Dimineaţa, decembrie 1907 (Anul 4, nr. 1367-1394)
1907-12-08 / nr. 1374
Anul IV.—No 1374 5 mmmm. DIRECTOR CONST. MILLE ABOSAMKMTE: CU Un an.* • • « « • . Lei 20 6 luni •«(••«•» țț H 3 luní ^ Tplpfnn /Pffl,r" ta|l!,ala ,4|1D 1 ciciuii ( proai|1|!je ?j străi|,ăfi!(8 He 12jH OOICICCCCvCCCCCCCCOXCCCvCCCCOCCCO APARE ZILNIC CU CELE DIN URMA ȘTIRI ALE NOPȚEI 0ü»5»CCCCCCCÍCÍCCCC^^/ %H-'f Ü PUBLICITATEA: CON CEDHTÄ EXCLUSIV Rgențieî de Publicitate CAROL SCHULDER & Co. Bucurași), Hr. ÍJUítontílti II.-Telefon 314 Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 S'mbătă 8 Decembrie 1907 Din Camera ungară — Deputați croați pedepsiți de comisia imunității — Buda Pesta, 6 Decembrie. — In ședința de azi a Camerei deputatul Hodervary, din partea comisiunei de imunitate, a depus raportul in privința conduite deputaților croați Franța Supilo și V. Popovici. Comisiunea stabilește că cei doi deputați de mai sus au provocat tumult în Cameră neținînd seamă de apelurile la ordine din partea președintelui. (Voci: Nu este adevărat !.). Hedervary, intirupindu-șî citirea raportului, se adresează către deputații croați atrăgîndu-le atenția asupra atitudinelor nepermise de a vocifera și împedica orice dezbateri. Comisiunea de imunitate propune ca deputatul Frantz Lupillo să fie pedepsit a cere scuze înaintea parlamentului. In ce-l privește pe deputatul Popovici găsește că vina lui este mai mare și de aceea propune escluderea lui dela ședințele Camerei ce începe dela 20 Decembrie până la 15 Ianuarie (Voci : Pentru timpul vacanței !) Hedervary ține să adauge apoi că comisiunea de imunitate va proceda cu cea mai mare energie, în special contra deputaților croați, pentru a putea readuce pe cei turbulenți la respectul adunărei. Deputatul Mazuranici, care face parte din comisia de imunitate și care a făcut opinie separată în chestia celor doi deputați croați, cere cuvîntul pentru a se explica asupra raportului. Se produce un incident din cauză că deputatul Panian strigă : — Acesta e raportul lui Wikerle! Președintele îl cheamă la ordine și apoi dă cuvintul lui Mazuranici. Acesta arată că deputații Supilo și Popovici nu au comis nici un fapt pentru care ar merita să fie pedepsiți. Președintele Îi dăduse cuvîntul lui Supilo, și fără ca acesta să fi rostit vreun cuvint nepermisia interzis de a mai continua. Mazuranici se exprimă in limba croată. El cere să se treacă pur și simplu la ordinea zilei fără să se ia in considerare raportul comisiunei de imunitate. Spune că e rușinos ca o majoritate atit de imensă să recurgă față o minoritate atît de infimă la mjloace brutale și nedemne. Se produce un zgomot imens. Președintele îl cheamă la ordine și cu greu restabilește liniștea. După ce Mazurani își terminase cuvîntarea pregotiiuiel- ii cheama la ordine pentru modul cum s’a exprimat. Se pune la vot raportul comisiunei și se primește cu mare majoritate. Frantz Lupillo, supunîndu-se deciziunei Camerei, cere scuze parlamentului pentru modul cum s'a exprimat și spune că n’a avut intenția de a ofensa pe nimeni. Se repetă din nou incidentul că președintele Just declară că-i este permis a întrebuința limba croată, și vice-președintele îi interzice aceasta, amenințînd cu comisia de imunitate. Intervine atunci în discuție primul ministru Wekerle și spune că cunoaște tendința acestor domni. Nu e vorba acite drepturile de a întrebuința sau nu o limbă, e vorba de atitudinea croaților care vor să terorizeze parlamentul. Tendința aceasta nu le va reuși. Spune că se vor lua măsuri severe contra acelora cari tulbură lucrările parlamentului. Supilo cere cuvîntul, care nu i se acordă însă. El strigă că fiecare are dreptul de a vorbi. I se răspunde că deciziunile comisiunei de imunitate nu se pot critica. *• Se trece apoi la ordinea zilei. Weberte provocat de Polony Budapesta. 