Dimineaţa, iulie 1907 (Anul 4, nr. 1214-1244)
1907-07-31 / nr. 1244
Marți 31 iulie 1903 VIZITAȚI im TOȚII Casi^Str.FipilijS Marile Premii Gratuite ale ziarului „DiaLINEAȚA“ Casa este complect mobilată și montată, ori care o poate vizita n orice oră ee la 3 dim. piuă la 3 eara. Drumul cel mai apropiat, cu tranvaiul electric prin Bulevardul Pake. A apărut No. 29 din revista VIATA LITERARA ȘI ARTISTICA Cu următorul cuprins : I. Grigorescu, redacția: Poezia noastră politică de N. Ghendi; Celei mai aproape (poezie) de Ion Minulescu; De sufletul Măriei de Al. Cazaban; De demult, Noaptea în țintirim (poezii) de C. Giulescu; De prin Macedonia de Victor Eftimiu; Biografie (poezie) de Al. Obadenanu;Teatru și literatură dramatică III de Mihăilescu-Stempu; Cîntă-mî lăutire; Somnolență (poezii) de C. Ardeleanu; I ln clipe de orgie de Phadaei; Tăcere I (traducere) de E. Pop; Electorală (co- Imedie) de M. Ștefănescu; Cronica muzicală de Barbu Lăutarul; Cronica de vară de Fantasio; Carnetul unui poet de Delators»; Informațiuni literare și artistice; Bibliografie. EPITROPIA GENERALA. Unul din ia Oases Oft. Spiridon din Iași m b»' "BĂILE. iIJANIC din Moldova au o reputație bine stabilită* atît prin bogăția și varietatea principiilor minerale ce conțin, cit și prin marele număr de pacienți cari s’au vindecat la Slănic. Analizele făcute au arătat că apele minerale de băut de la Slisnic, ca compoziție chimică și Ica efecte terapeutice sunt similare cu apele de la Karlsbad, Ems, Kissingen, etc., iar apele pentru băi sunt similare cu cele de la Kreutz- Snach, Branzensbad, Aix-les-Bains, etc. I ISVOARELiE MINERALE de la Slănic sunt [Următoarele: 1 A). Isvoare alcaline Chlorosodice bicarbonate I No. I, HI, vi pentru băut.—No. II, VL VIII (pentru ftăî. B). Isvoare alcaline feruginoase No. VIII pen III,U Uceul( C). Isvoare feruginoase No. IV, V pentru DăL ir INDICAȚII TERAPEUTICE. Aceste isvoare se întrebuințează cu mare succes și clau resultate admirabile in următoarele boale: * Tubul digestiv și anexe. Boale de stomac și a intestinei: dispepsii, hyperchlorhidrie, gastritei cronice, dilatatie de stomach, atonii gastro-intestinale, constipație obicinuită etc. Congestia ficatului, stază în vena porta, gravelă etc. Aceste ape au așa reputație pentru boalele tub ioului sugestiv încît multe persoane cari au frecventat Karlsbad, Marienbad, Kissingen, műtby etc., s-au găsit vindecarea numai la Slănis. j Arparatul respirator. Broncite cronice, emiliean pulaonar, pleuresii adesive, cataruri na Imale și laringee, faringite cronice, etc. Aparatul urinar. Cataruri cronice, uretrite, hlenoree, goutte militaire, cistite, pielite, nisip în rărunchi și urină, sifilis, boale de femei (metnite și cxudate cronice), Boale nervoase, boale generale și prin încestinare de nutrițiune: artritism, reumatism, gustă, obezitate, scrofulosă, anemie, cloranemie, nemastenie, histerie, surmenaj, migrene, nevralgii, nevrite, intoxicații alcoolice, etc. Se vede clar că numărul izvoarelor este atît de bogat și întrebuințarea lor așa de multiplă,incit se poate afirma că este un adevărat miracol de a găsi la Slănic, izvoarele (de la Vichy, IJEnis, Kissingen, Karlsbad, Marienbad, etc. ) pe lingă acestea izvorul No. 1 este cea mai bună apă minerală de masă, băută simplă sau leu vi este perfect digestivă și diuretică. Pentru ca efectele miraculoase ale apelor de băut să nu fie diminuate întru nimic, restauratorii sunt obligați ca să pregătească bucate compatibile cu apele minerale, așa cum se face la Karlsbad și alte stațiuni balneare similare. i Hidroterapia.—stabilimentul de hidroterapie |Va fi dirijat de domnul doctor Al. Brăescu, care a mai dirijat deja cu acces, timp de cinci ani stabilimentul d de hydroterapie de la Slănic; I d-sa în calitate de medic specialist în boale nervoase și de stomace, a vizitat și studiat peloc, în mai mulți ani de arhicdul, cele mai mari stațiuni balneare și stabilimente de hydroterapie din Europa, și în special din Scoția, Anglia, Franța, Germania, Svîțevo și Austria. B-rul Brăescu va aplica deci hydroterapia dupăsistemele cele mai științifice și moderne ce a văzut și studiat în aceste țări. Stabilimentul de hidroterapie de la Slănic esste din nou instalat pe baze absolut științifice•ți îndeplininește toate condițiunile cerute de hidroterapia modernă: apa este de izvor, are o temperatură de 10 gr. R. și o presiune de 3‘ ermosrgere, presiune care variază după voință șți este măsurată cu precisioni cu ajutorul ui unui manometru. Amestecătorii dușurilor ecosseze síret prevăzuți cu termometre cari indică în mod precis temperatura apei ce se întrebuințează. • Posedând deci acești doi factori capitali în hidroterapie (presiune și temperatură) aplicațiunile hidriatice se vor aplica în mod riguros științific, iar rezultatele terapeutice vor fi foarte salutare. Instalația băilor minerale calde.—Este cunoscut inconvenientul serios ce o prezintă la Slavic instalația băilor minerale calde în vechilearaee. Anul acesta aceste băi sunt instalate din parterul hotelului Racovitza; instalația este modernă și îndeplinește toate condițiunile cerute de știința balneologică modernă. Sunt în total 56 cabine foarte luxos mobilate, da că•jșini pentru băi sunt în faianță. Electricitate medicală.— Fiindcă în boalele neervoase — cari sunt legiune la Slănic — energia electrică este un puternic agent terapeutic, de aceea s-a montat o complectă instalațiune de electricitate medicală și anume: curenți fatadtici, curenți galvanici, o puternică mașină electrică statică, aceste din urmă foarte eficace în neurastenie, surmenaj, reumatism cronic, etc. Se vor asocia deci efectele terapeutice ale electricitatei cu acele ale apei care sunt specifice în un mare număr de boale nervoase. Aerul comprimat.