Dimineaţa, octombrie 1907 (Anul 4, nr. 1306-1336)

1907-10-27 / nr. 1332

Shabata 2? Octombrie 19Q7 AST­AZI: 26(8) Octombrie 1907 CăLEADAR ortodox: Sf. Dmitrie.—Catolic: tîotiifrxea i ______ Răsftritul soarelui 6.57 m.—Apașul soarelui 5.0 Î_p. ................... j­a­a Ț| Frigul s’a accentuat Și mai mult, cu de­osebire la munte și în 1 1 ÎM­­­ L­­ L Moldova unde înghețul a persistat zouă cu, și noaptea. Barometrul | _____­­ __foarte ridicat a c­rescut în u­lti­mele 24 d­e ora cu 7 la 8 mm. Taaffl||| Hnfjnntii • 08 va juca în matineu : 3’întîna Blamluziei“, poem-dramatic «Salt UI l­a^yiia! » în 3 acte de V. Alexandri.—Seara : „Sherlok Holmes“ comedie în 4 acte după­ C. Doyles de F. Bonn. ________________ 10HSCI!În Autorități.—Toate autoritățile sunt închise —Judiciare.— Instanțele ju­­ridic lUiSîU decătorești închise. ’J’eaS­rt,i de Varietăți Imperiul. — In toate serile reprezentațiune u Ba Hipfjülü pentru familii". Program mare și foarte variat. Debutul artiștilor pentru votul sunu­u prima oară București Intrarea liberă.—Circul Kidőli.— Reprezent­­ație a trupei de varietăți. Lupte atiatice de femei. — Teatrul Bulevard.—In toate serile reprezentațiuni ale cinematogr­ „Patrié Frères. •— CASINO DE PARIS.—Cinema­tograf Flammarion. Scene picante după 10 seara. TEATRUL LIEBLICH.—Se va repre­­­zenta „Divorțul“^’ dramă-comedie în 4 acte de M. Gistiet și Prien­zel. TEATRUL DA­CIA—Serbare școlară, la 2 d. a., dată de d. I. Montaureanu. Deputații româi din Parlamentul impar lîr. Ștefan Petrovici J­ . Ales în cercul Zorlențul mare (comit. Caraș-Sever­in). S'a născut la 3­0­­­­prilie 1859. Studiile secundare le a făcut la Lugoj, iar dreptul la Facultatea din Viena. A fost apărătorul intentat Replied. Distins publicist orator de frunte. I D. dr. Sterian a amintit asistenței că se împlinește un an de la înființarea „Uniunea“, făcînd o scurtă dare de seamă asupra activitatei din acest timp. S­a hotărît ca anul acesta să se ia un local special pentru ședințe, în care să se înființeze un ateneu­ liber, o bi­bliotecă și o revistă. Aceste deziderate se vor aduce la îndeplinire la timp­. D. Păun a fost proclamat președinte de onoare cu unanimitatea vocilor pre­zente. In ședința viitoare se va alege noul comitet și se vor vota statutele. Ședința s’a încheiat la orele 11 noaptea.—L. II. In chestia țărănească I — Propunerile unui fost învățător, se potrivesc în mare par­te cu reformele guvernului —­ ­ Un fost învățător din Gorj, d. Ion Haiducescu, acum pensionar, a publicat in luna 11 August o broșură intitulată „In chestia țărănească“. Prin acea broșură fostul învățător a făcut o serie de pro­­­­puneri pentru rezolvarea chestiei agra­­re, cari în mare parte se apropie de re­­­­formele propuse de guvern, î­­n ce privește intervenționismul din partea statului, broșura d-lui Haidu­­­­cescu, spune că dreptul tuturor pri­mează pe cel al individului și că societa­­t­­ea n’ar putea dăinui dacă statul n’ar interveni pentru restabilirea cumpenei între clase și chiar Între indivizi. Cînd­­ cu răscoalele, statul a intervenit în fa­voarea celor avuți și a pedepsit pe cei săraci și revoltați. P­ In ce privește invoelila agricole, d.­­ Haiducescu a făcut următoarele propu­neri : Munca agricolă să se facă în to­vărășie, la parte. Astfel munca ar fi li­beră, iar pămîntul fiind același pentru proprietar și muncitor, dijmuitul s’ar­­ fa­ce la timp și alte sarcini n’ar mai fi. Ca sistem de învoială să se stabi­lească : două părți pentru muncitor și r­ana pentru proprietar. Cel puțin să se­­ fixeze un maxim de dijmă. Să se des­­­­ființeze rușieturile. Dacă e nevoe să se dea pămînt cu chirie scîi arendă, atunci arenda să se­­ plătească în bani, fixîndu-se un preț­­­ maxim de arendă. Transporturile și alte­­ soiuri de munci să fie plătite în bani ! Islazul să aibă întinderea trebuin­cioasă pentru numărul de vite ce se în­­voesc. Să se plătească islazul la pogon­i nu ia cap de vită și să se fixeze acea plată prin lege. Prețul trebue socotit în bani sau în muncă.