Dimineaţa, noiembrie 1907 (Anul 4, nr. 1337-1366)

1907-11-26 / nr. 1362

ijuni 26 Noemume 1907 ASTAZI^25(8) Noembrie 1907 OAN­ENEAH ortodox : Martirii Scatorina —Catoro : Cottoiații Mariei. Ptásm­itul s soarelui 7.23 mn.—Apusul soarelui 441 p.rin _____ IF­­N­ Ä . ¥ 31 Tf ^'Corpul se menține piecoutind­eaV posomorțț­, destul de cald foarte ![ 11V1.r I tmied »07id în toată ț­nga ;ceață groasă formînd burniță. Barometrul ......... di li ploae­a spilzn­fe la^ Drăgușeni. Tsarrill Wilfi Hfll * ^6 va juca matineu: „Lopiscurile satelor“, comedie in 5 acte de j „ " ■ „ * V. Alexandri­ai M. Mille.­— Seara: „rozeta“, comedie în 4 acte de Ara­vault și­ Cha^avy. Roata naieie sunt­­ închise.­­­Toate autoritățile sunt închise.— Jiste fiecare.—Toate tribu­­rile.—E.epoziț­ia.-In rotonda Ateneului expoziție pictorilor D. Mihăilescu, E Sperlich, I­ Ioanid și A. N­end­a. —- In palatul Ateneului expoziția pictorilor Grant și Verona.—ÎNTRUNIRI. — La 2 d. a. la „Dacia“ întrunire de pr­otes­­tare împotriva legilor agrare ale guvernului. EnPPfrrfl ? de varietăți Imperial. — In toate serile reprezentațiune MP&Ejilálí SJí& pentru familii. Program mare și­ foarte variat. Debutul artiștilor pentru Prima oară în București. Intrarea liberă. — CIRCUL. SIDOLI In fiecare seară Prof.cto­­raf.—SALA EDISON. — In fiecare seară cinematograf reprezentațiuni ale teatrului Ceser.—TEATRUL BULEVARD. In toate serile cinematograf Pathré Frères.—TEATRUL LYRIC.—Trupa franceză de operetă va juca în matineu: „La füle de M-me Adgot“.— Seara: „La grand Mogol“. — TEATRUL LIEBLICH.— Se va juca: „Divorțul“, dramă­­comedie in 4 note de Gisnet și Friedzel, LUCRĂRILE STATISTICE .­ Folosul lor, cu ocazia reformelor agrare -­ Preocupat cu chestia reformelor agrare, publicul nostru cititor­­ n’a avut desigur timpul necesar să con­state că în ultimul timp lucrările statistice s’au sporit considerabil. Acest fapt e de o foarte mare im­portanță pentru viața noast­ră cul­turală și economică. La adevăr, cu toate mijloacele restrînse de cari dispune, știința statisticei la noi a făcut mari pro­grese. .Fără a avea un personal sufi­cient și bine retribuit, fără a avea agenți auxiliari cari să culeagă și să controleze informațiunile de car­e statistica are nevoe, totuși s’a reu­nit a ni se da lucrări de o reală valoare. Puținii funcționari calcula­­tori au fost întrebuințați și ca in­­for­matori ,și controlori. Operațiunile au mers mai încet, dar totuși, cu o muncă foarte încordată, s’a ajuns la ■rezultate fericite.* Vara anului acesta în special a fost foarte rodnică statisticei. Astfel serviciul special de sta­tistică înființat de guvern pe lingă , ministerul de interne a publicat pînă acum foarte importante lucrări în chestia agrară și are altele în preparație. In primul rînd e colecția de a­­proape 300 contracte agricole din anul 1906. Colecția aceasta e foarte prețioasă pentru cei cari voesc să știe adevăratele raporturi de muncă dintre țărani și proprietari sau a­­rendași. Această lucrare statistică se com­­plectează cu alta și mai importantă din care se poate vedea cum a crescut valoarea arenzilor, în raport cu prețul muncilor agricole, de la 1870 — 1906 A treia lucrare a aceluiași ser­vicii­ arată cîți dintre țăranii îm­proprietăriți și-au­ înstrăinat pamîn­­turile prin arendare și ce arendă au primit și primesc penam acele pămînturî. Din această lucrare se deduce trista constatare că mulți dintre țăranii împroprietăriți și-au arendat păminturile pe prețuri de nimic, iar ei au ajuns muncitori cu brațele. Același serviciu statistic mai are în preparație și alte lucrări, între cari e și cea privitoare la ușurările ce proprietarii și arendașii au făcut țăranilor, după răscoalele din pri­măvara anului în curs. * La ministerul de domenii se lu­crează, de către d. Grid­ei, inspec­torul general al meseriilor, o sta­tistică asupra prețurilor muncilor agricole din diferitele regiuni ale țarei. Iar la ministerul de finanțe s’au sfîrșit lucrările statistice privitoare la impunerea proprietăței mici în mod egal cu proprietatea mare și lucrarea privitoare la numărul cîr­­ciu­mel­or și la proporția dintre acest număr și suma populației fiecărei localități. Din materialul adunat prin aceste lucrări statistice legiuitorii noștri vor putea să tragă concluziile ca se impune pentru îmbunătățirea situa­­ției populațiunei rurale. — C. Dem. Duelul Simiulescu- Scandalul de la judecătoria ocolu­lui­ VII.—Intervenția. — Cauza scandalului .