Dimineaţa, august 1907 (Anul 4, nr. 1245-1275)
1907-08-01 / nr. 1245
Miercuri î August 1007 ASTAZI: 31 (13) Iulie 1907 CĂLENDAi: ortodox : M. Trofim Teofil: Catolic Răsăritul soarelui 4.4a m.—Apusul soarelui 7 515 p.m. Oswald t 8 ( Ti Căldură mart) și secetă simțitoare în toată țara. Pretutindeni, afarilVir ULt la I‘unro și pe litoral, termometri a variat în cursul zilei de ... . . „ori între .‘>0 și Ss» gr. ajunghid la HO la Craiova și 37 la Strili.are if] f 1 d A. 1 OTin tigmo f noi..... . . ~ .< ii _ ... . . ii ci • . • ~r>__ ară de , 0.. ......... ... ... ______ v. _. ...___tareț (Olt) și Alexandra. Cea mai coborâtă temperatură de peste noapte 11 la Sinaia. Barometrul ridicat a crescut in Moldova de sus cu 4 la 5 mm, iar în restul țarei aproape staționar._______________ . — IPWÎO Autorîtății.—Toate autoritțiile sunt deschise —Judiciare.—Instanțele iuliuiilUiiiUdecătorești deschise.— Iiriazi|II.—La Ateneu, expoziția de pictură sculp-La Oppler muzică militară.—La Lutter idem, tură și gravură a soc. „Cercul artistic“. Järslissel: La Carpațî orchestra Strauss* La Sărindar orchestra Dinicu-Pitești. Cnfipracola Ș.arcM* @teteîețamx.— Compania lirică romînă sub conducerea d-luî nflulil Olilii« -t>C>nst Grigorici va juca „Fire de Artist“ operetă în 3 acte. — Grădina ”, Ragea. — Trupa asociată a artiștilor Teatrului Național va juca ..Tudorache Sucitu“ comedie in 3 acte da d-nii V. Toneanu și Al. Marinescu. — Grădina Const. Ambasadori—Trupa da va juca „Cuartierul d-luî J sub conducerea d-lor iui Maior“. Nottara și ina Niculescu-Buzăl Vederi film țara Biserica din Baștenari Marimea Mesu și Hiluau din Craiova — DE LA CORESPONDENTUL NOSTRU — Hotă introductivă. — Principiile de administrare. — Construcția noului local. — Menirea instituțiunei. — Programa sumară. — Secția bibliotecei. — Secția muzeului.—Alte observațiuni. — Indheere s încă cîteva luni, și nobila creațiune a neuitaților Alecu și Aretia Aman va trebui să-și deschidă porțile, servind,pentru întreaga parte a țarei din dreapta Oltului, Ca unicul așezămînts de cultură. Un iubitor al artelor frumoase, care continuă să urmărească manifestările vieței noastre intelectuale, a colecționat într’o prea interesantă broșură observațiile sale, arătînd, sub anonimat dar cu multă competență, cum ar fi mijloacele de întrebuințat, pentru ca folositorul așazămint să corespundă cît mai mult posibil scopului, pentru care a fost înfi ințat. Vom Încerca, atita cu cadrul restrîns, de care dispunem, ne permite, să urmărim pe eruditul mecenat in judicioasele observațiunî, ca face. Că mărinimoșii fondatori au urmărit să lase Olteniei un izvor de literatură și artă frumoasa, nu mai Încape îndoială, atita numai că, încheindu-șî viața binecuvîntată acestei perspective, n’au hotărit prin testament modul cum trebue condusă instituțiunea, ci au lăsat această grije în sarcina primăriei, care se vede, astfel, chemată a stabili cu lămurire principiile de administrare. Pină în prezent, deși clădirea cea nouă este aproape terminată, nu a fost luată nici o măsură în acest senz, așa că, pe lângă obiectele, de valoare artistică foarte neegală, rămase din casa soților donatori, s-au mai cumpărat tablouri și cărți, pentru a forma prima colecțiune a institutului. Astăzi, însă,cînd e vorba de a se croi un drum sănătos, trebue atrasă atențiunea celor în drept asupra misiunea ce are de îndeplinit fundațiunea „Aman“. • Deși testamentul generoșilor donatori prevede, că localul de bibliotecă și de muzeu să fie instalat în vechiul imobil, totuși, în vedere că casa era insuficientă și nu putea satisface, în nici o privință, exigențele, a fost trebuință să se preschimbe aproape cu totul întreaga clădire. Astăzi, avem gata o construcție cu înfățișare demnă, caracterisînd destinația superioară și conținînd, în fiecare din cele două caturi înălțate, cite un antreu spațios, cu scara de onoare în fund și cu cîte două saloane luminoase în ambele părți. Pe lingă altele, mai avem în fundul curții o casă pentru director, iar curtea este îndestul de spațioasă, pentru a permite adaosul unui pavilion, cînd nevoia va cere aceasta. Cu această dispoziție, avem să ne mulțumim deocamdată. * Orașul nostru n’a fost, nu este și, cel