Dimineaţa, octombrie 1907 (Anul 4, nr. 1306-1336)

1907-10-26 / nr. 1331

Vineri 26 Octombrie 1907 A­ r ’ ASTAZI: 25 (7) Octombrie 1907 CALENDAR ortodox: Martirul iUarchial.—Catolic: Räsaritul soarelui 0.57 m.—Apusul soarelui 5.01 p. m. TIMPUL Teatrul Național: Timpul în­ ultimele 24 de ore a fost. la­ general frumos și liniștit dar foarte rece. "Ziua termometrul s'a ridicat puțin. Barometrul a scăzut puțin.“ Masbai-e sută 'ploa'e n'a fost nici en­-Sa va juca „Sh­erlok Holmes“ de F. Bonn. comedie în 4 acte după C.Doyles UBSÜPpfQ Antori**lli­—Toate autoritățile sunt deschise — judiciare.—Instanțele ju­decătorești deschise. SpgsMe Teatrul d­e Varietăți Imperial. — In toate serile reprezentațiuni pentru familii. Program mare și foarte variat. Debutul artiștilor pentru prima oară în București Intrarea liberă.—Circul Sidoli.­ Reprezen­­ație a trupei de varietăți. Lupte atlatice de femei. — Teatrul Bulevard.— In toate serile reprezentațiuni ale cinematogra­f Pathé Frères. ■­ CASINO DE PARIS.—Cinema­tograf Flamm­arion. Scene picante după 10 seara. Prințul George Principele Alexandru Prințul de coroana al­ Serbiei . In Serbia, după cu­ care se prepară noui evenimente în vederea succesiunea la tron. Prințul moștenitor, care s'a declarat în mai multe rîndurî contra regicizi­lor, nu prea este agresat și e vorba să se pue la cale un complot pentru înlătura­rea lui ele la­ succesiune. In acest­ caz ar veni la tron prințul Alexandru, care se află la Petersburg. Agronomii și moșiile arendate țăranilor Prin proectele de lege prezentate nu atunci chiri­i de guvern, cu privire la reformele ce se vor face pentru un mai bun trai al țăranilor, se va aduce, de­sigur, acestora, o mare ușurare. ■ • S’a vorbit despre aceste chestiuni,­­cari sunt mai complicate decît se crede, dar mai este una, care pre­zintă un deosebit interes, aceea a absolvenților școalelor noastre de agricultură, și în același timp a asociațiilor țărănești, cari vor lua în arendă­ moșii ale statului, sau ale particularilor. La privința, aceasta s’a vorbit mult și la congresul de zilele trecute al agronomilor din toată țara și e bine să insistăm asupra acestui lucru. Absolvenții școalelor noastre de agricultură sunt foarte numeroși și cu toate acestea, foarte puțin­i sînt aceea dintre dînșii, cari după ce au absolvit școala, să se fi ocupat nu­­mai cu cultura pământului. Mulți­­ dintre acești absolvenți se fac func­ționari la orașe, puțini sunt apoi a­­ceea, cari sunt angajați­ ca admi­nistratori, sau subad­ministrat cori, ca la diferite moșii.­­ Ea de altă parte, țăranii cari ar arenda moșii, ar avea nevoe de un bun conducător. S’a spus la con­gresul agronomilor că țăranul nos­tru înțelege și el ce­va să zi­că o cultură rațională a pămîntului, dar se spune cum să lucreze, ci atunci cînd i se arată în mod practic, cum să facă acea cul­tură și mai ales atunci cînd i se arată resultatele culturei în ches­tiune. Un absolvent al școalelor noastre de agricultură ar fi cel mai în mă­sură sa arate țăranilor noștri­ cum se face acea cultură , umăr la umăr, cu țăranii, absolvenții școalei ar putea să facă progrese uimitoare. In același timp, dînsul ar fi și povățuitorul moral al țăranilor. Bineînțeles că nu vor fi în stare să îndeplinească această condițiune toți absolvenții, majoritatea lor insă ar putea fi de cel mai mare folos țărănimea noastre. In satele unde absolvenții școalei de agricultură s'au întors la vetrele lor, cul­tivind pămîntul părinților lor în mod rațional, acolo țăranii au văzut cu ochii lor, ce se poate scoate dintr’un pămînt care e muncit cum trebue. Sînt puțini aceea dintre absol­venți, cari s’au reîntors la vetr­ele lor, dar ei sînt cu atît mai prețioși. In capul unei obște țărănești, un asemenea administrator ar fi de cel mai mare folos. Să sperăm că nu va fi departe vremea cînd toate a­­cestea se vor­­ realiza. V. A. rnminid­­ul la întocmirea proectelor n’au pus nimic din vas gredul uumiummu fordul convu­­garilor și ^taini­lor, să Huie odoara­­ nu se lase terorizați, și să facă astfel f­­_ __ __ ca proectele votate j să nu corespundă simpatia ce a inspira tînărului, se-l roage să accepte da a recunoaște acel copil ca al săfi. După insistențele și ale părintelui d ș pa­ oi (venit in Capitală spre a se convinge de purtarea fiicei sale), într’un moment de expansiune sufletească, vă­zind trista soartă a nenorocirei,­tînărul a avut naivitatea de a-î întinde mina de ajutor și a-î f­ace acest serviciu do­­co­rind la ofițerul stării civile prin pro­pria sa semnătură că copilul este al său­, salvîndu-i astfel prestigiul moral și tot odată evitînd de a mai frecventa locuința. După vreo trei luni tînărul este ur­mărit de d-șoara și amenințat, ori să-i dea una sută Ioi pe lună pentru între­ținerea copilei sau­ să se căsătorească cu dinsa. După declarațiile tînărului, fiindcă a fost un șantaj exercitat asupra sa, dîn­­sa­ a luat măsurile necesare ca pe calea justiției să se tranșeze aceastcă ches­tiune destul de delicată. Procesul va fi de un deosebit interes.