— Promovarea la duel. —Martorii Erî se vorbea foarte mult la Palatul Jilstițisî de scandalul petrecut la jude­cătoria ocolului VII din Capitală intre d. avocat Săndulescu-Nenoveanu și d. Rosenthal, dentist. Agită împrejurările in cari s’a produs scandalul : "■ D. avocat Săndulescu Ninoveanut da­­torind d-lui N­osenthal o sumă de bani pentru niște servicii aduse de acesta în calitatea sa de dentist, d. Rosenthal l’a chemat în judecații. Procesul s'a judecat ori de către ju­­decătitea ocolului VII, care a dat ciș­­tig de cauză reclamantului. Dar, de abia judecătorul pronunțase hotărîrea, și d. avocat Săndulescu in­­­cepu să adreseze d-lui Rosenthal o se­rie de calificative nu tocmai grațioase pe un ton care a determinat pe ju­­decător să suspende ședința. > C ... . * Lucrurile erau pe punctul să ia pro­porții și mai grave, dacă nu intervenea la timp d. avocat Duculescu, care a o­­prit pe d. Rosenthal să nu lovească pe adversarul său­. In urma celor petrecute, d. Rosen­thal a trimis martori, d-lui avocat Săm­­­îu­lescu-Menoveanu, pe d-niî avocat ■ Victor Duculescu și cap. Poenaru. D. Săndulescu a declarat că’șî va constitui și d-sa martori. Prima intilnire a martorilor va avea loc azi. A. M. Cum eu nu am nici un ban și numai datorii, toată speranța o­ pun într’o par­tidă de însurătoare pe care o vom­ face în­ cel mult 4—5 luni și care îmi va a­­d­uce un capital de 20.000—25.000 lei, a­­dică atâta cât m­i-ar trebui pentru afa­cerea de care­ v-am pomenit. O asemenea căsătorie e­ însă greu­ de făcut dacă sunt liber și nu.o.cop nici un post. Vă rog deci sa mă reintegrați în serviciul meu pe timp de 2—3 luni și după ce îmi voi­ fi atins scopul, mă voi­ retrage singur. , In schimb vă promit un lucru: să des­copăr toate lipsurile petrecute la socie­­tăte. Pin’acum am descoperit, lipsuri ’de­cir­ca 10.000 lei, sper să mai găsesc și altele. Dacă suntemi dispuși a primi propune­rea mea, vă rog a-mi telegrafia“. Aceasta e în esență scrisoarea lui O­­sias Domas. , D. , Cerkez, împuternicitul clasei, cere judecătorului de instrucție chemarea lui Domas ca informator pentru a se sta­bili următorul lucrul: Dacă a fost de burtă credință cînd a trimis d. Haussmann scrisoarea, — în cazul acesta să arate lipsurile pe cari le-ar fi descoperit, iar dacă nu va putea dovedi aceste lipsuri, să rămînă stabilit­ iarăși, că a vrut să încerce un șantaj asupra casei. Vom­ reveni cu amănunte. Rosenthal Deli­pid­ările dela soc. Franco-Ramină Brăila, H Noembrie., — Afacerea de­lapidării de la societatea ,,Franco- Do­mină“ care a fost repartizată la judecă­torul de instrucție d. Mircea Căpită­­nescu, continuă a pineocupa Lumea din localitate. Azi judele Instructor însoțit de sub­stitutul de procuror, d. Bilcoiurescu •și de expenitul comptabil d. Ștefă­­ne­scu, directorul „Băncei Naționale“ s’au transportat în str. Hepites la se­diul societății și acolo, în prezența îm­puternicitului casei d. Mihai Cerchez au făcut noul concet­ări. Toate birourile au fost Controbuite re­gistrele au fost supuse din nou la veri­ficări, slujbașii din nou interogați, ju­decătorii vrînd să stabilească dacă de­pozițiile lor de azi concordă cu cele de pîriă, acum. Tot azi­ s’aui făcut descinderi la domi­ciliul slujbașilor acuzați de fostul casier Dorochievicî, dar nimic compromițător nu s’a găsit la dînșii.­­ Un document cu deosebire prețios a fost însă prezentat azi judecătorului de instrucție de către d. Mîhail Cedcbez. E o scrisoare pe care d. Osias Domas, fost comptabil al secției comerciale, a trimis d-lu­ Haussmann scrisoarea:—în , Septembrie.. . ..... ' 'Pirin'acea scrisoare Doinaș își exprim­ă mici întîiu­l'insfrca ’că a fost'concediat fără vreun aviz prealabil. Crede că e o victimă a intrigelor celorlalți slujbași ai oasei, în cap cu d. Oth­, reprezentan­tul casei Muller din Roterdam și­­ Wilder­­man cumpără­torul casei „Franco-Ro­­m­în­ă. După ce se laudă că e mai priceput ca toți, și o z i din această cauză ,a fost persecutat în birou. Domas face urmă­toarele destăinuir­, d-lui, Haussman: „Am găsit, scrie el, o casă care vrea să comanditeze pentru mine suma de 130,000—40,000 lei, astfel că am ocaziunea de a întreprinde o afacere pe câmpt pro­priu. Mi se cere însă să «spun și eu 15.000- * 20­.­000 lei. ‘­­ Boia 11 680 670 878 272 405 880 571 895 309 755 060 367 039 293 645 185 655 225 385 614 12 770 080 734 824 706 882 637 939 141 001 850 092­ 416 >71 429 185 857 918 610 549 13 406 423 422 441 473 013 312 687 064 597 159 127 388 541 14 116 391­ 200 017 265 339 744 969 013 216 981 397 570 06S 619 888 022 193 735 395 15 867 838 333 963 503 985 204 148 412 552 160 437 661 817 392 534 309 16 729 700 448 476 595 428 390 988 552 277 223 724 17 077 905 013 280 936 860 381 697 026 444 854 937 0­7 742 751 777 18 410 065 200 353 2­3 207 562 585 494 819 544 614 9S6 212 610 025 118 437 Oil 19 660 194 237 253 073 797 654 423 129 550 834 865 728 u03 20 567 846 676 552 258 796 363 699 853 976 284 167 293 R1 661 153 269 890 408 251 90S 751 987 473 047 441 052 725 2­2 718 803 951­ 302 001 554 060 780 574 889 538 360 904 988 930 559 225 710 796 396 627 23 837 690 681 528 363 792 842 647 639 433 008 24 470 912 062 793 564 417 545 169 731 096 579 467 920 163 033 595 784 560 433 157 putețî juca la Loteria Ill-a a Regatului Ro­man, abonîndu­­ră la ziarul Jiesan­ 25 201 157 485 543 319 748 532 314 325 150 653 757 299 494 780 752 295 461 726 26 307 455 942 243 629 498 794 010 83­1 000 043 889 003 506 205 331 549 27 796 316 236 907 120 863 017 508 501 764 695 513 914 995 428 090 28 531 529 131 822 904 439 303 381 299 