Dimineaţa, august 1907 (Anul 4, nr. 1245-1275)

1907-08-01 / nr. 1245

Miercuri î August 1007 ASTAZI: 31 (13) Iulie 1907 CĂLENDAi­: ortodox : M. Trofim Teofil: Catolic Răsăritul soarelui 4.4a m.—Apusul soarelui 7 515 p.m. Oswald t 8 ( Ti Căldură mart)­ și secetă simțitoare în toată țara. Pretutindeni, afar­ilVir ULt la I­‘unro și pe litoral, termometri­ a variat în cursul zilei d­e ... . . „ori între .‘>0 și Ss» gr. ajun­ghid la HO la Craiova și 37 la Strili.are if­] f 1 d­ A. 1 OTin tigmo f no­i..... . . ~ .< i­i _ ... . . i­­­­­i ci • . • ~r>__ ară de , 0.. ......... ... ... ______ v. _. ...___tareț (Olt) și Alexan­d­­ra. Cea mai coborâtă temperatură de peste noapte 11 la Sinaia. Baro­metrul ridicat a crescut in Moldova de sus cu 4 la 5 mm, iar în restul țarei aproape staționar._______________ . — IPWÎO Autorîtății.—Toate autoritțiile sunt deschise —Judiciare.—Instanțele iu­­liuiilUiiiU­decătorești deschise.— Iir­iazi|II.—La Ateneu, expoziția de pictură sculp­-La Oppler muzică militară.—La Lutter idem, tură și gravură a soc. „Cercul artistic“. Järslissel: La Carpațî orchestra Strauss* La Sărindar orchestra Dinicu-Pitești. Cnfipracola Ș.­arcM* @teteîețamx.— Compania lirică romînă sub conducerea d-luî nflulil Olilii« -t>C>nst Grigorici va juca „Fire de Artist“ operetă în 3 acte. — Grădina ”, Ragea. — Trupa asociată a artiștilor Teatrului Național va juca ..Tud­o­rache Sucitu“ comedie in 3 acte da d-nii V. Toneanu și Al. Marinescu. — Grădina Const. Ambasadori—Trupa da va juca „Cuartierul d-luî J sub conducerea d-lor iui Maior“. Nottara și ina Niculescu-Buzăl­ Vederi film țara Biserica din Baștenari Marimea Mesu și Hi­luau din Craiova — DE LA CORESPONDENTUL NOSTRU — Hotă introductivă. — Principiile de administrare. — Construcția noului local. — Menirea instituțiunei. — Programa sumară. — Secția biblio­­tecei. — Secția muzeului.—Alte observațiuni. — Indheere­­ s încă cîteva luni, și nobila creațiune a neuitaților Alecu și Aretia Aman va trebui să-și deschidă porțile, servind,­­pentru întreaga parte a țarei din dreapta Oltului, Ca unicul așezăm­înts de cul­­­tură.­­ Un iubitor al artelor frumoase, care­­ continuă să urmărească manifestările vieței noastre intelectuale, a colecționat­­ într’o prea interesantă broșură observa­țiile sale, arătînd, sub anonimat dar cu multă competență, cum­ ar fi mijloacele de întrebuințat, pentru ca folositorul așa­­zămint să corespundă cît mai mult po­­sibil scopului, pentru care a fost înfi­­­ ințat. Vom Încerca, atita cu­ cadrul restrîns, de care dispunem, ne permite, să ur­mărim pe eruditul mecenat in judicioa­sele observațiunî, ca face. Că mărinimoșii fondatori au­ urmărit să lase Olteniei un izvor de literatură și artă frumoasa, nu mai Încape îndo­ială, atita numai că, înch­eindu-șî viața binecuvîntată acestei perspective, n’au hotărit prin testament modul cum tre­­bue condusă instituțiunea, ci au lăsat­ această grije în sarcina primăriei, care se vede, astfel, chemată a stabili cu lămurire principiile de administrare. Pină în prezent, de­și clădirea cea nouă este aproape terminată, nu a fost luată nici o măsură în acest senz, așa că, pe lângă obiectele, de valoare artis­tică foarte neegală, rămase din casa soților donatori, s-au mai cumpărat ta­blouri și cărți, pentru a forma prima colecțiune a institutului. Astăzi, însă,­­cînd e vorba de a se croi un drum să­nătos, trebue atrasă atențiunea celor în drept asupra misiunea ce are de înde­plinit fundațiunea „Aman“. • Deși testamentul generoșilor donatori prevede, că localul de bibliotecă și de muzeu să fie instalat în vechiul imobil, totuși, în vedere că casa era insuficientă și nu putea satisface, în nici o privință, exigențele, a fost trebuință să se pres­chimbe aproape cu totul întreaga clă­dire. Astăzi, avem gata o construcție cu înfățișare demnă, caracterisînd destina­­ția superioară și conținînd, în fiecare din cele două caturi înălțate, cite un antreu spațios, cu scara de onoare în fund și cu cîte două saloane luminoase în ambele părți. Pe lingă altele, m­ai avem în fundul curții o casă pentru director, iar curtea este în­destul de spațioasă, pentru a permite adaosul unui pavilion, cînd ne­voia va cere aceasta. Cu această dis­poziție, avem să ne mulțumim deocamdată. * Orașul nostru n’a