Dimineaţa, octombrie 1907 (Anul 4, nr. 1306-1336)
1907-10-14 / nr. 1319
Ámu MV j No, iölö BĂNI TELEFON Í PUBLICITATEA CONCEDATA exclusiv AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER & Co. BUCUREȘTI íd, Strada Harageorgevici, 18 Telefon 3/4 S» MAMI Uí 'íöATA ȚAEiă. Duminică 14 Octombrie *807 DIRECTOR CONST.UINLE ABONAMENTE cu premii Un an Lei 20 6 luni .....A „îl 3 luni „ 6 BANI Pentru Capitală Xo. 14/10 Provincie și Străinătate Xo. 12/40 . Apare zilnic la ora 4 dimineața cu ultimele știri ale n optei , tiiuf«urile ziarului tr. Sămaitar 11 Ultima oră telegrafică Prin FIR SPECIAL de la corespondenții noștri speciali din: LONDRA, PARIS, BERLIN, VIENA și BUDAPESTA Procesul Moltke-Harten — Continuarea dezbaterilor — împăratul Wilhelm Invitat ca martor Berlin, 12 Octombrie.—Principele Eulenburg n’a apărut în fața tribunalului. In locul lui a apărut medicul său, care a declarat că prințul e bolnav și nu poate veni la tribunal, dar că se pune la dispoziția tribunalului, pentru a fi interogat de către o Comisie acasă. In dezbaterile de azi se va hotărî între altele asupra propunerei consilierului de justiție Gordon, de a se cita pe împărat ca martor. Tribunalul va refuza probabil propunerea. Dacă o va primi însă împăratul va fi acultat în castelul imperial fără asistența părților interesate. Acesta va fi primul caz cînd un împărat e invitat ca martor într'o chestie de calomnie privată. Dezbaterile de azi Berlin, 12 Octombrie. — Un public imens s’a grăbit să asiste și azi la dezbaterile procesului care produce atita Senzație în toată lumea. In fața clădirea tribunalului s’a iscat o adevărată luptă în mulțimea de curioși pentru a pătrunde în interiorul clădirii. Pa stradă și în fața clădirei, ordinea era menținută de poliție. Pe scările tribunalului era de asemenea o afluență de nedescris. Astăzi dezbaterile au început la orele 10 și jumătate. Președintele chiamă pe principele Eulenberg. In locul lui apare medicul său, care declară că a vizitat dimineața pe prinț și i-a interzis să părăsească patul. Gordon propune trimiterea unei comision care să asculte pe prințul Eulenberg. Bernstein.—Mi e mi-e indiferent dacă principele Eulenberg va fi ascultat la tribunal sau la locuința lui. In cazul din urmă ași dori insă ca comisiunea sa nu fie trimisă la principele Eulenburg, decit după ce se va stabili dacă prințul nu va trebui ascultat de două ori, căci dacă prințul va nega înclinările lui bolnăvicioase, va trebui să prezinte și dovezi. Prințul Bismark s’a exprimat față de dr. Lehman, că principele Eulenburg e un om cu porniri bolnăvicioase și prințul Bismark își cunoștea oamenii săi La novoe vom putea prezenta dovezi cum a ajuns prințul Bismark la convingerea înclinărilor bolnăvicioase ale prințului Eulenburg. Gordon. Prințul Bismark a fost desigur o autoritate, dar a fost și un om ca oricare altul. Cînd asupra unui om se raspîndesc zvonuri, de cari nu e sigur nimeni, referirea la prințul Bismark nu poate aduce o confirmare absolută a acestui zvon-Prințul Bismark e mort și nu se poate ști pe ce și-a bizuit afirmarea sa. Vă luați dv. răspunderea în cazul cînd bolnavul va cădea aci în fața publicului? Harden, înainte ca tribunalul să decidă dacă și undeva ,fi interogat prințul Eulenburg, rog să se stabilească modul care ar face posibilă ascultarea prințului la locuința sa. După cele declarate asupra sănătătei sale, e exclusă pentru moment o confruntare aici, prințului Eulenburg cu martorul Bollhart. Noi personal n’avem nici un interes în această confruntare și dacă am propus ca martor pe Bollhart n’am voit să stabilim că pricipele Eulenburg a exercitat homosexualitatea ci că contele Hohenhau, care aparține societăței, s’a făcut vinovat de grele delicte de homosexualitate. Faptul acesta s’a confirmat de altfel era prin dovezile noastre. 