274 189 29 465 333 694 018 263 434 830 269 391 506 468 607 444 839 702 835 801 30 140 3­18 721 760 937 323 832 063 504 040 159 508 688 470 131 408 31 677 099 264 105 167 947 776 258 380 284 869 270 608 682 32 475 759 358 693 560 362 161 804 239 082 33 741 515 952 551 912 125 737 536 682 521 061 780 849 34 745 531 992 049 037 763 970 578 122 765 468 858 067 750 617 106 35 325 046 357 221 466 117 329 194 806 816 920 127 085 580 050 3­6 896 739 737 854 759 735 283 773 481 951 573 123 455 486 894 600 940 124 122 626 365 961 005 37 670 421 244­­ 973 030 748 167 196 853 906 491 725 869 462 054 876 300 569 38 988 791 460 427 816 71S 185 083 990 276 851 141 39 222 937 380 840 576 252 824 797 458 831 658 892 236 869 664 985 218 017 8S1 235 243 932 230 40 349 187 606 301 584 024 657 384 528 677 112 828 41 993 034 672 828 498 477 120 355 597 643 182 566 346 710 562 814 047 378 485­ 309 42 088 764 717 039 516 147 537 875 830 151 43 253 129 108 611 961 687 364 194 446 019 070­44 634 765 898 449 327 480 819 111 548 980 193 45 211 349 748­ 375 633 529 189 060 492 332 910 284 701 340 46 163 967 559 842 161 755 895 794 784 834 108 248 441 868 431 675 531 41’ 953 603 746 231 570 142 184 610 8­­1 084 755 48 425 879 138­ 143­ 451 414 636 099 10­1 232 755 762 043 43 860 137 570 933 250 242 994 626 164 409 092 50 154 489 486 217 333 702 505 422 925 379 490 688 617 888 51 244 068 581 970 375 363 627 961 318 639 591 400 185 391 7u8 743 158 882 644 955 222 491 528 135 52 818­­ 223 181 123 907 169 807 849 730 127 468 213 339 005 809 204 569 540 697 704 638 989­53 654 704 659 623 596 578 614 864 597 762 111 701­54 144 681 308 650 716 221 275 218 490 429 685 486 682 089 1S9 470 451­55 743 752 652 485 857 589 640 465 419 330 527 004 014 882 489 162 335 147 628 158 636 434 56 770 402 326 303 358 035 316 056 910 075 150 433 579­57 756 461 851 54g 104 913 716 874 274 515 435 790 512 587 669 004 778 372 669 710­­­53 257 676 988 558 085 897 262 056 18S 412 057 033 063 438 120 59 448 145 874 331 340 357 671 882 032 239 945 475 909 836 973 979 603 Tragerea va continua Marți. Pentru ori­ce comande de loturi adresa­ți-vă cu încredere la : Corector» S“rin­­c 3 pară Felix Grim «ä Comp. BUCUREȘTI, STR. ACADEMIEI No. 1 I»rotul n­oburil«», clnsn. 1­« : « op­tim» Let 1.50 s un sfert Let 3­­ o lunalitate Let «; un lot întreg Let 13. Comenzile însoțite de costul lor prin mandat poștal, vor fi efectuate prompt. Tragerea loterie! PÍÍ8ÜSÉ8 i üeptüM Bull CLASA VI — Ziua XVi - Azî la orele 9 dimineața a con­tinuat tragerea clasei a VI-a a lo­teriei privilegiate a statului român. Comisiunea, în fața căreia se face tragerea, se compune din d. Ca­­targiu, președinte, din d-ni. D. Ne­­nițescu, s Tb. Crivăț, Lahovary, ca membri: procuror Hiotu. Serviciul sanitar : dr. Popovici. Iată numerile cîștigătoare * 1 premiu a 600000 lei No." X „ „ 260000 lei,No. 1 . „ IOOOOO lei Ho. 1 cîștig „ 50000 lei Ho. 6539 1 „ 40000 lei Ho 17914 1 „ , 30000 „ No. 721 1 , „ 20000 lei Ho 28798 1 „ v ,. 15000 Iei Ho. 44753 5 cîștiguri a 10000 lei No 40080 27283 10 cîștiguri a 5000 lei No. 51488 30 cîtig­ui a 3000 lei No. 30962 31730 33913 30696 75 cîștigui­ a 2000 lei No. 3859 26395 176­7 44702 43750 1­0609 14707 100 cîștiguri a 1000 lei No. 26109 40420 14973 33422 94670 27478 54537 7841 4661­7 10732 400 cîuigur­i a SOO lei No. 27713 30424 46184­­ 4837?.­­40816 30453 16160 26278 19470 58128 25071 9630 46033 4570 19767 14­41 40334 48608 18775 cîștiprî a 200 lei Cifrele finise din capul fiecărui rînd (t­ata miile: 0 807 ISO 92 07 538 916 64 464 507 724 354 677 432 36 853 320­1 385 351 571 069 543 050 967 853 367 341 425 720 817 362 744 236 2 285 ,653 906 840 963 895 400 721 553 312 051 362 602 786 217 476 3 035 092 659 200 995 981 Oii 619 872 602 387­ 7­11 061 165 4­451 281 351 499 991 430 198 611 077 61­5 428 490­­ 693 847 425 481 686 710 639 559 168 23­­­5­8 858 185 097 984 702 870 8 610 053 251 388 310 027 135 385 209 52.­ 380 234 274 475 004 121 318 7 052 410 165 943 960­­ 474 667 952 401 316 573 793 455 374 791 677 8 941 50­ 722 768 4­2 133 567 118 313 695 968 522 988 467 296 9­49 176 6 643 331 694 129 505 196 632 895 714 224 256 540 841 IO 903 684 190 457 035 971 366 171 111 295 930 018 1S1 70­9 476 636 201 891 1058 133 Dârturisirile magistratului Ciulei Președintele tribunalului Botoșani recunoaște că a sustras testamenii și 4(H) lei în aur.— Ntech­izitorul introductiv.— Inculparea pentru f­umi de bani.