fost, nu este și, cel puțin pentru o vreme îndelungată, nici nu va fi un centru universitar. Ne lipsesc arhhive mînăstirești, o­­biecte archiologice și credem, că o bi­­bliotecă cu un muziă, pentru scopuri pur științifice, nu-și are loc la noi. Ar­tele frumoase și cultul gustului nu prea au adepți—deși damnele societății cultivă cu succes arta costumării, sub depen­dența tiranică a modei—dar mecenatul artelor propriu zise a rămas rudimentar sau, în cazul cel mai bun, numai patri­moniul unor amatori izolați. Fundațiunea, de care ne ocupăm, are deci să umple o lacună foarte simțită și menirea să încolțească germenii la­tenți și de a altoi în inimile popora­țiunii interesul pent­ru creațiunile de artă , să mijlocească orientarea elemen­tară în complexitatea producțiilor ideale ale vremurilor și popoarelor, dintre care, fatalmente, va trebui să rezervăm poporului nostru cea mai largă parte. Așa fiind, Fundațiunea „Aman“ poate să ajungă un focar de respindire a cul­turii naționale și generale, o școală po­pulară „sui generis“, întroducătoare și intuitivă. Trebue, dar, în primul rînd, să ne ferim atît de slăbiciunea imitativă cît și de pretenția ridicolă, de a voi si înălțăm această instituțiune la rangul muzeelor străine. Totul trebue să se a­­comodeze anevoizelor noastre imediate, așezînd-o pe temeliile unei instituții o­­riginale, după propria noastră concep­­țiune, iu prevederea unei dizolvări fi­rești. După această recunoaștere a limite­­lor ce ni se impun, să vedem, ce pu­tem și trebue să oferim vizitatorilor bi­­bliotecei și muzeului „Aman“, pentru a corespunde metodic scopului propus ? Organizând ambele secțiuni în alte două părți, una națională și alta inter­națională, vom căuta să dăm precădere secțiunilor cu caracter național. Biblioteca naționala va cuprinde toate scrierile romînești, de natură biografică, istorică, patriotică, critică, poetică sau­ religioasă,pe lingă dicționarele și lu­crările cartografice și statistice. B­blioteca internațională nu va fi des­crisă decit după organizarea și fregven­­tarea celei romane, sacrificîndu-se la în­ceput acesteia toate mijloacele necesare. Operele vor putea fi clasificate după țări, epoce și conținut. Alegerilor autorilor și stabilirea ach­i­­zițiuni­lor vor fi încredințate unei comi­­siuni locale de oameni cu o cultură u­­niversală, dintre cari profesorii școile­lor secundare vor face parte. Pentru bi­aturile poeților celor mai celebri s’au rezervat unele postamente, făcînd trup din dulapurile ambelor sec­țiuni ale bibliotecii. * Muzeul va fi, în principii­, o colecți­une istorică de hele-arte. Nici o colecțiune zoologică, botanică sau­ mineralogică nu poate fi admisă, rămînind rezervată școalelor secundare. De asemenea, ar fi de exclus toate co­­lecțiunile de interes științific special, precum : colecțiuni numismatice, etno­grafice, etc.; toate astea, cu scopul de a nu tulbura simplicitatea organizării și pentru a evita acumularea unui h­aos de obiecte, fără a putea satisface un singur scop hotărit și urmărit, cu res­­tricțiunea dictată de rațiune. Producțiunile omului, ca și condițiu­­nile de train, sunt infinit de numeroase și diferite. Toate ne inspiră interes și merită un studiu multiplu. In cazul de față, e vorba însă de o instituție nouă, pe un sol relativ nemuncit și, de aceea, sun­tem­ nevoiți să alegem, dintre cele mai interesante, numai creațiunile cu totul însemnate, pe cele mai fenomenale crea­­țiuni și expresii ale firei și puterea po­poarelor; e vorba de arch­itectură, sculp­tura și pictură. Autorul anonim mai vorbește apoi cu aceași erudițiune de rolul muzeului na­țional și internațional, insistând mult a­­supra îngrijirei ce trebue dată metoa­­dei, pentru a nu provoca dela început încurcături, din cari mai tîrziu să fie greu de găsit scăpare. Evident, că lucrarea plina de interes mai conține și alte instructive amănunte și observații cari trădează vasta cultură a autorului, dar, încă odată, regretăm că spațiul restrîns de care dispunem, nu ne îngădue o expunere mai largă.. In tot cazul, avem speranța că, pe deoparte cele relatate aoi au putut face dovadă de însemnătatea broșurei, de care ne o­­cupăm, iar pe de alta, să atragă în a­­ceste vremuri oportune, vigilența celor în drept asupra îndatoririlor ce au a­­cuma, cînd puțină vreme ne mai des­parte de deschiderea fundațiunii „Alecu și Aretia Aman“.