—Gh, _ .. . , cerințelor imperioase ale vrem­ d­­­ in care Joi 31 Octombrie st. n. s a ținut la tr­ăimi ! Deva congregația comitatului. Au luat La’Q întrebare­a „Opiniei“ , parte și vreo 50 de romini. ca­sa pro- __ Ce vă vetî face în ACest fiaz ? testeze In contra nouilor sarcini și să­i,und l­iberal a comunicat urmă­­teară închiderea circiumilor Duminica toare]8 . §i sărbătoare«. — q înțelegere a intervenit între D. dr. Justin Pop a interpelat ps[vi­­perioano]e marcante ale partidului nostru. cispan pentru călcarea do..logo ce­ capi­ 0li jegile vor fi votate așa cum le i„­­tauul de poliție din Oraștie a savirșit-o ț(d * noî ori partidul se va retrage în primăvară contra preotului I Moța, ,as £ d f& der­ia asupra Conservato­­pe care nu l a lasat sa vorbească in a­­rijor«­dunarea poporală ce s’a ținut contra * * legei lui Apponyi, deși i s’a arătat cu F#18 a face vreo indiscresiune avem legea ca n are dreptul a-1 opri Yiciș­ numR, da spus ca această convorbire panul a spus ca n a știut de asta și ca autentic& a opinki 0 intr'adevăr cu­m­ va ancheta cazul. .... ... fruntaș liberal care are o acțiune di-Pentru includerea dronimilor rom,nu red­ă in întocmiri ca t­ilor dipcratice prin dr. I. Papp (Brad) au cerut ca sa tate de ^nm.­Dan, fie închise ca și în Bihor și Treiscaune. r ________ Congregația a primit propunerea și vo­ fi «stîl^Oț»» e^l!1«?Qfm Tiai în­gulamentul făcut de romînî, dîndu*le 4* (Klíd­yvan ft»CefciSA|ll»Míi4e& vicispanului ca pentru cea mai apro- -------­piață congregație să vină cu un regu- pățania umiaî timar.—Relațimnile vi­ 1­ament pentru tot comitatul. time și nașterea unui copil. — S’a făcut propunere să se adreseze Salvarea prestigiultîi moral. — minastraiul Andrassy mulțumiri pentru Urmărirea tiiarulu si ame că a cîștigat „garanțiile constituționale“ nunțarea d soare! — Proces de la suveran. pentru șantaj Deputatul Vlad a spus că o do­­pri­ [UNK] ___. .. . . , sos să se mulțumească pentru un lucru DOROHOI, 23 Octombrie.—­Zilele a­­de nimic, ceste mi s’a prezentat un tinar, — al Propunerea s’a votat, dar chiar mulți ai,unu­i greu­ de o cam­data să îl dintre unguri au votat contra ei, c*a^ ‘n vileag, și îmi destăinui o noa­ tună, dar nu tocmai plăcută întîmplare, ț­a fruntas liberal despre Pe care >a­r hi«va amănunte o pot isto­reformele guvernului nr9i “nm’ astePfcî“d ca CGÎ in dl'GPt sâ­­ desvalue întreaga afacere. •-------- încă prin luna Mai a. c. acel tinăr IAȘI, 24 Octombrie.—Ziarul „Opinia“ ceruse în căsătorie pe d-șoara.N. care continuă azi publicarea interesantei con­ urma studiile în București. Insă, tînă­­vorbiri pe care a avut-o cu un corifeii rus în cestiune revenise imediat asupra liberal în chestia reformelor, cerere­, pretextînd că părinții săi din Fruntașul liberal după ce arată care diferite împrejurări nu-î dau consimți­­trebuie să fie conduita unui șef de par­­mîntul de a se căsători , dar motivul nici, în chestia unor soluții, spune că o­ real era că dinsul își perduse iluziile dată fixat asupra soluțiilor, prin autori­ cele bune de fată, aflînd că dînsa este țatea și prestigiul sau șeful trebue să vizitată și de o altă persoană mai ma­­asigure realizarea lor. In ea privește pe tură și pe care fata îl simpatizează și d. Sturdza, d-sa nu prea rîvnește a fi­ mai mult, prima un personalism pronunțat celor Cu toate aceste, fiind­ că fata îl arăta ce se pregătește de guvernul prezidat și lui o mare prietenie, tînărul o vizita de d-sa. Ceva mai mult, spune corifeul din cînd în cind, fâcîndu-l chiar și multe liberal, d. Sturdza își apropie în tot­ servicii în baza prietenii, deauna indicațiile, arare-ori categorice. Nu treed multă vreme și relațiunile cele mai de multe ori întrezărite pe cali între fata și acel d. mal matur de ve­­cre de a le fi primit dela factorul nes­­nind din ce în ce mai intime, d-șoara­tru suprem constituțional, a dat mai târziu naștere unui copil de Reformele serioase, democratice cu a­ sex femenin, lucru care era cam supă­­devărat, nu vor putea deveni fapt în rător pentru situația ei socială, astfel de împrejurări. Pentru a scăpa de această încurcă­­ Camera, continuă fruntașul liberal, va tură și da copil, acel d, părăsi Ca­pitala împiedeca mersul spre reforme demo­ fugind pe tînărul amic al domnișoarei cratice și guvernul nu va intra în con- s-o viziteze și să aibă grijă de dînsa, fiici cu Camera. D-șoara văzind că a fost trasă pe Apoi corifeul liberal mai spune că se sfoară de acel­a, care îi promisese că teme că acel