigă el, cum pot­ vorbi astfel ? Mă pomenesc că prin înșelăciune ești amestecat în afacerile noastre ,­1 mai ai și pretenția că eu, direct intere­sat, sunt de prisos și că-ți fac boclucuri, d-taie, care nu știți ce cauți aici! Ce bo­­clucuri fac eu, d-ta? — Ce caut eu, asta e altă cocoteală­­ 4 d-taie n’o să ți-o explic. Dar boclucul [ l’am făcut d-ta aseară, pentru că te-ai certat, cu anticul d-tale Drexel, j IV*U B­a­ -ti

Next