—A'am. Crima din comuna­­ Ocnița (Dîmbovița) TIRGOVIȘTE, 30 iulie.­­ Aseară, pe la orele 8, au fost împușcați cu un foc de pușcă în casa lor, pe cînd stă­­teau la masă, Gheorghe Stan și soția lui Șerbana Stan. Criminalul nu e cunoscut; victimele declară însă că au fost împușcate de a­­jutorul de primar Bunescu și de fiul acestuia. Amănunte prin poștă. i congres macedoiieaii ín üoifü Citim în „Le Courrier Europeen“ că partizanii bulgari și sîrbi ai autonomiei Macedoniei au hotărit să fie un con­gres la care vor lua parte trei delegați ai fiecărui grup revoluționar: bulgar, sîrb și albanez. Cuțovlahii deși nu sunt con­stituiți într'o organizație revoluționară, vor trimite și ei delegați din comitetul autonomiei macedonene. Congresul va avea loc la București la 15 August­­. El se va aduna în se­cret, pentru ca ședințele să nu fie ză­dărnicite de dușmanii bunei înțelegeri dintre naționalitățile din Macedonia. Se vor discuta chestiunile urm­ătoare: 1) Bazele asupra căror ar trebui să se organizeze autonomia vilantelor în așa fel ca nici o naționalitate să nu fie atinsă. 2) Mijloacele cela mai eficace legale sau ilegale, de a ajunge cît mai curind posibil la un regim autonom. 3) Trimiterea unei delegații compusă din patru membrii (un albanez, un bul­gar, un sîrb și un cuțovlah) pe lingă guvernele europene cărora să expue adevărata situație actuală în vilaete și do la cari să ceară un sprijin pentru realizarea unei administrații autonome, cu totul deslipită de cea otomană. : v\ VIZITAT! sil TON­! li­ uSfr. topi-fiil Unul din Mările Premii Gratuite ale ziarului „DIMIN­EAȚA" Casa este complect mobilată și montată, ori­ care o poate vizita n ori­ce oră de la 8 dim. pina la 3 eara. Drumul cel mai apropiat, cu tranvaiu1 electric prin Bulevardul Pake. ISroazniica sinucidere­­ a lui Ștefan Șendrea .3 Cu­­corii noștri au­ fost ținuți în curent cu dureroasele evenimente prin, cari a trecut zilele din urmă Ște­fan Șendrea. După repetata încercare de a se sinucide, fostul ministru de justiție a fost adus la București spre a se dresa actele pentru punerea lui sub interdicție, și apoi să fie dus la Viena pentru a fi internat la un sal notoriu. Aduându-l la București, familia înainte de a-l pune sub interdicție s’a crezut datoare să consulte mai întîi și pe savanții noștri medici pen­tru a afla dacă nu cumva boala lui Șendrea este curabilă, și în caz dacă o scăpare ar mai fi posibilă pentru dânsul să nu se mai recurgă la pune­rea lui sub interdicție. Au fost consultați d-nn­ profesori Obreja, Șuțu și Marinescu. D lor au­ constatat că Ștefan Șendrea nu su­ferea de o boală incurabilă­­ și au o­­pinat că suferindul să fie trimes la Viena și internat la un sanatoriu unde printre îngrijire foarte seri­oasă starea lui s’ar fi putut îmbu­nătăți. D. Ștefan St. Șendrea, și d. și d­-na Tăcu, au plecat, în urma aces­tui consult, aseară, împreună cu su­ferindul, dând trenul de Viena. Pe drum, după cum am spus, cu toată paza familie), nefericitul a reușit să se arunce din tren și să-și pue în aplicare funesta ideie care-l ur­mărea de cîtva timp. Budapesta, 30 iulie. — Ștefan Șendrea, profesor universitar, fost ministru de justiție, fiind adus erî cu trenul accelerat de Bucu­rești de către familia­ sa pentru a fi internat la un sanatoriu din Viena, s-a aruncat din tren lângă stațiunea Nagh­y-Marosch­. Trenul a fost oprit imediat și Șendrea a dus la Budapesta, unde a încetat din viață azi dini. la orele 11. Boala lui Șendrea Asupra suferinței lui Șendrea ni se comunică următoarele amănunte. Cea mai mare parte din timp Șendrea era in perfectă luciditate și întreținea con­vorbiri in mod foarte rațional, nicit nu puteai să observi nimic neobicînuit în felul lui de a se purta. Din cînd în cînd însă, avea mici accese. Aceste accese proveneau de a­­colo că se temea într’ana că va fi în­chis intr’o casă de alienați, că va fi pus in cămașă de forță și torturat. O altă teamă a lui era că i se va sparge lada de fer și că se va scoate de acolo hîrtiile de valoare pe care le avea închise și pe cari le păzea cu sfințenie. Aceste accese erau insă rare, și, după cum am spus, în restul timpului Șen­drea părea în stare perfect normală. Zilele