­­ Asupra Casei rurale, bătrînul dascăl gorjan spune că întemeerea acelei in­­stit­uțiuni nu va fi un pericol pentru proprietatea mare. Nu se poate admite că toți proprietarii au să-și vindă mo­șiile și deci proprietatea mare are să dispară. S’ar putea îngrădi prin lege ca mo­șiile de la un număr de hectare in jos, să nu se poată împărți ; iar in loturi să se vinda moșiile mai mari, cari trec peste puterea de activitate a unui om și nu se pot cultiva cu îngrijire. Loturile date, să nu sa poată împărți și nici vinde la cei cari au pămint. Lo­tul să se moștenească numai de un sin­gur copil, de cel mai mare sau de cel mai mic, care va trebui să răscumpere în baal partea celorlalți frați. Să se ia masuri ca nici proprietatea moștenească să nu se mărunțească prea mult. * Birurile sunt prea grele, spune d. Ilai Lucescu. Taxele de pruni și vii ar trebui ușurate, iar taxa­­ de moștenire pe minori e oneroasă. Pentru sănătatea populației rurale, pe lîngă alte măsuri, să se înființeze băile populare prevăzute de legea comunală. Să se dea o mai mare dezvoltare in­dustriei casnice, cum și culture f inului, cînepei și gîndacilor de mătase. Micile meserii să fie încurajate. Să se creeze gospodării model prin sate de către absolvenții școalelor de a­­gricultură. In administrație să s0 ia măsuri ca țara să aibă primari capabili și cinstiți. Legea electorală să fie modificată, lărgindu-se dreptul de vot direct la toți cari știu să cetească, astfel interesele personale s’ar perde față de cele gene­rale. Școalelor primare să li se dea o di­recție practică, să se dezvolte sentimen­tul național și al binelui obștesc. Preo­ții să exercite o influență moralizatoare asupra populației rurale, iar in armată să se facă educația soldaților. — It P. întrunirea funcționarilor comerciali din Galați GALAȚI, 24 Octombrie.—In vederea apropiatului congres din Focșani, s’a ți­nut în noul local al soc. funcționarilor com­erciali, de aci, o adunare generală, la care au luat parte poste 60 de mem­brii. D. președinte Șirmabuie iini’o fru­moasă și călduroasă cuvintare a arătat membrilor, activitatea de până acum a societăței, inovațiunile ce s'au adus prin crearea clubului de lectură și distrac­ția­, înființarea biblioteca­ și înzestra­rea localului cu tot ce e necesar ca să corespundă tuturor cerințelor. A trecut apoi asupra punctelor ce se vor desbate în congres, insistînd asu­pra fiecăruia în parte. D. Z­weintraub a ridicat un incident în chestia memo­riului pe care sindicatul func. com­. din București, il va înainta congre­ului, dind cetire unei moțiuni de aderare complectă la toate punctele din acel me­moriu. Urmează o mică discuție între d. președinte și d. Weintraub în privința tendinței generale și a revendicărilor momentane­ exprimate prin acel memo­rii­. Un incident a mai fost rădicat in chestia înființărei unei comisiuni bud­getare, care insă a fost respins. In urma propunerei d-lui președinte, a fost a­­les în unanimitate, d. Z. Weintraub ca bibliotecar. Au mai vorbit d-ni: Pan­­caldi, Evangheliile etc. La slușit d. președinte a făcut un călduros apel către membri ca să-și dea tot interesul pentru societate și să fre­­gventeze cu­ mai des biblioteca și clu­bul, cari sunt in fiecare zi la dispoziția membrilor. S'au lansat și liste de sub­scripții din care să se formeze un fond pentru bibliotecă. Din Galați vor pleca vre-o 140 de congresiști. Joi seara se va ține o ședință, după care congresiștii se vor duce la orele 10 jum, in corpore la gară spre a lua tre­nul de 11,35 care îl va aduce in Foc­șani.— Mamira. Rum soMilies­torti»« statei M Lassar Catarg­­i Solemnitatea desvăluire­ se va săvîrși Duminică 28 Octombrie 1907, in fața statuei pe piața dintre încrucișarea Bulevardului Goițea și calea Romană, și va începe la orele 10 dimineața cu sfințirea apei. După căderea vălului, președintele co­mitetului, d. G. Gr. Cantacuzino, va rosti cuvîntul cu care va preda primaru­lui Capitalei monumentul, ca proprietate a comunei, la care va răspunde domnul primar sau delegatul d-sale din consiliul comunal. Apoi, va urma discursul d lui Take Ionescu, al d-lui N. Gr. Filipescu, ■ iar cea din urmă cuvintare va fi rostită de d. P. P. Carp, șeful partidului con­servator. După terminarea cuvîntărilor, asis­tența va fi admisă a defila dinaintea statuei. Sînt rugați toți invitații și admi­ratorii ilustrului sărbătorit, cum și pu­blicul doritor de a lua parte la solemni­tate, să se afle mai înainte de orele 10 dimineața pe locul serbărei. V Ordinea, cu­ privește solemnitatea, va fi menținută de comitet, împreună cu secretarul său însărcinat cu privigherea generală a desfășurarea serbărei. * Comitetul pentru ridicarea statuei lui Lascar Catargiu, spre înlăturarea ori­cărei nedumeriri,­­aduce la cunoștință că pentru solemnitatea desvăluirea sta­tuei a fixat ținuta de zi (redingota). De asemenea, depunerea pe soclul statuei a coroanelor de flori artificiale este cu totul exclusă nefiind potrivită momen­tului, preferindu­se florile naturale. Pe piața monumentului lui Lascar Catargic, S’au