—Ce spune procurorul general la Iași în adresa de strămutare Afacerea cî-luii Milîaî Ciulei, preșe­dintele tribunalului J­otojanu, intra într’o nouă fază, fază foarte gravă pentru si­tuația magistranului a uzat. Am anunțat că procurorul general de Iași a cerut înaltei Curți de casație, pentru motive de suspiciune legală, strămutarea instrucțiunei în această a­­filiere, dat fiind că judecătorul de in­strucția al tribunalului Botoșani poate fi bănuit de părtinire, deoarece avea agături personale de prietenie cu d. Ciulei. Luni 26 Noembrie speția II a a Curței de casație se va pronunța asupra acestei cereri a procurorului general. Datorită unor împrejurări, pe cari uu sîntem­ ținuți să le divulgăm, sîntem în posesiunea copiei după conținutul adresei procurorului general de Iași prin care cere strămutarea instrucției. Adresa aceasta, care poartă numai ul 8629, cuprinde lucruri de o extremă gra­vitate pentru d. Mihai Ciulei. Și deși sintem­ in stăpînirea copiei în extenso, vom reproduce aci numai pa­­sagiul care se referă direct la­­ Ciulei, nasagiu din care sa va vedea că preșe­dintele tribunalului Botoșani a mărturisit la instrucția o bună parte din acuzările familiei defunctului Capșa. In adevăr, iată textul ad literam al pasagiului din adresa d-lui procuror ge­neral Leonescu : „Făcîndu-se instrucțiunea preliminară, d. Mihai Ciulei a mărturisit că, în absența, rudelor și a oricărei auto­rități, ci nunud în prezența servitorului, a descris casa de far din care a luat un testament, 400 lei în aur și o listă constatatoare de obiectele aflate în ca­p. Neagă însă să fi luat bonuri sau altă sumă de bani. „Față cu plingerea rudelor defunctului și din instrucția preliminară rezultând bănueli grave, s’a inculpat, cu re­chizitorul introductiv No. 7717 din 20 Noembrie, pe d. An­ hai Ciulei și servi­torul Grossu pentru furt de bani“. Acestea »int, in «xtcoso și fără mei 0 modificare, afirmările pa cari procu­rorii general de iași le face in adresa catre primul președinte al Curții de casație. Gravitatea cuprinsului acestei adrese nu poate scăpa nimănui. După cum se vede, din instrucția preliminară au rezultat bănueli grave contra președintelui tribunalului Goto­șani. 3laî este iarăși sigur că s’a dat deja un rechizitor contra d-lui Ciulei, rechi­zitor prin care d-sa e inculpat pentru furt de bani, acesta e propriul ter­men atit din rechizitorul introductiv, cit și din adresa șefului parchetului general de Iași. Și, lucru destul de grav, iarăși, a a­­cuzarea ce se mai aduce d-lui Ciulei că a furat bani in tovărășia servitoru­l­ui Grossu. A­EL. • X) Cu privire la această afacere pri­mim urm­ătoarea telegram! : Botoșani. 24 Nov..—Azi sau iniine pro­curorul Tufescu va proceda la inventa­­riarea averei defunctului Capșa. Cu acea ocaziune se va deschide și Uda de fier, la cara operațiune va asista și președintele Ciulei și servitorul Grossu. Pină in prezent nimeni afară de pro­curor nu a făcut vreo cercetare. D. judecător de instrucție s’a demis. Asupra acestor demiteri se va pronunța insă Luni Curtea da casație. Deaseme­­nea și procurorul general a cerut stră­mutarea procesului dela tribunalul Bo­toșani și însuși președintele ofiCiulei, printr-o petiție adresată procurorului și-a exprimat dorința ca să nu fie ju­decat aci. Și asupra acestora se va pronunța însă: Luni tot Curtea de casație. Agravarea incidentului Balș - Urlățeanu B. Dissescu va ancheta cazul — A­­gitația avocaților. — D- Balș a refuzat satisfacția.— Se va face adresă la Ministe­rul justiției Incidentul dintre d. Balș, președintele tribunalului secția III-a, și d. avocat Urlățeanu, contrar tuturor așteptări­lor, a intrat într’o fază, care nu e de loc menită să dea incidentului acestuia o soluție din­­ cele trial pa cinice. Afacerea se complică și se complică în sensul că e pe­­ cale de a da inciden­tului înfățișarea unui conflict între a­­vocați și d. Balș. După cum am anunțat era, d. Balș ur­ma să găsească formula cu care să a­­corde azi satisfacție d-lui­ Urlățeanu, satisfacție în sensul ca să nu se jig­nească nici autoritatea de președinte a d-lui Balș și să se dea, în același timp cuvenita satisfacție d-lui Urlățeanu. .Cum, însă în ultimul moment d. Balș a revenit asupra hotărîrel d-sale de elî, d. Dissescu, decanul baroului va na curs plîngoiul d-lui Urlățeanu. Decanul baroului va­ asculta martorii propuși de d. Urlățeanu, după care va înainta ministrului de justiție o adresă prin care’î va expune cazul și rezultatul anchetei d-sale. ■ Mulți avocați, insă, sunt foarte agi­tați și azi la palatul justiției se­ discuta cu foarte mare aprindere re­sidentul a­­cesta, în jurul căruia se faceau fel de fel de comentarii. Un grup de vreo patruzeci de avocați au emis ide­ia de a se întruni într-o con­sfătuire intimă, la care sa Ubtarusra a refuza să mai pledeze înaintea tribu­nalului se­c­ția Til­a pînă ce d. - Balș nu va ’da satisfacție d-lui Urlățeanu. Cu un c­uvînt, agitația e foarte mare printre avocații baroului de Ilfov care, după cum se­ crede, se va transforma într’un conflict foarte serios. Trebue să adăug­ăm că s’a lăsat d-lul Balș toată latitudinea de­­ a găsi d-sa singur formula cu care urma să dea sa­tisfacție d-lul Uilițeanu, formulă care trebue găsită pînă era. Se pusese însă o singură condiție d-lul Balș și anume:­­„Oricare va fi formula, satisfacția tre­buia dată într’o ședință, publică, a tri­bunalului secția ill-a“. Fină acum aceasta e situația. EiflÉ­ligil­l­g« CAMERA — Ședința dela 24 Noembre 1907 — Ședința se deschide la orele 1 luni, sub președinția d-lui M. Ferechide. Sunt prezenți 108 d-ne deputați. Pe banca ministerială se află d-nil: D. Sturdza, Spiru Haret, Emil Costinescu V. G. Morțun, Tom­a Stelian și I. I. C. Brătianu. D. M. Ferechide, președintele, atrage atențiunea persoanelor cari asistă în tribune să nu tulbure desbaterile prin aprobări sau dezaprobări, căci va fi ne­voit să ia măsuri de ordine, după cum era a fost silit să dea ordin a se eva­cua tribuna publică.