trei satei Șelîdrna­­ a fost vizitat de numeroase persoane politice. Cînd l-a vizitat d. Porumbaru, pe care îl chema într’una să vie și să stea lingă dinsul, Șendrea după ce a vorbit mult timp în mod rațional, s-a plîns că e teamă că i se vor fura actele de va­loare din ladă, și că știe că i se va sparge lada de fier. Intre cei cari au venit să-l vadă a fost și d. Ionel Brătianu. Ministrul de interne venise însoțit de d. Emil Pe­­trescu prefectul poliției; ei au fost bine uit de Șendrea, care s’a întreținut mult timp cu cei prezenți. După plecarea d­lui Brătianu, i-a ve­­nit râu­lui Șendrea, care a început să plîngă și să spuie că vor să-l ducă la casa de nebuni. — Vezi, spunea al, totul e aranjat. Acum vor veni și gardiștii să mă ri­dice. N’am văzut, a fost prefectul de poliție, acum au să vie îndată gardiștii. Nefericitul avu apoi un acces de furie. * Trebuie să amintim că familia lui Șendrea a fost pînă acum dureros încer­cată prin cîteva sinucideri. Trei mem­bri ai acestei familii, trei oameni de mare vază, și-au pus capăt vieței prin sinucidere și anume: Alexandru Șen­drea, fratele defunctului de azi, o ilus­trație a țării romînești, unul din cei mai de frunte jurisconsulți ai noștri, fost profesor universitar la Iași și Bu­curești ; dr. Popovici, ginerele lui Ște­fan Șendrea, fost deputat al Bucovinei în Reichsrathul austriac, și acum și Ștefan Șendrea al cărui sfîrșit dureros a impresionat adine toate cercurile noastre politice.—B. Honi amănunt. Iată amănunte complecte asupra si­­nuciderei lui Ștefan Șendrea pe cari ni le transmite corespondentul nostru din Budapesta. ^ Budapesta, 30 iulie. — Din Bucu­rești Șendrea a plecat însoț­t de fiul său­ d. Șt. Șt. Șendrea și de fiica și ginerele sau d-na și d. D. Țăcu, pre­cum și de un îngrijitor. Ei i.fi trecut prin Budapesta și și-au continuat drumul spre Viena. Șendrea sa afla într-un compartiment de clasa I-a numai cu îngrijitorul, iar familia lui se retrăsese la al compar­timent. După ce trenul trecuse de stația Nagy Marosek, îngrijitorul crezînd că Șendrea a ațipit, eși în coridorul vago­nului. In acest timp sosind d. Tăcu și intrînd în vagon nu-l mai găsi pe Șen­drea. Servitorul întrebat răspunsa că l’a văzut pină in ultimul moment șe­­zînd pe bancă. S’a început imediat a se căuta prin coate vagoanele, dar Șendrea nu fu gă­sit nicăori. Oprindu-se trenul, el fu gă­sit la o mare depărtare, scăldat in sînge, avînd picioarele și brațele rupte și prezentînd o fractură la craniu. Ajutoarele Au fost chemați imediat doar medici din Nagy Marosch, cari l au bandaj­at și au constatat că starea lui e dispe­rată. Adus la Budapesta Șendrea a fost in­ternat la sanatoriul d-rului Herzel. Profesorul Tolingher urma sa-i ope­reze azi dimineață, dar Șendrea era în agonie și orice ajutoare erau în zadar. Transportarea cadavrului la Bucu­rești, care urma să se facă azi după a­­miază s’a amînat pentru diseară sau mîino dimineață.— Coresp. Budapesta, 30 iulie.— Astăzi a fost încunoștiințat asupra groaznicului sfîr­­șit al fostului ministru Ștefan Șendrea, consulatul general român de aci, care a înștiințat telegrafic guvernul român. Am căutat să vorbesc cu actualul con­ducător al consulatului român, d-nul August Paul, asupra acestei nenorocite intimplări. D-sa mi-a declarat urmă­toarele : —D-ta ești cel dintîiu care îmi comu­nici nenorocirea. Știrea nu mă uimește insă întru cit sînt informat de ziarele din Romînia că în curs de 10 zile, a încercat de 4 ori să se sinucidă. In Romînia se știa­­ că Șendrea sufe­re de neurastenie și în ultimul timp a­­flasem că familia lui a hotărit să’l in­terneze într’im sanatoriu din Viena. Am avut prilejul să vorbesc și cu gi­nerele sinucisului d. dr. Tăcu, care am-a spus următoarele : S3 —In starea mintală a socrului meu se observa de mult o dezechilibrare. Era extrem de nervos și avea adesea ori incoherențe în vorbire. In ultimul timp a încercat succesiv de 4 ori să se si­nucidă. Faptul acesta ne-a hotărit în cele din urmă să-l internăm in sanatoriul Swetlin din Viena. Era dimineață am plecat din Bucu­rești. Intr’un compartiment al vagonu­lui se afla socrul meu, cu păzitorul sau, iar In celalt mă aflam eu cu soția, cum­natul meu și d. dr. Antoniu. La orola 4 voind să văd pe suferind, găsi compartimentul gol. Paznicul