cari nu au­ rol important o va lua în căsătorie, a recurs la mis­­iu realizarea reformelor, din cauză că ia locul, ca­uzind de prieteșugul și de Rezultatul examenu­lui de la școala de agricultură Rezultatul examenului de diplomă ți­nut în luna aceasta, la școala centrală de la Herăstrău, este următorul în or­dinea clasificiației. Au obținut diplomă cu distincțiune : Farcășanu D., Vlădescu Gh., Mindin Th. și Dim­itropol C. Au obținut diplomă: Tocilă I., Mo­­roianu, V., Ionescu D., Negruș V., Ma­zilu­ Șt . Mincol C., Ștefănescu Nix, Ploești, lVanciu C. Ungureanu V., Is­­trati M., Theodorescu St., Platon N., Pecrovici Gh., Ionescu Ion, Gerea Gh., Barbu N , Theodorescu I., Popescu D., Theodorescu Pl., Constantinescu D., Io­­nescu V, Balis S., Ionescu Alex., Bro­­șteanu P., Ionicescu Gh., Velicin Ia­­cob, Popescu I. și Prodescu D. Au­ obținut certificat: Podoabă E., Găgan S., Panics­cu Th., Bulandca Tr., Ștefănescu Alex , Vălăreanu T., Geor­­gescu Alex., Caft­ mgioglu V., Costopol Sergiu, Bogdan V., Com­ănescu Th., Di­­mitriu P., Moroianu C., Ștefi Dumitre­­scu, Darie M., Alexandrescu T. și Iarca Alexandru. Fenîni abonații noștri Rugăm stăruitor pe domnii abo­nați cari se mută de Sf. Dumitru, să binevoiască a ne arăta din vreme noua c-lor adresă, spre a nu suferi întreruperi în primirea ziarelor. Noua adresă pentru domnii abo­nați ai ziarului „Dimineața“ se poate da și’n scris oamenilor noștri, cari fac ser­viciul de împărțire la domi­ciliu. Monile hieran de cale ferată Consiliul de miniștri a aprobat exe­cutarea următoarelor lucrări de cale fe­rată, care vor începe chiar în primă­vara anului viitor: 1) Se vor executa, In regie, lucrările de instalație a două plăci turnante de 14 m. 65 diametrul in stațiunile Tg.­­Jiu și C.­Lung cum și lucrările de lăr­gire a porților remizelor din stațiunile Tg.-Jiu, Filiași și Costești. Valoarea totală a lucrărilor e de 40.500 lei. 2) Se va comanda la o casă din Ger­­­­mania construirea unei plăci învîrtitoare,­­ necesare construcțiunei remizei pentru locomotive din stațiunea București. Valoarea furniturui este de 18.200 lei. 3) Se va face, în regie, aprovizionarea a 3000 m. c. pietriș de Dunăre, prebabil în portul Oltenița, pentru o valoare de 31.500 lei. 4) O altă aprovizionare, în regie, de 660 m. c. petriș, necesar îndreptărei șoselei București-Buzău, partea cuprinsă in județul Buzău. Valoarea furnizare­ : 11.146 lei. 5. S’a aprobat întrebuințarea sumei de 42.736 lei 26 l. la construirea a două clădiri de locuit pentru cite 4 agenți inferiori și a unui canton dublu pentru echipa de instrumente în gara de tm­a­­giu de la Palas. 6. Furnizarea a 150.000 tone păcură, pentru C. F. It, prin 7 societăți de petrol, furnitura predabilă în 5 ani, va­loarea ei e de 5.100.000 lei. 7. Furnizarea a 10.000 tone lignit a­­nu­al, în timp de 5 ani, în valoare to­tală de 400.000 lei. 8. Se vor executa, în regie, lucrările de sporire a înălțimea rezervoarelor de apă din stațiunile T. Severin și Craiova. Valoarea : 23.075 lei. 9. S’a aprobat un credit de 42.215 lei pentru furnizarea, in regie, a pietrei sparte de Dobrogea, necesară șoselelor București-Alexandria, București-Giurgiu și București-Ploești. 10. Executarea în regie a construc­­țiunilor de clădiri de locuit pentru șeful de depozit din stațiunea Călărași și sporirea localului de pompagiu din stația Călărași-Prut, în valoare de 18.500 loc. 11. Execu­tarea, în regie, a lucrărilor de sporire a liniei de garaj din gara de mărfuri București și construcțiunea mai multor clădiri in acea gară. Valoarea lucrărilor e de 380 000 lei. 12) Construcțiunea a 14 poduri, în regie sau prin licitație publică, peste apele Amaradia, Rîioasa, Obreja, Jiu­, Motru, Ușnița, Putna, Ialomița și Co­­lentina. 13. Aprovizionarea și așezarea a 1000 m. c. piatră, blocuri de anrocamente, la baza cheului și a pereidol din portul Corabia. Lucrările, in regie, prin ser­viciul hidraulic. Valoarea 16 000 lei. Toate aceste lucrări au fost autorizate de consiliul de miniștri și se vor exe­cuta la primăvară—L. 11. Curierul Spectacolelor TJna din viitoarele premiere ce se vor da în curind la Tetrul Național va fi: D-ra Joseta nevasta mea de Garault și Ch­arvey, autorii lui­­„Minunica“.. Rolurile principale din D-ra Joseta vor fi ținute de către d-ra Maria Giur­­gea și d-nii Toneanu și Soreanu.­­ De asemeni se repetă „Pretextul“ și La Rafala de Bernstein, autorul „Hoțului“.--------------­Orchestra ministerului fiind ocupată cu vii­toarele reprezentații ale Operei italiene, nu-și va continua decit în Decembrie mult cercetate­le sale concerte. Putem spune că în special simfoniile de Schubert, Schumann, Brükner, Saint-Saën, vor ține locul cel mai de frunte în viitoarele pri­­grame­ serale. Opera italiană va începe în curînd seria re­prezentațiilor sale la Teatrul Național. Se pre­vede un deosebit succes baritonului Titta Rufo, care­ s-a făcut celebru în stagiunea operei ita­liene din teatrul Sarah Bernhardt cînd a cin­­tat alături de Regina Pacini.