—Cura de aer comprimat i sai SRaucisi — BLONREȘTI — Bulevardul Elisabeta No. 4 Br. S. Văleanu Bulevardul Carol No. 71 foii nervoase și de stomac Consult., 10^12 a. m. este una din specialitățile cele mai importante a Slănicului, această cură este cu atît mai căutată cu cît Slănicul fiind situat în mijlocul munților are un aer foarte pur și îmbălsămat cu brad, sistemul de inhalație ce se întrebuințează este acel de la Reichenhall. Tot pentru aerul său curat, pentru clima sa constantă, ferit de vinturi, Slănicul este o stațiune climaterică din cele mai importante pentru anemici, scrofuloși, surmenați, debili, con* valescenți, etc. inhalații.—*?!’a instalat la Slănic un stabiliment special, de inhalații după sistemul de la Ems și Gleichenberg, inhalațiile se fac cu diferite substanțe medicamentoase și cu ape minerale de Slănic. Aceste inhalațiuni sunt foarte folositoare în diferite boale cronice ale nasului, varingelul, iar ingelul și pulmonilor, boale cari sunt foarte frecvente în țara noastră. MASAJUL.—Agentul terapeutic mecanic, masajul care este atît de eficace în cazuri de reumatism cronic cu tendințe la anchilose, obesitate (îngrășare), atomi gastro-intestinali, etc., se va practica pentru prima oară în Romînia— după sistemul de la Aix-les-Bains, adică masaju sub duș. DISTRACȚIILE.Slănicul este cunoscut ca stațiune balneară cea mai mondenă din țară, este Aix-les-Bains a Romîniei, la Slănic îșî dă rendez-vous toată lumea elegantă și selectă, care care dorește să petreacă agreabil timpul de vacanță. Intre distracții putem cita Casinul regal monumental în care este cercul, sala de biliard, sale de conversație separate pentru doamne și domni, căișori, cabinet de lectură cu jurnale străine și romane, apoi magnifica sală de teatru, unde se dau reprezentații teatrale, concerte, băluri, conferințe, materiale literare artistice, etc. Diferite jocuri, precum: Lawn-tennis, croquet, Foot-ball, bătae de flori, etc., astfel atît sexul frumos, cît și intelectualii vor găsi un adevărat regal la Slănic. Preumblările princiare, pe splendida terasă, precum și escursiunile în împrejurimii (Dobra, Pui, Poiana Sărata, etc.) sunt căutate chiar de persoanele cu gusturile cele mai dificile și rafinate. Muzica regimentului 4 roșiori, „Principesa Maria“, atît de mult apreciată sezoanele trecute de vizitatorii Slănicului, va delecta publicul și vara aceasta în tot timpul stagiunea. ECLIRxAJ ELECTRIC. — întreaga stațiune balneară este iluminată electric și posedă poștă, telegraf, telefon. Farmacie complectă, înzestrată cu toate medicamentele necesare, este dirijată de farmacistul Werner din Iași. VIAȚA LA SLĂNIC.Băile Slănic erau aproape inaccesibile din cauză că prețurile nutrimentului, ale băilor, ale hotelurilor, erau prea ridicate. Epitropia în cei cinci ani din urmă a redus prețurile în așa proporție încît le-a pus în raport cu mijloacele de trai ale diferitelor clase sociale, ceea ce a provocat o afluență considerabilă de vizitatori, cari s’au folosit de eficacitatea apelor miraculoase de la Slănic. Această considerațiune a determinat epitropia de a continua să meargă pe această cale spre folosul suferinzilor. Se va putea deci trăi la Slănic în bune condiții, chiar în sezonul mare și cu 5 tei pe zi (astfel distribuiți: odaia 1.50, masa 2.50 și baia 1 leu). OȚELURI.—Slănicul e cunoscut prin otelurile sale foarte confortabile, luxos și cu gust mobilate, precum: Racoviță, Cerbu, Pufu, Zimbru, Administrația, etc., cu prețul de la 1 lea 5$ bani pe zi în sus odaia. Pe lingă oteluri mai sînt viile particulare: Scurtu, Sion Marțian, Petrescu, Codrescu, Munteanu, Anastasiu, Smera, Robescu, Pantazzi, Langa, Gheorghiu, Dimitriu, Bobinca, etc., care se închiriază în total sau cu apartamente, avînd tot confortul. RESTAURANTE de primul rang, cu bucătărie franceză și romina, table d’bête sau 1& carte cu prețuri dela 3,50—7 lei pe zi. Pentru abonați reduceri la prețuri. PREȚUL BAILOR.—Dimineața o bac minerală caldă, lei 2.50, după prînz lei 2. O aplicație de hydroterapie lei 1.50. Două aplicațiuni de hidroterapie in aceeași zi lei 2.50. O aplicație de hidroterapie cu masaj abd. lei 2. Un masaj general 2. O bae rece în bason lei 1. O bae rece de piscină cu dușuri 70 bani. O ședință de aer comprimat lei 2. O ședință de inhalație lei 2. Pentru copiii pînă la etatea de 7 ani prețurile băilor reci și ale inhalațiilor sînt pe jumătate. TAXA DE CURA ȘI MUZICA.—Aceste faze sînt: Clasa I: pentru o familie 25 leî; pentru o singură persoană 15 lei. Clasa II: pentru o familie 15 lei; pentru o persoană 10 leî. In satul nou pentru o familie 20 leî, pentru o persoană 12 leî. Taxa de cură nu se plătește de persoanele ce stau numai 3 zile în stabilimentul băilor, dacă la sosire vor fi declarat administrației băilor. In rezumat, o stațiune balneară cu ape minerale incomparabile, cu instalațiuni complecte a celor mai importanți și moderni agenți curativi, confort ,economie și viață agreabilă, iată ce este Slănicul din Moldova. MEDICII BAILOR.Dr. L. Russ, medic primar al spitalelor Sf. Spiridon, este medic inspector al băilor, și medic consultant. Dr. Al. Brăescu, medic primar al spitalelor Sf. Spiridon, este medic, inspector al băilor, medic consultant și director al stabilimentului de hydroterapie. Dr. Dr. Misir este medic sanitar și consultant. Dr. Benno Stenner, asistent la hydroterapie. De la 1—30 iunie prețurile camerelor sunt reduse la jumătate. Mijloace de transport.—Vagoane directe pînă la Tg.