5 Decembrie — la ședința de azi a Camerei primul ministru Weberte a atacat pe acei cari trăesc din onoarea altora. In culoare primul ministru a declarat unor persoane că prin această aluzie a sa n’a lăsat neatins și pe Pollony. Acesta aflînd despre cele spuse de Weckerle s’a dus la dinsul și ia certut socoteala întrebîndu-l dacă la vizat sau nu și pe el. Weccerle s’a mulțumit sa facă un gest cu mina fără să răspundă nimic. Polony i-a spus atunci: Dacă tu ți-ai permis să mă atingi ai comis o calomnie nedemnă. Se asigură că Polony va trimite încă azi martori lui Wekerle. Wekerle și cota-parte Budapesta, 6 Decembrie. — Camera a terminat discuțiunea genenerala a proectului de lege fixînd cota-parte. Președintele consiliului, dr. A. Weckerle, luînd apoi cuvîntul a justificat printr’un lung discurs sporirea cotei părți, arătînd avantagiile compromisului, constitue actualul guvern. E posibil însă ca actualul prim ministru să fie sacrificat. Criza ministerială se datorește în mare parte atitudine! <rului Lueger. Scandalul din Paris Paris, 6 Decembrie.Telegramele au anunțat despre marele scandal din Belleville. Poliția a făcut azi percheziții la un mare fabricant bine cunoscut în lumea financiară, amestecat în chestia conruperei de minore. Fabricantul a încercat să se sinucidă tăindușî arterele dela mînă. S’au mai făcut percheziții la multe persoane sus puse. Sînt iminente arestări senzaționale. Cutremur de pămînt Avellino, 6 Decembrie. Un puternic cutremur a fost simțit aseară la orele 8 și 25. Pină acum nu se cunosc pagubele produse. Agitația studenților greci Atena. 6 Decembrie. — Agitațiunea studenților s’a liniștit. Universitatea a fost închisă pentru 15 zile. Totuși ea va relua cursurile după sărbători. Regele Spaniei și chestia Marocului Madrid, 6 Decembrie.—Regele a primit pe d. Regnault, ministrul Franței în Maroc, și ia exprimat profunda sa recunoștință pentru deplina înțelegere care există între Franța și Spania in chestia Marocului. Judic într’o piesă de Riche d in Paris, 6 Decembrie. — In curînd se va juca la teatrul Sarah Bernhardt o piesă a lui Jean Richepin, în care va apare și Judic. Sarah Bernhardt i-a oferit celebrei artiste rolul bunicei din piesă. Proces interesant Paris, 6 Decembrie.—Direcția ziarului le Journal l-a dat în judecată pe cunoscutul scriitor Octave Mirbeau, pentru faptul că în unul din ultimele sale romane el descrie în culori defavorabile ziarul și personalul redacțional de la le Jómnal. Criza din Belgia Britaliei, 6 Decembrie.—Deciziunea Partidului liberal în afacerea Congo a produs o mare criză. Guvernul ”spera piiă eil că va putea găsi ru finul opoziției destule voturi pentru a avea o majortate Guvernul n’a întrunit însă decît 30 voturi. Sa crede că guvernul va demisiona. Procesul Nași Roma. 6 Decembrie.—Dezbaterile asupra legalității sau nelegalități dispoziției Senatului pentru arestarea fostului ministru Nași au durat 5 are. In urma propunerea lui Matovan care a fost primită cu mare majoritate 239 contra 91, arestarea lui Nași se declară legală. Pentru moment e încă liniște la Trapani și în Sicilia. Camera seniorilor și compromisul Viena, 19 Decembrie.— Camera seniorilor a adoptat, după toate cetirile, compromisul cu Ungaria. Toți oratorii au adus laude guvernului pentru că a izbutit să aducă la îndeplinire această operă care va garanta nu numai desvoltarea economică a celor două state, dar va întări încă puterea și prestigiul monarhiei. Logodna suveranului Bulgariei —Principele moștenitor contra casătoriei tatălui său, Sofia. 6 Decembrie.