­­ Dă cuvîntul d-lui Ju­. Drăghicescu, de­putat de Viicea. Discursul dluiîi St. Drăghicescu sune că în ședința "ridicat în apărător D. St. Drăghicesc de era d. Iorga s’a al țăranilor. m D-sa ca mandat a alti țărei, ești din ,si­nul țărănime!, deciinS, că îî place ‘ sa asculte cu sfințenie pe papricpiî învățați ca d. Iorga. Dar orafu­rul de erî nu a fost la înălțimea așteptată, mai cu sea­mă că, în loc s-o apere, d. Iorga a ata­cat țărănimea punînd-o mai prejos de alte neamuri. D. Drărghicescu în numele a cinci mi­lioane de țărani cari l-au trimis în Ca­meră, urează sănătate și viață lungă su­veranului. Apoi roagă adunarera să-l as­­culte cu bunăvoință, deși declară că este lipsit de meșteșugul vorbirei. .Cînd au izbucnit răscoalele din Mar­tie, M. S. Regele a făgăduit zece refor­me pentru îmbunătățirea stărei țărăni­­mei. Țăranii poartă acel manifest in sîn, așteptând să se­ transforme în legi punctele cuprinse în el.S­e numără rînd pe rînd acele puncte. Cere să se desființeze nedreptățile­­și abuzurile cari­ au tronat pînă acum, să se lumineze țărănimea care zace în în­tuneric. Crede că acestea sînt cauzele revoltelor de astă primăvară. Arată starea de iobăgie a țăranului pînă la C4, cînd Vodă­ Cuza le-a dat pă­mânt. Insă s-ă constatat­ că acea împro­prietărire nu a fost îndestulătoare. Co­­m­isiunea însărcinată dă distribue pă­­mîntul nu și-a cunoscut bine îndatori­rile. Din această cauză, păm­întul a că­zut în mîinile altora, iar imașurilor li s’a schimbat destinațiunea. Dela 64 înainte, pînă astăzi, starea ne­norocită a țărănimei se mărește. Intre țăran și boer s’a croit o linie de sepa­­rațiune. Toate greutățile statului apasă aproape numai asupra țărănimei. Ea a fost nedreptățită in totdeauna la ju­decată, stoarsă de avocați. Fiind lipsit de pămînt, țăranul este nevoit a se învoi la proprietar și la a­­rendaș. Arată cît de împovărătoare sînt pentru el condițiunile de muncă. Cu învățătura la sate stăm râu. E de­osebire între școala de la țară și cea de la oraș. Starea învățătorului sătesc este mizerabilii; în schimb i se cere o muncă înzecită față de cea a institutorilor. In­strucțiunea la sate costă pe stat cel mult șapte milioane­ de lei, în vreme ce pen­tru orășeni se cheltuește peste 15 mili­oane lei. Apoi învățătorii au o sumă de însăr­cinări extii­așcolare, bănci grădini de cultură etc. Școlarii noștri sunt într’o disproporție uimitoare față de contingentul școlar al altor țări, din cauza lipsei de îngri­jire față de el. învățătorii ar trebui retribuiți cel­­ pu­țin­ cu 120 lei lunar și să fie desărcinați de obligațiunile extrașcolare, ca bănc­­e etc. Elevii să fie îndatorați, după termi­narea cursului primar, să urmeze la o școală de adulți pînă la vîrsta de 19 ani, spre a își reîmprospăta astfel cunoștin­țele deja căpătate. Apoi să se mai înfi­ințeze, pentru fiecare cerc de 3—4 co­mune, școli de agricultură și meserii, al căror absolvenți’să aibă serviciul mili­tar redus la un an și să mai fie scutiți de bir timp de doi ani, ca recompen­sorbind de cult, oratorul spune ca s’au făcut prea multe reduceri de preoți. Din această cauză, un preot servește u­­neori la 3—4 biserici și populațiunea de la țară suferă. Spune că ar trebui cel puțin cile din preot de biserică, care să se ocupe de aproape de țăran, căutînd a-l ridica prin povețe­ și predici în bi­serică. Țăranului îi lipsește dreptatea și lu­mina.­­ ... D. Drăghicescu­ laudă proectele de legi ale 'C­asei rurale, tocmelilor agricole, cîrciumilor și judecătorilor ambulanți. Se îndoește, însă, că aceste legi vor fi aplicate. Cam asia a fost soarta tuturor legilor și măsurilor bune. Este de părere a se reforma în mod larg sistemul electoral, întroducînd­u-se colegiul unic sau votul universal. Nu­mai astfel se vor remedia relele și se va infringe primejdia po­litice î­ I Crute-muchre reducerea unor dări ,prea apăsătoare pentru țărani. E de părere sa se desființeze taxa filoxerică și să se facă o revizuire generală­­ a proprietăței rurale. Spune că o cadastrare a pămîntului ar preveni multe și foarte multe pro­cese de revendicare. Termină declarînd că va vota cu în­credere proectele. Discursul d lui M. Cantacuzino D. M. Cantacuzino se bucură că, în împrejurările prin cari trecem suvera­nul nostru se află într’o stare de per­fectă sănătate. Au trecut zilele de grea încercare de acum opt luni, cînd credeam că opera unei jumătăți de veac va fi nimicită. Vorbește de primejdia înspăimântătoa­re care ne amenința atunci și cum,­în fața acelui uragan, au încetat ca prin minune pasiunile, iar patriotismul cel mai luminat ne-a însuflețit pe toți. A­­rată cît de mare trebue