Dimineaţa, octombrie 1907 (Anul 4, nr. 1306-1336)
1907-10-26 / nr. 1331
Vineri 26 Octombrie 1907 A r ’ ASTAZI: 25 (7) Octombrie 1907 CALENDAR ortodox: Martirul iUarchial.—Catolic: Räsaritul soarelui 0.57 m.—Apusul soarelui 5.01 p. m. TIMPUL Teatrul Național: Timpul în ultimele 24 de ore a fost. la general frumos și liniștit dar foarte rece. "Ziua termometrul s'a ridicat puțin. Barometrul a scăzut puțin.“ Masbai-e sută 'ploa'e n'a fost nici en-Sa va juca „Sherlok Holmes“ de F. Bonn. comedie în 4 acte după C.Doyles UBSÜPpfQ Antori**lli—Toate autoritățile sunt deschise — judiciare.—Instanțele judecătorești deschise. SpgsMe Teatrul de Varietăți Imperial. — In toate serile reprezentațiuni pentru familii. Program mare și foarte variat. Debutul artiștilor pentru prima oară în București Intrarea liberă.—Circul Sidoli. Reprezenație a trupei de varietăți. Lupte atlatice de femei. — Teatrul Bulevard.— In toate serile reprezentațiuni ale cinematograf Pathé Frères. ■ CASINO DE PARIS.—Cinematograf Flammarion. Scene picante după 10 seara. Prințul George Principele Alexandru Prințul de coroana al Serbiei . In Serbia, după cu care se prepară noui evenimente în vederea succesiunea la tron. Prințul moștenitor, care s'a declarat în mai multe rîndurî contra regicizilor, nu prea este agresat și e vorba să se pue la cale un complot pentru înlăturarea lui ele la succesiune. In acest caz ar veni la tron prințul Alexandru, care se află la Petersburg. Agronomii și moșiile arendate țăranilor Prin proectele de lege prezentate nu atunci chirii de guvern, cu privire la reformele ce se vor face pentru un mai bun trai al țăranilor, se va aduce, desigur, acestora, o mare ușurare. ■ • S’a vorbit despre aceste chestiuni,cari sunt mai complicate decît se crede, dar mai este una, care prezintă un deosebit interes, aceea a absolvenților școalelor noastre de agricultură, și în același timp a asociațiilor țărănești, cari vor lua în arendă moșii ale statului, sau ale particularilor. La privința, aceasta s’a vorbit mult și la congresul de zilele trecute al agronomilor din toată țara și e bine să insistăm asupra acestui lucru. Absolvenții școalelor noastre de agricultură sunt foarte numeroși și cu toate acestea, foarte puțini sînt aceea dintre dînșii, cari după ce au absolvit școala, să se fi ocupat numai cu cultura pământului. Mulți dintre acești absolvenți se fac funcționari la orașe, puțini sunt apoi aceea, cari sunt angajați ca administratori, sau subadministrat cori, ca la diferite moșii. Ea de altă parte, țăranii cari ar arenda moșii, ar avea nevoe de un bun conducător. S’a spus la congresul agronomilor că țăranul nostru înțelege și el ceva să zică o cultură rațională a pămîntului, dar se spune cum să lucreze, ci atunci cînd i se arată în mod practic, cum să facă acea cultură și mai ales atunci cînd i se arată resultatele culturei în chestiune. Un absolvent al școalelor noastre de agricultură ar fi cel mai în măsură sa arate țăranilor noștri cum se face acea cultură , umăr la umăr, cu țăranii, absolvenții școalei ar putea să facă progrese uimitoare. In același timp, dînsul ar fi și povățuitorul moral al țăranilor. Bineînțeles că nu vor fi în stare să îndeplinească această condițiune toți absolvenții, majoritatea lor insă ar putea fi de cel mai mare folos țărănimea noastre. In satele unde absolvenții școalei de agricultură s'au întors la vetrele lor, cultivind pămîntul părinților lor în mod rațional, acolo țăranii au văzut cu ochii lor, ce se poate scoate dintr’un pămînt care e muncit cum trebue. Sînt puțini aceea dintre absolvenți, cari s’au reîntors la vetrele lor, dar ei sînt cu atît mai prețioși. In capul unei obște țărănești, un asemenea administrator ar fi de cel mai mare folos. Să sperăm că nu va fi departe vremea cînd toate acestea se vor realiza. V. A. rnminidul la întocmirea proectelor n’au pus nimic din vas gredul uumiummu fordul convugarilor și ^tainilor, să Huie odoara nu se lase terorizați, și să facă astfel f_ __ __ ca proectele votate j să nu corespundă simpatia ce a inspira tînărului, se-l roage să accepte da a recunoaște acel copil ca al săfi. După insistențele și ale părintelui d ș pa oi (venit in Capitală spre a se convinge de purtarea fiicei sale), într’un moment de expansiune sufletească, văzind trista soartă a nenorocirei,tînărul a avut naivitatea de a-î întinde mina de ajutor și a-î face acest serviciu docorind la ofițerul stării civile prin propria sa semnătură că copilul este al său, salvîndu-i astfel prestigiul moral și tot odată evitînd de a mai frecventa locuința. După vreo trei luni tînărul este urmărit de d-șoara și amenințat, ori să-i dea una sută Ioi pe lună pentru întreținerea copilei sau să se căsătorească cu dinsa. După declarațiile tînărului, fiindcă a fost un șantaj exercitat asupra sa, dînsa a luat măsurile necesare ca pe calea justiției să se tranșeze aceastcă chestiune destul de delicată. Procesul va fi de un deosebit interes.