11. După o mică consfătuire președintelei comunică: e vorba de deposiția martorului Bollhart, care declară că nu va spune nici un cuvînt pînă ce nu va fi văzut pe principele Eulenburg. Martorul Bollhart va merge imediat la principele Eulenburg și va încerca să-l vadă. Comisarul de Trenskow îl va însoți. Bernstein. Principele Eulenburg are interesul de a nu fi recunoscut de Bollhart- Nu e exclus deci, ca cineva știind că urmează să fie recunoscut și că nu se exercită nici un control asupra locului unde se va face recunoașterea, să ia toate măsurile ca această recunoștere să nu fie cu putință. Președintele. Martorul Bollhart să vadă mai întîî pe prințul Eulenburg și apoi va comunica. Președintele întreabă apoi pe representantul acuzăre dacă și-a formulat dovezile presentate elî. Gordon. Propun citirea unei scrisori a d-nei Biber din timpul divorțului, în care ,vorbește cu dragoste de soțul ei. Se spune că reclamantul se exprimă în termeni dubioși asupra căsătoriei. Aceasta nu e adevărat. Contele Moltke s’a exprimat numai că căsătoria care nu are la baza ei un substrat moral e o colonerie. Am propus să fie ascultați contele Linar și Hohenhau ca aceștia să mărturisească că reclamantul n’a luat parte la întîmplările de cari vorbește martorul Bolthart. Gordon urmează apoi cu voce tare: Vrem absolută claritate, vrem să restabilim onoarea pătată a contelui Moltke și nu ne vom liniști pînă nu se va risipi orice urmă de bănuială. De aceia procesul nu se va termina pînă cînd acești douî martori nu vor fi ascultati. Ei ar refuza desigur orice declarație cînd ar fi vorba de persoana lor dar ca oameni de onoare nu vor refuza aceasta față de persoana reclamantului. Erî am pomenit ca eventual să fie citat ca martor și împăratul- Clientul meu m’a rugat însă să renunț. El este de părere că dacă el ca general va declara în fața lumei că nu vrea să influențeze asupra politicei împăratului i se va da crezământ. Moltke. Nu voi permite cu nici un preț ca M. G. să depue aci. Aceasta contrastează cu sentimentele și tradiția mea. Harden. Propunerea cu privire la M. S. a pornit din partea adversarilor și e în contrazicere cu declarațiile noastre. E departe de mine ideia că contele Moltke ar fi urmărit o politică personală exploatîrnd raporturile sale cu împăratul, căci nu ne poate trece prin gînd că împăratul să nu fi știut nimic de aceasta și nu încape nici o îndoială că împăratul observînd o asemenea încercare contele Moltke ar fi fost de mult destituit din demnitatea sa. Declar însă că contele Moltke a ținut în curent pe principele Eulenburg în mod constant și ani de-a rîndul cu tot ce se petrecea la curte. O declarație a împăratului, chiar dacă ar fi posibilă, n’ar fi deci necesară Cît privește declarația cu emfază a adversarilor că procesul nu se va termina pînă cînd martorii Linar și Hohenhau nu vor fi ascultaț, nu cred, în primul rind ca acești domni să poată depune mărturie în fața unui tribunal german. Văd în aceasta numai o încercare de a se amină procesul. Apoi se fac încercări de a se stabili puterea mărturiei d-nei Elbe, declarînd’o a nu fi în toate facultățile ei mintale. In privința aceasta propun să fie interogat consilierul comunal Schwening, care trăește de 6 ani cu d-na Elbe și el va spune dacă în raporturile lor casnice a observat vreo anomalie la soția lui. După o oră comisarul Trenskow se întoarse în sala ședinței anunțind rezultatul vizitei la principele Eulenburg. Prințul a refuzat să primească pe martorul Bollhart. El a declarat că consimte a fi interogat de către o comisiune, dar nu poate primi pe Bollhart. și Gordon. Propun ascultarea M. S. împăratului. Deși contele Moltke în calitate de general m’a invitat să renunț la această mărturie eu ca avocat o găsesc necesară. j Harden. Cer ascultarea părinților d-nei Elbe care vor face mărturii asupra căsătoriei fiicei lor cu contele Moltke Să fie ascultată apoi d-na Elbe, care va declara cu Moltke a vorbit