care se afla în culoarul vagonului, îmi spuse, că socrul meu ațipise în vagon. E probabil însă că a simulat somnul, că apoi fiind părăsit de supraveghietor să-și poată realiza funestul plan. Cada­vrul lui Ștefan Șendrea a fost pornit astă seară spre București. Afacerea Kogâlniceanu — Zvon despre dispariția unor acte din dosar — Erî ni s’a adus la cunoștință faptul că s’ar fi comunicat din Giurgiu, par­chetului general, cum că din Dosarul afacerea Kogilniceanu ar fi dispărut u­­nele acte importante. Cercetînd la parchetul general am aflat următoarele : Dosarul d-lui Kogîlniceanu se află acum­ la Casație, unde urmează a se judeca, la 1 August,recursul făcut con­tra respingere! cerere! punere! in li­bertate de către curtea cu jurați. D, procuror general a cercetat 17 dimineață dosarul și a constatat că este absolut neîntemeiat zvonul că ar fi dis­părut vreun act din dosar. fîn­șearsa die la finanțe La ministerul de finanțe, în serviciul exterior general, s’a făcut erî, urmă­toarea mișcare: D-niî N. Metașec, actual impiegat cl. II la administrația financiară a jude­țului Buzău, și Gh. Chiriță, actual im­piegat cl. II la Covurlui, au fost trans­ferați, unul în locul celuilalt; 1­. O. Dol­nescu, actual impiegat cl. II la Dîmbovița, a fost trecut, în ace­eași calitate la Creditul agricol, în lo­cul vacant; D. C. Scriban, actual impiegat cl. II în serviciul exterior general al finan­­celor, a fost trecut, în aceeași calitate, la biroul scriptelor din minister, în locul d-lui Th..e.­rs,iar formimpiler D. Al. S. Ionescu, absolvent al școalei de comerț a fost numit impiegat cl. II, în locul d-lui Ath. S. Brătășanu. D. N. I. Negreanu, absolvent al școa­lei d­e comerț, a fost numit impiegat cl. II. în locul d-lui T. Zănescu, rămas în disponibilitate. D. Anagnostopol, bacalaureat, a fost numit, impiegat cl. II în locul d-lui I. Boncifi,­ rămas în disponibilitate; D. V. N. Postulache, actual impiegat cl. II la Iași, și cl. N. S. Bucescu, actual impiegat cl. II la administrația finan­ciară a județului Roman, au fost trans­ferați unul în locul celuilalt. «M—bhh Sinucid­erea din Galați Traian Anghelovici Brigadierul Traian Anghelovici, des­pre a cărui sinucidere corespondentul nostru a relatat amănunțit. Chipul lui îl reproducem după o fo­tografie pe care sinucisul a lăsat-o fa­miliei cu inscripția „Nețărmurită dra­goste părinților m­ei“. DIMINEAȚA N­umai cus L@î 251 i/alcsrea unui abonament pe un un­­ H , * „6 luni $1 ■ 6 . « „ , 3 „ puteți cîștiga premii în valoare de Lei 22.000 Ultime informațiuni . Consiliul permanent de pe lingă ministerul de instrucție va începe în ziua de 10 August să ia în cer­cetare cărțile didactice de curs se­cundar trimise spre aprobare.­­Ultima zi pină cînd se mai pot face înscrieri pentru examenele par­ticulare de Septembrie, a fost defi­nitiv fixată la 10 August. D. inspector veterinar Timuș s-a întors din județul Constanța unde a constatat că, din neglijența unui proprietar de moșie, mai mulți locuitori au purtat ca opinci pielea unei vite bolnave de da­lac. Ministerul de interne a cerut darea în judecată a acestui domn proprietar.­­ Aflăm în mod pozitiv că e vorba să se înființeze un minister al sănă­tății publice. Un proect de lege acest sens va fi depus pe biroul Camerei, chiar în sesiunea de Octombrie.­­Joi, 2 August, la ©?elell jum. se va oficia un Te­ Eeuia la biserica bulgară din str. Călărași, cu ocazia serbării a­­niverdării celui de al 20-lea an de la urcarea pe tron a prințului Ferdinand al Bulgariei.­­Administrația Casei școalelor a clădit anul acesta un număr de peste 40 școli rurale. Toate aceste școli, impreună cu cele clădite de diferita comune vor în­cepe să funcționeze chiar dela 1 Sep­tembrie a. c. © Ministerul de instrucție reamintește că în ziua de 12 August vor trebui să se prezinte la minister absolvenții nor­­maliști cari urmează să-și aleagă locuri în învățămintul rural.