­­ Printre celelalte distracții ale Capitalei putem reaminti reprezentațiile Circului Sinoli in fie­care seară și mult apreciatul cinematograf de la Boulevard-Eforie. La Casino de Paris în fie­care seară cinema­tograful Flamarion cu diferite vederi noi. La Paris, ultimul succes al teatrului Gymnasa e l’Eventail de Flero, iar Son piste la Odeon a dat în fine prima piesă de succes lui An­toiie, de cînd e­ra direcția Odeonului. La Opera din Viena avem de semnalat seria de reprezentații a d-nei Buterfly de Puccini. In special cîntăreața de agilități d-na Selma Kura, care e disputată mereu de Americani, obține un succes din cele mai strălucite. județul Dolj, se va procura în regie pietrișul­ necesar șoselei județene Cra­­iova-Calafat și care va costa­ 18.360 lei. Lucrările de aprovizionare vor începe la primăvară.­­La km. 10 060 al liniiî ferate în con­­s­truc­ți­une Ploești-Slobozia, se va con­strui în regie un canton dublu, în va­­l­oare de 12.000 lei.­­ Direcțiunea generală a c. f. r. va construi în regie, clădiri pentru dormi­toare în următoarele stațiuni: 20 pa­turi in stațiunea Birlad; 10 paturi la Roșiori, 10 la Filiași, 20 la Fetești și 20 la Brăila. Valoarea lucrărilor e de 144.300 lei.­­Ziarul „Tribuna“ din Arad scrie: „La 28 Octombrie st. n­. au fost citați la judecătorie Nicolau Coroiu, Ion Strun­garu­­, Parteniu Coroiu, neguțător și Tănase Dane în frunte cu Ion Maxim, neguțător, care de mult luptă pentru națiune. Au fost învinuiți, că la alege­rea lui dr. Vasile Lucaciu au pus stead roziînesc pe casă, ceea ce nu­ e adevă­rat, căci ei n'au pus decit marame, stea­guri nu erau de loc. , Au fost pedepsițî cu cite 15 coroane“. © Domnul J dr. C. Alexandrescu-Dersca a fost numit pe ziua­ de 15 octombrie ca șef de clinică la clinica a III-a medi­cală de la spitalul Filantropia de sub conducerea domnului profesor dr. I. Nanu-M­uscel , iar d. dr. Th. Mironescu fost numit preparator la aceeași cli­nică.­­Tribunalul Ilfov a judecat, acum câ­­teva zile, procesul intentat de farmacis­tul D.­Mihail Cupler din Piatra Neamțu,­­ministerului de interne, pentru că acest minister, pe baza unor simple denun­țări,, a închis drogheria aus numitului domn, sub cuvintul că face operați­uni de farmacie. In urma pledoariei d-lui Panu, tribu­nalul a admis n­oi­schiderea drogheriei și a condamnat ministerul la p!auta chel­­tuelilor de judecată.­­După cum a declarat d. Spiru Haret la Galați, d-na a alcătuit un regulament pentru educația fizică a școlarilor. Ultime istroria fi uns . Comitetul societăței Agrare a fost convocat pentru ziua de 31 Octom­brie. Cu acea ocazie d, Petre Carp, pre­ședintele acelei societat, va­ arăta cari sînt vederile d-sale în chestia agrară.­­ Guvernul a hotărît ca cu începerea exercițiului viilor să sporească lefurile tuturor învățătorilor la 90 lei lunar.­­ La, discuția pe articole a legea în­­voelilor agricole, se vor­ propune multe modificări, chiar de acei mem­bru­ ai comisiunei parlamentare, cari eu admis legea în principii­. ® D. Chr. D. Staicovici, secretarul Ca­merei de comerț din Capitală a strâns într-un volum bilanțurile tuturor socie­tăților anonime și cooperative pe anul curent. Lucrarea, de un mare interes pentru comerciul și finanța noastră și pentru cei cari se ocupă de desvoltarea acelor societăți și a capitalurilor în circulați­­une, este precedată de o foarte intere­santă introducere. "Am anunțat că acum câteva zile, în localul Camerei de comere­ din Capi­tală s’au pus bazele unui cerc comercial și industrial.­­Acest cerc are scopul de a apăra inte­­resele comerciale și industriale și a fa­voriza dezvoltarea lor potrivit cu inte­resele economice generale ale țarei. Pentru a ajunge la acest scop cercul comercial și industrial va studia ches­tiunile economice la ordinea zilei, va contribui la : răspîndirea învățămîntului comercial ii școlile de comerț, cursurile de seară, în școlile de adulți, prin con­ferințe, etc. Va îndemna pe absolvenții școalelor de comerț să se ocupe cu chestiunile e­­conomice la ordinea zilei. Și în sfîrșit va sprijini toate institu­­țiunile comerciale și industriale. Pe lîngă cerc se va mai înființa și o casă de credit și ajutor mutual pentru comercianți și industriași. Comitetul cercului s’a constituit din d-nii N. Zane, Sigmund Prager, dr. N. Anghelescu, I. I. V. Socec, Gr. Ale­­xandrescu, D. Gr. Manu, E. Volf, T.M. Mandrea, Pavel Negreanu, Delotășanu,­­ Cristescu, N. Lupan, iar cenzori d-nii D. Z Furnică, Gh. Orghidan și Oscar Müller. O ffida vă îngrijiți numai de