-Ocna cu 50 la sută reduceri pe C. F. R. Trăsuri confortabile și elegante de la Tîrgul- Ocna la Slănic, cu prețuri convenabile. N. B. Prospecte se trimit gratis și franco, la cerere, de Epitropie pînă la 11 Iunie și de administrația băilor în timpul sezonului. Exploatarea apelor minerale de băut se face de d. I. Werner, farmacist Iași, furnizorul Curței regale, căruia să se adreseze toate comandele, posedă nisip, poate fabrica pe loc cu 1C Bl Kingurhieratorpinsl la ÎSÎÎOO cărămizi în ciment pe zi cu L -....J Transportabilă (bi-KL-euua) a Socâietății Italiene I .le construcțiinii și Ciment Ar I sunt: fosta firmă fr’-lii Veneter, 111&. | l.conarli ft .». llclanu. Hepresentant | general pentru r Romînia și Ungaria ! Societatea sie întreprinderi Tecnice si Construcții mni ANCHETELE ZIARULUI „DIMINEAȚA« Din viața femeilor in Jurnalul unei umile. — început de carieră. — Croitorese mici și mari. — misterul unei case de rendez-vous. Cite una, cite una Încep de ne sosesc clientele. Cucoane din burghezie, mai grele la gusturi decît doamnele din high-life, soții de funcționari, tinere profesoare... Prea puține din, clientele ce’mi promisese că de dată ce voiți avea atelierul meu vor părăsi pe madame.... s’au ținut de cuvînt. Cu greu miati încredințat reparaturi, robe de șambruri, bluze. Dar nu desper, încrederea va sosi cu timpul și muncesc ca o nebuna, el și tovarășa, ca să satisfacem pe clientele noastre dificile. Tata e încîntat de mica lui odăiță din fundul curtei, căci odăile luminoase de la stradă a trebuit să le facem saloane de încercat și de primire. Ași fi voit să primesc numai acasă lucrul, dar la început a fost foarte greu , și a trebuit să mă duc prin cîteva case cu ucenica după mine. Adesea pe strada noastră tot treceam , pe dinaintea unei case mari frumoase, cu înfățișare mîndră, în fața ei o grădină umbroasă ascundea alba locuință cu ramurile pomilor ei. Vr’o casă de boer mare — îmi ziceam în grăbitul meu drum. Aseară, cum ’mi aranjam niște stofe luate de la cliente.... un servitor mare și înalt cît un jandarm veni să mă cheme la d-na !... proprietara caselor cele mari ce admirasem în atîta rînduri. — Bine, vin mîine dimineață — răspund eu, obosită. — Nu Se poate, d-ră, cucoana vă roagă să veniți acuși ca, d-naei are o rochie să vă dea de lucru și nu e acasă decît seara!. Mă cam mirai puțin, dar răspunsei, viu îndată. Mi-aruncat canotiera pe cap și boleroul pe umeri și pornit după servitor. Casa d-nei 1. Mărturisesc că o neînțeleasă curiozitate mă stupînea pășind pragul frumoasei case. Dela ușă, pe scări pînă sus un covor gros înăbușea orice pași: lumină orbitoare de gaz aerian, și tăcere adincii. Pătrund în antreul de sus, vast și mobilat numai cu niște canapele turcești de jur împrejur. Aici, la dreapta și la stingă niște uși date la perete mă făcură să-mi arunc ochii prin odăi și nu mă putui opri a nu mă mira de mobilarea aproape identică a celor șase camere. Foarte luxoase de altminteri, darin fiecare, acelaș pat de bronz cu polog de catifea, acelaș lavoar, aceeași oglindă cu trei laturi, aceeași retenză înfățișînd un trandafir roșiu. In așa casă frumoasă, mă uimea lipsa unui salonaș, unei sufragerii, unei biblioteci, în fine a unor odăi mobilate altfel ca pentru culcare, îmi zisei cu toate astea: De sigur că e o familie numeroasă și dabia au loc... In fine, dintr’un fund de coridor apăru o doamnă grasă puțin cam în vîrstă, dar destul de distinsă. Era îmbrăcată cu un capot de catifea ..grenat, muiat numai in dantele și după ce mă pofti pe un divan din antreu sună pe o slujnicuță. Aceasta sosi repede, tînără, sprintenă, cu benețică albă și ochii vii și șireți. — Ad’o stofa Anico—i zise cucoana și servitoarea dispăru ca să apară la moment, cu un teanc de muselină și crep de „china“. — Pentru d-voastră aste toalete? întreb ea stăpănindu-mi nedumerirea. — Nu, pentru niște nepoate, ce o să-mi vină în curind de la provincie, vreau să le fac o surpriză, eu am să tî dau d-tale măsura și d-ta să le faci așa cum fi-oi spune, plătesc bine. — Ne-am înțeles doamnă, răspund eu din ce în ce mai nedumerită. — Iată, urmă d-na ln vîrstă, d-ta ai să faci șase capoate de crepe de bina plisat, necăptușite și tăiate de sus pînă jos cu arite de urî de dantelă. Unul însă va fi de dantelă neagră, tot... formă „Empire“ și numai de doi metri lărgime. — Ca o cămașă de noapte vreți să ziceți, întrebați, începînd a înțelege... — Cum vrei d-ta, fie și așa, dar tot necăptușit— și zicînd astea îmi întinse o dantelă transparentă neagră, pe sub care petrecîndu-mi mina a întrezării trandafirie ca o floare de măcieș. — Poftim măsurile, numai de lungime, iar stofele le voiu trimite cu mîine dimineață, tot, prin fundaș, la d-ta. Cu despre prețuri plătim ce vei cere... Acu la revedere domnișoară, se face tîrziu și trebuie să plec, în oraș... Anico, Anico, strigă d-nai, pe servitoare, zi să puie caii. Eram foarte intrigată, mirosisem un mister in acea casă cu aparență așa de serioasă și bogată. Era să refuz acel lucru, dar clientela ne era slabă, eram la început de cariera și apoi o curiozitate de neînvins mă împingea a găsi pretextul de a mă mai întoarce cu acele curioase toalete. O carieră și apoi o curiozitate de neînvins mă împingea a găsi pretextul d'a mă mai întoarce cu acele curioase toalete. Iui luai clar bună seara de la noua mea clientă și luă cobori pe scări.Vrînd să ies pe poartă, la care se oprise un cuplu, mă dădui îndărăt plină de o ciudată emoție. O femee înaltă, nespus de elegantă, urmată de un domn intra în fugă în curte și era îi pe aci să mă dea jos. Deși era voalată cu îngrijire totuși cu care de atîtea orî drapasem la luxoase toalete pe corpul ei trufaș, cînd eram prima „garnisează“ la M-me