adesea de lanțul ce Tail format el și amicii lui în jurul împăratului. ȘtiO bine, continuă Harden, că mărturia împăratului nu va putea contribui întru nimic la lămurirea afacerei. Bernstein, amintește declarația făcută de d-ira Elbe cu privire la exprimarea contelui Moltke asupra căsătoriei și declară că contele Moltke a spus neadevăruri în fața tribunalului.Contele Moltke agitat își zmulge cu nervositate barba). Bernstein continuă: Și fără mărturia medicului credem că prințul Eulenburg e bolnav, (rîsete). Președintele (către Harden) Mențineți declarația cu privire la amiciția dintre contele Moltke și contele Hohenhau principele Eulenburg și Lecomte? Harden. Da,că contele Moltke era amic cu Eulenburg nu e nevoe să dovedesc. Ambii erau aghiotant, rude și totdeauna împreună. .Declară că contele Moltke avea cunoștința că Eulenburg și Hohehau au înclinări homosexuale. întreb pe reclamant de ce a fost concediat. Și în această privință vreau să numesc pe membrii familiei imperiale cari mi-au dat informații Bernstein. Are contele Moltke curajul să nege că și-a pierdut situația din cauza legăturei cu aceste persoane cu porniri homosexualei Moltke. Pot declara că am cerut concediarea mea din cauza bănuelii ce plana asupra mea în urma calomniei lui Harden. Am terminat 40 de ani de activitate cinstită și rog să aveți în vedere aceasta la pedeapsa pe care o va hotărî la tribunalul. Harden se apără agitat de acuzarea ce i se aduce că ar fi calomniat. Președintele il îndeamnă să fie liniștit căci altfel ■ dezbaterile nu se vor mai termina niciodată. * Gordon. Cer ascultarea șefului cancelariei cabinetului militar Heseler Hülsen pentru a se dovedi că la Curte Moltke și Hohenhau sunt considerat nevinovați. E ascultat apoi d-rul Hirchfeld, dacă în baza materialului dezbaterilor de pînă acum, își poate da părerea lui de specialist dacă contele Moltke are porniri homosexuale. D-rum Hirchfeld face declarație afirmativă. Harden cere ascultarea baronului Berger și a scriitorului Liman Bernstein. Cer ascultarea scriitorului Liman care va declara că prințul Bismark a spus că cercul de la Leidenberg a înconjurat pe împărat isolîndu-l cu desăvîrșire. E ascultat apoi comandantul garnizoanei Hülsen. Președintele pune chestiuni și generalul răspunde ezitînd și după lungi gîndiri. Gordon. Atrag atenția tribunalului ca înainte de a asculta pe martor să-l dezlege de datoria tăcerei. Martorul declară că în calitate de comandant al garnizoanei de atunci și semnatar al hîrtiilor a citit toate cu privire la această chestiune, fiind însă vorba de lucruri ce i-au trecut prin mină în mod oficial, roagă să nu i se pună decit întrebări la cari ar putea răspunde fără a-șî călca jurămîntul. Bernstein cere ca martorul să răspundă de ce Lunar, Moltke și Eulenburg nu se mai află în funcțiile lor. Martorul răspunde ezitînd. Președintele. Aci nu mai aveți nici o scapare. Trebuie să faceți mărturisiri. După lîngî ezitări martorul declară că În lumea oficială se știa că acești 3 domni, au porniri anormale si au avut împreună raportări perverse.* Cu acestea s’a terminat expunerea dovezilor. Miine încep pledoariile apărărel și acuzărel. O afacere de înaltă trădare în Franța — Arestarea unnui ofițer de marină francez — Paris, 12 Octombrie.— Erî a fost arestat la Toulon pentru înaltă trădare și dus la Paris, ofițerul de marină Vimo. Ministrul marinei Thomson a conferit azi cu primul ministru Clemenceau în această afacere. Acum cîtva timp s'a primit o scrisoare anonimă prin care se cerea suma de 150.000 lei, pentru a se reda guvernului niște documente maritime de cea mai mare importanță. Anonimul amenința cu vînzarea documentelor străinătății. Stabilindu se adevărul scrisoarei anonime, s’au căutat mijloace pentru arestarea celui ca a sustras aceste documente. Guvernul începu imediat tratativele. După un schimb de scrisori rămase fără rezultat se