cocs și de brichete, ci luați și „Belgia O­­ientului“ apărută a fi, ca să puteți petrece mai bine lîngă sobă ! © Azi, Camera de meserii din Capitală ae ședință la orele 4 p. m­., în localul Camerei de com­erț. © Cercul „Romînia Muncitoare“, îm­preună cu organizațiile sindicaliste din Capitală și cu cooperativa socialistă Bazarul Muncitorilor“ și-au mutat chi­­rurile în vastele saloane din calea Victoriei No. 91 (față în față cu bise­rica Alb­ă, în fostul local al școalei de dans Schmidt). Ședința de poîmîine seară, va avea loc însă tot în calea Rahovei No. 118. Zacconi la București. Gijuianul artist Zacconi mișcat de stăruința publiculu­i admiratorilor săi face imposibilul să vie la București unde va da nu­mai patru reprezentațiunnî la Teatrul Ly­ric și anume : la 8 Noembrie Moartea Civilă, la 10 Noem­brie Necinstiții, la 11 Noembrie Strigoii și la 13 Noembrie Puterea conștiinței. Biletele se află de vînzare la Agenția teatrală, Hall de L’Indépendace Rou­­maine.­­Aseară, la ora 10 și 15 minute, s’a simțit la Tecuci un puternic cutremur de pămînt, care a durat vreo 50 de secunde.­­O companie din batalionul 2 Huși, sub comanda d-lui căpitan Buznea, a plecat in satul Vădeni, pentru a întări cordonul de grăniceri din sectorul Făl­­ciu-Oancea, format pentru serviciul de pază contra holerei.­­Luni seara se va ține la primărie a doua ședință a consiliului comunal a­­vînd a hotărî regulamentarea brutării­lor și a depozitelor de coki. Primăria va lansa mîine o circulară tuturor delegaților de comună atrăgîn­­du-le atenția asupra nouilor atribuțiuni ce vor trebui să îndeplinească și cari se pot rezuma astfel: Supravegherea strictă a aplicărei or­donanțelor primăriei. Denunțarea cazurilor de boale conta­gioase. Starea sanitară a apei, a alimentelor, etc. Iu fine delegații vor avea însărci­narea a observa tot ce privește higiena și buna stare a Capitalei. ® D. I. Petrescu-Pojan, inspector al serviciului veterinar, a fost însărcinat cu inspecția desinfectării vagoanelor de cale ferată din"circ. VII veterinară de C. F. R. "Consiliul de miniștri a aprobat exe­cutarea în regie a lucrărilor de sporiri de linii de garaj în stațiunile Gher­­ganî, Cîmpulung, Costești, Constanța­­port, Brănești, Valul-Traian, Hanul- Konaki și Sîrca, în valoare totală de 140.650 lei.­­In stațiunea Obor din Capitală, în urma prea marei aglomerări de măr­furi, se vor face lucrări de prelungire cu 24 m, a magaziei de mărfuri. De a­­semenea se va face pavarea drumurilor de acces cum și construcțiunea unui canton dublu. Toate aceste lucrări se vor executa în regie și vor costa 56.500 lei.­­Sindicatul metalurgiștilor din Capitală va ține ședință. Vineri, la orele 8 seara în sala cercului „Romînia Muncitoare“. © Suntem­ informați că în Dobrogea lo­cuitorii din unele sate îngrijesc foarte rău­ de animalele statului, socotindu-le ca o povară. Așa­ știm, că in comuna Tuzla, plasa Mangalia a fost omorît în ziua de 12 Octombrie a. c. din cauza neglijenții pri­marului, taurid încredințat comunei pen­tru reproducție. Se impune clar o anchetă severă din partea serviciului veterinar spre a descoperi pe vinovat, fiindcă noi nu înțelegem socoteala ca să plătim sume enorme pentru animale aduse din alte state, spre îmbunătățirea raselor de la noi și a le lăsa apoi la voia întîmplărei, pe mina unor primari răsuoitori, fără control și supraveghere. © D. dr. Poenaru Cuplescu, suplinitor la catedra de zoologie medicală și ana­tomie comparată, începe cursul joi 25 c. oriio 3 p. m. la am­fiteatul cel mare «1 facultății de medicină. ■*>M­­îî sirviciul de poduri și șosele din Neliniște în jud Covului Galați, 24 Octombrie.—In comu­na Foltești țăranii nemulțumiți au intrat din nou­ cu plugurile pe mo­șia ".d-lui­ Veron. Autoritățile au plecat la fața lo­cului și au putut liniști pentru mo­ment lucrurile.—Ram. Proiectele d-lui Carp IAȘI, 24. Octombrie.— Un amic intim al d lui P. P. Carp a declarat azi că cel mult pînă Marți, șeful partidului conservator va da în­ vileag proiectele de reformă pregătite de d sa. Consfătuirea de la clubul conservator din Craiova CRAIOVA, 24 Octombrie. — Astăzi după amiază a avut loc sub președinția d­lui N. E­onomu o consfătuire intimă în localul clubului conservator, la care a luat p­arte un mare număr de mem­bri. S'a decis ca pentru dezvelirea monu­­mentului lui Lascar Catargiu să participe un mare număr de me­mbri și anume d-nii N. E.­onomu, C. Goblescu, N. Oroveanu, Gr. Stoenescu,căp. Bâicoianu, St.Ilusene­­sCU, N. Murgeșeanu,C.Topîrdea, P. Geor­­gescu, C. Constantinescu, St. Pleușcă, M. Chintescu, N. P. Guzan, maior Mos­­cuna, I. Tilpeanuu, Păun Rădulescu­, Ed. Diroghenide, St. Severin, N. Coandă, dr. Cernetescu, St. Ionescu, loan Ciustu, N. Ghib­, N. Rioșeanu, Al. Periețeanu, M. Oromolu, R. Geblescu și alții. S’a declarat apoi începută campania politică și s’a decis împărțirea orașului pe culori, așa cum s’a procedat în Ca­pitală. S’au­­ discutat apoi chestii in­time.