—Gh, _ .. . , cerințelor imperioase ale vrem d in care Joi 31 Octombrie st. n. s a ținut la trăimi ! Deva congregația comitatului. Au luat La’Q întrebarea „Opiniei“ , parte și vreo 50 de romini. casa pro- __ Ce vă vetî face în ACest fiaz ? testeze In contra nouilor sarcini și săi,und liberal a comunicat următeară închiderea circiumilor Duminica toare]8 . §i sărbătoare«. — q înțelegere a intervenit între D. dr. Justin Pop a interpelat ps[viperioano]e marcante ale partidului nostru. cispan pentru călcarea do..logo ce capi 0li jegile vor fi votate așa cum le i„tauul de poliție din Oraștie a savirșit-o ț(d * noî ori partidul se va retrage în primăvară contra preotului I Moța, ,as £ d f& deria asupra Conservatope care nu l a lasat sa vorbească in arijor«dunarea poporală ce s’a ținut contra * * legei lui Apponyi, deși i s’a arătat cu F#18 a face vreo indiscresiune avem legea ca n are dreptul a-1 opri Yiciș numR, da spus ca această convorbire panul a spus ca n a știut de asta și ca autentic& a opinki 0 intr'adevăr cum va ancheta cazul. .... ... fruntaș liberal care are o acțiune di-Pentru includerea dronimilor rom,nu redă in întocmiri ca tilor dipcratice prin dr. I. Papp (Brad) au cerut ca sa tate de ^nm.Dan, fie închise ca și în Bihor și Treiscaune. r ________ Congregația a primit propunerea și vo fi «stîl^Oț»» e^l!1«?Qfm Tiai îngulamentul făcut de romînî, dîndu*le 4* (Klídyvan ft»CefciSA|ll»Míi4e& vicispanului ca pentru cea mai apro- -------piață congregație să vină cu un regu- pățania umiaî timar.—Relațimnile vi 1ament pentru tot comitatul. time și nașterea unui copil. — S’a făcut propunere să se adreseze Salvarea prestigiultîi moral. — minastraiul Andrassy mulțumiri pentru Urmărirea tiiarulu si ame că a cîștigat „garanțiile constituționale“ nunțarea d soare! — Proces de la suveran. pentru șantaj Deputatul Vlad a spus că o dopri [UNK] ___. .. . . , sos să se mulțumească pentru un lucru DOROHOI, 23 Octombrie.—Zilele ade nimic, ceste mi s’a prezentat un tinar, — al Propunerea s’a votat, dar chiar mulți ai,unui greu de o camdata să îl dintre unguri au votat contra ei, c*a^ ‘n vileag, și îmi destăinui o noa tună, dar nu tocmai plăcută întîmplare, ța fruntas liberal despre Pe care >ar hi«va amănunte o pot istoreformele guvernului nr9i “nm’ astePfcî“d ca CGÎ in dl'GPt sâ desvalue întreaga afacere. •-------- încă prin luna Mai a. c. acel tinăr IAȘI, 24 Octombrie.—Ziarul „Opinia“ ceruse în căsătorie pe d-șoara.N. care continuă azi publicarea interesantei con urma studiile în București. Insă, tînăvorbiri pe care a avut-o cu un corifeii rus în cestiune revenise imediat asupra liberal în chestia reformelor, cerere, pretextînd că părinții săi din Fruntașul liberal după ce arată care diferite împrejurări nu-î dau consimțitrebuie să fie conduita unui șef de parmîntul de a se căsători , dar motivul nici, în chestia unor soluții, spune că o real era că dinsul își perduse iluziile dată fixat asupra soluțiilor, prin autori cele bune de fată, aflînd că dînsa este țatea și prestigiul sau șeful trebue să vizitată și de o altă persoană mai maasigure realizarea lor. In ea privește pe tură și pe care fata îl simpatizează și d. Sturdza, d-sa nu prea rîvnește a fi mai mult, prima un personalism pronunțat celor Cu toate aceste, fiind că fata îl arăta ce se pregătește de guvernul prezidat și lui o mare prietenie, tînărul o vizita de d-sa. Ceva mai mult, spune corifeul din cînd în cind, fâcîndu-l chiar și multe liberal, d. Sturdza își apropie în tot servicii în baza prietenii, deauna indicațiile, arare-ori categorice. Nu treed multă vreme și relațiunile cele mai de multe ori întrezărite pe cali între fata și acel d. mal matur de vecre de a le fi primit dela factorul nesnind din ce în ce mai intime, d-șoaratru suprem constituțional, a dat mai târziu naștere unui copil de Reformele serioase, democratice cu a sex femenin, lucru care era cam supădevărat, nu vor putea deveni fapt în rător pentru situația ei socială, astfel de împrejurări. Pentru a scăpa de această încurcă Camera, continuă fruntașul liberal, va tură și da copil, acel d, părăsi Capitala împiedeca mersul spre reforme demo fugind pe tînărul amic al domnișoarei cratice și guvernul nu va intra în con- s-o viziteze și să aibă grijă de dînsa, fiici cu Camera. D-șoara văzind că a fost trasă pe Apoi corifeul liberal mai spune că se sfoară de acela, care îi promisese că teme că acel