stabilise pentru ziua de orî predarea documentelor într’o peșteră în apropiere de Toulon, în schimbul sumei cerute. Pentru a nu se isca băuu ei, prin intervenția poliției a fost însărcinat un profesor de box din Toulon cu executarea arestărei. Intrat în peșteră profesorul fu întîmpinat de un necunoscut cu ama in mînă. Profesorul ridică mîinile în sus pentru a dovedi că nu e înarmat și ceru necunoscutului să arunce arma, căci altfel nu va începe nici un fel de tratative. Aruncînd arma, necunoscutul se trezi cu o puternică lovitură în față și fu imediat declarat arestat. S’a dovedit apoi că e ofițerul de marină Uimo din Toulon, care joacă un rol important in lumea bonvivanților. Vimo care e în etate de 25 ani și aparține unei familii stimate din Toulon ocuia cu metresa sa într’un elegant apartament. La percheziția făcută la locuința lui s’ar fi găsit importante documente. La Toulon unde Vimo e bine cunoscut, arestarea lui a produs mare senzație. Din loc competent se asigură că documentele sustrase nu sunt de mare importanță. Ar fi vorba de codul de semnale și cheia de corespondență a ministerului marinei. Cum ministerul marinei aflase însă imediat de aceasta, a schimbat cheia de corespondență, rul celor pieriți în zguduitoarea catastrofă ar fi de 400. Cu toate că Ferruzzano se află la 9 km. de marea Ionică nu e legat de nici un oraș prin cale ferată. Cel mai apropiat oraș e Reggio. Orașul e cu desăvîrșire lipsit de mijloace de hrană, de pansamente și utensile medicale. Trupele așteaptă ajutoare sanitare din Messina. Numărul morților Roma, 12 Octombrie. —O telegramă sosită ziarului „Corriere d’Xtalia“ din Reggio Calabria anunță că de sub ruine s’au scos 200 de morții. Sumarul răniților trece de 500. Ferruzzano avea 2700 locuitori, din care 500 au emigrat la America în 1905. Prăbușirea unui munte Homi, 12 Octombrie. Catastrofa din Feraszano a fost urmată de prăbușirea unui munte care a acoperit locul dezastrului. Catastrofa e cu mult mai mare decît cea din 1905. Nu se poate da nici un ajutor victimelor, deoarece nimeni nu se poate apropia. Familii întregi au dispărut sub ruine. Populațiunea e fără nici un sprijin, în mare parte fără haine chiar. Situația răniților este disperată. Hegele a dăruit 100.000 de lire pentru a se veni in ajutorul victimelor. Noul amănunte Roma, 12 octombrie 1907.— Ziarul „Massagero“ zice că toată partea Italiei care a fost pustiită de dezastrul de la 1905 este în mare alarmă, reușindu-se de un nou cutremur. Amănuntele despre dezastrul din arondismentul Girace au produs o nemăsurată impresiune. Oamenii de știință relevă faptul că, ca și în 1905, cutremurul a fost precedat de o lungă erupțiune a vulcanului Stromboli care a încetat în urmă subit. Ca și în 1905 cutremurul a ost simultaneu cu mari ploi de toamnă cari au trebuit să umple profundele crăpături ale pământului de origină vulcanică și pătrunzind în pămînt s-au întilnit probabil cu comunicațiuni de ale vulcanului. Se crede că numărul morților ar fi de 300 dintre cari 250 la Feruzzano, iar vreo 500 din celelalte părți ale țărei Răniții sunt aproape o mie. Generalul Aliprandi, comandantul diviziunii disi Cantazaro, se va duce la locurile dezastrului. Pină atunci a împărțit o mie de corturi militare. După o depeșe din Gerage s’ar fi scos de sub dărîmăturî vreo 212 cadavre la Ferruzzano, unde numărul morților și răniților s’ar sui ia 500. La Santaussimia o familie întreagă a fost acoperită de dărimături de unde au fost toți scoși în viață însă în condițiuni foarte grave. Ziarul „Popolo Romano“ spune că guvernul a ordonat să se constate de către biroul financiar întinderea pagubelor pentru a putea repede să facă o degrevare de impozite. Maximilian Harden Contele Molt. bfc’ Dezastrul din Calabria — Hon? amănunte asupra cutremurului de pămint — Roma, 12 Octombrie. — Orașul Ferruzzano a fost cu desăvîrșire distrus. Nici