Ș„ o recunoscui. Din cea mai Înaltă lume, trona prin saloane alături de fîstărul ei bărbat care se zicea că o adoră. Aruncai o ochire vie pe sub boldurile canotierei mele bărbatului care o însoțea, un om în vîrstă cu monoclul legat, de un subțirel fir de aur... și înțeles tot... Clientă a duel S... unde'și făcea nenumărate și bogate toalete de zi... d-na . Își comanda la o mică croitoreasă prin intermediul stupinei de casă ce văzusem, unul sau mai multe din seducătoarele capoate necăptușite ce mi se încredințase. Asta era secretul unui lux covîrșind de mii de ori veniturile soțului său, un secret de foc pentru o umilă ca mine, dar pe care nu mă putui împedica a-1 încredința discretelor iot din jurnalul meu! — Am cunoscut pe una! îmi zisei eu pe gînduri, dar celalalte cinci... cine le va dovedi?... Chipul și numele lor va rămîne pe veci îngropat în mister, iar prin saloane, pe la nive-o cloburi, pină la pămint se vor pleca capetele sclivisiților în fața nepoatelor d-nei I... p. conf. Faimen I Din largul lume! Statistica spectacolelor din Franța arată că producțiunea pieselor de teatru sporește pe fiecare an. Astfel în 1908 au fost nici mai mult nici mai puțin de 670 premiere. Trebuie să mai adăugăm că în același an au mai fost tipărite alte 165 piese, cari n'au văzut lumina rampei. Mark Twain își scrie „Memoriile“ în fiecare dimineață, el dictează timp de trei ore Pîn’acum i s’a plătit 5.000 de lei. El e în vrîstă de 70 de ani și orice cuvînt pe care-l va semna de acum înainte e de pe acum cumpărat pe prețul de 75 bani de către editorul său. Darul acesta îi povestește Mark Twain. Dar el a povestit atîtea lucruri tot pe atît de amuzante pe cît și de inexacte, incit se prea poate ca și cele de mai sus să fie o născocire.* Noctambulii din Berlin vor avea de acum înainte și ei un jurnal al lor care le va da ultimile știri din lume, înainte de a se decide să se reîntoarcă acasă. Ziarul se va numi „Miezul nopții“ și va apare ediția I la orele 11 seara și a doua la 1 jumătate. * S’a găsit nu de mult niște cugetări inedite de Goethe Iată cîteva dintre ele: Religia creștină a fost o tentativă de revoluție politică, care neizbutind a devenit o revoluție morală. Omul nu arată adevăratul síiu caracter decît atunci cînd vorbește de un om mare sau de un lucru mare. Aceasta este adevărata piatră de încercare a sufletului său. Goethe își scria cugetările pe ce apuca Astfel s-au găsit plicuri, afișe, facturi, etc. acoperite de cugetări. In industria franceză sunt întrebuințate, cinci milioane de femei. Un milion aproape e întrebuințat în serviciul domestic. O sută cincizeci de mii ocupă diferite profesiuni libere, și o sută de mii în serviciul statului și a comunelor. Au început a se simți resultatele trusturilor în America. Sunt deplorabile: mica industrie dispare cu totul. In 1905 s’au închis: 300 rafinerii de zahăr, 300 tăbăcării și fabrici de încălțăminte. In acest timp prețul acestor produse s'a urcat cu o treime. Producțiunea crescută cu 30 la sută. Consumația a crescut foarte mult și crește mereu, așa că trusturile ridică într’una prețul iscarea funcționarilor in Constanța — Iu chestia scumpirea chiriilor și a alimentelor — Imediat ce a apărut în „Dimineața“ de Marți 24 Iulie articolul publicat de noi relativ la scumpirea chiriilor în Constanța, funcționarii administrațiilor locale cerindu-i, îl comentau cu multă însuflețire și nu găseau cuvinte de mulțumire pentru ziarul care a avut întotdeauna curajul să spue adevărul fără incunjur în chestiile de interes obștesc. Nota atinsă de „Dimineața“ că Statul și proprietarii se îmbogățesc pe seama celor lipsiți de mijloace în țara romînească e un adevăr crud care nu poate fi desmințit. „Adevărul“ a stat în fruntea ziarelor din Capitală care a dat alarma la timp despre scumpirea traiului și în special a chiriilor descriind în articole de reportaj marea mizerie ce domnește prin părțile mărginașe ale Capitalei și greutățile de neînvins ce întîmpină un chiriaș în căutarea de noul locuințe. Presa secondată de oameni luminați ca medici, profesori, vechi publiciști îșî face datoria semnătînd zilnic atentatul ce se pregătește asupra vieței mulțimei de către capitalism. Acest atentat însă se pregătește și in unele orașe din provincie și mai cu seamă la Constanța, oraș balnear, a cărui populatiune se află în continuă creștere din cauza marilor lucrări ce se construesc la portul Constanta unde 5000 de lucrători de diferite meserii își găsesc existența zilnică. Mai puneți lumea care vine să și facă cura de băi la Mamaia sau de nămol de la Techirghiol și, atunci veți înțelege cum populația Constanței îndoindu-se în timpul verei, toți acei ce fac traficuri cu alimente de prima necesitate ca pine, carne, zarzavaturi, paseri, fructe etc. în cap cu proprietarii de case, caută să profite de ocazie, să se îmbogățească in timpul sezonului. Fiecare negustor cît de mic nu-și încheie bilanțul socotelilor toamna fără un cîștig net de 3 mii până la 4 mii de foi. Un puișor cu t pumnul costă 80 și 90 bani, un pepene verde sau galben de la 40 bani in sus. Să nu se încerce cineva să se tocmească căci se expune obrăzniciei acestora. * Divid o raită prin hala cu carne și zarzavaturi vezi cine poate observa lipsa la cîntar, nu mai vorbim de felul cărne, ce e nevoit să cumpere bietul I consumator! Mai nimeni nu poate eși dintr’o măcelărie fără să lase cel puțin 1 leui și 80 bani pentru niște oise, sgîrciuri, și Piele din care nu se poate scoate nici o jumătate de kgr. de carne curată, celarilor. Și aci e totul scump foc. Intr’un coș de precupeți zac peste 100 kilog, pătlăgele roșii, aerul din jurul lor miroasă a