cari nu au rol important o va lua în căsătorie, a recurs la misiu realizarea reformelor, din cauză că ia locul, cauzind de prieteșugul și de Rezultatul examenului de la școala de agricultură Rezultatul examenului de diplomă ținut în luna aceasta, la școala centrală de la Herăstrău, este următorul în ordinea clasificiației. Au obținut diplomă cu distincțiune : Farcășanu D., Vlădescu Gh., Mindin Th. și Dimitropol C. Au obținut diplomă: Tocilă I., Moroianu, V., Ionescu D., Negruș V., Mazilu Șt . Mincol C., Ștefănescu Nix, Ploești, lVanciu C. Ungureanu V., Istrati M., Theodorescu St., Platon N., Pecrovici Gh., Ionescu Ion, Gerea Gh., Barbu N , Theodorescu I., Popescu D., Theodorescu Pl., Constantinescu D., Ionescu V, Balis S., Ionescu Alex., Broșteanu P., Ionicescu Gh., Velicin Iacob, Popescu I. și Prodescu D. Au obținut certificat: Podoabă E., Găgan S., Panicscu Th., Bulandca Tr., Ștefănescu Alex , Vălăreanu T., Georgescu Alex., Caft mgioglu V., Costopol Sergiu, Bogdan V., Comănescu Th., Dimitriu P., Moroianu C., Ștefi Dumitrescu, Darie M., Alexandrescu T. și Iarca Alexandru. Fenîni abonații noștri Rugăm stăruitor pe domnii abonați cari se mută de Sf. Dumitru, să binevoiască a ne arăta din vreme noua c-lor adresă, spre a nu suferi întreruperi în primirea ziarelor. Noua adresă pentru domnii abonați ai ziarului „Dimineața“ se poate da și’n scris oamenilor noștri, cari fac serviciul de împărțire la domiciliu. Monile hieran de cale ferată Consiliul de miniștri a aprobat executarea următoarelor lucrări de cale ferată, care vor începe chiar în primăvara anului viitor: 1) Se vor executa, In regie, lucrările de instalație a două plăci turnante de 14 m. 65 diametrul in stațiunile Tg.Jiu și C.Lung cum și lucrările de lărgire a porților remizelor din stațiunile Tg.-Jiu, Filiași și Costești. Valoarea totală a lucrărilor e de 40.500 lei. 2) Se va comanda la o casă din Germania construirea unei plăci învîrtitoare, necesare construcțiunei remizei pentru locomotive din stațiunea București. Valoarea furniturui este de 18.200 lei. 3) Se va face, în regie, aprovizionarea a 3000 m. c. pietriș de Dunăre, prebabil în portul Oltenița, pentru o valoare de 31.500 lei. 4) O altă aprovizionare, în regie, de 660 m. c. petriș, necesar îndreptărei șoselei București-Buzău, partea cuprinsă in județul Buzău. Valoarea furnizare : 11.146 lei. 5. S’a aprobat întrebuințarea sumei de 42.736 lei 26 l. la construirea a două clădiri de locuit pentru cite 4 agenți inferiori și a unui canton dublu pentru echipa de instrumente în gara de tmagiu de la Palas. 6. Furnizarea a 150.000 tone păcură, pentru C. F. It, prin 7 societăți de petrol, furnitura predabilă în 5 ani, valoarea ei e de 5.100.000 lei. 7. Furnizarea a 10.000 tone lignit anual, în timp de 5 ani, în valoare totală de 400.000 lei. 8. Se vor executa, în regie, lucrările de sporire a înălțimea rezervoarelor de apă din stațiunile T. Severin și Craiova. Valoarea : 23.075 lei. 9. S’a aprobat un credit de 42.215 lei pentru furnizarea, in regie, a pietrei sparte de Dobrogea, necesară șoselelor București-Alexandria, București-Giurgiu și București-Ploești. 10. Executarea în regie a construcțiunilor de clădiri de locuit pentru șeful de depozit din stațiunea Călărași și sporirea localului de pompagiu din stația Călărași-Prut, în valoare de 18.500 loc. 11. Executarea, în regie, a lucrărilor de sporire a liniei de garaj din gara de mărfuri București și construcțiunea mai multor clădiri in acea gară. Valoarea lucrărilor e de 380 000 lei. 12) Construcțiunea a 14 poduri, în regie sau prin licitație publică, peste apele Amaradia, Rîioasa, Obreja, Jiu, Motru, Ușnița, Putna, Ialomița și Colentina. 13. Aprovizionarea și așezarea a 1000 m. c. piatră, blocuri de anrocamente, la baza cheului și a pereidol din portul Corabia. Lucrările, in regie, prin serviciul hidraulic. Valoarea 16 000 lei. Toate aceste lucrări au fost autorizate de consiliul de miniștri și se vor executa la primăvară—L. 11. Curierul Spectacolelor TJna din viitoarele premiere ce se vor da în curind la Tetrul Național va fi: D-ra Joseta nevasta mea de Garault și Charvey, autorii lui„Minunica“.. Rolurile principale din D-ra Joseta vor fi ținute de către d-ra Maria Giurgea și d-nii Toneanu și Soreanu. De asemeni se repetă „Pretextul“ și La Rafala de Bernstein, autorul „Hoțului“.