ridicat trei tribune adhoc : I. Tribuna comitetului, rezervată : Prea Sfințiților Ierar­hi, membrii ai Stiutului Sinod al Romîniei ; D-luî președinte al consiliului și d-lor miniștrii; .J§g$ f- * 'fp5 D-luî primar ai Capitalei și consiliu­lui comunal; D-lor magistrați ai înaltei Curți de cassație, ai tribunalului Ilfov ; D-luî rector al Universitățeî și pro­fesori universitari, cum și altor actuali și foști dignitari al înaltelor corpuri ale Statului. Cu onorurile acestei tribune, a bine­voit a se însărcina d. C. Olănescu, mem­bru al comitetului. II. Tribuna delegaților, rezervată; Delegaților comitetelor și cluburilor partidului conservator; Camerei de comerț din Capitală ; și reprezentanților diferitelor corporațiuni. Cu onorurile acestei tribune a bine­voit a se însărcina de Mihail Deșli și membru al comitetului. III. Tribuna doamnelor și loja fami­liei Catargiu, rezervată­­ Doamnelor cari ar dori să ia parte la serbare , cum și membrilor familiei ilustrului sărbătorit. Cu onorurile acestei tribune, a bine­voit a se însărcina de Ioan Grădișteanu, membru al comitetului. " II III IV Palatul justiției Afacerea așezămîntului Nif­on Mitropo­litul.—Am publicat la vreme că In urma acțiunii intentată de d-nii Emil Lăză­­rescu, Amedeo Lăzărescu, frații Iancu­­lescu și alte rude ale defunctului mitro­polit, la care acțiune s’a raliat și minis­terul cultelor. Curtea de apel secția I-a, a anulat alegerea d-lui Ionel I. Rozescu ca epitrop al acestui important așeză­­m­înt, ca fiind făcută—această alegere— cu călcarea dispozițiunilor din testa­mentul fondatorului. I­. Ionel Rozescu a făcut recurs în ca­sație. Insă cum­ decizia Curții este exe­cutorie, recurentul a cerut Curții de fond să fixeze depunerea unei cauțiuni, pen­tru ca efectul deciziunii să fie suspendat pînă la tranșarea recursului. Curtea a fixat suma de 20.000 lei, pe care d. Bo­zescu i-a depus la casa de depuneri, nu în­să din­ banii d-sale personal, ci din acel al epitropiei. La aceasta s-a opus d. Emil Lăzărescu, care a arătat Curții ineficacitatea depo­zitului așa cum a fost făcut, de­oare­ce, în cazul cînd viitoarea epitropie ar face răspunzătoare pe d. Bozescu de faptele d-sale, garantate prin acei 20.000 lei de­puși, ea ar urma să se îndestuleze din acești bani, cari însă sînt tot al Epitro­­piei. î Curtea găsin întemeiat incidentul, l’a admis, a anulat depozitul făcut și a decis ca d. Bozescu să depună în numele d-sale personal aceiași sumă, pînă la 30 Octombrie cel mult, dacă vrea ca exe­cutarea deciziei să fie suspendată. Diurne.—Curtea de casație secția 2-a, a respins era recursul făcut de negusto­rul dela Iași, arestat, anume Herșcu Lu­­­­pu, contra deciziei Camerii de acuzare,­­ care i-a respins cererea de liberare ,pe­­ cauțiune.­­ Se știe că Herșcu Lupu a fost arestat , pentru faptul că ar fi ajutat pe conduc­torul poștal Costăchescu, de la Iași, să fure 30.000 lei și să fugă la America.­­ Procesul intentat comitetului asoci­­­­atiunel de băuturi spirtoase, pentru că­­ ar fi sustras fabuloasa sumă de două milioane, banii asociaților, a fost amî­­­­nat de tribunalul secția I-a, pentru ziua de 5 Martie. Persoanele implicate sînt: Ghiță și Radu Constantinescu, C. Călinescu, T. Al. Chirițescu, I. Dumitrescu, G. Rădoi, Nic. Dumitrescu și Tak­e Dorojan. 1 . Tribunalul secția I-a a amînat din nou­ procesul locot. Virgil Petrescu, care ar fi sedus pe fata Maioara Muscalu, cu­­ ajutorul intermediarei Gh­izela Ionescu dată și ea în judecată ca complice. Termen de judecată s-a fixat la 8 Ia­­­nuarie­ I Din județ.— Parchetul de Ilfov a fost­­ înștiințat că în noaptea de Mercur­ spre Joi, o ceată de bandiți în număr de zece­­ au­ atacat pe grădinarii bulgari din a­propiere de comuna Ulmenî. S’a dat o luptă disperată, trăgîndu-și­­ focuri de armă din ambele părți. Doi­­ bulgari au căzut grav răniți. Bandiți­i au reușit să fugă. S’au luat măsuri pen­tru prinderea lor. — Fata Maria Ion Gheorghe, din co­­­muna Corbeanca, fiind la cîmp și fă­cînd foc, ca să se încălzească, haitieii i-au luat foc, arzîndu-I trupul în moc îngrozitor. Intr’o atare disperată a fost transpor­­­tată la spital. 11 — In gara Mogoșoaia, niște hoți au f­ furat două lăzi cu licheururi și alti I­ mărfuri. Se fac cercetări pentru desco «­npricon imb­rî Tfir De la „Uniunea intelectualilor“ .