acreală, căci domadele sunt pe calea descompunere! și totuși grădinarul nu lasă mai jos prețul ca Zarzavagiii așișderea țin isonul mă- 25 bani kilogi, și aceasta cînd se intimida? Ea 26 Iulie! Afară, de aceasta mulți dau dovezi de o Îndrăzneala fără pereche, lucru care dovedește că serviciul municipalitate! comunale lasă de dorit și iată la ce se dedau unii negustorași: pe brațul paiantei acolo unde e însemnată o liniuță care represiuni greutatea de 700 gr. ei o adîncesc ,și o măresc cu pila așa de fin încît nimeni nu poate bănui că e înșelat cînd i se cântărește 700 kr. în loc de o mie. Lăcomia de cîștig orbește pe proprietar și pe negustori. Ce să mai zicem de brutari cam în loc de 1 kilgr. de pine, vînd aseminea 750 grame de o calitate mai proastă și cu un preț mai ridicat? Brutarii din Constanța sunt toți milionari. Branșa lor e productivă—ea le produce sută la sută, căci numai astfel se explică palatele și edificiile ce le zidesc luindu-se la întrecere. E vremea să dăm alarma că cu banii ce î storc de pe spinarea nevoiașilor prin chirii, prin vinzarea plinei și a altor alimente de prima necesitate, cu prețuri exagerat de mari, ei își construesc cu ușurință imobile cari le aduc venituri colosale. Ce sunt hotărîți să facă funcționarii? In fața acestei stări de lucruri funcționarii și meseriașii s'af consfătuit între ei și au luat deocamdată o hotărîre de a interveni pe lingă primăria locală să binevoiască a institui o comisiune compusă din d. administrator financiar un consilier comunal și un delegat al prefecturei, cari să cerceteze și să stabilească valoarea imobilului și a dărilor către Stat, după care să se fixeze prețurile chiriilor, căci e neuman și sălbatic fapt, a ridicat prețul chiriei de la 100 lei la 1900 al unui imobil pentru că s'a mărit darea către stat cu 30 sau 100 lei după valoarea lui. •Ti suporte un chiriaș chiar plus darea Statului, nu însă și un cîștig al proprietarului din cale afară nedrept în aceste «"lemuri cînd din toate părțile se îngreuiază viața celor slabi, căci toate bolile și nenorocirile cari au mărit contigentul morței în ultimul timp nu sunt decît consecința scumpire! traiului din cauza lăcomiei de cîștig a celor ce n’au altă meserie decît a vina banul fără multă trudă. Autoritățile în drept sunt datoare să înlăture primejdia ce amenință mulțimea cetățenilor Constanțieni, să mai tine fria avîntului de cîștig la acei ce găsind o indulgență fără margini în țara asta, s’au înbogățit cum au vrut și în cel mai scurt timp. E recunoscut de toată lumea că un om care are nevoie de băi terapeutice, cheltuește mai mult la o pustietate ca Techirghiol decît la Ostenda bunăoară. Pănă cînd pare acest jaf și această speculă, pănă cînd se va abuza de răbdarea obște!?... cînd că delegații englezi la conferința de la Haga, lucrează cu prudență și fără multă gălăgie și sînt oameni de pace. Statele Unite Un trust al teatrelor.Ziarul Chicago World anunță că d. Erlanger a confirmat știrea unui proect de trust internațional al teatrelor. D-sa a adăugat că Levy Mayre a plecat la Londra pentru a decide procedura legală de urmat pentru această operă. Sindicatul va avea un capital de o sută milioane de dolari și va stăpîni teatrele din America, Anglia, Franța și Austria. Pe de altă parte, după organul Nerw York Times, d. Erlanger afirmă că trustul teatrelor nu implică o consolidare. Acest constitue numai o înțelegere stabilită prin contracte prin care se hotărăște ca la anumite termene să se efectueze un schimb mutual al diferitelor atracțiuni. Portugalia Studenții excluși vor fi reinscriși. —Regele, după ce a prezidat consiliul de miniștri, a primit pe rectorul universitatea din Coimbre, venit să ceară eroare pentru șapte studenți care au fost excluși din universitate pentru că au făcut o manifestație politică. Regele a răspuns că starea de lucru normală fiind restabilită în școli, el va recomanda membrilor guvernului, ca să ia în considerație cererea rectorului. E neîndoios că după răspunsul regelui dat rectorului de la universitatea din Coimbre cei 7 studenți șterși din registrele înaltei instituțiuni de invățămint, precum și cei o sută de studenți cari nu au fost matriculați vor fi din nou admiși. Politica triforsală Anglia Cabinetul Bannerman și dezarmarea.— O deputațiune de parlamentari aparținînd secțiunei engleze a Uniunei interparlamentare, a supus primului ministru englez sir Henry Campbell Bannerman și ministrului de externe sir Edwards Grey o rezoluțiune în chestia dezarmării. Henry Campbell Bannerman a răspuns că vederile asupra chestiunei acestea sunt aprobate și de colegii săi și îndeosebi de ministrul afacerilor străine. E de regretat că chestiunea suspendarea înarmărilor nu ocupă un loc de frunte în deliberările conferinței de la Haga. Există piedici inerente împrejurărilor mai mult decât chestiunilor de dezbătut, așa că la un asemenea prilej e mai nimerit să se afirme iară rezoluțiile precedente. Delegații englezi merită deplina încredere a guvernului pentru activitatea lor și pentru stăruința lor în bună direcțiune. Negreșit că e cu neputință unei singure delegațiuni să impună vederile sale conferinței. Pentru a obține rezultate practice, delegații trebue să se pătrundă de spiritul conferinței. Dacă delegații ar susține o politică care nu e în armonie cu vederile celorlalte națiuni, el ar compromite succesul chestiunilor asupra cărora există probabilitatea unui acord. Sir Edwards Grey, a declarat că în interesul statelor neutre, delegații englezi dau pilde, susținînd desființarea contrabandei care împiedecă dreptul de vizită și ținînd seamă de opinia ce domnește că Anglia cu marina sa puternică e