--------------Orchestra ministerului fiind ocupată cu viitoarele reprezentații ale Operei italiene, nu-și va continua decit în Decembrie mult cercetatele sale concerte. Putem spune că în special simfoniile de Schubert, Schumann, Brükner, Saint-Saën, vor ține locul cel mai de frunte în viitoarele prigrame serale. Opera italiană va începe în curînd seria reprezentațiilor sale la Teatrul Național. Se prevede un deosebit succes baritonului Titta Rufo, care s-a făcut celebru în stagiunea operei italiene din teatrul Sarah Bernhardt cînd a cintat alături de Regina Pacini. Printre celelalte distracții ale Capitalei putem reaminti reprezentațiile Circului Sinoli in fiecare seară și mult apreciatul cinematograf de la Boulevard-Eforie. La Casino de Paris în fiecare seară cinematograful Flamarion cu diferite vederi noi. La Paris, ultimul succes al teatrului Gymnasa e l’Eventail de Flero, iar Son piste la Odeon a dat în fine prima piesă de succes lui Antoiie, de cînd era direcția Odeonului. La Opera din Viena avem de semnalat seria de reprezentații a d-nei Buterfly de Puccini. In special cîntăreața de agilități d-na Selma Kura, care e disputată mereu de Americani, obține un succes din cele mai strălucite. județul Dolj, se va procura în regie pietrișul necesar șoselei județene Craiova-Calafat și care va costa 18.360 lei. Lucrările de aprovizionare vor începe la primăvară.La km. 10 060 al liniiî ferate în construcțiune Ploești-Slobozia, se va construi în regie un canton dublu, în valoare de 12.000 lei. Direcțiunea generală a c. f. r. va construi în regie, clădiri pentru dormitoare în următoarele stațiuni: 20 paturi in stațiunea Birlad; 10 paturi la Roșiori, 10 la Filiași, 20 la Fetești și 20 la Brăila. Valoarea lucrărilor e de 144.300 lei.Ziarul „Tribuna“ din Arad scrie: „La 28 Octombrie st. n. au fost citați la judecătorie Nicolau Coroiu, Ion Strungaru, Parteniu Coroiu, neguțător și Tănase Dane în frunte cu Ion Maxim, neguțător, care de mult luptă pentru națiune. Au fost învinuiți, că la alegerea lui dr. Vasile Lucaciu au pus stead roziînesc pe casă, ceea ce nu e adevărat, căci ei n'au pus decit marame, steaguri nu erau de loc. , Au fost pedepsițî cu cite 15 coroane“. © Domnul J dr. C. Alexandrescu-Dersca a fost numit pe ziua de 15 octombrie ca șef de clinică la clinica a III-a medicală de la spitalul Filantropia de sub conducerea domnului profesor dr. I. Nanu-Muscel , iar d. dr. Th. Mironescu fost numit preparator la aceeași clinică.Tribunalul Ilfov a judecat, acum câteva zile, procesul intentat de farmacistul D.Mihail Cupler din Piatra Neamțu,ministerului de interne, pentru că acest minister, pe baza unor simple denunțări,, a închis drogheria aus numitului domn, sub cuvintul că face operațiuni de farmacie. In urma pledoariei d-lui Panu, tribunalul a admis noischiderea drogheriei și a condamnat ministerul la p!auta cheltuelilor de judecată.După cum a declarat d. Spiru Haret la Galați, d-na a alcătuit un regulament pentru educația fizică a școlarilor. Ultime istroria fi uns . Comitetul societăței Agrare a fost convocat pentru ziua de 31 Octombrie. Cu acea ocazie d, Petre Carp, președintele acelei societat, va arăta cari sînt vederile d-sale în chestia agrară. Guvernul a hotărît ca cu începerea exercițiului viilor să sporească lefurile tuturor învățătorilor la 90 lei lunar. La, discuția pe articole a legea învoelilor agricole, se vor propune multe modificări, chiar de acei membru ai comisiunei parlamentare, cari eu admis legea în principii. ® D. Chr. D. Staicovici, secretarul Camerei de comerț din Capitală a strâns într-un volum bilanțurile tuturor societăților anonime și cooperative pe anul curent. Lucrarea, de un mare interes pentru comerciul și finanța noastră și pentru cei cari se ocupă de desvoltarea acelor societăți și a capitalurilor în circulațiune, este precedată de o foarte interesantă introducere. "Am anunțat că acum câteva zile, în localul Camerei de comere din Capitală s’au pus bazele unui cerc comercial și industrial.Acest cerc are scopul de a apăra interesele comerciale și industriale și a favoriza dezvoltarea lor potrivit cu interesele economice generale ale țarei. Pentru a ajunge la acest scop cercul comercial și industrial va studia chestiunile economice la ordinea zilei, va contribui la : răspîndirea învățămîntului comercial ii școlile de comerț, cursurile de seară, în școlile de adulți, prin conferințe, etc. Va îndemna pe absolvenții școalelor de comerț să se ocupe cu chestiunile economice la ordinea zilei. Și în sfîrșit va sprijini toate instituțiunile comerciale și industriale. Pe lîngă cerc se va mai înființa și o casă de credit și ajutor mutual pentru comercianți și industriași. Comitetul cercului s’a constituit din d-nii N. Zane, Sigmund Prager, dr. N. Anghelescu, I. I. V. Socec, Gr. Alexandrescu, D. Gr. Manu, E. Volf, T.M. Mandrea, Pavel Negreanu, Delotășanu, Cristescu, N. Lupan, iar cenzori d-nii D. Z Furnică, Gh. Orghidan și Oscar Müller. O ffida vă îngrijiți numai de cocs și de