—In cercurile politice de aci se vorbește mult de nemulț mirea principelui moștenitor Boris I ț» de logodna tatălui său. Logodna prințului Ferdinand trebuia să aibă loc încă de mult. Ea a fost însă încontinuu minată pentru că cel donr principî Boris și Cirill erau contra. Se pare însă că Cirill a început să să se impace cu această idee, în schimb prințul moștenitor Boris e foarte încapăținat. După cum anunță „Balkanska Tribuna“ ministrul Stankov a fost zilele trecute la Varna pentru afaceri private. In realitate insă ministrul l-a dus să convingă pe prințul moștenitor Boris de necesitatea căsătoriei tatălui sau. Ministrul a fost foarte bine primit de principe. Cînd a început însă să vorbească de logodna tatălui său, principele care are acum vîrsta de 14 ani, a început să plîngă spunînd într’una : „Nu, nu vreau !“ El a luat apoi fotografia mamei sale pe care a sărutat-o plingînd. Numai cu multă greutate principele a putut fi liniștit. La curte toată tumea se ocupă acum să cîștige pe principe în favoarea viitoarei sale mame vitrige. Principele e foarte posomorit, nu vorbește mai deloc și plinge des.—Did Invenții ungurești Budapesta, 6 Decembrie.—Deprinși cu sirițe de senzație pe cari le colportează de o vreme diferite ziare ungurești în sarcina romînilor, înregistrăm astăzi probabil o nouă invenție ungurească, tot atît de neverosimilă ca și cele de pină acum. Știrea e publicată de ziarul ..Magyar Ország“ în baza unei comunicări a corespondentul său din Györgyi Szent- Miklós. "." " -După această comunicare 600 de țărani romîni prevăzuți cu arme și ciomege ar fi atacat localitatea Olah-Bratiș, unde ar fi bătut pe muncitorii unguri rănind mortal cîțîva din ei. Țăranii romîni, spune ziarul unguresc, s’au împărțit apoi în grupuri de cîte 10—20, atăcînd locuințele din cari au gonit pe unguri. După cum afirmă ziarul s’ar fi orînduit o anchetă. Afacerea episcopului Parvi Praga, 6 Decembrie.—Ziarul ,,Csas“ spune că nu corespunde adevărului știrea că papa ar fi orînduit o anchetă în afacerea episcopului Parvi cu prilejul rolului sau la măcelul de la Cernova. Ziarul adaugă însă că nu trebue să se creadă că în contra episcopului Parvi mi se va primi o mișcare serioasă. In cercurile înalte procedarea epicopului Parvi nu e aprobată, dovadă e faptul că în capul acțiunei contra lui se află episcopul Maier, care e preot la Hofburg în Viena, și reprezintă părerile cercurilor înalte. Că însuși Parvi își socotește situația foarte serioasă e dovadă că a făcut un memoriu pe care l-a trimis cancelariatului cabinetului. Pînă în prezent n’a sosit încă nici un răspuns asupra acestui memoriu. Procesul Olga Molitor — Lirs.den.au Karlsruhe, 6 Decembrie. — la marea sală a Curtei cu juri a început azi judecarea procesului de calomnie intentat de către Olga Molitov baronului Karl Lindenau. Fiind adus în fața juraților acuzatul fu apucat de un tremur nervos și începu să plîngă. Mai tirziu se liniști sforțîndu-se cu mare greutate să se stăpânească și privind cu ochi mari publicul și martorii. A produs mare impresia apariția d l"’ Olga Molitor. Ea a venit în costum de doliu și trăsăturile feței îi trădau o mare luptă sufletească. În ședințele i-a oferit un joc pe estradă îngă apărătorii ei. Intre martori se afla și soția baronului Lindenau. Citirea actului de acuzare a durat foarte mult. Președintele a descris apoi faptul arătînd că acuzarea se bazează pe doua scrisori pa cari baronul Lindenau le-a scris dreî Olga Molitor. Președintele. Dv. ați scris acesta două scrisori ? Lindenau. Da, eu le-am scris. Președ. In timpul instrucției au declarat că aceste scrisori n’au fost scris din spirit de răutate ci din dragoste Pe urmă ați