o casă, nici un zid n’au mai rămas în picioare. Nici o urmă nu mai indică locul piețelor și străzilor, un mormanul de ruine care acopere întregul oraș. Primele ajutoare au sosit la orele 3 dimineața. .Jandarmii lucrează cu mult zel la îndepărtarea ruinilor și salvarea acelora ce vor mai fi rămas în viață. La Reggio Calabria a sosit după 7 ore de marș o companie de infanterie, care împreună cu o a doua companie sosită mai tirziu a început lucrările de salvare. De sub ruine n’a fost scos decit un singur om în viață încă. Numărul răniților e foarte mare. După o ultimă telegramă numă Guvernu austro-ungar și expulzările din România — Demersurile deputaților socialiști.—Declarația ministrului de interne — Viena, 12 Octombrie.— Știrea ziarului „Opinia“ din Iași, cum că ministrul de externe al Austro Ungariei ar fi trimis o notă de protestare guvernului român în chestia expulzărilor din ultimul timp, ajungînd la cunoștința deputatului socialist român Grigorovici, acesta a încunoștiințat și pe ceilalți deputați socialiști. Grupul deputaților socialiști a însărcinat atunci pe dnii Grigorovici și Berneratorfer ca să se ocupe de această chestie și să afle adevărul. Eri cei doi deputați s’au prezintat la ministrul de interne Binert. Acesta a declarat că întrucît privește vreun demers al colegului sau de la externe, în chestia expulzărilor din Romînia, nu poate da clara pentru moment nimic deoarece nu are nici o cunoștință. Are însă cunoștință despre un alt demers identic făcut în timpul răscoalelor țărănești din Romînia și anume: In timpul răscoalelor un mare număr de fugari din Romînia s-au refugiat în Austria și Ungaria. Ministrul de externe a cerut apoi guvernului român să reprimească în țară pe acești refugiați. Au trecut însă două săptămîni de la potolirea tulburărilor și restabilirea ordinei și acei supuși romîni tot nu erau reprimiți în țară. S’a făcut atunci un nou demers pe lingă guvernul român. Acesta a răspuns că, pentru moment, ezită să-i reprimească deoarece ordinea nu este încă complect restabilită și sînt temeri ca tulburările sa nu reiiecea pa. Guvernul român a cerut ca să i se mai acorde un timp oarecare, promițînd că va îngădui reîntoarcerea în țară a aceor refugiați. Ceea ce s’a și făcut. Mari inundații în Spania Un oraș sub apă.—Un tren prăbușit în fluviul Ebru Madrid. 12 Octombrie. — Ploi torențiale și neîntrerupte au provocat inundații teribile în Catalonia și Aragonia. Era s’a revărsat și fluviul Ebrul inundind orașul Tortosa, care se află în întregime sub apă. Se zvonește că un tren venind din Valencia a căzut în Ebru. S’au trimis trenuri de ajutoare. Din alte localități Vin deasemenea știri că inundațiile au făcut pretutindeni adevărate dezastre. In multe locuri comunicația pe calea ferată e cu desăvîrșire întreruptă. Convalescența lui Franz Iosef împăratul e în convalescență, simptomele catarale s’au împuținat, împăratul a petrecut noaptea bine, temperanța e normală, pofta de mincare este foarte bună. * Viena, 12 Octombrie.— Sănătatea Împăratului face progrese considerabile. Simptomele boalei încep să dispară și apetitul și forțele sînt aproape normale. îmbunătățirea, o dovedește și faptul că azi nu s’au mai publicat buletinele oficiale.* Viena, 12 Octombrie. — Ziarul „Politische Correspondenz“ spune că sultanul, în timpul boalei împăratului Francisc Josef, i-a adresat o telegramă exprimîndu-i mihnirea sa că împăratul a căzut bolnav, precum și bucuria sa acum în urmă că împăratul merge spre bine. Misiunea ministrului Stanciof în Romînia Sofia, 12 Oct.— Următorul comunicat se trimite din Sofia: Zvonurile răspîndite deoarece oarecari stare pretinzînd că ministrul Stanciofv între altele ar avea ca misiune să reguleze la București neînțelegerile survenite cu ocaziunea serbărilor de la Plevna sînt cu totul nefundate, asemenea neînțelegeri neexistînd. Cei doi deputați socialiști au comunicat ministrului de interne că socialiștii au hotărît să interpeleze guvernul în chestia expulzărilor din Romînia.