brichete, ci luați și „Belgia Oientului“ apărută a fi, ca să puteți petrece mai bine lîngă sobă ! © Azi, Camera de meserii din Capitală ae ședință la orele 4 p. m., în localul Camerei de comerț. © Cercul „Romînia Muncitoare“, împreună cu organizațiile sindicaliste din Capitală și cu cooperativa socialistă Bazarul Muncitorilor“ și-au mutat chirurile în vastele saloane din calea Victoriei No. 91 (față în față cu biserica Albă, în fostul local al școalei de dans Schmidt). Ședința de poîmîine seară, va avea loc însă tot în calea Rahovei No. 118. Zacconi la București. Gijuianul artist Zacconi mișcat de stăruința publicului admiratorilor săi face imposibilul să vie la București unde va da numai patru reprezentațiunnî la Teatrul Lyric și anume : la 8 Noembrie Moartea Civilă, la 10 Noembrie Necinstiții, la 11 Noembrie Strigoii și la 13 Noembrie Puterea conștiinței. Biletele se află de vînzare la Agenția teatrală, Hall de L’Indépendace Roumaine.Aseară, la ora 10 și 15 minute, s’a simțit la Tecuci un puternic cutremur de pămînt, care a durat vreo 50 de secunde.O companie din batalionul 2 Huși, sub comanda d-lui căpitan Buznea, a plecat in satul Vădeni, pentru a întări cordonul de grăniceri din sectorul Fălciu-Oancea, format pentru serviciul de pază contra holerei.Luni seara se va ține la primărie a doua ședință a consiliului comunal avînd a hotărî regulamentarea brutăriilor și a depozitelor de coki. Primăria va lansa mîine o circulară tuturor delegaților de comună atrăgîndu-le atenția asupra nouilor atribuțiuni ce vor trebui să îndeplinească și cari se pot rezuma astfel: Supravegherea strictă a aplicărei ordonanțelor primăriei. Denunțarea cazurilor de boale contagioase. Starea sanitară a apei, a alimentelor, etc. Iu fine delegații vor avea însărcinarea a observa tot ce privește higiena și buna stare a Capitalei. ® D. I. Petrescu-Pojan, inspector al serviciului veterinar, a fost însărcinat cu inspecția desinfectării vagoanelor de cale ferată din"circ. VII veterinară de C. F. R. "Consiliul de miniștri a aprobat executarea în regie a lucrărilor de sporiri de linii de garaj în stațiunile Gherganî, Cîmpulung, Costești, Constanțaport, Brănești, Valul-Traian, Hanul- Konaki și Sîrca, în valoare totală de 140.650 lei.In stațiunea Obor din Capitală, în urma prea marei aglomerări de mărfuri, se vor face lucrări de prelungire cu 24 m, a magaziei de mărfuri. De asemenea se va face pavarea drumurilor de acces cum și construcțiunea unui canton dublu. Toate aceste lucrări se vor executa în regie și vor costa 56.500 lei.Sindicatul metalurgiștilor din Capitală va ține ședință. Vineri, la orele 8 seara în sala cercului „Romînia Muncitoare“. © Suntem informați că în Dobrogea locuitorii din unele sate îngrijesc foarte rău de animalele statului, socotindu-le ca o povară. Așa știm, că in comuna Tuzla, plasa Mangalia a fost omorît în ziua de 12 Octombrie a. c. din cauza neglijenții primarului, taurid încredințat comunei pentru reproducție. Se impune clar o anchetă severă din partea serviciului veterinar spre a descoperi pe vinovat, fiindcă noi nu înțelegem socoteala ca să plătim sume enorme pentru animale aduse din alte state, spre îmbunătățirea raselor de la noi și a le lăsa apoi la voia întîmplărei, pe mina unor primari răsuoitori, fără control și supraveghere. © D. dr. Poenaru Cuplescu, suplinitor la catedra de zoologie medicală și anatomie comparată, începe cursul joi 25 c. oriio 3 p. m. la amfiteatul cel mare «1 facultății de medicină. ■*>Mîî sirviciul de poduri și șosele din Neliniște în jud Covului Galați, 24 Octombrie.—In comuna Foltești țăranii nemulțumiți au intrat din nou cu plugurile pe moșia ".d-lui Veron. Autoritățile au plecat la fața locului și au putut liniști pentru moment lucrurile.—Ram. Proiectele d-lui Carp IAȘI, 24. Octombrie.— Un amic intim al d lui P. P. Carp a declarat azi că cel mult pînă Marți, șeful partidului conservator va da în vileag proiectele de reformă pregătite de d sa. Consfătuirea de la clubul conservator din Craiova CRAIOVA, 24 Octombrie. — Astăzi după amiază a avut loc sub președinția dlui N. Eonomu o consfătuire intimă în localul clubului conservator, la care a luat parte un mare număr de membri. S'a decis ca pentru dezvelirea monumentului lui Lascar Catargiu să participe un mare număr de membri și anume d-nii N. E.onomu, C. Goblescu, N. Oroveanu, Gr. Stoenescu,căp. Bâicoianu, St.IlusenesCU, N. Murgeșeanu,C.Topîrdea, P. Georgescu, C. Constantinescu, St. Pleușcă, M. Chintescu, N. P. Guzan, maior Moscuna, I. Tilpeanuu, Păun Rădulescu, Ed. Diroghenide, St. Severin, N. Coandă, dr. Cernetescu, St. Ionescu, loan Ciustu, N. Ghib, N. Rioșeanu, Al. Periețeanu, M. Oromolu, R. Geblescu și alții. S’a declarat apoi începută campania politică și s’a decis împărțirea orașului pe culori, așa cum s’a procedat în Capitală. S’au discutat apoi chestii intime.