să fi fost peri­colul, dacă s’a recurs la legea cea mai drastică, starea de asediu, precum și la suspendarea altor legi în vigoare pînă al­unei. Reformele nu vor fi­ folositoare, dacă nu vor fi înțelese și pătrunse de toți. Arată necesitatea imperioasă a­ acestor reforme. Orice clasă socială, într’un stat, are drept la o egală îngrijire din­­ partea noastră. Energia și vitalitatea unui neam nu atîrnă numai de însușirile fizice, de puterea războinică, ci de "propășirea morală a­ sa. Arată că între guvernanți și țărani s’a săpat un șanț adinc, care nu se va putea umple acum decit cu sacrificii. Răspunderea o avem cu toții, toate partidele din țara asta. Dar răspunderea este mult mai mare a prtidului liberi (Protestări, întreruperi). D. M. Cantacuzino urmează: Arată că răspunderea liberalilor o poate ilustra cu exemple destul de bine cunoscute. Astfel, la Ploești, cînd sub guvernul liberal s’a declarat o republică... detro­narea și isgonirea unui mitropolit, cum a fost Ghenadie... ppoi rolul­­ pe care l’au jucat liberalii, cînd cu revolta ofi­țerilor de cavalerie... toate acestea nu ne arată că­­ partidul liberal a contribuit în­­ atîtea rînduri la dezordine? Prin urmare, răscoalele au fost pre­­ătite încă de mult, prin spiritul de anarhie care domnea peste tot. Ip torul răscoalelor d. Haret răspîn­­dea la sate o broșură (o arată), care, într’un stil exaltat, nu putea decît să scoată din minți și să arunce populațiu­­nea rurală în focul revoltei. Citește un pasaj din broșura d-lui Haret. D. Cantacuzino arată că unul din ve­lele mari de cari sufereau partidele poli­tice, era amestecul insolit și pus la cale al unor elemente tinere, nepricepute nu ale politicei. Aceste elemente tulburau ordinea. Studenții au fost amestecați mereu în luptele politice. Partidul liberal făcea mereur demagogie și tulbura neîncetat ordinea publică. De la 1876, liberalii au stat 19 ani la putere, pe câtă vreme con­servatorii n’au guvernat decît 11 ani. A cui era, prin urmare, vina mai mare dacă nu a partidului liberal? D-vs. ați sădit anarhia și dezordinea în spirite. — Voci: Dar strada Enei? Dar 888? D.Cantacuzino: Nu mă gândeam să a­­duc învinuiri nimănui; dam d-vs. mă provocați. D. ’ Cantacuzino citește o circulară a prefectului de Putna, care spune că in­­voelile se fixează 2 din 5, se desființează­ plocoanele către arendaș și alte di­n mă­runte (aprobări.) Oratorul spune că spiritul acestor mă­suri este anarhic, care face tot mai mare nesiguranța între țăran și proprietar­ Nimeni nu trebue să se amestece in­re părțile contractante. Oare acesta să fie rolul prefectului, de a înfățișa tuturor pe proprietar ca pe un apăsător al țărănimei? Vorbește de cazul prefectului țar­­«, care s’a­ amestecat în atribuțiunile jus­tiției, deținînd pe niște cetățeni fără nici o formalitate și în mod ile­gal. Reamintește cazul procurorului Pandelescu și dă citire raportului acestui magistrat către d. ministru de justiție, raport, rămas fără nici o ur­mare. Citește mai multe acte, din ore se constată cum oamenii urmăriți de instrucție a­u fost aleși în consiliul co­munal al orașului Alexandria. Oratorul se întreabă ce îndrumase dreaptă se va da în viitor, cînd atîtea ilegalități se comit­ pretutindeni. Guvernul, în guvernarea de 8 luni­i a știut să pregătească măcar atm s­fe­ra mielnică a votărei reformelor. Spu că legea tocmelilor agricole nu va d­­roadele așteptate.. Ea este cea mai groza­vă, servitute impusă proprietăței. Marea proprietate a fost și în treci și astăzi, apărătoarea neamului. O voce. Nu este adevărat! D.Cantacuzino: ,Nu vă grăbiți să în­t­rerupeți, onorate coleg! Nu veți ma­i dovedi cu argumente protestarea d­vs (Se suspendă ședința pentru cinci m­nute.) D. Cantacuzino la redeschiderea șe­dinței, spune că proectul tocmelilor a­­gricole lovește marea proprietate, car­e are o înaltă misiune socială. Citește un articol al lui Kogălniceanu, scris cu prilejul împroprietărirei, care­­ spune că aceasta nu se făcea la 64 in scopul zdrobire! marei proprietăți. ..Mai bine mi-ași fi tăiat mina, de­cît aș fi sub­scris asemenea lege, cînd aș fi fost c­ui­­vins că ea atinge drepturile mare! pro­prietăți“, scrie Kogîlniceanu. Oratorul spune că, dacă Romînia se poate făli cu o clasă producătoare, lumi­nată și cultă,­aceasta se datorește nu­mai existentei marilor proprietari. Spune că o lovitură dată la noi marei­prietăți ar lovi o mulțime de alte interese vitale,­­care mișună în jurul a­­ce­steia. Proectul tocmelilor agricole este pre­dominat de un spirit de argumentare primejdios și autoritar. El împiedică desvoltar­ea normală și pacinică­ a țarei. Căci, dacă ne uităm în istoria popoare­lor, progresele s’au efectuat în mod li­ber și nesilit, iar nu prin reglementare. Arată că la Sparta păminturile cu­cerite aparțineau­ colectivitatea, care nu se putea înstrăina cu­ nici un chip, fără învoirea statului. Se știe unde a ajuns Sparta. Ei bine, acolo vrea guvernul să ne conducă prin spiritul ce a imprimat re­formelor­­ sale? Oratorul citește