—Xam. Un caz suspect Galați,­­24 Octombrie. — Vasile Gherasim, grăjdar la primărie, pe cînd lucra a fost cuprins deodată de mari dureri interne, și a căzut mort.—Ram. PALATUL JUSTIȚIEI Afacerea Orbescu. —Eri, tînărul Pe­­trișor Orbascu s’a înfățișat înaintea tri­bunalului secția 2-a, care i a luat •— in camera de consiliu—un lung interoga­tor, în vederea judecărei cererea făcută de d. Alexianu, ca să se institue d-lui Or­­bescu un consiliu judiciar. Au are stat la luarea interogatorului, pe lângă d­nii Take Ionescu, C. Stoi­­cescu și C. Nacu, avocații lui Petrișor, și d. prim procuror Schina ci­ și unii membri din consiliul de familie al vii­torului incapabil, întrebările puse de tribunal, au pur­tat mai cu seamă asupra punctelor tre­cute în cererea d-lui Alexianu. Petrișor a răspuns că a plătit ipote­­cile d-lor Horezeanu, Bălănescu și d-nei Filiti, cu cari făcuse tranzacțiune, ca să scape odată de datorii și să rămînă liber. Du­d. Borneanu a făcut tranzac­ția, tot ca să scape odată de beleaua procesului și ca să aibă siguranța, că din banii și polițele ce i-a dat lui Bor­­neanu, în sumă de peste o jumătate de milion, salvează trei sute de mii. întrebat dacă d.­­Jeanșoglu a mij­locit tranzacția cu Borneanu și dacă i-a dat pentru aceasta ceva bani, d. Orbescu a răspuns că este o minciună sfruntată că ar fi dat vre­un ban lui Ceaușoglu și nici nu este adevărat că acesta a mijlocit tranzacția. Totuși d Orbescu nu a vrut să numească ps­in­devărații mijlocitori. La multe din întrebări, dînsul răs­pundea ca va vorbi cu ocazia dezbate­rilor, sau că le rezervă apărătorilor d-sale, etc. In general răspunsurile au fost învăluite de multă confuziune și dovedeau preocuparea unei continue eschivări. După sfîrșirea interogatoru­lui, tribunalul a fixat ziua de Luni 29 Octombrie, pentru judecar­ea acțiunei în fond ; termenul s’a dat în cunoștința părților. Dezbaterile promit a fi foarte interesante. Sechestrare de alegători.—Erî s'a judecat de către secția 2-a a Curței de casație cererea de strămutare la altă Curte cu jurați, a procesului intentat inspectorului comunal Ion Marinescu, a­ cuzat că cu ocazia alegerea colegiului al 3-lea de Cameră de li județul Olt, ar fi sechestrat pe alegători A pledat d. C. Cernescu din partea inspectorului Marinescu, arătînd neseri­ozitatea procesului, care nu este decit o înscenare, iar din partea alegătorilor a vorbit de Pascal Tonceacu. Curtea a respins cererea de strămu­tare. DIMINEAȚA Lucrările comisiunea parlamentaret - ZIUĂ A TREIA •­ Ședința de dimineață Cuvîntările a­lor 30. Matei, C. Ali­­limăneșteanu și Al Constantinescu ^ D. D. Matei, deputat țăran da la Bacăta, a arătat stana­rea a țăranilor, citind citeva cazuri din Moldova D sa a arătat că diși contractele nu erau­ prea aspre, totuși țăranii duceau­ o viață rea din cauza amenzilor ce le aplicau pro­prietarii și arendașii pentru izbirea unui pom, pe­ntru răsturnarea unui car­­ete. Această situație nu mai e tolerabilă. D. Matei a declarat că d-sa ca țăran a venit la comisie să ceară a se aplica legile enumerate prin manifest. S’a mi­rat că s’au­ găsit liberali cari să facă obiecțiuni proectului de lege prezentat de guvern, care corespunde promisiu­nilor din manifest, în baza căruia toți au fost aleși în parlament. D. Matei a terminat spunînd că are credința că și ceilalți deputați țărani vor fi de părerea d-sale. Dacă nu se dau reformele, a mai a­­dăugat d. Matei așa cum au fost pro­puse prin manifest, atunci preoții, învă­țătorii și primarii vor trebui să plece de la țară de teama țăranilor. Aceste cuvinte au produs o profundă impresie în auditor. D­l. Alimăneșteanu, deputat, a de­clarat că vorbește asupra părței teh­nice a proectului, lăsind ca partea juri­dică sa fie discutată de jurisconsulții din comisiune. D-sa a declarat apoi că proprietatea o consideră ca pe o funcțiune socială, care îmbracă formele și caracterul ce nevoile societăților omenești le impun în anumite împrejurări. D-sa nu se sperie că maximul de rentă și minimul de salar­e o formă medievală, care se găsește în regula­mentul organic și că ar fi o măsură preconizată de școalile socialiste. întrunit o măsură corespunde nevoi­lor de rezo­mat, îl e absolut indiferent dacă ea e veche sau nouă. Special în chestiunea agrară se gă­sesc dispozițiuni de un larg umanita­rism, cari azi s’ar umni de către unii socialism, dar care au existat in lu­gile lui Moise, în reformele agrare ale romanilor, atenienilor și spartanilor, iar la noî pe vremea lui Mavrocordat, a­­dică atunci cînd nu era vorba de teo­riile lui