­ „Uniunea intelectualilor din Capi­tală“ a ținut Mercurî seara ședință în casele d-lui dr. Em­elie Sterian din str. Bibescu-Vodă No. 22. Au luat parte la ședință d-an­ Păun, Taka Policriit, Hr. Teodorescu, Du­­m­itriu, Dancovici, Al. Macedonsky, Mircea Dem­etriad, Miketa Mace­donsky, Donar Munteanu, Ghimpoiu, Popescu, D. Ionescu, V. Jorăscu, Jurist etc, etc. De pe domeniile coroanei la zilele de 10—18 curent d. Ion Kalinderu aflîndu-se la Gherghița a vi­zitat bisericile, școalele și primăriile de pe acest domeniu al Coroanei. La unele școala a asistat 1# cursuri și a împărțit diferite cărticele elevilor, iar la celelalte instituțiuni s’a interesat de mersul lor, luând măsuri să li se facă mai multe îmbunătățiri pe cheltuiala ad­ministrația­ domeniului Coroanei. Primit cu căldură de preoți, învăță­tori, autorități comunale și locuitori, d-s- a adresat tuturora povețe în inte­resul binelui obștesc. In apecial pe săteni i-a sfătuit să fie muncitori și economi. Asemenea să caute a se lumina prin citit și imitarea lucră­rilor ce ne fac pe domeniu, a 1 căror scop e să­­ învețe a-și cultiva mai bine pă­mîntul, a-și îngriji de vite și a se ocupa în timpul abe? cu micile industrii, așa­­ cum fac țăranii din alta părți. E­C­O­U­­R­I — Aflăm cu plăcere că croitoria M.­­Segall, din strada Smirdan No. 4, a fost admisă ca furnizoare a C. F. R. R o achizițiune excelentă pentru func­ționarii de la această vastă admin­stra­­ție, deoarece pe lângă înlesnirea de plată, vor fi bine serviți cu o croială apreciată de toată lumea elegantă și cu stofe din cele mai bune, aduse direct de croitoria M. Segall de la cele mai mari și mai reputate fabrici din Anglia. E și o distincțiune și dovadă de încre­dere bine meritată acordată acestei croi­torii, care își are stabilită reputațiunea de corectitudine în afaceri. Testamentul răposatului Luigi Gazzavillan — D­ajil P. Macri CARE ȘTIE MULTE intervine in discuție — Citim in „Adevărul“ ; D. Panait Macri, fost redactor al „Universului“ și unul dintre vis­tim­ii răposatului Cazzavillan, ne tri­mite următord articol spre publi­care : Nu e­zi să nu primesc scrisori și să nu fiu întrebat dacă știu ceva despre testamentul mult regretatului moft fost ,patron Luigi Cazzavillan. Ca să pun, odată capăt, acestor numeroase și nesfirșite întrebări, mă hotărăsc să spun tot ce știu.­­ Nu vom­ vorbi aci despre actualul testament. Despre acesta n’am nici o cunoștință și tocmai tîrziu­ de tot am auzit că a fost­ scris cu­ mașina Yost. De un singur lucru eram însă sigurt: că de Luigi Cazzavillan nu putea nici­odată să fie scris­ să nu se creadă că am intențiunea să acuz pe cineva, nu. In lunga mea carieră de ziarist, n’am­ acuzat nici­o­­dată. N’am făcut, de­cît sa descriu fap­tele așa cum s’au petrecut, publicul a tras, concluziuni și acuzarea sau pe­­deapsa au venit de la sine. Și dacă am avut succese în viața mea de ziarist, asta se datorește fap­tului că am considerat totdeauna ga­zetăria ca un apostolat, iar pe adevă­ratul gazetar nu l’am înțeles de cit ca pe un propovăduitor al binelui, al drep­tății și adevărului. In cazul de față îmi vom­ face de a­­semenea datoria pe deplin. E­l nu zic că atunci cînd i s’a citit mult regretatului Luigi Cazzavillan ac­tualul testament, că el no fi dat din cap, sau n’o fi zis chiar de mai multe ori „da“. Cu trei zile înainte de a muri dăduse ordin să nu mai apară Universul, să se distrugă, să dispară tot ce avea, pen­tru ca nimic să nu mai rămîie în urma lui. De ce ? Să răspundă acel care­e­ înconjurați! * Nimeni absolut nu cred să fi cunos­cut ca mine pe Luigi Cazzavillan și asta pot s’o dovedesc ori­cînd. Cazzavillan era o inimă mare și un suflet generos. El mal era apoi omul- extraordinar de muncitor. Cazzavillan, pentru dînsul personal, nu făcea cheltuelî mari, trăia chiar res­­trîns relativ cu averea ce poseda. Se mulțumea cu puțin. De ce­ aduna atunci avere peste avere și de ce muncea cite 16 ore pe zi? Luigi Cazzavillan avea un ideal mare, frumos pe care mi l-a descris în mai multe rîndurî și despre care ade­sea ori a vorbit și foștilor mei colegi de la Universul. Cazzavillan voia să treacă la nemu­rit prin opere de binefacere, opere cari să vorbească despre el pînă în veacul veacurilor. Trei lucruri avea în vedere: Să lase o mare parte din avere și din venit pentru opere de binefacere; să asigure soarta redactorilor săi; «să ia măsuri ca ziarul Universul să nu-și schimbe niciodată linia de conduită-Sărmanul Cazzavillan! s’ar fi gîndit el, sau și-ar fi putut măcar închipui că o să fie, în urm­a lui, ceea ce este azi ? ' Nu, și acest nu cred că’l va spune ori­cine, chiar și moștenitorii. Să vin acum la o parte din fapte. Cînd a mwit George Pallade, Cazza­villan m’a rugat să ne plimbăm