—Xam. Un caz suspect Galați,24 Octombrie. — Vasile Gherasim, grăjdar la primărie, pe cînd lucra a fost cuprins deodată de mari dureri interne, și a căzut mort.—Ram. PALATUL JUSTIȚIEI Afacerea Orbescu. —Eri, tînărul Petrișor Orbascu s’a înfățișat înaintea tribunalului secția 2-a, care i a luat •— in camera de consiliu—un lung interogator, în vederea judecărei cererea făcută de d. Alexianu, ca să se institue d-lui Orbescu un consiliu judiciar. Au are stat la luarea interogatorului, pe lângă dnii Take Ionescu, C. Stoicescu și C. Nacu, avocații lui Petrișor, și d. prim procuror Schina ci și unii membri din consiliul de familie al viitorului incapabil, întrebările puse de tribunal, au purtat mai cu seamă asupra punctelor trecute în cererea d-lui Alexianu. Petrișor a răspuns că a plătit ipotecile d-lor Horezeanu, Bălănescu și d-nei Filiti, cu cari făcuse tranzacțiune, ca să scape odată de datorii și să rămînă liber. Dud. Borneanu a făcut tranzacția, tot ca să scape odată de beleaua procesului și ca să aibă siguranța, că din banii și polițele ce i-a dat lui Borneanu, în sumă de peste o jumătate de milion, salvează trei sute de mii. întrebat dacă d.Jeanșoglu a mijlocit tranzacția cu Borneanu și dacă i-a dat pentru aceasta ceva bani, d. Orbescu a răspuns că este o minciună sfruntată că ar fi dat vreun ban lui Ceaușoglu și nici nu este adevărat că acesta a mijlocit tranzacția. Totuși d Orbescu nu a vrut să numească psindevărații mijlocitori. La multe din întrebări, dînsul răspundea ca va vorbi cu ocazia dezbaterilor, sau că le rezervă apărătorilor d-sale, etc. In general răspunsurile au fost învăluite de multă confuziune și dovedeau preocuparea unei continue eschivări. După sfîrșirea interogatorului, tribunalul a fixat ziua de Luni 29 Octombrie, pentru judecarea acțiunei în fond ; termenul s’a dat în cunoștința părților. Dezbaterile promit a fi foarte interesante. Sechestrare de alegători.—Erî s'a judecat de către secția 2-a a Curței de casație cererea de strămutare la altă Curte cu jurați, a procesului intentat inspectorului comunal Ion Marinescu, a cuzat că cu ocazia alegerea colegiului al 3-lea de Cameră de li județul Olt, ar fi sechestrat pe alegători A pledat d. C. Cernescu din partea inspectorului Marinescu, arătînd neseriozitatea procesului, care nu este decit o înscenare, iar din partea alegătorilor a vorbit de Pascal Tonceacu. Curtea a respins cererea de strămutare. DIMINEAȚA Lucrările comisiunea parlamentaret - ZIUĂ A TREIA • Ședința de dimineață Cuvîntările alor 30. Matei, C. Alilimăneșteanu și Al Constantinescu ^ D. D. Matei, deputat țăran da la Bacăta, a arătat stanarea a țăranilor, citind citeva cazuri din Moldova D sa a arătat că diși contractele nu erau prea aspre, totuși țăranii duceau o viață rea din cauza amenzilor ce le aplicau proprietarii și arendașii pentru izbirea unui pom, pentru răsturnarea unui carete. Această situație nu mai e tolerabilă. D. Matei a declarat că d-sa ca țăran a venit la comisie să ceară a se aplica legile enumerate prin manifest. S’a mirat că s’au găsit liberali cari să facă obiecțiuni proectului de lege prezentat de guvern, care corespunde promisiunilor din manifest, în baza căruia toți au fost aleși în parlament. D. Matei a terminat spunînd că are credința că și ceilalți deputați țărani vor fi de părerea d-sale. Dacă nu se dau reformele, a mai adăugat d. Matei așa cum au fost propuse prin manifest, atunci preoții, învățătorii și primarii vor trebui să plece de la țară de teama țăranilor. Aceste cuvinte au produs o profundă impresie în auditor. Dl. Alimăneșteanu, deputat, a declarat că vorbește asupra părței tehnice a proectului, lăsind ca partea juridică sa fie discutată de jurisconsulții din comisiune. D-sa a declarat apoi că proprietatea o consideră ca pe o funcțiune socială, care îmbracă formele și caracterul ce nevoile societăților omenești le impun în anumite împrejurări. D-sa nu se sperie că maximul de rentă și minimul de salare o formă medievală, care se găsește în regulamentul organic și că ar fi o măsură preconizată de școalile socialiste. întrunit o măsură corespunde nevoilor de rezomat, îl e absolut indiferent dacă ea e veche sau nouă. Special în chestiunea agrară se găsesc dispozițiuni de un larg umanitarism, cari azi s’ar umni de către unii socialism, dar care au existat in lugile lui Moise, în reformele agrare ale romanilor, atenienilor și spartanilor, iar la noî pe vremea lui Mavrocordat, adică atunci cînd nu era vorba de teoriile