­­ D. I. Kidinderu, administratorul do­meniilor Coroanei, a trimis o circulară agenților domeniali prin cari îi invite să facă rapoarte asupra rezultatelor dați de grădinile școlare și cercurile cultu­rale da pe lingă școalele rurale ale do­meniilor coroanei. — Joi 2 August, la orele 5 p. m., va avea loc la cercul profesorilor secundari o întrunire a membrilor corpului didac­tic. Cu această ocaziune, comisiunea a­­leasă spre a înmîna memoriul regelui, va face o dare de seamă asupra activi­tate­ desfășurată până în prezent, pre­cum și asupra măsurilor de luat în vii­tor spre a crea o mai bună situațiune membrilor corpului didactic. — D. A. Donlea, inspector comunal, a fost numit polițaiu al orașului Huși, în locul d-lui I. Constantinescu, care trece în locul d-lui Donea. — D. Gh. Popescu a fost confirmat în funcțiunea de ajutor de primar al o­­rașului Sulin­a. ■— D. M. Enescu a fost numit coman­dant­ cl. ll-a al jandarmilor rurali din jud. Prahova. — Consiliile generale de Covurlui, Ro­­manațî, R.­Sărat și Roman vor fi con­vocate spre a-ș­i alege birourile și pe membrii delegațiunilor județene. — Alegerile pentru comitetul general de Iași se vor face astfel: col. I la 5 Sep­tembrie, col. III la 7, colegiul III la 9. Alegerea delegațiilor colegiului III-lea la 26 August. — Ministerul de interne va depune la toamnă pe biroul Corpurilor legiui­toare, un proect de lege pentru înființa­rea unui minister al sănătăței publice. — D. Anton Carp, ministru de domenii va destitui pe încă doi silvicultori, pen­tru abateri grave de la datorie. — D. Vintilă Brătianu primarul Capi­talei a însărcinat pe d. Sterescu inspec­tor financiar al comunei să verifice îm­precum: Casa din str. Topa-Nan No. 33 complect renovata și mobilată.—­­ I­iberă de ori-ce sarcină. uin truson complect de damă­ — compus din 80 bucăți — ; O călătorie la Paris dus și întors clasa II-a cu oprire facultativă la Pesta, Viena și Mün­chen și 150 lei cheiniclî de între­­­­ținere. Un ceas și un Șanț de aur . PENTRU BĂRBAT i O mașină de scris Vest fip. 10 Tragerea se va face la 15 Septembrie a. col., de reprezentanții Camerilor de Co­merț din București, Iași, Craiova, Braila și Constanța. SW Casa este complect re­novată și mobilată și ori­cine o poate vizita în ori­ce oră din zi, 5 minute cu tramvaiul electric. Bulevardul apa­te. Costul abonamentului. Pe un an S­ei 20, avînd dreptul la 15 cu­poane de participare la premii. Pe 6 luni Bei 1­, avînd dreptul la 7 cu­poane de participare la premii. Pe 3 luni Bei 6, avînd dreptul la 2 cu­poane de participare la premii, preună cu d. inspector financiar Gri­­gorescu, campturile comunei pe ulti­mii ani, spre a se cunoaște suma ce mai este a se încasa pe trecut. Din socotelile făcute se vede că pri­măria are de încasat, aproximativ o sumă de 7 milioane jumătate. Primăria va soma pe toți debitorii să se puie la curent cu plățile, imediat după ce lucrările comisiei vor fi termi­nate.­­ In anul acesta, după știrile pe­ cari ni le dă­d. Filac­o șef de serviciu la ofi­ciul stârei civile, numărul căsătoriilor a fost foarte mare. De la 1 ianuarie pînă la 15 iulie s’au celebrat 1712 căsătorii, adică cu 432 că­sătorii mai mult ca în perioada cores­punzătoare din anul trecut. [Mîine seară se închid] înscrierile pentru escursiunea la Constantinopole. Persoanele din provincie, cari au ade­­­rat prin scrisori sunt rugate a­ șî înainta taxele respective pînă la 5 August, înscrierile deci se mai fac, astăzi și mîine la sediul societăței studenților calea Victoriei 110. © Duminică 29 Iulie a. c. fiind aduna­rea generală a societăței internaționala’ a­legătorilor de cărți, pentru alegerea noului comitet, au fost proclamați, aleși d-ni C : Gh. loaehimescu, președinte, Nicu­ D. Francischii, vice-președinte, Tănasa Marinosen casier, Gh. Gjl Cons­­tantinescu secretar, S. Mateescu­­ și B. Mihailescu controlori: Iulius Schifner, I. Georgescu, P. Rădulescu, M. Nicu­­lescu, Gh. Zugravu, V. Tănăsescu, S. Adamescu, membrii. 9 Serile de Marți au ajuns să fie reținute pentru întîlnirea elitei Ca­pitalei la Rașca, unde și trupa este, in adevăr, de elită. Astfel, pentru astă seară Marți, e de prevăzut că tot ce are Bucureș­­tiul mai distins și mai elegant va asista la Rașca, la a 15 reprezen­tație a neîntrecutului succes , Mitică Ghinion. E de recomandat oprirea de cu și a locurilor pentru Mitică Ghi­nion. Atentatul contra d-lui Em. Riclescu — Depunerea atentatorului — D. judecător de instrucție Georgescu Vilcoa, continuă cu instruirea afacerea atentatului comis de m­înărul Z­trroiu, contra directorului general al C. F. R. Tribunalul, secția de vacanță, a con­firmat azi mandatul de depunere al lui Zamioiu.