M­ax, E­igols, B­bel, Bornstein, sau Kautsky. Partea grea în legislația noastră, con­stă în faptul că fiind dată marea dife­rență între țăranul incult, slăbit de boală și de mizerie și între proprietari și celelalte clase sociale, toate legile noastre nu se pot forma lapidar, prin­cipial, ci au un caracter tranzitoriu de îmbunătățiri și o formă de provizorat. Vorbind despre islazuri, d. Alimăni­­șteanu a făcut o caldă susținere a spo­­zițiilor din proectul d­lui Brătianu. A recunoscut că islazurile din punctul de vedere al rentabilității, dau de patru ori mai puțin ca plantele furajere. Vi­tele hrănite la grajd sunt mai corpo­lente, dau lapte mai mult și produc bălegar ce poate fi ut­lizat la cîmp. Prin urmare sînt avantagii mai multe ca vitele să fie ținute la grajd, decit la islaz. Pe de altă parte vitele fiind libere, sa nasc conflicte între proprie­tarii lor și al terenurilor , nu se po­­ține porni pe drumuri și nu se poate face o rotație a culturilor, pentru­ că un porumb lengă o miriște e prăpădii de vite. Deci islazul e condamnat din toate punctele de vedere. Cu toate acestea, dată fiind starea țăranului, islazurile trebuesc admise. Dar pentru că sunt condamnabile, trebui­esc admise cu anumite condițiuni. Ne putem, zicea d. Alimăneșteanu, ca pen­tru cele 3000 comune și cel mult 3000 cătune să afectăm suprafețele necesare pentru pășune, prin expropriere sar altfel și să le dăm pradă unei culturi neîndestulătoare. De aceea proectul creiază un mic islaz pentru trebuințele imediate spre a scăpa ca țăran de ex­ploatare și samavolnicie, iar pe cel care­a fi mai multe vite îi lâsăm­, să se învo­iască cu proprietarii, stabilind însă pre­țul de vită și întinderea minimă de islaz pentru fiecare vită-Legiuitorul, spre a avea islaz încestcs să’l obțină prin bună învoială cu pro­prietarul, să’i cumpere de la el apoi să’ arendez, sau forțînd pe proprietar și de a izlaz, prin diferențiare de funciare Legea face diferențiare de impozit funciar, între cel care exploatează sin­gur moșia și cel care stă in străinătăți și în fine între cel care arendează mo­șia la oricine sau la obștiile­ țărăneșt­­i. Alimănișteanu a găsit că proeotu prevede cele mai bune dispoziții, căci dacă un proprietar nu voește nici și vrnciS nici să arendeze, este puțin di­sperat că are să dea de bună voe tere­nul pentru islaz. După aceea, d. Rlimănișteanu a vor­bit despre fixarea maximului de dijm­î și minimului de salar. Acele limite sunt puncte de reper. După cum lungimile se măsoară ca o unitate, greutățile cu alta, tot așa trebue și o măsură pentru dijmă și salar. Aceste limite constitui în lega maximul de dijmă și minimii de salar. E drept că limitînd învoelili numai în bani, sau numai în dijmă din producte și deosebind în mod categorii prin lege sarcinile în muncă și trans­formîndu-le în contracte în bani, situa­ția sătenilor s’a îmbunătățit enorm, ma ales dacă ținem seama și de măsurile ce se iau cu crearea islazurilor. Dar și aci, dacă ne­­ oprim la consi­derațiunî după unii constituționale, după alții de altfel și înlăturăm maxima de dijmă și minima de salar, legea nu­ma poate avea eficacitatea pe care o ur­măresc cei cari cu inimă curată și cu cinste voesc îmbunătățirea stare­ săte­nilor. Pentru că dacă un proprietar nu voește să dea nici în dijmă, nici în ban pămîntul lui și dacă nu se pune în legi nici o constringere și nici o servituti asupra pămîntului acelui proprietari, a­­­tunci țăranul, cu nevoile de care e co­­­pleșit, e transformat—dacă nu se puni un minim de salar — într’un adevăra­t rob, căci în afară de munca agricolă , țăranul romii, nu mai găsește alte re­­­surse, ca în alte țări și va fi nevoit și­­ își vîndă pe nimic munca lui la pro­prietar. 1 Recunosc, zicea mai­­ departe d. An­­i mănișteanu, că la aplicarea legei o și avem multe neajunsuri pînă să ajungam­­ să fixăm pe localități maxima de rentă , minima de salar fiind mult mai ușo­r de fixat. S’ar putea încerca, avînd re­­­zolvată chestia izlazurilor și minima d salar, fără maxima de dijmă. Dar a ■­tunci legea e o jumătate de măsură % •arirUa înnimnofuri r»« XT A AiLIP.A fIVArA maximei de dijmă, ele nu vor însemna nimic, față de catastrofa cea mare din primăvara trecută și, față de dezrobirea ce se dă țăranului prin noua lege, D. Alimăneșteanu a arătat m­embri­lor comisiei o bucată de pâine pe care a luat-o dela un țăran din jud. Ilfov. Acea piine e făcută din cel mai impur grill. 