* D. deputat Grigorovici s’a prezintat și din nou la ministrul de interne. Acesta i-a explicat cum că ministrul de externe n’a făcut nici un demers în chestia expulzărilor și că deci știrea opiniei este neexactă. Ministrul de interne a adăugat că, după părerea sa, știrea ziarului Opinia se datorește faptului că guvernanții romîni știu la ce ar trebui să se aștepte în urma conduitei lor față de unii supuși români, și că a cerut recițiune din Bucovina asupra expulzărilor.—Drd. Ande și Deaaix au deschis focul? atacatorii au suferit perderi considerabile Mai mult de o mie de oameni din armata lui Abdul Haziz au fost debarcați îndată pentru a întări garnizoana. Meeting contra campaniei marocane Paris, 12 Optom.— Federațiunea socialistă a Seriei a ținut un meeting de protestere in contra campaniei marocane. Deputații Vaillant, Deseante și Ronanet au vorbit, afirmînd că această campanie putea să aibă drept rezultat un conflict european. Meetingul adoptă reproducînd rezoluțiunile congresului de la Stuttgard. Răspunsul Serbiei la nota puterilor înțelese Belgrad, 12 Octombrie.—Primul ministru Pasici a prezentat miniștrilor Austroungariei și Rusiei răspunsul la nota privitoare la reformele macedonene. Guvernul sârb, prin această notă, mulțumește puterilor pentru interesul ce poartă soartei și egalităței popoarelor creștine din Turcia și aderează cu cea mai mare satisfacțiune la dorința puterilor de a pune un sfîrșit acțiunea bandelor. Regretă însă că puterile nu țin socoteală de conduita reală a sîrbilor cari nu au început acțiunea revoluționară nici nu au făcut propagandă armată și nu au recurs la formarea de bande decât în scopul legitimei apărări. Formațiunea de banda au trebue atribuită unei greșite tălmăciri a art. III din programul de la Myerszteg; bandele bulgare asistau deja din 1903, deci înainte de programul de la Myerszteg care a fost elaborat în toamna lui 1903. Populațiunea părăsită în voia bandelor a fost obligată să facă un act de legitimă apărare și a se uni pentru causa revoluțiunii. Iată dar causa apariționii bandelor sîrbe cari au un caracter pur defensiv și nu au fost create prin interpretarea falsă a programului sus numit. Cît despre statu-quo pe care Puterile își basează delimitarea naționalităților, guvernul declară că nu se poate vorbi de un statu-quo deoarece de multă vreme deja starea lucrurilor a variat în mod continuă și proporțional cu puterea de propagandă a diferitelor naționalități. Guvernul văzînd în reforme un goj pentru un mai bun viitor al creștinilor din Turcia, dorește ca aceste reforme să se întindă și la sangiacurile din vilaetul Corsovo, rămase pînă acum în afără de acțiunea reformatoare și unde sîrbii sînt expuși la mai mari rele de Cu aiurea. Intinzînd acțiunea reformelor și la aceste sangiacurî, Puterile îndeplinesc o operă umanitară și vor întări încrederea populațiunilor străine din Turcia în nepărtinirea și în eficacitatea reformelor. Dacă Puterile ar deslipi aceste sangiacuri de la acțiunea reformelor acest vechiu leagăn al statului sîrbesc ar fi amenințat pînă în existența sa. Demisia miniștrilor cehi Viena, 12 Octombrie.U E lucru sigur acuma că miniștrii cehi dr. Forth și Pacac își vor înainta probabil azi demisiile, în urma hotărîrea comitetului executiv al tinerilor cehi de a-l invita să-și prezinte demisiile. In această hotărîre ca și în predarea demisiilor nu se vede o accentuare a cauzei. E probabil că demisiile vor fi primite, dar chestiunea va rămine în suspensie pînă la aranjarea compromisului așa că cei doi miniștrii cehi vor rămîne pentru moment la postările lor. Procesul d-nei Grigorovici Cernăuți, 12 Octombrie.—Procesul de lese majestate, intentat d-nei Tatiana Grigorovici, a fost sorocit pe ziua de 4 Noembrie. — Ord. Reformele din Macedonia Constantinopol, 12 Octom.