puțin pentru o vreme îndelungată, nici nu va fi un centru universitar. Ne lipsesc arhhive mînăstirești, obiecte archiologice și credem, că o bibliotecă cu un muziă, pentru scopuri pur științifice, nu-și are loc la noi. Artele frumoase și cultul gustului nu prea au adepți—deși damnele societății cultivă cu succes arta costumării, sub dependența tiranică a modei—dar mecenatul artelor propriu zise a rămas rudimentar sau, în cazul cel mai bun, numai patrimoniul unor amatori izolați. Fundațiunea, de care ne ocupăm, are deci să umple o lacună foarte simțită și menirea să încolțească germenii latenți și de a altoi în inimile poporațiunii interesul pentru creațiunile de artă , să mijlocească orientarea elementară în complexitatea producțiilor ideale ale vremurilor și popoarelor, dintre care, fatalmente, va trebui să rezervăm poporului nostru cea mai largă parte. Așa fiind, Fundațiunea „Aman“ poate să ajungă un focar de respindire a culturii naționale și generale, o școală populară „sui generis“, întroducătoare și intuitivă. Trebue, dar, în primul rînd, să ne ferim atît de slăbiciunea imitativă cît și de pretenția ridicolă, de a voi si înălțăm această instituțiune la rangul muzeelor străine. Totul trebue să se acomodeze anevoizelor noastre imediate, așezînd-o pe temeliile unei instituții originale, după propria noastră concepțiune, iu prevederea unei dizolvări firești. După această recunoaștere a limitelor ce ni se impun, să vedem, ce putem și trebue să oferim vizitatorilor bibliotecei și muzeului „Aman“, pentru a corespunde metodic scopului propus ? Organizând ambele secțiuni în alte două părți, una națională și alta internațională, vom căuta să dăm precădere secțiunilor cu caracter național. Biblioteca naționala va cuprinde toate scrierile romînești, de natură biografică, istorică, patriotică, critică, poetică sau religioasă,pe lingă dicționarele și lucrările cartografice și statistice. Bblioteca internațională nu va fi descrisă decit după organizarea și fregventarea celei romane, sacrificîndu-se la început acesteia toate mijloacele necesare. Operele vor putea fi clasificate după țări, epoce și conținut. Alegerilor autorilor și stabilirea achizițiunilor vor fi încredințate unei comisiuni locale de oameni cu o cultură universală, dintre cari profesorii școilelor secundare vor face parte. Pentru biaturile poeților celor mai celebri s’au rezervat unele postamente, făcînd trup din dulapurile ambelor secțiuni ale bibliotecii. * Muzeul va fi, în principii, o colecțiune istorică de hele-arte. Nici o colecțiune zoologică, botanică sau mineralogică nu poate fi admisă, rămînind rezervată școalelor secundare. De asemenea, ar fi de exclus toate colecțiunile de interes științific special, precum : colecțiuni numismatice, etnografice, etc.; toate astea, cu scopul de a nu tulbura simplicitatea organizării și pentru a evita acumularea unui haos de obiecte, fără a putea satisface un singur scop hotărit și urmărit, cu restricțiunea dictată de rațiune. Producțiunile omului, ca și condițiunile de train, sunt infinit de numeroase și diferite. Toate ne inspiră interes și merită un studiu multiplu. In cazul de față, e vorba însă de o instituție nouă, pe un sol relativ nemuncit și, de aceea, suntem nevoiți să alegem, dintre cele mai interesante, numai creațiunile cu totul însemnate, pe cele mai fenomenale creațiuni și expresii ale firei și puterea popoarelor; e vorba de architectură, sculptura și pictură. Autorul anonim mai vorbește apoi cu aceași erudițiune de rolul muzeului național și internațional, insistând mult asupra îngrijirei ce trebue dată metoadei, pentru a nu provoca dela început încurcături, din cari mai tîrziu să fie greu de găsit scăpare. Evident, că lucrarea plina de interes mai conține și alte instructive amănunte și observații cari trădează vasta cultură a autorului, dar, încă odată, regretăm că spațiul restrîns de care dispunem, nu ne îngădue o expunere mai largă.. In tot cazul, avem speranța că, pe deoparte cele relatate aoi au putut face dovadă de însemnătatea broșurei, de care ne ocupăm, iar pe de alta, să atragă în aceste vremuri oportune, vigilența celor în drept asupra îndatoririlor ce au acuma, cînd puțină vreme ne mai desparte de deschiderea fundațiunii „Alecu și Aretia Aman“.