gata să pășească cea dintiia pe calea reducere! înarmărilor,—se pregătește de pe acuma o primire favorabilă acestei chestiuni. Dacă conferința e destinată să ajungă o instituțiune permanentă, e de mare folos ca delegații să fie în armonie de idei. Sir Grieg speră că mijloacele proprii de a trata incidentele între state vor fi desăvîrșite. Ministrul de externe a terminat zi Teatrul popular la Paris La Paris se face acum prima încercare practică de întemeiere a unui teatru liric popular. Până acum și de 25 de ani neîntrerupți populația săracă pariziană n’a avut decit promisiuni oficiale, proiecte generos ruinate și inutile. Anul acesta, teatrul poular va fi realizat de frații Isola, a căror întreaga viața n’a fost decît un șirag de izbinzî. Comuna Paris cedează acestor măiestrii, pe imp de zece ani, teatrul „Gaîté“ și renunță în favoarea lor la chiria anuală de 100.000 fr., ceea ce vine un milion de franci pe tot timpul concesiune, aceasta ca subvenție, înarmați cu acest ajutor material, frații Isola se însărcinează ca de la 1 Octombre pînă la 1 Aprilie, să dea un minimum de 250 reprezentațiuni de operă, opera-comică, limitând prețurile locurilor de 4 lei pînă la 50 de bani. In sala teatrului „Gaïté“ se află două mii de locuri, iar prețurile de pînă acum, vor fi scoborîte astfel: Locurile pentru cari se plătesc 4—3.50 lei vor costa de acum înainte 50 bani, cele de 3—1.50' redus la 25 bani, iar locurile de un franc vor costa în viitor 10 bani. Dacă nu dăm acum decât cifrele — aceasta-i fiindcă ele sînt mai elocvente decit toate discursurile. E pentru cea dintâia dată cînd un teatru liric va fi cu prețuri mai accesibile, pentru populația nevoiașă, decit un café-concert sau altă sală de spectacol. Și în aceasta chiar constă tot secretul teatrului popular. Trebue totuși și o garanție artistică. Se poate avea încredere în frații Isola. Ei au montat la „Gaițe“ noutăți lirice, cu o rară pricepere și artă. Și ceva, mai mult, ei au ales un colaborator unic, pe d. Albert Cárra, directorul Operei comice, al carui talent e îndeobște cunoscut și care contribue cu 25.000 lei anual, întregul material al teatrului său — de,coruri, costume și alte accesorii material reînoit și care valorează mai mult de un milion. In sfîrșit, d-nii Isola au încheiat contracte și cu d-nii Messager și Bronssan, nouii directori al Operei. Teatrul popular din Paris își va avea orchestra sa, corul sau, artiști tineri, laureați ai Conservatorului, și în sfîrșit artiști mari și cîntărețele cele mai vestite ale teatrelor lirice moderne. Sezonul, la drept vorbind, nu va începe decit în luna Decembrie, dar înainte de aceasta dată, frații Isola vor da o serie de reprezentațiuni excepționale cu oncursul d-șoare, Delia care va chita in operele ,,Vivandière“ de Godard, Orphic de Glück și Villacque du Moulin opera lui Alfred Bruneau. E de dorit ca aceasta încercare a teatrului popular să obțină succesul pe care o merită, căci ea marchează o sforțare chibzuită și conștiincioasă spre realizarea teatrului popular, teatru pentru toți și prin toți. De altfel succesul teatrului popular din Paris va fi o indicațiune fericită pentru teatrele internaționale. Un rǎzboiu probabil — Războiu între două state din America Centrală — O telegramă din New York, adresată ziarelor din Londra, arată că pacea va fi incurînd tulburată în America printr’un războiu între Nicaragua și republica Salvador. Iată cîteva amănunte pe cari le extragem din „Curierul European“. Generalul Cristmas, de origină american, comandă armata din Salvador. Trupele din Nicaragua vor fi comandate probabil de generalul Chamons, care urmărește să fie proclamat președinte de republică, ceia ce se prea poate să dea naștere și unei revoluții în țară. vmäm DIMINEAȚA Starea de Iritație care există între cele două state arată că războiul este—din nefericire—foarte apropiat, și e de temut ca acest nou război ü de care e amenințată America Centrală să aibă mai grave consecințe decît cele din Honduras și vecinul său, deoarece e puțină speranță ca acest războiu să se poată limita numai la cele două republici ostile. De mult timp există vrăjmășia între aceste două state istorice, totdeauna gata de giceavă, pe care d. Roosvelt, cu toată tutela Statelor Unite, n’a reușit să le aducă la pace. * Părerea străinilor notabili stabiliți la Nicaragua este că d. Zelata, de cînd cu victoriile sale asupra Hondurasului, afișează pretențiuni la dictatură asupra următoarelor cinci republici: Guatemala, Nicaragua, Costa Rica, Salvador și Honduras, pe care ar vroi să le întrunească într’o confederație al cărei președinte să fie, se înțelege, chiar dînsul. Dar dacă constituirea unui mare stat în America Centrală prezintă oarecare avantagii economice, momentul este rar ales pentru a se încerca asemenea experiențe acum cind o discordie de nedescris există între statele acestea, și ordinea din ele este atât de des tulburată de revoluții, comploturi contra președinților de republică, etc., încît se poate spune că anarhia a devenit starea obicinuită a acestor state. Nu se pot evalua cu ușurință pagubile pe cari le aduce europenilor stabiliți la America. *" Cît despre șansele acestui războiu, ele par sigure, afară doar de cazul cînd lucrul s’ar complica cu alte intervenții-Armata formată de președintele din Nicaragua, Zelaia, are avantagiul numărului, antrenamentului și al prestigiului ultimilor victorii asupra inamicului care vine să-l provoace din nou. . Capacitatea generalului Christmas nu s’a relevat pîn’acum prin nimic deși cetățenii Salvadorului i-au dat porecla de „marele căpitan". Mica oștire din Salvador, care nu poate trece de 15—18 mii de