puțin împreună. Am făcut de mai multe ori ocolul de la Universul pînă la palat.In intervalul acesta el m’a spus următoarele: „Vezi,­dragă Macri, de boala de care a murit Pallade, am să­ mor și eu pe neașteptate. De aceea m’am gîndit să îmi fac testamentul. N’am o avere co­losală, dar am destul ca să pot lăsa ceva după mine. „Redactorilor mei de la Universul le vom­ asigura soarta pentru totdeauna; soției mele, care a muncit alături de mine, am să-l­ dau, cu­ sunt în viață, să aibă din belșug cu ce trăi, după moartea mea; ziarul Universul am să’l las, cu anumite obligațiuni, nepotului meu Luigi și voiu lua așa măsuri în­cît să meargă prosperînd, și după moartea mea. „Averea în numerar ce se va găsi la moartea mea, voiü împărți-o la di­ferite instituțiuni de binefacere și de cultură. Tot unor asemenea institu­­țiuni voiu d­estina și jumătate din ve­nitul anual al Universului­­„Pentru ziariștii din București, voiui lăsa un fond la Sindicatul Ziariștilor“. In felul acesta mi-a vorbit atunci mult regretatul Cazzavillan. Mai tirziu mi-a făcut aceleași decla­­rațiunî și cu un an înainte de a muri cînd s’a dus în străinătate, a spus ce­lorlalțî­­ colegi ai mei să îngrijească bine de gazetă, căci în testamentul său e asigurată soarta redactorilor săi In aceeași seară, în curtea Universu­lui, mi-a mai spus că va lăsa un fond destul de mare pentru palatul invalizi­lor și un fond pentru școala italiano­­romînă, aceste două opere ale sale. Acum, o fi făcut Cazzavillan testa­mentul, ori nu­ l’o fi făcut, asta nu știu. El spunea însă în­totdeauna că are un testament. Un lucru e cert: Din ceea ce-mi spu­sese, adusese o parte la îndeplinire. In afară de numeroase și scumpe bijuterii, pe cari le considera drept monedă, de­oarece nu-și pierdeau valoarea, el a trecut pe numele soției sale mai multe sume de bani. Astfel, între altele, cu ocazia inaugurării școalei italiane,­­ s’a dus la Casa de depuneri și a trecut pe numele soției­ sale suma de una sută mii lei (100.000). Dacă avea de Bind să facă un testa­ment ca cel de azi, pentru ce mai tre­cea pe numele soției sale aceste sume, de cari nu se putea atinge dînsa decit după moartea lui? Un lucru pot să mai afirm: In ulti­mele sale zile, Luigi Cazzavillan nu mai era­ in deplinătatea facultăților sale mintale. El dăduse ordin să­ nu mai apară Universul, să dispară cu to­tul. Cei din casă îi asigurase că Uni­versul nu mai apare și ca să nu ob­serve că se expediază gazetele la poștă și că vin tipografii la lucru, s’au pus niște perdele groase la ferestrele din față, astfel că nu se mai zărea nimic din ce se petrecea în curte. Dar, să admitem că T­uigi Cazzavillan era în deplinătatea facultăților sale mintale cînd dădea asemenea ordine și-și făcea testamentul. In cazul acesta cum putea să lase prin testament un lucru ce știa că­ nu există? Ca concluzie, adevărul este că testa­mentul de azi are pecetea legilor noa­stre civile, dar nu cuprinde absolut d­e loc voința mult regretatului Cazza­villan-Testamentul de azi nu se potrivește de loc nici cu declarațiile făcute de Cazzavillan, nici cu faptele lui și nici nu se găsește posibilitatea ca el, Luigi Cazzavillan, sa fi aprobat un asemenea testament și să fie în deplinătatea fa­cultăților sale mintale. Nu cred să fie nimeni, dar absolut nimeni, care să nu recunoască acest adevăr. După urma lui Cazzavillan «’a păsit un singur testament, scris de mina lui, dar acel testament, e fără valoare, își are cîntecul lui, e făcut la începutul carierei sale și pentru un anume caz. Intru­citm privește testamentul de azi, el poate fi legal, moștenitorii și-ar fi dat consimțimintul în scris că se mulțu­mesc pe ce li s’a oferit—d­ar, în fața lui D-zeu și a oamenilor, în­ fața con­științei chiar a persoanei care posedă testamentul, el nu exprimă voința lui Cazzavillan. Intru­cît mă privește pe mine, nu mi-am­ făcut decit datoria spunînd cu­ratul adevăr și cine știe, poate ca a­­ceste rirtdurî vor avea înrîuriirea ca cel puțin acum, deși, cam,­tîrziu­, să se în­deplinească voința regretatului Cazza­villan de către cine e posibil să o facă. r. Maorx DUMINECA 4 NOEMBRIE apare in editură ziarului „Adevĕrul“ ^ „ILUSTRAȚIA“ * Noua re­vi*­tai va apare in 16 pa­gini ilustrate d­­e copertă, și va conține actualitățile săptămănii din țară și străinătate. „Ilustrația" l>ani exemplarul. Noua revistă atât prin estenitatea ei, cât și prin conținut va fi un e­­venim­ent. Ea se adresează un pri­mar rând familiilor cari vor avea in această revistă o lectură din cele mai plăcute și ilustrații de actualitate și artistic executate. convocat pentru azi la orele 4 p. m­. pe funcționarii comerciali din Capitală la o întrunire de protestare contra or­ganizatorilor congresului ce se ține azi la Focșani pe motivul că delegaților acestui congres li s’a refuzat partici­parea.