—A'am. Crima din comuna Ocnița (Dîmbovița) TIRGOVIȘTE, 30 iulie. Aseară, pe la orele 8, au fost împușcați cu un foc de pușcă în casa lor, pe cînd stăteau la masă, Gheorghe Stan și soția lui Șerbana Stan. Criminalul nu e cunoscut; victimele declară însă că au fost împușcate de ajutorul de primar Bunescu și de fiul acestuia. Amănunte prin poștă. i congres macedoiieaii ín üoifü Citim în „Le Courrier Europeen“ că partizanii bulgari și sîrbi ai autonomiei Macedoniei au hotărit să fie un congres la care vor lua parte trei delegați ai fiecărui grup revoluționar: bulgar, sîrb și albanez. Cuțovlahii deși nu sunt constituiți într'o organizație revoluționară, vor trimite și ei delegați din comitetul autonomiei macedonene. Congresul va avea loc la București la 15 August. El se va aduna în secret, pentru ca ședințele să nu fie zădărnicite de dușmanii bunei înțelegeri dintre naționalitățile din Macedonia. Se vor discuta chestiunile următoare: 1) Bazele asupra căror ar trebui să se organizeze autonomia vilantelor în așa fel ca nici o naționalitate să nu fie atinsă. 2) Mijloacele cela mai eficace legale sau ilegale, de a ajunge cît mai curind posibil la un regim autonom. 3) Trimiterea unei delegații compusă din patru membrii (un albanez, un bulgar, un sîrb și un cuțovlah) pe lingă guvernele europene cărora să expue adevărata situație actuală în vilaete și do la cari să ceară un sprijin pentru realizarea unei administrații autonome, cu totul deslipită de cea otomană. : v\ VIZITAT! sil TON! li uSfr. topi-fiil Unul din Mările Premii Gratuite ale ziarului „DIMINEAȚA" Casa este complect mobilată și montată, ori care o poate vizita n orice oră de la 8 dim. pina la 3 eara. Drumul cel mai apropiat, cu tranvaiu1 electric prin Bulevardul Pake. ISroazniica sinucidere a lui Ștefan Șendrea .3 Cucorii noștri au fost ținuți în curent cu dureroasele evenimente prin, cari a trecut zilele din urmă Ștefan Șendrea. După repetata încercare de a se sinucide, fostul ministru de justiție a fost adus la București spre a se dresa actele pentru punerea lui sub interdicție, și apoi să fie dus la Viena pentru a fi internat la un sal notoriu. Aduându-l la București, familia înainte de a-l pune sub interdicție s’a crezut datoare să consulte mai întîi și pe savanții noștri medici pentru a afla dacă nu cumva boala lui Șendrea este curabilă, și în caz dacă o scăpare ar mai fi posibilă pentru dânsul să nu se mai recurgă la punerea lui sub interdicție. Au fost consultați d-nn profesori Obreja, Șuțu și Marinescu. D lor au constatat că Ștefan Șendrea nu suferea de o boală incurabilă și au opinat că suferindul să fie trimes la Viena și internat la un sanatoriu unde printre îngrijire foarte serioasă starea lui s’ar fi putut îmbunătăți. D. Ștefan St. Șendrea, și d. și d-na Tăcu, au plecat, în urma acestui consult, aseară, împreună cu suferindul, dând trenul de Viena. Pe drum, după cum am spus, cu toată paza familie), nefericitul a reușit să se arunce din tren și să-și pue în aplicare funesta ideie care-l urmărea de cîtva timp. Budapesta, 30 iulie. — Ștefan Șendrea, profesor universitar, fost ministru de justiție, fiind adus erî cu trenul accelerat de București de către familia sa pentru a fi internat la un sanatoriu din Viena, s-a aruncat din tren lângă stațiunea Naghy-Marosch. Trenul a fost oprit imediat și Șendrea a dus la Budapesta, unde a încetat din viață azi dini. la orele 11. Boala lui Șendrea Asupra suferinței lui Șendrea ni se comunică următoarele amănunte. Cea mai mare parte din timp Șendrea era in perfectă luciditate și întreținea convorbiri in mod foarte rațional, nicit nu puteai să observi nimic neobicînuit în felul lui de a se purta. Din cînd în cînd însă, avea mici accese. Aceste accese proveneau de acolo că se temea într’ana că va fi închis intr’o casă de alienați, că va fi pus in cămașă de forță și torturat. O altă teamă a lui era că i se va sparge lada de fer și că se va scoate de acolo hîrtiile de valoare pe care le avea închise și pe cari le păzea cu sfințenie. Aceste accese erau insă rare, și, după cum am spus, în restul timpului Șendrea părea în stare perfect normală. Zilele trei