oameni, nu are nici o șansă de a putea rezista contra celor 45.000 soldați pe care poate să-l opue Nicaragua. E însă adevărat că Guatemala, care nu vede cu ochi buni pe învingătorii Hondurasului, Salvadorului, ar putea Încurca șansele, dacă—mai e un dacă—dacă Mexicul, care ține să aibă cu orice preț pace la fruntariile sale, nu va interveni și el cu toate puterile de cari dispune Tragica sinucidere dela spitalul militar in Galați — Amănunte complecte — După cum v’am telegrafiat, în noaptea de 24 spre 25 crt. pe la orele 3, o tragică sinucidere s’a intimplat la spitalul militar din orașul nostru. Brigadierul Traian D. Anghelovici, din reg. 11 Artilerie, Focșani, adus de la spitalul militar din acel oraș, și-a pus sfirșit zilelor, perforîndu-și inima cu lama unui briceag. Iată cum s’a întîmplat nenorocirea, cu toate amănuntele ei: * Sinucisul era înrolat in arma artileriei de doi ani. Fire drebila, el nu putea să suporte greutățile serviciului militar. In scrisorile pe cari le adresa mereu părinților săi, el se plîngea necontenit de chinurile pe cari le îndură. Fiind băiat cu învățătură, el a fost atașat pe lingă cancelaria regimentului, ca grefier. In această calitate, el era ținut să lucreze foarte adesea pina la orele 2 după miezul nopții, fiind obligat, in același timp, să-și reia serviciul a doua zi la ora 5 dimineață. In afară de asta, sinucisul mai era obiectul persecuției unui plutonier din regimentul sau și nu arareori,in scrisorile sale către părinți, se plingea de acest lucru și le cerea bani pentru a putea face daruri acestui Plutonier ......................... .........* . _ _ ]| toate aceste suferințe au contribuit să sdruncine și mai mult sănătatea lui Anghelovici, care și așa lăsa mult de dorit, iar opresiunea morală la care era supus, l-a determinat să-și pună capăt zilelor. Astfel, la un moment dat, Anghelovici se îmbolnăvește și este internat în spitalul militar din Focșani. Aci, el cere să fie mutat la spitalul militar din Galați, oraș în care se află și părinții săi. Sosit aci in ziua de 23 Iulie, el scria fratelui său Florian următoarea scrisoare : ,,Sunt in spitalul militar, secția medicală, pentru a-mi îmbunătăți sănătatea sdruncinată din cauza serviciului militar și a supărărilor. Te rog du grijă de lucrurile militare ce le-am lăsat acasă, să nu lipsească ceva, că intru In bucluc. Veniți să mă vedeți oricind după Prinz. Ce veste de la București ! Vă rog să aveți grijă și de casă. Dacă aveți ceva, scriți lui George. (Un frate al sinucisului. IV. R.) Aduceți-ma puține fructe". După cum se vede din scrisoare, cele relatate mai sus rees clar. Pasagiile subliniate dovedesc limpede cită grijă sî inspira sinucisului serviciul militar. Cuvintele, păstrați lucrurile militare, că intru in bucluc, conțin o întreagă poemă de suferință. In noaptea zilei în care a scris citata scrisoare, Anghelovici se sinucide. Pe la orele 3 spre ziuă, Angheloviciese din dormitorul soldaților și în curtea spitalului el își așează lama briceagului in dreptul inimei și, fiindu-i teamă că nu va putea duce la un sfîrșit încercarea de a se sinucide, simțindu-se fără curaj, nu își pipăie coșul pieptului cu degetele, așează cuțitul între două coaste, deasupra inimei, și astfel se trântește la pămînt. Lovitura n’a dat greș. In zorii zilei, plantonul de serviciu găsește în curtea spitalului un cadavru. + Din scrisoarea pe care sinucisul a adresat-o fratelui sau Florian, nu se pu FOIȚA ZIARULUI ,,DIMINEAȚA“ ARTHUR W. MARCHEMONT 38) UMBRA ȚARULUI RUSIEI *- MARE ROMAN DE ACTUALITATE -PARTEA I a CAP. XII Minia Helgeî !" „Chestiunea este cine ești și ce ești. Sper domnul meu, că ne vei lămuri în această privință și nu vei găsi că sîntem prea pretențioși cerînd această lămurire”. — Iarmai asta spun și eu. E in’ma chestiunel, răspunse Deliver, foarte liniștit. Boreski deveni nervos. — Scuză-mă, d-le, dar nu te înțeleg. Fii bun, te rog, și vorbește mai clar. — Că d-ta nu mă înțelegi, asta nu mă tulbură de loc, după cum nu mă tulbură nici nervositătea d-tale. „Dar domnișoara mă înțelege și asta am ajunge“. Denver ținea cu orice preț s-o facă pe Helga să vorbească. Pe de altă parte atitudinea lui Boreski Începea să-l supere, îșî zicea: „Normya să ia drept un Dre nt oarecare crede că el o să mă judece pe mine, așa cum l’am judecat eu pe Drexel?“. — Materia asta trebuie tratată între bărbați, zise Boreski, foarte de sus. — Spui gugumanii 1 replică Denver, care începea să se înfurie. —Domnule, întrerupse Boreski cu violență, nu permit nimănui să-mi vorbească astfel. „Nu insultîndu-mă, o să-ți explici purtarea mișelească!“ — Tinere, replică Denver, uiți că in primul loc trebue să-mi vorbești d-ta pe alt ton, dacă nu vrei ca o situație rea să devie și mai rea. „Ești convins cred că n’am nici o stimă pentru d-ta; nu-ți cer să ai vreo stimă pentru mine. Dar dacă ai nițică judecată, vorbește frumos. Ai priceput?