căutat însă să prezentați toată afacerea sub aspectul unei simple glume. Lindenaa, Procesul Hsum a zăpăcit cu desăvîrșire. Imi umblați lucrurile în cap de crodeam să-mi voiu piarde mintea. Multă vreme am fost chinuit da viziuni bolnave. Președ. Asta scuză insă prea puțin purtarea d-v. Lindenau. Dacă președintele nu vrea să dea crezămînt cuvintelor mele nu voia mai vorbi de loc. Puteți să înă condamnați, prea puțin îmi pasă. N sînt om rau, nu sînt atît de rați pe cu mă credeți. La aceste cuvinte baronul Lindenau începu din nou să plîngă. Dezbaterile continuă. America amenințată cu o grevă moastră Londra, 6 Decembrie. — Ziarulu „Dayli Telegraph“ i se comunică e. America e amenințată de o monstră grevă a funcționarilor cailor ferate. 25 mari societăți cari sînt stăpîne pe toate liiniile ferate americane au respins cererile lucrătorilor s Hotărîrea definitivă va fi luată cu direcții abea la 21 Decembrie. In cazul cînd această hotărîre va rămîne negativă, greva va izbucni în aceeași zi. Această grevă amenință America cu ruină, dat fiind faptul că noul continent a suferit îndeajuns pe urma ultimei crize financiare.—Dr. Un proces al ziarului „Tribuna“ Budapesta, 6 Decembrie.—Din Arad se comunică: Cu prilejul măcelului din Pănade, „Tribuna“ din Arad a apărut în doua conlimîrnd un articol amănunțit asupra celor inîmplate. Pentru acest articol parchetul din Oradia Mare a dat în judecată pe redactorul acestui ziar Anton Popa, care a fost asculut azi de judecătorul de instrucție. El a negat vinovăția lui declarînd că cele publicate au fost scrise în baza comunicărilor sosite ziarelor ungurești din Budapesta și Arad. —Popa a cerut citarea de martori și a protestat contra procesului ce i s’a intentat. Expoziție romînească în Viena Viena, 6 Decembrie.—Erî s'a deschis aci o exposiție de lucru de mina organizată de representanța societăților „Munca“ și „Albina“ din București. Expoziția a fost vizitată de notabilii coloniei române. Primarul dr. Lueger a promis și el vizitarea acestei exposiții.—Drd. întrunirea socialistă din Viena Viena, 6 Decembrie.—Azi a avut loc aci întrunirea de protestare a socialdemocraților, în contra condamnare! deputaților socialiști din Rusia. întrunirea la care au luat parte peste 2000 (social-democrat! s-a ținut la sediul muncitorime!. A vorbit și deputatul român Grigorovici care a atins și partea națională a luptelor proletariatului român. Datschinsky a fost de asemenea primit cu unuit entuziasm. El a declarat, că înfrîngerea social-democrației în Rusia se datorește faptului că poporul nu e atît de bine organizat ca în Austria. S-a primit la întrunire o telegramă de salutare din partea studenților polonezi. O afacere senzațională în Portugalia Lisabona, 6 Decembrie.La Paredes, locotenentul de artilerie Diaeme și doi complici au fost dați judecatei sub inculpațiunea de falsificare a titlurilor datoriei interne portugheze, vinzînd 3500 titluri false. Au fost citați 500 martorii. Această afacere emoționează mult populațiunea portugheză. Procesul va ține vre-o 10 zile. Din Macedonia Viena, 6 Decembrie.—Ziarului „Pollitische Corespondenz“ i se comunică din Salonic. La 14 ale acestei luni autoritățile din Seres au înconjurat o casă în care se afla adăpostită o bandă. La percheziția făcută în acea casă au fost găsiți 5 greci cu căpitanul lor Sterio. La 12 ale acestei luni au fost uciși de către turci 2 bulgari din satul Svaețvrac Din satul Vissan, a fost răpită de o bandă bulgară fiica unui țăran bulgar, ca pedeapsă că tatăl ei a refuzat să dea o sumă hotărâtă pentru comitetul macedonean. Boala țarinei Petersburg, 6 Decembrie.