— Cu privire la reforma justiției din Macedonia a fost convocată o conferință a ambasadorilor. Reprezentantul Franței a supus un proect de notă colectivă. In urma intervenției ambasadorului englez dezbaterile s’au prelungit mai multe ore, fără a se ajunge la vre un rezultat. Căsătoria lui Wölfling Munich, 12 Octombrie. Miine la orele 12 și jum., are loc aci căsătoria civilă a lui Leopold Wölfling cu Maria Ritter. Căsătoria religioasă nu se va face, și nici vreo altă ceremonie. Extrădarea contesei Tarnovska Viena, 12 octombrie.— Contesa Tarnovska, care după cum se știe e implicată în asasinarea contelui Komarowsky, a fost condusă azi dimineață cu acceleratul la Ria, unde va fi predată autorităților italiene, însă fratele era de soție pe soțul aceluia care avea să’i fie soț. Cele două căsătorii clasice fiind făcute, piesa s’a terminat. Dacă nici n’ar fi început, încă nu era o pierdere nici pentru literatură, nici pentru public, nici pentru artiști, căci nu are nici valoare literară, nici nu amuză și nici nu oferă roluri interesante artiștilor. D-na de Linden a profitat de o singură scenă, aceea a ședinței de pictură, pentru a arăta că e capabilă să dea mai mult decit a dat în „Education de prince“. Păcat că ambele piese sînt foarte puțin interesante. Din restul trupei, iarăși nimeni care să se releve. Lume puțină și animație tot așa. De la galerie^ Evenimentele din Maroc — Declarațiile lui Muley Hafid — Paris, 12 Octombrie. — Muley Hafid,sultanul dela Sad a primit pe reprezentantul ziarului „Matin“, căruia S-a spus Următoarele în prezența ministrului sau E'Oiani și a tîlmaciului dr. Hoizman : Atitudinea noastră nu e o politică externă, ci aparține politicei interne. . Noi nu sîntem inamicii europenilor ci inamicii administrației care ne-a adus țara în stare de anarhie și distrugere. Noii intem ca o familie distrusă printr’o rea administrație. Consiliul familiei a hotărît dacî ca administratorul averei, fratele mai mare să fie destituit. Nu trebue un popor să lucreze ca o familie? Dv. francezi, n’ați detronat regi ? Ce gîndiți dv. de Abdul Hazis ? Spuneți că e incapabil, că a tolerat ca triburi supuse să se revolte și să refuze plata impozitelor. In Capitala lui n’a putut împedica măcelărirea străinilor. Siguranța a dispărut. Comerțul stagnează. A lăsat ca Bahamura să-l bată și Raisuli să-i poruncească. A făcut împrumuturi fără nici un scop și s’a înconjurat de sfetnici răi. Neglijează afacerile statului pentru plăcerile lui personale și nu-și înțelege datoria. " Eu sîntem învățat. Am luat titlul de sultan prin declararea războiului sfînt, aceasta nu înseamnă însă razboiu creștinilor. Și Dschebad s’a ridicat in contra inamicilor prin declararea războiului sfînt. J— Intemeetorul dinastiei Almohazilor a declarat și el războiul sfint la detronarea Almoravizilor. Eu am declarat războiul sfint în contra lui Abdul Hazis pentru că împarte țara străinilor. Sentimentele mele față de francezi sunt cunoscute. La asasinarea lui Michamps am trimes garda palatului meu pentru paza francezilor. îmi cunosc datoriile și voia ști să respect actul de la Algesiras. Ea n’are nevoe de a face datorii, căci mijloacele de care dispun îmi ajung. Eu voia asigura liniștea și ordinea în țară. Am iasă deplină încredere în Franța. Mosey Hifid a comunicat apoi că pleacă cu 20.000 oameni spre Mogadorafi și Mzagau. Atacarea Mogadorului Londra, 12 Optom — Ziarele afla din Gibraltar că în noaptea trecută Răutei Hafid a atacat Mogadorul. Vasele de răbdă ale amiralilor DE LA TÜTRU Teatrul Lyric. Reprezentațiile d-nei Constance de Linden : Paris—New-York, comedie in 3 acte de Croisset și Arene. In Franța se fac multe căsătorii între:.... nume franceze ilustre și miliarde americane. Astfel s’a creat și o literatură dramatică specială în asemenea subiecte. Paris — New York aduce și ea o