lui Max, Eigols, Bbel, Bornstein, sau Kautsky. Partea grea în legislația noastră, constă în faptul că fiind dată marea diferență între țăranul incult, slăbit de boală și de mizerie și între proprietari și celelalte clase sociale, toate legile noastre nu se pot forma lapidar, principial, ci au un caracter tranzitoriu de îmbunătățiri și o formă de provizorat. Vorbind despre islazuri, d. Alimănișteanu a făcut o caldă susținere a spozițiilor din proectul dlui Brătianu. A recunoscut că islazurile din punctul de vedere al rentabilității, dau de patru ori mai puțin ca plantele furajere. Vitele hrănite la grajd sunt mai corpolente, dau lapte mai mult și produc bălegar ce poate fi utlizat la cîmp. Prin urmare sînt avantagii mai multe ca vitele să fie ținute la grajd, decit la islaz. Pe de altă parte vitele fiind libere, sa nasc conflicte între proprietarii lor și al terenurilor , nu se poține porni pe drumuri și nu se poate face o rotație a culturilor, pentru că un porumb lengă o miriște e prăpădii de vite. Deci islazul e condamnat din toate punctele de vedere. Cu toate acestea, dată fiind starea țăranului, islazurile trebuesc admise. Dar pentru că sunt condamnabile, trebuiesc admise cu anumite condițiuni. Ne putem, zicea d. Alimăneșteanu, ca pentru cele 3000 comune și cel mult 3000 cătune să afectăm suprafețele necesare pentru pășune, prin expropriere sar altfel și să le dăm pradă unei culturi neîndestulătoare. De aceea proectul creiază un mic islaz pentru trebuințele imediate spre a scăpa ca țăran de exploatare și samavolnicie, iar pe cel carea fi mai multe vite îi lâsăm, să se învoiască cu proprietarii, stabilind însă prețul de vită și întinderea minimă de islaz pentru fiecare vită-Legiuitorul, spre a avea islaz încestcs să’l obțină prin bună învoială cu proprietarul, să’i cumpere de la el apoi să’ arendez, sau forțînd pe proprietar și de a izlaz, prin diferențiare de funciare Legea face diferențiare de impozit funciar, între cel care exploatează singur moșia și cel care stă in străinătăți și în fine între cel care arendează moșia la oricine sau la obștiile țărănești. Alimănișteanu a găsit că proeotu prevede cele mai bune dispoziții, căci dacă un proprietar nu voește nici și vrnciS nici să arendeze, este puțin disperat că are să dea de bună voe terenul pentru islaz. După aceea, d. Rlimănișteanu a vorbit despre fixarea maximului de dijmî și minimului de salar. Acele limite sunt puncte de reper. După cum lungimile se măsoară ca o unitate, greutățile cu alta, tot așa trebue și o măsură pentru dijmă și salar. Aceste limite constitui în lega maximul de dijmă și minimii de salar. E drept că limitînd învoelili numai în bani, sau numai în dijmă din producte și deosebind în mod categorii prin lege sarcinile în muncă și transformîndu-le în contracte în bani, situația sătenilor s’a îmbunătățit enorm, ma ales dacă ținem seama și de măsurile ce se iau cu crearea islazurilor. Dar și aci, dacă ne oprim la considerațiunî după unii constituționale, după alții de altfel și înlăturăm maxima de dijmă și minima de salar, legea numa poate avea eficacitatea pe care o urmăresc cei cari cu inimă curată și cu cinste voesc îmbunătățirea stare sătenilor. Pentru că dacă un proprietar nu voește să dea nici în dijmă, nici în ban pămîntul lui și dacă nu se pune în legi nici o constringere și nici o servituti asupra pămîntului acelui proprietari, atunci țăranul, cu nevoile de care e copleșit, e transformat—dacă nu se puni un minim de salar — într’un adevărat rob, căci în afară de munca agricolă , țăranul romii, nu mai găsește alte resurse, ca în alte țări și va fi nevoit și își vîndă pe nimic munca lui la proprietar. 1 Recunosc, zicea mai departe d. Ani mănișteanu, că la aplicarea legei o și avem multe neajunsuri pînă să ajungam să fixăm pe localități maxima de rentă , minima de salar fiind mult mai ușor de fixat. S’ar putea încerca, avînd rezolvată chestia izlazurilor și minima d salar, fără maxima de dijmă. Dar a ■tunci legea e o jumătate de măsură % •arirUa înnimnofuri r»« XT A AiLIP.A fIVArA maximei de dijmă, ele nu vor însemna nimic, față de catastrofa cea mare din primăvara trecută și, față de dezrobirea ce se dă țăranului prin noua lege, D. Alimăneșteanu a arătat membrilor comisiei o bucată de pâine pe care a luat-o dela un țăran din jud. Ilfov. Acea piine e făcută din cel mai impur grill. 