satei Șelîdrna a fost vizitat de numeroase persoane politice. Cînd l-a vizitat d. Porumbaru, pe care îl chema într’una să vie și să stea lingă dinsul, Șendrea după ce a vorbit mult timp în mod rațional, s-a plîns că e teamă că i se vor fura actele de valoare din ladă, și că știe că i se va sparge lada de fier. Intre cei cari au venit să-l vadă a fost și d. Ionel Brătianu. Ministrul de interne venise însoțit de d. Emil Petrescu prefectul poliției; ei au fost bine uit de Șendrea, care s’a întreținut mult timp cu cei prezenți. După plecarea dlui Brătianu, i-a venit râului Șendrea, care a început să plîngă și să spuie că vor să-l ducă la casa de nebuni. — Vezi, spunea al, totul e aranjat. Acum vor veni și gardiștii să mă ridice. N’am văzut, a fost prefectul de poliție, acum au să vie îndată gardiștii. Nefericitul avu apoi un acces de furie. * Trebuie să amintim că familia lui Șendrea a fost pînă acum dureros încercată prin cîteva sinucideri. Trei membri ai acestei familii, trei oameni de mare vază, și-au pus capăt vieței prin sinucidere și anume: Alexandru Șendrea, fratele defunctului de azi, o ilustrație a țării romînești, unul din cei mai de frunte jurisconsulți ai noștri, fost profesor universitar la Iași și București ; dr. Popovici, ginerele lui Ștefan Șendrea, fost deputat al Bucovinei în Reichsrathul austriac, și acum și Ștefan Șendrea al cărui sfîrșit dureros a impresionat adine toate cercurile noastre politice.—B. Honi amănunt. Iată amănunte complecte asupra sinuciderei lui Ștefan Șendrea pe cari ni le transmite corespondentul nostru din Budapesta. ^ Budapesta, 30 iulie. — Din București Șendrea a plecat însoțt de fiul său d. Șt. Șt. Șendrea și de fiica și ginerele sau d-na și d. D. Țăcu, precum și de un îngrijitor. Ei i.fi trecut prin Budapesta și și-au continuat drumul spre Viena. Șendrea sa afla într-un compartiment de clasa I-a numai cu îngrijitorul, iar familia lui se retrăsese la al compartiment. După ce trenul trecuse de stația Nagy Marosek, îngrijitorul crezînd că Șendrea a ațipit, eși în coridorul vagonului. In acest timp sosind d. Tăcu și intrînd în vagon nu-l mai găsi pe Șendrea. Servitorul întrebat răspunsa că l’a văzut pină in ultimul moment șezînd pe bancă. S’a început imediat a se căuta prin coate vagoanele, dar Șendrea nu fu găsit nicăori. Oprindu-se trenul, el fu găsit la o mare depărtare, scăldat in sînge, avînd picioarele și brațele rupte și prezentînd o fractură la craniu. Ajutoarele Au fost chemați imediat doar medici din Nagy Marosch, cari l au bandajat și au constatat că starea lui e disperată. Adus la Budapesta Șendrea a fost internat la sanatoriul d-rului Herzel. Profesorul Tolingher urma sa-i opereze azi dimineață, dar Șendrea era în agonie și orice ajutoare erau în zadar. Transportarea cadavrului la București, care urma să se facă azi după amiază s’a amînat pentru diseară sau mîino dimineață.— Coresp. Budapesta, 30 iulie.— Astăzi a fost încunoștiințat asupra groaznicului sfîrșit al fostului ministru Ștefan Șendrea, consulatul general român de aci, care a înștiințat telegrafic guvernul român. Am căutat să vorbesc cu actualul conducător al consulatului român, d-nul August Paul, asupra acestei nenorocite intimplări. D-sa mi-a declarat următoarele : —D-ta ești cel dintîiu care îmi comunici nenorocirea. Știrea nu mă uimește insă întru cit sînt informat de ziarele din Romînia că în curs de 10 zile, a încercat de 4 ori să se sinucidă. In Romînia se știa că Șendrea sufere de neurastenie și în ultimul timp aflasem că familia lui a hotărit să’l interneze într’im sanatoriu din Viena. Am avut prilejul să vorbesc și cu ginerele sinucisului d. dr. Tăcu, care am-a spus următoarele : S3 —In starea mintală a socrului meu se observa de mult o dezechilibrare. Era extrem de nervos și avea adesea ori incoherențe în vorbire. In ultimul timp a încercat succesiv de 4 ori să se sinucidă. Faptul acesta ne-a hotărit în cele din urmă să-l internăm in sanatoriul Swetlin din Viena. Era dimineață am plecat din București. Intr’un compartiment al vagonului se afla socrul meu, cu păzitorul sau, iar In celalt mă aflam eu cu soția, cumnatul meu și d. dr. Antoniu. La orola 4 voind să văd pe suferind, găsi compartimentul