“ — E monstruos! strigă atunci, ducesa Ștefania. „Omul asta ,e un spion al prințului Kalkoff, bot s’o juri Cu obrăznicia asta ol caută să-și acopere trădarea“. La aceste cuvinte Helga încruntă sprâncenele. Aceasta liniști pe Denver’. El spera că Helga simte, ca și el, nedreptatea unei asemenea acuzațiuni. Puțin îi pasa de părerea lui Boreski și a ducesei. Dar nu vroia ca Helga să creadă și ea una ca asta. El vroia să-i explice totul, vroia ca dînsa să știe totul. De aceea continuă convorbirea, în speranța că Helga îi va pune vre-o întrebare. Se adresă ducesei: — D-nă, sînteți, în greșală, nu sînt nici spion, nici criminal. —Vreau să am explicația, insistă Boreski, care păstrase tonul violent. — D-tale n’am a’țî da nici o explicație Iți vom spune numai că dacă veneai cu un sfert de ceas mai curind, toată agitația asta n’ar fi fost: „Regret că n’ai venit și regret cele ce s’afi întîmplat în acest sfert de ceas“. Și din nou privirea lui se îndreptă asupra Helgei. — Ai dreptate, zise Boreski, adresîndu-se femeeî sale; asta e monstruos. Se ridică și îndreptîndu-se spre Denver, îi zise: — Nu explici nimic, pentru că nu poți să explici nimic. „Ești un spion, desigur, vr’un membru nou și foarte zelos al poliției secrete, dar o să fii deținut aici până o să găsesc mijlocul să te fac să vorbești“. — Bine, foarte bine! Așa î trebuie strigă ducesa Ștefania. Denver se mulțumi să dea din umeri și la privirea furioasă a lui Boreski, răspunse printr’o privire de complectă nepăsare. — Da, da, strigă muzicantul. Am mai văzut eu atitudinea asta și la alte canalii de specia d-tale. —Părerea d-de despre mine, răspunse Denver, mă lasă cu totul rece. Și înțelegi bine că n’ar fi de demnitatea mea să stau să mă cert cu d-ta și să răspund injuriilor d-tale caraghioase. „Poți să trincănești cât vei pofti. Iți repet numai un lucru: agravezi situația“. —Ce nerușinare strigă ducesa, într’un acces de furie istorică. — Pentru ultima oară, zise Boreski, te somez să spui tot adevărul. Altfel, chem servitorii să te ia în primire. Denver zise cu poftă. — Ești foarte bun, zise el, și-ți sunt adînc recunoscător. „Dar fii liniștit: eu nu lucrez după somații, și pe mine nu mă ia nimeni în primire. „Ce dracul atâta spirit de observație !’a’i ca să-ț dai seama cu cine ai de a face? „T’eiFru un om cu aspirațiile d-tale ești slab, slab de tot!“ Apoi se întoarse către Helga și-i zise cu blîndețe: — Mi se pare, d-ră, că cu vorba asta de dacă pierdem un timp prețios. —• De ce vorbești? răspunse Helga, rupind la sfîrșit lunga tăcere. Ducesa Ștefania, îi eînțelegînd , ce se ascunde sub vorbele astea, dădu din umeri și zise cu dispreț. Boreski înainta spre sonerie. — Destul cu fleacurile astea, zise el, o să chem servitorii. — Cheamă-I băete, adună un congres aci, zise Denver. — Stal! strigă Helga, pe un ton foarte poruncitor. Nimeni nu se va atinge de d. Denver, însurățeii o priviră mirați. Dar ea se întoarse către Denver și-i zise cu o politețe rece: — Sînteți liber, d-le Denver, să părăsiți casa mea. — Vezi că tocmai asta nu vroiü s’o fac, domnișoară. Cel puțin pentru moment... „înainte de a pleca trebue să fiu asigurat în unele privinți și mai ales trebuee să știu că d-ta ești ferită de orice pericol. „Fe urmă voi face cum îțî va plăcea“. —Nu mai am nevoe de serviciile d-tale, domnul meu, răspunse Helga cu mândrie. — Nu-ți dai seama că greșești? Nu crezi că ești nedreaptă? — Vezi că m’am deziluzionat grozav. — Te-am deziluzionat, domnișoară, pentru că n’ai vrut să admițî adevărul. Am făcut toate sforțările ,ca să te conving și n'ai vrut. „Pe cin ü tun dădeam toate silințele ca să te încredințez, au intervenit alte evenimente. „Mai târziu am socotit—și cred încă și acum că am avut dreptate—am socotit că singurul mijloc de a te salva" era să te las in greșala d-tare, să te las sa crezi ceea ce eu singur dezmințisem“ — Ca să zică am procedat astfel cu intenție? — Firește că da. Nu sunt eu omul care să n’am curajul faptelor mele. „Cînd am văzut că numai prin ajutorul unui neadevăr te vom putea salva, am renunțat, pentru moment, la lupta ce duceam de atîtea ceasuri, în potriva acelui neadevăr. „Ce-î drept, ați fi fost greu să-mi pierd vremea atunci cu o discuție în care nu mai puteam aduce nici o probă nouă. Nu reușisem în momente de liniște relativă; aveam să reușesc atunci? „Aceasta deci trebuia amînat, în orice caz, pentru un timp mai favorabil, ceea ce ar fi făcut orice om cuminte și deci era firesc să-l fac și eu. „De altfel, simțeam că aveam deja într’o măsură suficientă încrederea dumitale și puteam să-mi permit luxul de a risca o deziluzie ulterioară a d-tale. „Cum vezi, domnișoară, situația noastră a amînduror e netedă“. Helga plecă ochii, ferindu-se de privirea serioasă a americanului . Boreski și Ștefania se priveau uluiți, nepricepînd nimic din această convorbire. Se făcu o lungă tăcere. Cei patru inși stateau fiecare la locul sau, intr'o nemișcare desăvîrșită. Ar fi zis că sînt patru statui, așezate astfel la întâmplare și cari își păstrau de zeci de ani poziția ce ii se dăduse. In sfîrșit (lerga, fără a ridica privirea, zise lui Deniver: — Nu pot spune nimic aii, domnule Denver, decit că ești liber să părăsești casa. — Și eu, domnișoară, nu pot repeta nimic alt decit că atîta timp cît ești sub amenințarea unor primejdii pe cari eu, fără voia mea, le-am atras asupra d-tale, n’o să plec de aici. — Nu poți rămînea. — Domnișoară, ai auzit ultimul metit cuvînt în această privință. Boreski, foarte agitat, interveni, de astă dată fără violență. — Ai auzit, domnule, că... — Taci, d-le Boreski, strigă Denver. Taci, te rog! D-ta nu știi despre ce e vorba, d-ta nu pricepi situația. „Cînd vezi că nu pot satisface dorința domnișoarei, cum îți închipui c’o să țiu seama de a d-tale? „Eu mă mir că te mai amesteci nu vor*bă, zău așa! „După ce că ne faci numai boclu* curs I...“ Boreski fu dominat de tonul autoritar al lui Denver. Pe de altă parte amorul lui propriu jignit îl făcu să se revolte. —Cum, die? strigă el, cum pot vorbi astfel ? Mă pomenesc că prin înșelăciune ești amestecat în afacerile noastre ,1 mai ai și pretenția că eu, direct interesat, sunt de prisos și că-ți fac boclucuri, d-taie, care nu știți ce cauți aici! Ce boclucuri fac eu, d-ta? — Ce caut eu, asta e altă cocoteală 4 d-taie n’o să ți-o explic. Dar boclucul [ l’am făcut d-ta aseară, pentru că te-ai certat, cu anticul d-tale Drexel, j IV*U Ba -ti