­­ La ziua de 28 c, se va face inaugu­rarea magazinului de consum „Neajlo­vul“ din comuna Vinătorii Mari din j­ud. Vlașca. Magazinul acesta a luat ființă prin stăruințele depuse de către învățătorii I. M. Popescu și Neacșu Drăgan, precum și a d-lui P. Zamfi­­rescu secretar comunal.­­Peste cîteva zile se va ține la pri­mărie licitație pentru m­așinele ce se vor instala în casele anume construite la Ulmi. Aceste mașini vor lucra la pomparea apei in apeductul destinat a deservi marele rezervoriu de la Cotroceni. In modul acesta lipsa de apă ce se simte din cînd în cînd în Capitală va fi cu totul înlăturată. O D-ra Lelia Pavlovici și-a trecut pu un deosebit succes, in sesiunea carență ultimul examen de licență în litere și filozofie, specialitatea filologiei moderne. © Cunoscutul luptător, Mitică Dona, va scoate la 1 Noembrie, o revistă spor­tivă, cu titlul: „Din lumea sporturilor“. «Eri, societatea »Providența“ a împăr­țit pensiuni la mai multe văduve și or­fani, în localul Camerei de comerț din Capitală. • Camera de meserii s’a întrunit aseară în localul Camerei de comerț din Ca­pitală. S’a discutat și s’a rezolvat chestiu­nile la ordinea zilei. • Aseară s’a întrunit od­ată cu conducerea construcția palatului morț din Capitală.­­Duminică 28 Octombrie se va inau­­gura la T.­Măgurele, monumentul in­dependenței ce a fost ridicat în amin­tirea trecerei Dunărei de către armata romînă la 77. La serbarea aceasta, va lua parte și d. general Averescu, care va fi însoțit de d-ni.­locot.-col. Văitoianu, directo­rul gom­clnî din ministerul de războiu și locot. Mafia, aghiotantul ministerului de războiu.j comisiunea însăr­­lucrărilor pentru Camerei de co­ Ultime inforatațitmi • In viitorul budget al direcției C. I. Ii se va prevede un mic spor la lofurile mi­cilor funcționari din acea direcție. Deasemenea se va prevede și indemni­zații de chirie pentru copiștii acestor di­recții Azi încep alegerile pentru consi­liile generale de Ilfov I și Tacuci. Ele vor urma Duminică și Marți. la colegiul I de Ilfov se susțin candidaturile d-lor Em. Crețulescu, C. I. Băicoianu, Grigore Duca, D. Marinescu-Bragadiru fiul, Tom­a Do­­brescu și Andrei Popovici, liberali. Duminecă are loc la Turnu-Măgura la inaugurarea monumentului independen­ței. Va asista și d. general Averescu mi­nistru de războiu. Conferința anunțată de d. maior ve­terinar Stavrescu, pentru ziua­ de 26 Oct. in sala Ateneului, s’a aminat pentru ziua de Joi 1 Noembrie, orele 9 seara. Aseară s’au făcut încercări de proec­­țiuni la Ateneu. încercările au reușit de minune.­­Consiliul de miniștri a aprobat exe­cutarea, în regie, a lucrărilor pentru apărarea malului rîului Siret, în drep­tul deviațiunei lui. Valoarea lucrărilor este de 23 000 lei.­­Consiliul miniștrilor a autorizat exe­cutarea lucrărilor de pază și balastare a liniei In construcție Ploești-Slobozia, în valoare de 108.489 lei. • Pe linia Cernavoda-Constanța, intre stațiunile Dorobanțul și Saligny, se vor face mai multe clădiri, in valoare de 222.113 lei 42. • Ministerul lucrărilor publice a admis furnitura de 50.000 m. e. piatră spartă de Dobrogea, necesară balastărea liniei de cale ferată în construcție Ploești- Slobozia. Valoarea furniturui este de 427.500 lei in total. © D-ra Ecaterina Popovici, maestră, de lucru din R.­Sărat a fost transferată ca maestră la școala profesională din Bîrlad.­­ „Reevista judic­iară“, săptămânală, în No. 7, anul IV, din 24 Octombrie, are următorul conținut: Text : Statistica penală în Romînia, de Stelian Popescu.—Incompetința, de Anastase A. Davis.—Jurisprudents ro­mina 1907—1908. Jurisprudența străi­nă.—Din lumea juridică : Legitimarea copiilor adulteri în Franța, de A. S. G.—Despre proectul de lege asupra reformei judiciare în Germania, de Cro­nicar.­—Cărți și reviste.— Uustrațieni : d-nii Anastasie Kivu, consilier la Curtea de casație ; Vasile Toncescu, avocat.