* Starea d-lui Em. Miclescu s’a ame­liorat simțitor. Medicul curat d. dr. Bardescu, speră că în curând d. Miclescu va fi pe de­plin restabilit. Un mare număr de funcționari al C. F. R. au trimis d-lui Miclescu tele­grame prin care condamnă atentatul încercat în­potriva d-sale. Astfel personalul serviciului podurilor U. F. R. i-a expediat azi următoarea tele­gramă : FOIȚA ZIARULUI „DIMINEAȚA“ ARTHUR W. MARCHEMONT 39) UMBRA ȚARULUI RUSIEI — MARE­ ROMAN DE ACTUALITATE — PARTEA I-a , , CAP. XII , Uluia Helge­­r „Grație lipsei d-tale de tact—pentru Ca n’ai știut, cu cine ai a face—s’au în­­tîmplat multe și cine știe cite se vor mai întîmpla. „Mi-ași fi închipuit că numai cite s’au întîm­plat pinii acum ar fi fost de ajuns ca să satisfacă pe cel mai perfect stîn­­gaciu­. Dar nu­ d-tale îți mai trebuie și alte încurcături. „Uiți că, după toate, nici nu vii la timpul oportun ca să dai piept cu ne­voia. Vii mai tlrziu, după ce eu­ mă dau cu capul de pereți ca s­ă scot la capăt și faci pe șeful, pe judecătorul de in­strucție, pe mofturosul. „D-ta să mă slăbești. Mă înțelegi? Și s­i faci bine să-ți exersezi față de alții apucaturile de boe­r plictisit și nervos. Mă înțelegi?“ Boreski plecă ochii, ca un școlar mu­strat de profesorul sau. Energia cu care vorbise Denver îl umilise cu desăvîrșire. Americanul redevenise stăpin pe si­tuație. Dar atunci ducesa puse piciorul în prag. Palidă de minte, ea zise Helgeî, cu un ton poruncitor: — Ori spionul ăsta o să fie zvi­Tit din casa asta,” or­i plec­eu. Nu pot să stați să ascult cum îl insultă pe bărbatul lumii. Era firesc ca o ferie de condiția ei să v orbească astfel. O ducesă, rudă a împăratului, deprinsă să fie ascultată, nu putea suferi o asemenea purtare mai aici din partea unui om­ pe care-l cre­dea recrutat din clasa cea mai de jos. Denver nu răspunse nimic. El nu putea insulta o femee și apoi re­cunoștea că din punctul ei de vedere ea avea dreptate: nu era însă la curent cu toate amănuntele chestiune­ și deci era îndreptățită să se creadă în fața un turi ordinar agent, polițienesc, la ordinele prințului Kalkoff, capabil de toate in­famiile. Touși intervenția ducesei fu bine-ve­­nită pentru Denver, căci avu tocmai re­zultatul pe care-l dorea el. Helga iu silită să vorbească. Ea repli­că ducesei: —Nu cunoști situația, d-nă ducesă, și de aceea nu pricepi ce se petrece. D. Denver nu este spion. „Este adevărat că elî a venit la mine în împrejurări cu totul ciudate și sub un nume fals. „Dar adevărul e că azi dimineață s’a folosit de prima noastră convorbire în­tre patru ochi pentru a se da pe față. „Omul mi-a mărturisit în modul cel mai categoric că nu este... că nu este acela drept care-l luam. Mi-a spus că e un­ simplu cetățean american, ceea ce de altfel îmi mai spusese și altă dată, cînd ne întîlnisem din întîmplare. „In orbirea mea n­am vrut s’aud ni­mic, n’am­ vrut să înțeleg nimic. Cu o încăpățînare care acum îmi pare copi­lărească am susținut într’una că o...acela care ași fi vrut­ să fie. „Este deci vina mea și numai a mea că am luat dorința mea drept realitate. „Este o situație foarte ciudată, în care tragicul și comicul se împletesc intr’un chip uimitor, dar d. Denver n’are nici o vină. „Dacă e cineva de acuzat în afacerea asta, eu sunt aceea“. — Iți mulțumesc, domnișoara. Știam bine c’o să-mî­i de­ dreptate și încă în mod public. Dar cum secretul nu era numai al meu­, nu puteam să-l dezvălui eu singur, căci n­u știam dacă d-tale ți­­ar conveni aceasta. „Acum sunt mulțumit, de­și puțin îmi pasă de părerea unuia și altuia. Sunt numai anumite persoane la a căror pă­rere ține. Ducesa avu zîmbet batjocoritor. Ameri­canul însă n­u-l băgă în seamă. El era fericit că Helga vorbind așa cum am arătat, dovedise că nu-1 dispre­­ț­uește — și la părerea Helgei ținea gro­zav americanul. — Toată istoria asta e foarte ciudată, zise ducesa, dar Helga are dreptate în­­tr’o singură privință: cînd zice ca eu­ nu pricep ce se petrece. „Mărturisesc că nu pricep nimic și cred chiar că nu voi fi pricepe niciodată, știu eu­? voiți si fiind proastă de felul meu“. Helga, probabil jignită de tonul sar­castic al ducesei Stefania, nu părea de loc, dispusă să se explice mai mult. Dar Denver, cu spiritul său practic, prevăzut o nouă serie de încurcături și nu vroia ca lucrurile să se încurce din ce în ce mai rău. Nu de alta, dar era îngrijat de soarta Helgei și pentru a o feri de orice urmare neplăcută, socoti mai nimerit să-și cal­ce pe inimă și să încerce o împăcare. Se adresă ducesei: — Doamnă, este firesc să nu înțelegeți fiind­că nu știți ce s’a petrecut.. Lucrul e pe cît de simplu, pe atit și de dezas­tr’oS. ..D. Boreski s’a certat aseară cu acel Drexel. „Individul s’a dus­ la Vastic, unul din șefii partidului nihilist, și i-a zis că o să găsească pe Majestatea Sa Țarul la d-ra Helga. ..