—Țarina e bolnavă de zece zile și stă la pat. Asupra boalei țarinei se comunică că din simptomele indispoziției stomachale de care suferă, se constată o ușoară Intoxicație. Cercurile bine informate atribue această boală stărea puțin higenice în care se află bucătăria țarului. De altfel se știe că acum cîtva timp țarul s’a îmbolnăvit din același cauză. O moarte misterioasă Budapesta, 6 Decembrie.—S’a anunțat prin telegrame anterioare despre moartea misterioasă a medicului militar Mezaros. Se știe că puțin timp înainte de moartea lui, s’a văzut eștind din casa lui o femee. Poliția a căutat să afle cine este acea femeie. Azi s’a prezentat o femeie la poliție și a declarat că ea a fost la d-rul Mezaros, care o trata de mult timp. Venind era la dansul doctoral n’a primit-o spunînd că e bolnav și că se simte foarte rau. Femeia a rugăti să se păstreze secretul asupra numelui ei, deoarece e femee măritată și nu vrea să se facă vorbă în jurul ei. Din parlamentul Austriac Viena, 6 Decembrie.—‘Astăzi s’a prezentat pentru prima oară în parlamentul austriac noul deputat socialist Datschinsky. In onoarea lui deputații socialiști au venit la Cameră cu cocarde roșii la butonieră și i-au făcut vii aclamații. Deputatul Bakszinky, al cărui rol în ședința furtunoasă de acum două zile este cunoscut, a cerut cuvîntul dînd explicații asupra conduitei sale. El declară că atitudinea pe care a avut-o este datorită unei enervări regretabile. N’a avut intenția de-a ofensa pe nimeni, cu atît mai puțin de a lovi. Regretă tot ce a spus și a făcut, curând scuze celor în drept. Președintele ia act și anunță că deschiderea Delegațiunea va avea loc Vineri. Se trece la discuția proectului de budget. Moartea subită a unui ministru rus Petersburg, 6 Decembrie.— Ministrul comerțului și industriei, d. D. A. Philossofov, membru al consiliului imperiului, a încetat subit din viață în timpul unei reprezentațiuni de gală la teatrul „Maria“. Flota americană în oceanul Pacific Milan, 6 Decembrie.—Luigi Bassini redactorul ziarului „Corriere de la Sorra“ a trimis ziarului său prin telegrafie fără fir au amănonțit raport asupra plecarei flotei americane în apele oceanului Pacific. Raportul cuprinde și declarațiile unui distrus personagin politic care a spus ca America treime să aibă o puternică flotă pe oceanul Pacific pentru a apăra insulele de un eventual atac și va fi în continuă activitate și gata pentru orice eventuală surprindere. Asupra portului unde se va duce flota americană după visitarea portului St. Francisco, interlocutorul ziaristului italian n’a voit să spue nimic.—Drd. Nota puterilor adresată Portei Constantinopol, 6 Decembrie.—‘Poarta ferind acum de curînd cabinetelor europene să intervină pe lingă statele respective balcanice pentru ca ele să facă să înceteze mișcarea bandelor Înarmate în acele state, a primit de la aproape toate cabinetele răspuns că Turcia este sfătuită a pune și dîn la capăt acțiunei bandelor procedînd cu toată energia în acest scop. Imbunătățirea stărei materiale a armatei rusești Petersburg, 6 Decembrie.—Un rescript imperial către ministrul de, războiu spune că una din principalele preocupări ale împăratului este întărirea forței iudilare. împăratul a decretat pînă acum o serie de masuri tinzînd la îmbunătățirea situațiunei și traiului soldaților și recunoaște necesitatea de a se îmbunătăți și situațiunea materială a ofițerilor. Rescriptul spune că este absolut necesar de a se spori solda ofițerilor chiar cu începere de la 14 Ianuarie 1909. Rveorganizarea flotei rusești Petersburg, 6 Decembrie. Ministrul marinei a alcătuit două proecte pentru reorganizarea flotei rusești. Primul proect cuprinde numărul și tpul vaselor de război, a căror construire va dura 5 ani. Al doilea proect se va realiza mai tîrziu și prin el Rusia va deveni cea mai mare putere maritimă europeană.