— In supliment. Cronica judiciară, infor­­mațiuni comerciale­ juridice. • Primăria Capitalei a aprobat ca la­­boratorul pentru controlul laptelui din str. Negru Vodă 8 (fostă cazarma guarzilor comunali) să se facă pentru public in mod gratuit analiza de lapte, apte bătut, iaurt, smîntînă, brînză, unt, etc. Publicul este avertizat ca pentru ast­fel de analize să se trimită cantitatea următoare : 250 grame lapte dulce, lapte bătut, iar pentru celelalte produse clte 150 grame. Odată cu trimiterea probei să se menționeze numele persoanei ce a trimis, adresa exactă cum și o marca de 10 bani pentru a se răspunde prin poștă rezultatul analizei. © Z­. L. Voinea, licențiat în drept, direc­torul bi­roului de informațiuni adminis­trative al ziarului „Adevărul“ se pune la dispozițiunea publicului din întreaga țară, pentru a procura prin biroul ce conduce informațiuni de orice natură. Lămurit, în orice chestiune militară și de recrutare cu privire la dreptul ce fie­care ar avea la serviciul cu termen re­dus, la serviciul cu schimbul, la scutire de armată, chestiuni de supușenie străină etc. Se arată actele rigide ce fiecare trebue să producă pentru a-și dovedi drepturile. Se rezolvă numai pe cale legală orice a­­facere militară și se îndeplinește de bi­rou pe lângă autoritățile respective toate formalitățile necesare în acest scop. "A se feri pe "adresa : L. Voinea, licen­țiat în drept, directorul biroului de infor­­mațiuni al ziarului „Adevărul“, București 11, str. Sărindar, 11. De vorbit personal la orele 8—11 dim. și 5—7 p. m. la birou.­­ Ministerul de räzboiu a dat ordin corpurilor de trupă ca toți sub­ofițerii plutonieri în baza abrogatei legi din 1893 precum și în baza legei din 1906 și cari sunt întrebuințați în serviciul cancelariilor să fie dați de îndată în serviciul frontului după cum de altfel prevede legea din 1906 , iar de execu­tare sa se raporteze. • Sindicatul funcționarilor comerciali a Congresul funcționarilor comerciali Astăzi încep la Focșani desbaterile celui de al Il-lea congres al funcționa­rilor comerciali din țară. Președinția congresului i’a încredin­țat id-lul Nicu N. Săveanu, prefectul jud. Putna. Au sosit aproape 1000 congresiști din toate orașele. Chestiunile aduse în desbatere sunt: Repausul duminical ziua întreagă asu­pra căruia s’a prez­ntat două rapoarte: ocoalele de adulți și secțiunile econo­mice. Alegerile comunale la Calafat Calafat, 25 Octombrie.­­ Azi a avut loc alegerea membrilor consiliului co­m­unal. S’a votat în două secțiuni : lo­calal primăriei și școala No. 2 de băeți. Alegători înscriși au fost 820, voturi anulate nici unul. A reușit lista guver­namentală in frunte cu d. I. L. Ciupag, fostul președinte al comisiei interimare, care a întrunit 543 voturi. Lista conservatoare in frunte cu d. Șt. Marinați a obținut 277 voturi. Alegerile s’au făcut în cea mai mare liniște. După terminare s’a organizat mani­festații pe strade pentru cei reușiți. Seara are loc un banchet la clubul liberal­—Goresp. DIMINEAȚA Noul abonament cu premii al ziarului DIMINEAȚA Două corpuri de case la str. Teilor 208,­­pass camerile csm­­pleef mobilate și moniste as Marsié Bazar cu Mile „Sß UIT Str. Carol, no. 62 Două poliți de asigurări pe viață (zestre) în valoare de 4000 lei . Sec. de asi­­gurare „Agricola“. Două trusouri, în valoare de 1108 Ioi lucrate în plenerele speciale ale Casei: KorausSS scaciu „U APHRODITE Calea Victoriei, 34 O mașina de scris „STOEWER“ cu scrisul vizibil, ultima perfecțiune, premiate la concursurile din Berlin, Aachen, etc., în valoare de lei 700 de la magazinul „KOSMOS“, casă specială pentru Mașini de scris, Furnituri pen­tru toate sistemele de Mașini de scris, Multiplicat, etc. Biurou de copiat Acte. BucurestT, Strada Smirdan, 40. Două cea­­sornice de aur, de la marele magazii de bijuterie LECH NEISBLOTH. Galea Victoriei 34 (vis-a-vis de hotel Bulevard) o mașină de cusut, o bici­cletă, 100 abonamente la ziarul „Adevărul“. Valoarea totală a premiilor peste bel 25.008 Dispariția unui perceptor din Focșani — 70.000 lei delapidați — Focșani, 25 Octc.­Perceptorul circ. Mărășești, Ion Budai, a dispărut de două zile, delapidînd mari sume de bani din casa statului. Se crede că suma delapidată este de 70 mii lei. In ajunul dispariției el a escrocat pe doi comercianți din localitate cu 1400 și 6000 lei. Se crede că totalul sumelor de­­fraudate ar fi de 70.000 lei.