­). Vastic s’a dus acolo și n’a găsit pe nimeni. „Același trădător l-a informat despre vila din Brabinsk, asta în care suntem­ ac­um­­ ne-a urmărit, a amenințat cu moartea pe d-ra și a tras cu revolverul asupra mea. „L’am­ omorît. „După aceea am constrîns pe Drexel sîi­ i­u­ mărturisească că un număr de tovarăși sunt pe drum, gata să vie aci, unde vor ataca, de­sigur, vila, pentru a-și răzbuna șeful omorît. „Răzbunarea asta va fi îndreptată în contra d rei Helga.• a d-lui Boreski și de­sigur, și iu contra mea: „Iată de ce eu nu pot și nu trebue să plec, iată de ce nu vreau să plec, înainte de sosirea acelor oameni, ca și văd ce gînduri au și ce-o să se aleagă din ex­pediția lor. „Acum cred că suntem­ lămuriți“. — Cum? Drexel­e aci? întrebă Bores­ki cu multă vioiciune. — Tocmai, replică Denver. E aci prizonierul meu. Am poruncit să-l lege burduf și să-l puie la păstrare. „De­o­cam­dată nu poate face nici un râu, ticălosul. „Dacă doriți să vă convingeți despre adevărul ziselor mele, puteți să vorbiți cu el. „Cred însă c­ă ne-am întrebuința mai bine timpul luînd măsurile cuvenite în contra bandiților, căci ei trebuie sa pice dintr’un moment într’anu'“ Ducesa începu să tremure. O spaimă de moarte o cuprinsese. Boreski, văzînd’o în starea asta, o fixă cu ochi mari, speriat de spaima ei. — E îngrozitor! strigă ducesa. Dacă sunt descoperită aci, totul e pierdut. „Ce să mă fac, ce să m­a fac? „Loris, trebue să mă reîntorc imediat în oraș. „Ah, Doamne, Doamne, în ce încurcă­tură am­ intrat.!“. Ea își stin­gea mîinile, de disperare. Firește, o femee care în asemenea îm­prejurări se ocupă în primul loc de ea însăși, fără a se ghici la tovarășii de prim­ejde, este de scuzat. Denver o scuză în gînd, ba chiar o compătimea. Dar Helga, luptătoarea neobosită care de o mie de ori își expusese viața, con­dusă de facla luminoasă a idealului mă­reț care-i încălzea inima: fata asta ad­mirabilă, care trecea dintr’un pericol în cel-lalt cu liniștea și nepăsarea cu care ai trece dintr’o odaie întra’alta, — Hel­ga nu putea privi cu blîndețe atita lași­tate. Scîrbită pină în adîncul sufletului, ea aruncă ducesei o privire de dispreț și-i zise: — Sînt și eu de părerea d-tale. D. Bo­reski ar face bine să te conducă imediat în oraș și să te puie la adăpost. — Așa că, răspunse Boreski. Dar cred că este o cale mai simplă: trebue să ex­plicăm amicilor lui Vasili că am fost în­șelați și că prin urmare suntem­ scoși din cauză. „Nu le va rămîne decit să se răfuias­că cu d. Denver“. — Sunt perfect de acord, se grăbi să zi­­c că Denver. Imi iau întreaga răspundere și vă rog să mă lăsați să stau de vorbă cu nihilișt­i. „Cum vedeți, d-nă ducesă, zise el în­­c­linîndu-se ironic în fața Stefaniei; cum vedeți, tot eu am avut dreptate cînd am declarat că nu plec de aici. „Eu îi’am­­ obicei să fac lucrurile pe ju­mătate“. Americanul vorbise foarte sincer. Cu orice preț— chiar cu prețul vie­ții — el ținea să se reabiliteze cu totul în ochii Helgei și apoi ar fi fost încintat­ă s’o știe pe dînsa la adăpost de orice per­­secuție și orice răzbunare. Dar Helga interveni cu energie: — Nu înțeleg, zise ea, să aruncăm toa­­­­tă răspunderea asupra d-lui Denver. Ar f­ii ceva necinstit și mă opun din răspu­teri. — Ba de loc, replică ducesa, foarte a­­prinsă. D. Denver n’are decit să se ape­re cum o știe. Il privește: „A venit aci din proprie voință. Ni­­­meni nu l’a chemat. „De sigur că s’a gîndit la toate urmă­rile și și-a făcut toate socotelile. „Ce ne privește pe noi că a dat de bu­cluc cu nihilișu­l?“. —• E absolut adevărat, zise Denver,­ înclinindu-se in fața ducesei. „Sunt de părerea d­v. și am găsit chiar mijlocul de a aranja lucrurile cum a mai bine. .. -1­ ’’­­Va urmai

Next