gol. Paznicul care se afla în culoarul vagonului, îmi spuse, că socrul meu ațipise în vagon. E probabil însă că a simulat somnul, că apoi fiind părăsit de supraveghietor să-și poată realiza funestul plan. Cadavrul lui Ștefan Șendrea a fost pornit astă seară spre București. Afacerea Kogâlniceanu — Zvon despre dispariția unor acte din dosar — Erî ni s’a adus la cunoștință faptul că s’ar fi comunicat din Giurgiu, parchetului general, cum că din Dosarul afacerea Kogilniceanu ar fi dispărut unele acte importante. Cercetînd la parchetul general am aflat următoarele : Dosarul d-lui Kogîlniceanu se află acum la Casație, unde urmează a se judeca, la 1 August,recursul făcut contra respingere! cerere! punere! in libertate de către curtea cu jurați. D, procuror general a cercetat 17 dimineață dosarul și a constatat că este absolut neîntemeiat zvonul că ar fi dispărut vreun act din dosar. fînșearsa die la finanțe La ministerul de finanțe, în serviciul exterior general, s’a făcut erî, următoarea mișcare: D-niî N. Metașec, actual impiegat cl. II la administrația financiară a județului Buzău, și Gh. Chiriță, actual impiegat cl. II la Covurlui, au fost transferați, unul în locul celuilalt; 1. O. Dolnescu, actual impiegat cl. II la Dîmbovița, a fost trecut, în aceeași calitate la Creditul agricol, în locul vacant; D. C. Scriban, actual impiegat cl. II în serviciul exterior general al financelor, a fost trecut, în aceeași calitate, la biroul scriptelor din minister, în locul d-lui Th..e.rs,iar formimpiler D. Al. S. Ionescu, absolvent al școalei de comerț a fost numit impiegat cl. II, în locul d-lui Ath. S. Brătășanu. D. N. I. Negreanu, absolvent al școalei de comerț, a fost numit impiegat cl. II. în locul d-lui T. Zănescu, rămas în disponibilitate. D. Anagnostopol, bacalaureat, a fost numit, impiegat cl. II în locul d-lui I. Boncifi, rămas în disponibilitate; D. V. N. Postulache, actual impiegat cl. II la Iași, și cl. N. S. Bucescu, actual impiegat cl. II la administrația financiară a județului Roman, au fost transferați unul în locul celuilalt. «M—bhh Sinuciderea din Galați Traian Anghelovici Brigadierul Traian Anghelovici, despre a cărui sinucidere corespondentul nostru a relatat amănunțit. Chipul lui îl reproducem după o fotografie pe care sinucisul a lăsat-o familiei cu inscripția „Nețărmurită dragoste părinților mei“. DIMINEAȚA Numai cus L@î 251 i/alcsrea unui abonament pe un un H , * „6 luni $1 ■ 6 . « „ , 3 „ puteți cîștiga premii în valoare de Lei 22.000 Ultime informațiuni . Consiliul permanent de pe lingă ministerul de instrucție va începe în ziua de 10 August să ia în cercetare cărțile didactice de curs secundar trimise spre aprobare.Ultima zi pină cînd se mai pot face înscrieri pentru examenele particulare de Septembrie, a fost definitiv fixată la 10 August. D. inspector veterinar Timuș s-a întors din județul Constanța unde a constatat că, din neglijența unui proprietar de moșie, mai mulți locuitori au purtat ca opinci pielea unei vite bolnave de dalac. Ministerul de interne a cerut darea în judecată a acestui domn proprietar. Aflăm în mod pozitiv că e vorba să se înființeze un minister al sănătății publice. Un proect de lege acest sens va fi depus pe biroul Camerei, chiar în sesiunea de Octombrie.Joi, 2 August, la ©?elell jum. se va oficia un Te Eeuia la biserica bulgară din str. Călărași, cu ocazia serbării aniverdării celui de al 20-lea an de la urcarea pe tron a prințului Ferdinand al Bulgariei.Administrația Casei școalelor a clădit anul acesta un număr de peste 40 școli rurale. Toate aceste școli, impreună cu cele clădite de diferita comune vor începe să funcționeze chiar dela 1 Septembrie a. c. © Ministerul de instrucție reamintește că în ziua de 12 August vor trebui să se prezinte la minister absolvenții normaliști cari urmează să-și aleagă locuri în învățămintul rural. D. I. Kidinderu, administratorul domeniilor Coroanei, a trimis o circulară agenților domeniali prin cari îi invite să facă rapoarte asupra rezultatelor dați de grădinile școlare și cercurile culturale da pe lingă școalele rurale ale domeniilor coroanei. — Joi 2 August, la orele 5 p. m., va avea loc la cercul profesorilor secundari o întrunire a