—­Cav, | Universitare Concursul pentru bursele vacante la facultatea de știin­țe, va începe după ce consiliul va forma comisiunile examina­toare și cari vor întocmi și programa de zilele și orele pentru fie­ce secțiune, afișindu-se la timp. — D-nii studenți lipsiți de mijloace, constatînd, aceasta prin acte, și cari doresc a lua masa gratuit la cantina u­­niversitară vor înainta secretariatului cererile pina la 1 Noembrie. știrii școlare Următorii studenți in urma trecerei doctoratului al ll-lea in sesiunea din Octombrie au fost promovați în anul al IV-lea de medicină: D. Ananescu D., Anghelescu Th., An­­dreescu N.I d-ra Andreescu Elvira, Banting Avram, Cu­­tea Vasile, Elian Sever., Einschlag Natan, Faur C-tin, Fiorii Teodor, Goldenberg Moritz, Hri­­dtos Heurich, d-ra Ionescu Virginia, d-ra Iliescu Agripina, Iliescu Mihai, Marinescu Dumitru, Marian Ioan, d-na Orescu Elena, Libberst­in Max, d-ra Theodorescu Sylvia, Ulieru C., Ursa Vasile, Vasiliu Titus, Chivu Petre. Lucrările comisiunei parlamentare — ZIUA A PATRA — . Ședința de dimineață Răspunsul d-lui Ionel Brătianu In ședința de ori dimineață a vor­bit d. Poen­aru-Bordea și apoi d. I. Brătianu, ministru de interne, răs­­punzînd la obiecțiunile ce s’au a­­dus proectului sau și în special la discursul d-lui C. Dissescu. D. I. Poenaru-Bordea, mare pro­prietar din Ialomița, a justificat principiile din proectul de lege pe cari le admite. D-sa a arătat apoi că trebue să se facă o discuție a­­mănunțită la capitole și articole, pentru că multe dispozițiuni nu sunt bine fixate și din această cauză se pot da foc la multe încurcături la aplicarea legei. D. Poenaru și-a rezervat dreptul să revină în discuția pe articole și să propună o serie de îndreptări. * D. Ionel Brătianu relevînd afir­­mațiunea d-lui Dissescu că proectul are un caracter socialist, a răspuns că nu-i de loc socialist, dar că li­beralii sunt pentru intervențiunea statului. Fixarea maximului și minimului o cerem și o justificăm pe ideea de a se putea înlătura camăta. Asupra constituționalităței proec­­tului d. I. Brătianu spune că însuși d. Dissescu a recunoscut constituțio­nalitatea. D. Dissescu: Sînteți în confuziu­­ne. Proectul d­v. are vreo șase sau șapte puncte fundamentale. Eu am examinat pe fiecare din punctul de vedere constituțional și am spus care este juridicește constituțional și care nu. Dela constituționalita­tea unora, d­v. nu­­ trebue să con­­chideți la constituționalitatea tutu­ror, precum nu trebue să conchideți de la inconstituționalitatea altor puncte la o inconstituționalitate a întregei legi. Neapărat că toate acestea sunt chestiuni delicate, subțiri cum zi­ceți dv., dar aceasta nu trebue să dea loc la confuziuni pe cari le văd prin presă pentru toate discursu­rile ținuta act. D. Z. Brătianu luînd act de de­clarația d-lui Dissescu, continuă. D-sa răspunde la obiecțiunea cea mai puternică că fixarea maximului și minimului va aduce o descreștere a valoarei pămîntului. Ministrul de interne declară că aceasta se va putea întîmpla dacă nu se vor lua și alte măsuri. Crede ,că în tot cazul proprieta­rii nu-și vor abandona pămînturile din cauza posibilitatea scăderei și la urma urmelor, zice d. Brătianu, prefer scăderea rentei pămîntului decit mizeria țăranului exploatat prin camătă. Continuînd face expunerea asu­­pre consiliului superior și a comisiu­­nilor regionale. Revenind la chestia constituțio­­nalităței d. Brătianu reamintește cu­vintele d-lui P. P. Garp rostite la 1895 că proprietatea nu este de drept divin, că ea trebue să se a­­comodeze cu exigențele interesului general. (Se referă la răspunsul d-lui Carp atacat la 1895 că calcă Con­stituția cu proectul minelor. Nota Red. Ad.). D. Brătianu examinează apoi chestia obligativităței arendărea mo­șiilor la țărani căutînd să dove­dească că nu se violează principiile egalității de drept cum a susținut d. Dissescu. In ce privește aplicarea acestei legi a proprietăței moșnenești se va­­face dispozițiuni de amănunt pentru ca micile proprietăți moșnene să nu fie atinse. Examinînd atitudinea politică a conservatorilor, d. Brătianu se o­­cupă de legea din 1864 și declară că imperfecțiunea acelei legi se da­torește intransigența conservatorilor de atunci reprezentați prin Barbu Catargi. Face un apel călduros la parti­dul conservator de a nu compro­­mite interesele proprietarilor atră­­gîndu-le atenția că atunci cînd cla­sele conducătoare nu-și înțeleg da­toria își pierd dreptul de a fi clase conducătoare. Sfîrșește declarînd că e fericit a vedea că opinia generală nu par­tidul liberal e la înălțimea misiune­ și că speră că partidul conservator va veni la alte vederi. * Se închide apoi discuția generală și se decide ca după amiază să în­ceapă discuția și votarea pe capitole, nu pe articole. Ședința de după amiază In această ședință s’a început dis­cuția pe articole. S’au discutat și admis primele trei­ capitole. La discuție au luat parte mai­ mulți dintre membrii comisiunei,­ propunînd modificări de formă. D. Enășescu a declarat că na ©i

Next