—Drd. Un muzeu Sarafoff Sofia, 6 Decembrie.—Admiratorii lui Sarafoff au hotărît să prefacă locuința lui într’un muzeu macedonean revoluționar. Groaznică explozie într’o mină — 500 de mineri îngropați, de vii — Pitsburg, 6 Decembrie — O explozie s’a produs într’o mină de cărbuni a societăței „Coal Company“. 500 mineri au fost îngropați in mine; sunt temeri că toți au dispărut. Dintre mineri era BOO unguri. Explozia unui depozit de dinamită a Palermo — 26 de morți — Palermo, 6 Decembrie.Explozia unuii depozit de dinamită într-un magazin de arme a provocat prăbușirea casei în care se afla magazinul zguduind întreg orașul. Geamurile tuturor caselor au fost sparte pe o rază de 500 metrii. Sunt 20 morți și sute de răniți. DIN MAROC Scuze făcute Franței Tongsr, Dec.—Ministrul de externe , exprimat logemnul Franța regretele sultanului Musat-Abdel-Azis pentru atitudinea lui Ben Issnassen, căruia i-a fâcut observațiuni severe. Sultanul plânuește a trimite în regiunea Trifas un reprezintcant permanent prin care se va evita noul incidente. Supunerea unui nou trib Paris, 6 Dee.generalul Liautey a tt-lf.gr afiat că o delegațiune a tribului Beatara a declarat că este gata să prinipască condițiinile impuse. Un număr oarecare de indigeni au inceput a plăti era în natură indemnitățile cerute. Programul guvernului austriac Viena, 6 Decembrie. — Camera deputaților citind discuțiunea budgetului provisoriu, președintele consiliului a rostit un discurs foarte aplaudat declarînd că reconstituirea cabinetului în conformitate cu rezultatul alegerilor a avut de scop să asigure o cooperare a tuturor partidelor ce sunt gata a menține parlamentarismul și existența statului Președintele consiliului desvoltă apoi programul viitor al guvernului și insistă asupra necesității de a se tranșa înainte de toate chestiunea națională. Anunță intre alte proecte o reformă a sistemului de impozite. Inmormintarea regelui Oscar Stockolm, 6 Decembrie.—Azi în amiazi, au avut loc Itinerariile regelui Oscar. Au fost de față la ceremonie regele și regina Suediei, regele și regina Danemarcei, principi suedezi, principii străini printre care și principele moștenitor al României, mai mulți delegați speciali între care ministrul Turciei. Regina văduvă nu a asistat la îngropare, fiind bolnavă, fiul și generalul Wartensleben și contele Wedel. Președintele face cunoscut că prințul Filip de Eulemburg nu va fi citat să apară decît atunci cînd se va găsi indispensabilă apariția sa. Dintre medici specialiști au apărut : d-rul Hoffmann, consilierul sanitar Klesberg, consilierul sanitar Moli, profesorul Eulenburg și d-rul Magnus Furstel. Specialistul Halda pe care l’a citat Moltke s’a scuzat că nu poate apare în ședința de azi, anunță încă că va apare in ședința de mîine. Interogatorul lui Harden Președintele procedează la interogatorul lui Harden. Acesta arată că s’a născut la 20 Octombrie 1861, du confesie evanghelică, căsătorit. A urmat gimnaziul francez, și pentru motive personale a părăsit școala. Fu atras cu putere spre teatru, unde n’a rămas însă mai mult decât trei ani. La 1888 iși începu activitatea de scriitor. La 1892 înfință revista „Zukunft“. Incident de incompetință înainte de a se intra la fondul procesului apărarea ridică un incident de incompetință. Apărarea invocă articolul 16 din procedură. Consilierul Bernstein se asociază la acest incident și după ce invocă motivul pentru declinarea de incompetință roagă ca președintele, avînd în vedere starea lui Harden să se pronunțe cît mai curînd asupra acestei chestiuni. Procurorul într’o lungă cuvîntare