membrilor corpului didactic. Cu această ocaziune, comisiunea aleasă spre a înmîna memoriul regelui, va face o dare de seamă asupra activitate desfășurată până în prezent, precum și asupra măsurilor de luat în viitor spre a crea o mai bună situațiune membrilor corpului didactic. — D. A. Donlea, inspector comunal, a fost numit polițaiu al orașului Huși, în locul d-lui I. Constantinescu, care trece în locul d-lui Donea. — D. Gh. Popescu a fost confirmat în funcțiunea de ajutor de primar al orașului Sulina. ■— D. M. Enescu a fost numit comandant cl. ll-a al jandarmilor rurali din jud. Prahova. — Consiliile generale de Covurlui, Romanațî, R.Sărat și Roman vor fi convocate spre a-și alege birourile și pe membrii delegațiunilor județene. — Alegerile pentru comitetul general de Iași se vor face astfel: col. I la 5 Septembrie, col. III la 7, colegiul III la 9. Alegerea delegațiilor colegiului III-lea la 26 August. — Ministerul de interne va depune la toamnă pe biroul Corpurilor legiuitoare, un proect de lege pentru înființarea unui minister al sănătăței publice. — D. Anton Carp, ministru de domenii va destitui pe încă doi silvicultori, pentru abateri grave de la datorie. — D. Vintilă Brătianu primarul Capitalei a însărcinat pe d. Sterescu inspector financiar al comunei să verifice împrecum: Casa din str. Topa-Nan No. 33 complect renovata și mobilată.— Iiberă de ori-ce sarcină. uin truson complect de damă — compus din 80 bucăți — ; O călătorie la Paris dus și întors clasa II-a cu oprire facultativă la Pesta, Viena și München și 150 lei cheiniclî de întreținere. Un ceas și un Șanț de aur . PENTRU BĂRBAT i O mașină de scris Vest fip. 10 Tragerea se va face la 15 Septembrie a. col., de reprezentanții Camerilor de Comerț din București, Iași, Craiova, Braila și Constanța. SW Casa este complect renovată și mobilată și oricine o poate vizita în orice oră din zi, 5 minute cu tramvaiul electric. Bulevardul apate. Costul abonamentului. Pe un an Sei 20, avînd dreptul la 15 cupoane de participare la premii. Pe 6 luni Bei 1, avînd dreptul la 7 cupoane de participare la premii. Pe 3 luni Bei 6, avînd dreptul la 2 cupoane de participare la premii, preună cu d. inspector financiar Grigorescu, campturile comunei pe ultimii ani, spre a se cunoaște suma ce mai este a se încasa pe trecut. Din socotelile făcute se vede că primăria are de încasat, aproximativ o sumă de 7 milioane jumătate. Primăria va soma pe toți debitorii să se puie la curent cu plățile, imediat după ce lucrările comisiei vor fi terminate. In anul acesta, după știrile pe cari ni le dăd. Filaco șef de serviciu la oficiul stârei civile, numărul căsătoriilor a fost foarte mare. De la 1 ianuarie pînă la 15 iulie s’au celebrat 1712 căsătorii, adică cu 432 căsătorii mai mult ca în perioada corespunzătoare din anul trecut. [Mîine seară se închid] înscrierile pentru escursiunea la Constantinopole. Persoanele din provincie, cari au aderat prin scrisori sunt rugate a șî înainta taxele respective pînă la 5 August, înscrierile deci se mai fac, astăzi și mîine la sediul societăței studenților calea Victoriei 110. © Duminică 29 Iulie a. c. fiind adunarea generală a societăței internaționala’ alegătorilor de cărți, pentru alegerea noului comitet, au fost proclamați, aleși d-ni C : Gh. loaehimescu, președinte, Nicu D. Francischii, vice-președinte, Tănasa Marinosen casier, Gh. Gjl Constantinescu secretar, S. Mateescu și B. Mihailescu controlori: Iulius Schifner, I. Georgescu, P. Rădulescu, M. Niculescu, Gh. Zugravu, V. Tănăsescu, S. Adamescu, membrii. 9 Serile de Marți au ajuns să fie reținute pentru întîlnirea elitei Capitalei la Rașca, unde și trupa este, in adevăr, de elită. Astfel, pentru astă seară Marți, e de prevăzut că tot ce are Bucureștiul mai distins și mai elegant va asista la Rașca, la a 15 reprezentație a neîntrecutului succes , Mitică Ghinion. E de recomandat oprirea de cu și a locurilor pentru Mitică Ghinion. Atentatul contra d-lui Em. Riclescu — Depunerea atentatorului — D. judecător de instrucție Georgescu Vilcoa, continuă cu instruirea afacerea atentatului comis de mînărul Ztrroiu, contra directorului general al C. F. R. Tribunalul, secția de vacanță, a confirmat azi mandatul de depunere al lui Zamioiu.