familie de miliardar american la Paris, pentru ca fiica văduvă a unui mare membru de „trusturi“ să ia de soț un duce. Cînd se convinge însă că e vînată numai pentru zestrea ei, ascultă sfatul unui pictor și ia de soț tot un american, pe un văr al ei. In schimb încercare de sinucidere o fată încercînd să se sinucidă înghițind mai multe ace. O fată de 17 ani, anume : Eufrosina Andrei din str. Apolodor No. 27, rămănînd însărcinată pe urma unor legături de dragoste, s’a hotărît să se sinucidă. Cum nu avea la îndemînă nici un fel de otravă, tînăra fată a recurs la un bizar mijloc de sinucidere, înghițind acum citeva zile mai multe ace. De fapta aceasta nebunească, n’a știut nimeni pînă azi cînd Eufrosina Andrei a fost cuprinsă de groaznice dureri. Dusă la spitalul Colțea, tînăra fată povesti, in prada unor dureri grozave, fapta ei. Medicul de serviciu a întrebuințat aparatul radiografic pentru a i constata locul unde s’au oprit acele înghițite. Se crede că sărmana fată va trebui supusă unei operații.—Zis. fapte din Capital. Un om împuns de un taur Erî pe la orele 1 p. m. lăptarul Ion Calciu, în etate de 55 ani, domiciliat în str.Caracaș No. 4, dudîndu-se în grajdul de vite a fost împuns de un taur în abdomen. » In stare vecină cu moarte nenorocitul a fost ridicat de ambulanța societăței de salvare și transportat la spitalul Colțea. După cum spun medicii nenorocitul nu va mai scăpa cu viață. Rănirea din str. Dănciulescu Era noapte pe la orele 11 și jum. individul Vasile Dumitrescu domiciliat in str. Dânciulescu No. 13 avînd o ură neîmpăcată contra d-lui Niță Petrescu, ba pîndit și pe cînd se întorcea spre casă La lovit cu o piatră în cap fîcă udu-i o rană gravă deasupra ochiului sting. Rănitul a fost transportat la spitalul Filantropic, iar agresorul arestat la circumscripția 21, unde ,d. comisar L. Atanasiu a deschis o anchetă. Accidentul din calea Victoriei . Automobilul d-lui Arion, domiciliat în str. Metour No. 6, venind era cu mare viteză pe calea Victoriei a dat jos pe d-na Albertina Spatter domiciliată în str. Academiei No. 3. Sergentul de stradă Dumitru Nicolae ridicînd de jos pe numita d-nă a condus-o la circumscriția 6 unde a declarat că nu are nici o pretenție. Furt de ban! Chelnerii Traian Cansa și Ferdinand Francez, s’au plîns circumscripției a 6-a polițienească, că, de către nu știe, și sS’a furat suma de 300 lei. S’au început cercetările pentru dovedirea hoților. Se crede, că autorii furtului sînt niște rîndași. Ancheta continuă. Agresiunea din calea Moșilor Lăutarul Gheorghe Vasilescu din str Ghica Vodă 35, trecea era, pe calea Moșilor, cînd ieși înainte un vechiu dușman al său, anume Costică Predescu, din strada Călușei 50. Vasilescu nu se putu stăpiui, ridică bastonul ce-l avea în mină și lovi în cap pe adversarul sau făcîndu-i o leziune. Circumscripția 10-a, a arestat pe agresor, iar rănitul a fost pausat la domiciliu. Încercare de omucidere Aseară, pe la orele 8 și jumătate tînărul Ionică Popescu, în etate de 25 ani, de meserie cizmar, cu locuința în strada Romană a încercat să se sinucidă, pe cînd se află în grădina Heliade din bulevardul Universităței. Se spune, că Popescu a simulat sinuciderea spre a fi reprimit în somețit de către patronul său. Cu toate acestea, Ionică Popescu a tras trei focuri de revolver, dintre cari două în vrnt, dar cu cel de al treilea s’a rănit în pulpa piciorului drept. Sergentul din post a transportat pe disperatul tînăr la spitalul Colțea, unde i s’a extras imediat glonțul. Cazul nefiind grav, Popescu a fost eliberat din spital. D. subcomisar Gantunisri dela circ. l-a, a deschis o anchetă. Procesiune pentru ploaie Duminică va fi o mare procesiune pentru ploaie, care va porni din curtea Mitropoliei, in cap cu mitropolitul jrmat preoil și școalele primare și secundare. De asemenea Duminică, în vederea acestei procesiuni, tîrgul va fi toată ziua închis.