un pasaj din econo­mistul francez Leroy-Beaulieu, referitor la înțelesul și importanța m­uncei în economia politică. Voci: Reveniți la chestie! D. Cantacuzino: Sînt perfect In ces­­tiunea pe care o fraier, și să nu mă întrerupă decît acela dintre d-vs. care se va încumeta să combată pe Beaulieu. D. C. larca, vă rog să vă mărginiți la subiectul d-vs. D. Cantacuzino’ D-le sarca, cer să’mi respectați cuvîntul. D. președinte intervine, fugind­­ pe d-niî deputați să lase pe orator a vorbi in liniște. D. Cantacuzino continuă. Vorbește des­pre împrejurările critice, naturale și economice, în cari se află țara noastră. Arată situațiunea noastră geografică și spune că sîntem aruncați, aici, ca o stîncă în mijlocul oceanului furios. Pentru cuvinte politice, pentru cuvin­te geografice, pentru cuvinte de moment ne trebuesc­ reforme cumpănite și echita­bile pentru toți. D. D. Sturdza spune că ar fi bine ca parlamentul să intre cît mai de grabă în discuțiunea proectelor. Prin urmare, roagă Caniculara să binevoiască a se în­truni și mîine, Duminică. Se pune la vot cererea d-lui prim-mi­­nistru și se admite cu majoritate de voturi. Discursul d lui H. Răutu D. N. Rautu, deputat de Botoșani, luînd cuvîntul, spune că pînă astăzi temelia țarei noastre a răm­­as tot țără­nimea. Și cînd această temelie s’a zgu­duit, astă primăvară, ne-am cutremurat d­* toții. Arată starea țăranului din trecut. Vorbește despre formarea marilor lati­fundii, odată cu venirea fanarioților. De atunci încep și condițiunile grele ale vieței la țară. Egumenii greci exploa­tează alături cu ceilalți proprietari. Re­strângerea dreptului la pămînt se accen­tua din ce în ce mai mult, în ambele principate. „­­Arată că, pe atunci, fruntașul plătea păm­întul mult mai eftin de­cît mijlo­cașul și codașul. Regulamentul organic face și mai multe înlesniri proprietari­lor. In Moldova era cea mai puternică oligarhie.­­ Vorbind de legea de împroprietărire dela 64, zice că are multe lipsuri, cari în mare parte se resimt și astăzi, împărți­rea pămîntului i'a făcut tot pe fruntași, mijlocași și codași. Aceasta a fost baza împroprietărirei de atunci, distribuire cu­ desăvârșire nedreaptă. Apoi nu s’a ținut seamă de situația și calitatea pă­­mînturilor, făcîndu-se și în această pri­vință mari nedreptăți, căci se dau dumă batir. Oratorul spune că în Moldova, imașu­­rile sînt una din marile cauze ale mize­riei săteanului, care trebue adesea să plătească o Lună sau două, numai ca să își poată plăti m­âna bietelor vite! Legiuitorul de la 64 nu și-a dat seama că trecerea de la păstorie la plugărie nu se face deodată, ci încetul cu înce­tul. Altran al legei de la 64 este neîmpede­­carea fracț­ionărei pămîntului, prin înzes­trare sau trecere la copil, astfel că mulți țărani bine împroprietăriți atunci, as­tăzi nu mai posedă nici o palmă deloc Din această cauză, țăranul, oricît de intensivă ar fi cultura pe care ar face-o pe păm­întul sau, nu se poate îndestula. Vorbește de justiție și spune­­ c­ă drep­tatea se dă greu țăranilor. Ea se împarte mai lesne celor bogați. Oratorul spune c­ă toate aceste rele trebuiesc îndreptate repede. Este mai­ bine să avem cîteva milioane de țărani care să stea bine, de­cît 2—3 sute de mii de orășeni cari să stăpînească singuri. Propune să se grupeze păm­întul ță­rănesc într’un singur trup, care să poa­tă spori, dar să nu se mai poată frac­ționa. Spune că este o greșală că nu s’au îm­pr­oprietarii La 64 învățătorii și preoții. Este bine să se repare această mare nesocotință, deoarece învățătorii și­­ pre­oții au nevoe mare de pămînt, mai ales că se vede astăzi tendința de a-î apro­pia cît mai mult de cultura pămîntului. Dif­erențiarea prea mare a­­ proprietăței, tendința crescîndă a nimicirei pămîntu­­­lui țărănesc, prin cauzele arătate mai sus, ne dă priveliștea sărăciei și a su­ferinței deoparte,­al luxului și Imbel­­șugărei de altă parte. Camera descomplaetîndu-se, se ridică ședința la orele 5.25 p. m., anun­­țîndu-se continuarea dezbaterilor mîine, Duminică, la orele 1 și jumătate. A apărut No. 43 al revistei „An> äl M­I­N .80 H­A“ Cu cea mai variată materie — 1O bani numărul — D-na Elena Cugîlni­­ci­nu institutoare de la școala de băieți No. 2 din Brăila, la școala di­n Dulcea. D. C. Mirașcu numit învățător la Săl­­­cuța. Dolj. D. D. C. Matee­scu învățător dela ș­oala din Plenița-Traian la Virvaru.Dolj. D. Ioset ienculescu învățător dela școala din Virvaru la Moțiț­ Î, Dolj. D. G. Pretoria numit învățător la Co­­șoveț, Me­hedinți. . D. G. Miloteanu numit învățător la Com­fițel, Mehedinți. , D. P. Diaconescu, învățător la Bucura-Mel­dinți. D. D. Călcescu,­­rar. la Vîrfuleț, Me­hedinți. • , D. I. G. Bute! învățător la Poroinița, Mehedinți. * D-ra Angela Chirculescu, inv. la Au­rora, Mehedinți. D na Elenă Opritescu înv. la Jiana-Mare, Mehedinți. D. I. Botezatu, înv. la Turcești, Co­v­url­ui. D. N. P. Popescu, înv. la Jigălia, Ia­lomița. D. D. Marinohescu, inv. la Gogoașa Mihod-nțî. D-na Ele­na Ștefănescu, înv. Timna, Meh­­dinți. D. I. Popescu, învățător