* Starea d-lui Em. Miclescu s’a ameliorat simțitor. Medicul curat d. dr. Bardescu, speră că în curând d. Miclescu va fi pe deplin restabilit. Un mare număr de funcționari al C. F. R. au trimis d-lui Miclescu telegrame prin care condamnă atentatul încercat înpotriva d-sale. Astfel personalul serviciului podurilor U. F. R. i-a expediat azi următoarea telegramă : FOIȚA ZIARULUI „DIMINEAȚA“ ARTHUR W. MARCHEMONT 39) UMBRA ȚARULUI RUSIEI — MARE ROMAN DE ACTUALITATE — PARTEA I-a , , CAP. XII , Uluia Helger „Grație lipsei d-tale de tact—pentru Ca n’ai știut, cu cine ai a face—s’au întîmplat multe și cine știe cite se vor mai întîmpla. „Mi-ași fi închipuit că numai cite s’au întîmplat pinii acum ar fi fost de ajuns ca să satisfacă pe cel mai perfect stîngaciu. Dar nu d-tale îți mai trebuie și alte încurcături. „Uiți că, după toate, nici nu vii la timpul oportun ca să dai piept cu nevoia. Vii mai tlrziu, după ce eu mă dau cu capul de pereți ca să scot la capăt și faci pe șeful, pe judecătorul de instrucție, pe mofturosul. „D-ta să mă slăbești. Mă înțelegi? Și si faci bine să-ți exersezi față de alții apucaturile de boer plictisit și nervos. Mă înțelegi?“ Boreski plecă ochii, ca un școlar mustrat de profesorul sau. Energia cu care vorbise Denver îl umilise cu desăvîrșire. Americanul redevenise stăpin pe situație. Dar atunci ducesa puse piciorul în prag. Palidă de minte, ea zise Helgeî, cu un ton poruncitor: — Ori spionul ăsta o să fie zviTit din casa asta,” ori pleceu. Nu pot să stați să ascult cum îl insultă pe bărbatul lumii. Era firesc ca o ferie de condiția ei să v orbească astfel. O ducesă, rudă a împăratului, deprinsă să fie ascultată, nu putea suferi o asemenea purtare mai aici din partea unui om pe care-l credea recrutat din clasa cea mai de jos. Denver nu răspunse nimic. El nu putea insulta o femee și apoi recunoștea că din punctul ei de vedere ea avea dreptate: nu era însă la curent cu toate amănuntele chestiune și deci era îndreptățită să se creadă în fața un turi ordinar agent, polițienesc, la ordinele prințului Kalkoff, capabil de toate infamiile. Touși intervenția ducesei fu bine-venită pentru Denver, căci avu tocmai rezultatul pe care-l dorea el. Helga iu silită să vorbească. Ea replică ducesei: —Nu cunoști situația, d-nă ducesă, și de aceea nu pricepi ce se petrece. D. Denver nu este spion. „Este adevărat că elî a venit la mine în împrejurări cu totul ciudate și sub un nume fals. „Dar adevărul e că azi dimineață s’a folosit de prima noastră convorbire între patru ochi pentru a se da pe față. „Omul mi-a mărturisit în modul cel mai categoric că nu este... că nu este acela drept care-l luam. Mi-a spus că e un simplu cetățean american, ceea ce de altfel îmi mai spusese și altă dată, cînd ne întîlnisem din întîmplare. „In orbirea mea nam vrut s’aud nimic, n’am vrut să înțeleg nimic. Cu o încăpățînare care acum îmi pare copilărească am susținut într’una că o...acela care ași fi vrut să fie. „Este deci vina mea și numai a mea că am luat dorința mea drept realitate. „Este o situație foarte ciudată, în care tragicul și comicul se împletesc intr’un chip uimitor, dar d. Denver n’are nici o vină. „Dacă e cineva de acuzat în afacerea asta, eu sunt aceea“. — Iți mulțumesc, domnișoara. Știam bine c’o să-mîi de dreptate și încă în mod public. Dar cum secretul nu era numai al meu, nu puteam să-l dezvălui eu singur, căci nu știam dacă d-tale țiar conveni aceasta. „Acum sunt mulțumit, deși puțin îmi pasă de părerea unuia și altuia. Sunt numai anumite persoane la a căror părere ține. Ducesa avu zîmbet batjocoritor. Americanul însă nu-l băgă în seamă. El era fericit că Helga vorbind așa cum am arătat, dovedise că nu-1 disprețuește — și la părerea Helgei ținea grozav americanul. — Toată istoria asta e foarte ciudată, zise ducesa, dar Helga are dreptate într’o singură privință: cînd zice ca eu nu pricep ce se petrece. „Mărturisesc că nu pricep nimic și cred chiar că nu voi fi pricepe niciodată, știu eu? voiți si fiind proastă de felul meu“. Helga, probabil jignită de tonul sarcastic al ducesei Stefania, nu părea de loc, dispusă să se explice mai mult. Dar Denver, cu spiritul său practic, prevăzut o nouă