4 D. Al. Constantinescu, senator de Bacău, s’a arătat nemulțumit de dispo­zițiile legei d­lui­ Brătianu cu privire la islazuri. D-sa dorește să se ia măsuri mai largi decit cele din proect, crezind că e mai bună soluția de a se expropria proprietarii pentru terenurile de isla­zuri, decît de a-i sili prin impozita să le dea. D. Constantinescu a declarat că atit principiul expropriere­, cit și cel din proect, după d-sa nu sunt neconstitu­ționale. Islazurile, după cum a spus d. Dis­­sescu, după codul civil, constitue o ser­vitute, iar în Constituție se prevede exproprierea pentru chestiuni de apă­­rare națională. Și ce apărare națională poate fi mai de seamă decit aceea de a restabili ordinea între clasele sociale? Intrînd în amănunte, d. Constanti­­nescu a arătat că legea d-lui Brătianu, așa cum e redactată se poate eluda ca desăvîrșire. Așa, se prevede că condi­­țiunile ce se impun pentru învoelî, pri­vesc numai pe țăranii cari iau pînă la 15 hectare în arendă. Se poate ca unul să ia mai multe de la proprietar și să le arendeze apoi­­ la țărani, făcînd spe­cula ce există și, azi. Apoi 4—5 țărani se pot asocia spre a constitui o obștie, care să nu ia de la proprietar mai mult de 16 hectare și totuși să beneficieze de avantagiile ce se acordă obștiilor. 1). Constantinescu a încheiat spunînd că sunt foarte multe dispozițiuni în le­gea d-lui Brătianu, cari trebuise­ mo­dificate. Discursurile d-lor Alimăneșteanu și Al. Constantinescu, cu principii atît de­­ înaintate, au făcut o deosebită impresie, mai ales pentru faptul că ambii sunt mari proprietari.* D. St. Drăghicescu, deputat țăran de la Vilcea, a vorbit în felul d-lui Matei și a adăugat că trebue să se reglemen­teze izlazurile și pentru moșiile moșne­nilor, căci altfel, țăranii ce se vor învoi la proprietarii mari vor avea o situație mai bună decît cei cari se vor învoi la moșneni. O asemenea reglementare e necesară întru­cit în județele din Oltenia numă­rul moșnenilor e foarte mare. . # 1 t . D. D. Sturdza s'a bucurat­­ s voci autorizate s’au pronunțat pentru proect și a făcut un nou apel la membrii co­­m­isiunei, spre a vota propcieie menite să schimbe«tarea de azî a țărănime!. * In ședința de după amiază, d. G. Panu a luat cel dintîiu cuvintul. Ședința de după amează Discursurile d lor Zarea, Snacovîci, Panu și Djuvara. In ședința de după amiază au vorbit d-nn­: C. larca (Buzau), Ena­­­covicî (Botoșani), Gh. Panu și Al., Djuvara. D. C. larca a arătat că tot răul si­­­tuațiunei actuale vine dela legea­ din 1864 care n’a fost complectă,­­ care a fost făurită în mod pripit; pă­­mînturile date au fost neîndestulă­­toare și s’au îmbucătățit apoi și prin moșteniri , populația s’a înmulțit. Susține că proectul prezentat acum trebue să umple lacunele lege­ din­ 1864 și să țină seamă­­ de nevoile de azi. C­ larca răspunzînd obiecțiuni­­lor ridicate împotriva proectului, in­­zistă cu deosebire asupra critice­lor formulate de d. dr. Radovici, care s-a pronunțat contra stabilirea unui maximum de dijmă și a unui minimum de salar. C. larca nu nu­mai că admite aceste dispozițiuni, dar crede că ar trebui să se fixeze prin lege și un minimum de hec­tare—anume cincisprezece—pe care proprietarii sau arendașii să fie o­­bligațî a-l da țăranilor. D. Enacoviă a început prin a face­­ protestări că e gata să facă cele mai mari jertfe pentru a se îmbună­tăți soarta țăranului și crede că în aceasta este ecoul sentimentelor tu­turor marilor proprietari cari re­cunosc că reforme se impun în fa­voarea sătenilor. Abordînd apoi discuția proectu­­lui, oratorul combate în mod ener­gic atît principiile cit și detaliile lit­erare­ prezentate; spune că vina re­lei stări de lucruri este numai însuși țăranul, care e leneș, incapabil de muncă, nu se ține de angajament, etc., etc. Toți membri! comisiunea au ră­mas uimiți de acest lmbaj și din diferite părți se aud voci strigînd: „soluția! soluția!"' D. Enacovicî (în uimirea generală) răspunde: statu-quo ! D. Dim. Sturdza, enervat, strigă d-lui Enacovicî: „Va să zică noi toți sîntem niște proști, proști, proști.... numai d-ta pricepi problema rurală cu soluția de statu-quo“. Voci: (către d. Enacovici), dar dacă vom avea la primăvară o nouă răscoală generală, cu statu-quo al d-tale ?! - - •­­! O voce: Trăiască artileria ! Discursul d-lui G. Panu D. G. Panu răspunde mai întâiu obiecțiunilor de inconstituționali­­tate,ce s’a adus proectului. Articolul­ privit ca inconstituțional este acel privitor la formarea imașurilor. Va zice acel articol ? Comunele vor cumpăra, prin buni învoială, dela proprietari, o întin­dere de pămînt destinat imașului. Adică, dacă proprietarul vrea, vin­de, dacă nu, nu. Unde este aci ceva inconstituțional ? Nimic. Apoi, ce face comuna cînd pro­prietarul refuză să vindă porțiunea de teren cerută pentru imaș? In a­­cest caz, spune proectul, proprieta­rul va fi îndemnat să destine el un număr de hectare pentru imaș, ne­­putând lua alte prețuri pentru fie­care cap de vită decît după un tarif fixat. . Este liber proprietarul să primeas­­că această a două soluțiune, sau să Y Y r y

Next