la Stăncești, Mehedinți. D. T. Păunescu, înv. la Dîrvari, Me­hedin­țî. D na Elena Vintilescu învățătoare de la Bordușolu, Ialomița, mutată la Mo­reni, Prahova. D. I. Băjenaru numit înv. la Cișmă­­u ș­i­ Mihăioșenî, Botoșani. SENATUL — Ședința dela 2­8 Noembrie 1907— Ședința se des­­chide la orele 2 și 25 sub președinția d-lui Const. Glimen­cu. Răspund la apelul nominal 92 domni sen­atori. Pe banca ministerială se află dom­nii Anton Carp. Președintele comunică Senatului în­cetarea din viață a d-lui Mihail Bnri­­leanu care reprezintă in Senat colegiul­­­eo Mehedinți. Propune să se trimită o adresă de condoleanță familiei, și de­clară colegiul vacant. Se amină pentru astă­zi intepelarea d-lui Pacait Cantili. E­c­o"TI­E I Apariția calendarului „Lumea ilus­trată“ s’a întîrziat din cauză că s'au stricat clișeele Delegațiunea Romîne la primarul Vienei și Monumentul lui Las­car Catargiu. Oricine dorește să aibă o carte frumoasă și latr’adevăr interesantă să aștepte apariția calendarului „Lu­mea Ilustrată”. Ig. Hertz Dud­rești. j Poșta redacției Cititor regulat.— Procurați-vă un ma­nual elementar de istorie a romînilor (do­m-nui Xenopol, Tocilescu sau alt autor). Mișcarea în învățămîntu­l primar In corpul didactic primar din țară a făcut următoarele permutări și nu­r­­rî : D-ra Olga Cuparencu învățătoare în m­ina Corni mutată la Issucea județul­­ Ilie». D. Ștefan Nicolau dela Ilsacia in Corni, m­d­­ a. D-nia Ortansa Imbru numită învăță­­- »re In Matița Pui­urețî, Prahova. D. N. luni­seu, învățător dela Regh­in, utat la Tulniț­î, Putira. D-ra Emilia Voiculescu, învățătoare si Terega mutată la Breaza, Prahova. D-na Elena Brădeanu institutoare de ș­coala de bă­ț­. No. 2 Tulcea la școala I No. 2 din Brăila. rime informațiuni . După cererea d lui D. Sturdza, Camera a hotărit să fie ședință și azi, Duminică, pentru a se putea termina mai curind discuția răs­punsului la Mesagiu. • S­a raspîndit svonul că d. I. Pro­­copiu ar fi convocat sindicatul zia­riștilor pentru a­ se veșteji pe d. Ferechiut, președintele Camerei, care a insultat presa. Știrea este falsă și ’tendențioasă. i). Procopiu n’a avut un singur moment intențiunea de­ a protesta în contra d-lui Ferechide pentru care cere cea mai mare admirațiune și cea mai perfectă stimă și consi­­derațiune. Scopul convocărei pentru astăzi a sindicatului ziariștilor este o nouă a zecea, „veștejiră“ a „infamilor“ dela „Adevĕrul“. Aceasta este, se vede, menirea sindicatului ziariștilor de cînd are onoarea să fie condus de d. I. Pro­copiu, de­ a „veșteji“ în fie­care Duminică pe cel dela „Adeverul“. 0 Sindicatul personalului farmaceutic din Romînia invită pe toți d-nii far­maciști nepatroni, la întrunirea ce va avea loc Luni seara la orele 8 luni. In localul soc. studenților în farmacie din Bnl. Elisabeta colț cu calea Plevnei. • Cercul „Romînia Muncitoare"1 va ține Duminica viitoare o mare în­trunire publică, la orele 3 d. a., ia calea Victoriei No. 91 în chestiunea reformelor agrare. ® D­nil Al. Z Mingopol, Dumitru D. Eustațiu și P. Bogdan, și au susținut ultimele examene de drept la faculta­tea din Iași, fiind proclamați licențiați. S D. Androne Răzvănescu, președintele Asociației Studenților, dîndu-și ultimele examene la facultatea de drept din 1 și, a fost proclamat licențiat. • Ni se tel­­grafiază din Tulcea că știrile despre cearta dintre d-nii Andreei și Razi sînt neexacte. Sinuciderea din str. Tudor Vladimirescu Aseară la orele 5, într’o cameră din circiuma d-lui Constantin Ghica Stavri din str. Tudor Vladimirescu No. 6 s’a sinucis cu un glonte de revolver, un tinăr avuttie N. Prezănescu, contabilul pr­mărie­ din R. Vîlcea. Iată toate amănuntele asupra acestei sinucideri, amănunte culise la fața lo­cului. Clientul misterios Pe la orele 4 și jumătate la evretu­­mi d-lui Constantin Ghica-Stavri sosi un tînăr înalt, brunet, cu mustața ma­re, neag­ru, îmbrăcat cu haine negre și cu un demi-palton. Tinărul in chi­stiune se duse dea­­dreptul în camera din fundul circiumei și acolo după ce se convinse că nu este nimeni fără loc la o masă din mij­­loc și ceru să i se aducă un pahar cu vin. Un băiat din prăvălie aduse paharul cu vin și clientul sorbi de cite-va ori din el, apoi lăsînd paharul pe masă, clientul își așeză capul pe nim­­î și ră­mase in această pozițiune cîteva mi­nute. Sinuciderea Intre acestea sosi la cîrciuma d-lui Constantin Ghica-Stavri, d. Rochus Gregor, grădinar al ministerului de interne, care’șî dăduse întâlnire cu un prieten la acea oră in circiumă. D. Rochus Gri­gor, după ce vorbi puțin cu proprietarul circiumei, zărind pe cineva in cameră și crezînd că a­­colo se afla prietenul cu care își dă­duse întîlnire se îndreptă spre acea cameră. Cind ajunse ln pragul așeî, d. Ro­chus Gregor se dădu un pas îndărăt îngrozit de cele ce văzuse. In ace moment o detunătură puternică se auzi și tânărul se rostogoli pe scinduri, cu fața in sus, intr’un sac de singe. Nenorocitul se sinucisese trăgindu-și un eloate de revolver in timpla dreaptă.

Next