serie de încurcături și nu vroia ca lucrurile să se încurce din ce în ce mai rău. Nu de alta, dar era îngrijat de soarta Helgei și pentru a o feri de orice urmare neplăcută, socoti mai nimerit să-și calce pe inimă și să încerce o împăcare. Se adresă ducesei: — Doamnă, este firesc să nu înțelegeți fiindcă nu știți ce s’a petrecut.. Lucrul e pe cît de simplu, pe atit și de dezastr’oS. ..D. Boreski s’a certat aseară cu acel Drexel. „Individul s’a dus la Vastic, unul din șefii partidului nihilist, și i-a zis că o să găsească pe Majestatea Sa Țarul la d-ra Helga. ..). Vastic s’a dus acolo și n’a găsit pe nimeni. „Același trădător l-a informat despre vila din Brabinsk, asta în care suntem acum ne-a urmărit, a amenințat cu moartea pe d-ra și a tras cu revolverul asupra mea. „L’am omorît. „După aceea am constrîns pe Drexel sîi iu mărturisească că un număr de tovarăși sunt pe drum, gata să vie aci, unde vor ataca, desigur, vila, pentru a-și răzbuna șeful omorît. „Răzbunarea asta va fi îndreptată în contra d rei Helga.• a d-lui Boreski și desigur, și iu contra mea: „Iată de ce eu nu pot și nu trebue să plec, iată de ce nu vreau să plec, înainte de sosirea acelor oameni, ca și văd ce gînduri au și ce-o să se aleagă din expediția lor. „Acum cred că suntem lămuriți“. — Cum? Drexele aci? întrebă Boreski cu multă vioiciune. — Tocmai, replică Denver. E aci prizonierul meu. Am poruncit să-l lege burduf și să-l puie la păstrare. „Deocamdată nu poate face nici un râu, ticălosul. „Dacă doriți să vă convingeți despre adevărul ziselor mele, puteți să vorbiți cu el. „Cred însă că ne-am întrebuința mai bine timpul luînd măsurile cuvenite în contra bandiților, căci ei trebuie sa pice dintr’un moment într’anu'“ Ducesa începu să tremure. O spaimă de moarte o cuprinsese. Boreski, văzînd’o în starea asta, o fixă cu ochi mari, speriat de spaima ei. — E îngrozitor! strigă ducesa. Dacă sunt descoperită aci, totul e pierdut. „Ce să mă fac, ce să ma fac? „Loris, trebue să mă reîntorc imediat în oraș. „Ah, Doamne, Doamne, în ce încurcătură am intrat.!“. Ea își stingea mîinile, de disperare. Firește, o femee care în asemenea împrejurări se ocupă în primul loc de ea însăși, fără a se ghici la tovarășii de primejde, este de scuzat. Denver o scuză în gînd, ba chiar o compătimea. Dar Helga, luptătoarea neobosită care de o mie de ori își expusese viața, condusă de facla luminoasă a idealului măreț care-i încălzea inima: fata asta admirabilă, care trecea dintr’un pericol în cel-lalt cu liniștea și nepăsarea cu care ai trece dintr’o odaie întra’alta, — Helga nu putea privi cu blîndețe atita lașitate. Scîrbită pină în adîncul sufletului, ea aruncă ducesei o privire de dispreț și-i zise: — Sînt și eu de părerea d-tale. D. Boreski ar face bine să te conducă imediat în oraș și să te puie la adăpost. — Așa că, răspunse Boreski. Dar cred că este o cale mai simplă: trebue să explicăm amicilor lui Vasili că am fost înșelați și că prin urmare suntem scoși din cauză. „Nu le va rămîne decit să se răfuiască cu d. Denver“. — Sunt perfect de acord, se grăbi să zic că Denver. Imi iau întreaga răspundere și vă rog să mă lăsați să stau de vorbă cu nihiliști. „Cum vedeți, d-nă ducesă, zise el înclinîndu-se ironic în fața Stefaniei; cum vedeți, tot eu am avut dreptate cînd am declarat că nu plec de aici. „Eu îi’am obicei să fac lucrurile pe jumătate“. Americanul vorbise foarte sincer. Cu orice preț— chiar cu prețul vieții — el ținea să se reabiliteze cu totul în ochii Helgei și apoi ar fi fost încintată s’o știe pe dînsa la adăpost de orice persecuție și orice răzbunare. Dar Helga interveni cu energie: — Nu înțeleg, zise ea, să aruncăm toată răspunderea asupra d-lui Denver. Ar fii ceva necinstit și mă opun din răsputeri. — Ba de loc, replică ducesa, foarte aprinsă. D. Denver n’are decit să se apere cum o știe. Il privește: „A venit aci din proprie voință. Nimeni nu l’a chemat. „De sigur că s’a gîndit la toate urmările și și-a făcut toate socotelile. „Ce ne privește pe noi că a dat de bucluc cu nihilișul?“. —• E absolut adevărat, zise Denver, înclinindu-se in fața ducesei. „Sunt de părerea dv. și am găsit chiar mijlocul de a aranja lucrurile cum a mai bine. .. -1 ’’Va urmai