4 D. Al. Constantinescu, senator de Bacău, s’a arătat nemulțumit de dispozițiile legei dlui Brătianu cu privire la islazuri. D-sa dorește să se ia măsuri mai largi decit cele din proect, crezind că e mai bună soluția de a se expropria proprietarii pentru terenurile de islazuri, decît de a-i sili prin impozita să le dea. D. Constantinescu a declarat că atit principiul expropriere, cit și cel din proect, după d-sa nu sunt neconstituționale. Islazurile, după cum a spus d. Dissescu, după codul civil, constitue o servitute, iar în Constituție se prevede exproprierea pentru chestiuni de apărare națională. Și ce apărare națională poate fi mai de seamă decit aceea de a restabili ordinea între clasele sociale? Intrînd în amănunte, d. Constantinescu a arătat că legea d-lui Brătianu, așa cum e redactată se poate eluda ca desăvîrșire. Așa, se prevede că condițiunile ce se impun pentru învoelî, privesc numai pe țăranii cari iau pînă la 15 hectare în arendă. Se poate ca unul să ia mai multe de la proprietar și să le arendeze apoi la țărani, făcînd specula ce există și, azi. Apoi 4—5 țărani se pot asocia spre a constitui o obștie, care să nu ia de la proprietar mai mult de 16 hectare și totuși să beneficieze de avantagiile ce se acordă obștiilor. 1). Constantinescu a încheiat spunînd că sunt foarte multe dispozițiuni în legea d-lui Brătianu, cari trebuise modificate. Discursurile d-lor Alimăneșteanu și Al. Constantinescu, cu principii atît de înaintate, au făcut o deosebită impresie, mai ales pentru faptul că ambii sunt mari proprietari.* D. St. Drăghicescu, deputat țăran de la Vilcea, a vorbit în felul d-lui Matei și a adăugat că trebue să se reglementeze izlazurile și pentru moșiile moșnenilor, căci altfel, țăranii ce se vor învoi la proprietarii mari vor avea o situație mai bună decît cei cari se vor învoi la moșneni. O asemenea reglementare e necesară întrucit în județele din Oltenia numărul moșnenilor e foarte mare. . # 1 t . D. D. Sturdza s'a bucurat s voci autorizate s’au pronunțat pentru proect și a făcut un nou apel la membrii comisiunei, spre a vota propcieie menite să schimbe«tarea de azî a țărănime!. * In ședința de după amiază, d. G. Panu a luat cel dintîiu cuvintul. Ședința de după amează Discursurile d lor Zarea, Snacovîci, Panu și Djuvara. In ședința de după amiază au vorbit d-nn: C. larca (Buzau), Enacovicî (Botoșani), Gh. Panu și Al., Djuvara. D. C. larca a arătat că tot răul situațiunei actuale vine dela legea din 1864 care n’a fost complectă, care a fost făurită în mod pripit; pămînturile date au fost neîndestulătoare și s’au îmbucătățit apoi și prin moșteniri , populația s’a înmulțit. Susține că proectul prezentat acum trebue să umple lacunele lege din 1864 și să țină seamă de nevoile de azi. C larca răspunzînd obiecțiunilor ridicate împotriva proectului, inzistă cu deosebire asupra criticelor formulate de d. dr. Radovici, care s-a pronunțat contra stabilirea unui maximum de dijmă și a unui minimum de salar. C. larca nu numai că admite aceste dispozițiuni, dar crede că ar trebui să se fixeze prin lege și un minimum de hectare—anume cincisprezece—pe care proprietarii sau arendașii să fie obligațî a-l da țăranilor. D. Enacoviă a început prin a face protestări că e gata să facă cele mai mari jertfe pentru a se îmbunătăți soarta țăranului și crede că în aceasta este ecoul sentimentelor tuturor marilor proprietari cari recunosc că reforme se impun în favoarea sătenilor. Abordînd apoi discuția proectului, oratorul combate în mod energic atît principiile cit și detaliile literare prezentate; spune că vina relei stări de lucruri este numai însuși țăranul, care e leneș, incapabil de muncă, nu se ține de angajament, etc., etc. Toți membri! comisiunea au rămas uimiți de acest lmbaj și din diferite părți se aud voci strigînd: „soluția! soluția!"' D. Enacovicî (în uimirea generală) răspunde: statu-quo ! D. Dim. Sturdza, enervat, strigă d-lui Enacovicî: „Va să zică noi toți sîntem niște proști, proști, proști.... numai d-ta pricepi problema rurală cu soluția de statu-quo“. Voci: (către d. Enacovici), dar dacă vom avea la primăvară o nouă răscoală generală, cu statu-quo al d-tale ?! - - •! O voce: Trăiască artileria ! Discursul d-lui G. Panu D. G. Panu răspunde mai întâiu obiecțiunilor de inconstituționalitate,ce s’a adus proectului. Articolul privit ca inconstituțional este acel privitor la formarea imașurilor. Va zice acel articol ? Comunele vor cumpăra, prin buni învoială, dela proprietari, o întindere de pămînt destinat imașului. Adică, dacă proprietarul vrea, vinde, dacă nu, nu. Unde este aci ceva inconstituțional ? Nimic. Apoi, ce face comuna cînd proprietarul refuză să vindă porțiunea de teren cerută pentru imaș? In acest caz, spune proectul, proprietarul va fi îndemnat să destine el un număr de hectare pentru imaș, neputând lua alte prețuri pentru fiecare cap de vită decît după un tarif fixat. . Este liber proprietarul să primească această a două soluțiune, sau să Y Y r y