arată ca nefondat incidentul și cere respingerea lui. După o lungă deliberare incidentul se respinge și se intră în fondul procesului dîndu-se citire actelor de acuzare și articolelor încriminate. * In interogatorul ce i se face, Harden declară că nu a avut intențiunea să aducă o ofensă contelui Moltke, căci are convingerea că Moltke n’a comis niciodată acte de homosexualitate, a voit numai să spună că Moltke nu ținea la femei. Mîine vor fi interogați contele Otto Moltke, care a predat odată lui Harden provocarea la duel a contelui Kuno Moltke, apoi Kuno Moltke, principele Eulenburg și d-na Ellbe. Aci circulă zvonul ,că după ascultarea lui Moltke și a prințului Eulenburg Harden va da amănunțite explicații în baza cărora s-ar putea ajunge la o împăcare. Un plebiscit asupra lui Harden Viena, 6 Decembrie. Numărul viitor al ziarului „Morgen“ cuprinde un interesant plebiscit asupra lui Harden. Cei mai mari scriitori și cugetători ai Europei și-au trimis părerii lor asupra lui Harden. Bjornson scrie și el rînduri entuziaste asupra lui Maximilian Harden spunînd între altele că Harden are toate calitățile necesare unui erou. Pentru convingerea lui el a trecut peste orice, cu dorința șahului de a numi un nou minister. Mulțimea adunată de șah și alcătuită în special din bandiți și ucigași amenință orașul cu un mare pericol. Poporul și parlamentul Teheran. 6 Decembrie.—Agenția Reuter află că pe timpul ședinței Parlamentare s’au tras cîteva focuri. Atunci, un mare număr de popor s’a adunait din toate părțile în jurul parlamentului, fiecare fiind înarmat. Parlamentul a primit din diferite orașe ale țarei telegrame prin cari i $e făgăduește concursul. îmbunătățirea situației Londra, 6 Decembrie.—Telegramele solsite spre seară spun că situațiunea sa, Teheran s’a mai liniștit. . .' Ultima oră telegrafică Prin FIR SPECIAL fie la care sponse@nții noștri speciali fiind LOMBRA, PARIS, BERLIN, HIERA și BUDAPESTA Criza ministerială din Austria Viena, 6 Decembrie.— „Abendblatt“ anunță că este un lucru definitiv stabilit demisia cabinetului Deck. După dorința Coroanei demisia nu va avea loc însă decît după întrunirea Delegațiunei. E probabil că va fi însărcinat tot Beck cu formarea cabinetului, in care caz se poate ca el să re Procesul Harden Berlin, 6 Decembrie. După cum se știe procesul Moltke-Harden, care urma să se judece Luni, a fost amînat pentru azi, din cauză că Harden e bolnav. Deși Maximilian Harden e încă și acum greu bolnav, deși medicii i-au interzis să părăsească patul, el a apărut azi înaintea judecătorilor săi. Harden are înfățișarea mult schimbată. Cei cari l-au văzut la prima înfățișare a procesului aproape nu o mai recunosc. A slăbit mult și e foarte palid. Se vede imediat că e greu bolnav și că îi vor trebui mari sforțări ca să poată lua parte la dezbaterile procesului.Președintele, vădit emoționat, cu multă bunăvoință i se adresează lui Harden în,trebîndu-l dacă crede că va putea suporta dezbaterile și dacă va rezista emoțiunilor cari i-ar putea cauza procesul. Harden răspunde că speră că va putea suportă, dar nu garantează. Președintele Lehman promite că va conduce dezbaterile în așa mod, încit ținînd seama de starea lui Harden, să-l cruțe de orice agitațiune. Ii permite lui Harden să ia loc la masa apărătorilor săi, și cum sănătatea nu-i permite să stea mult în picioare, îl dă voe să răspundă la întrebările ce i se vor face, fără a sa mai ridica de pe scaun. Avocatul Kleinholtz dă cetire unui certificat medical prin care se certifică cum că starea sănătății lui Harden se prezintă astfel încît el nu va putea apare la proces decît cu primejdia unei foarte serioase agravări a boalei de care suferă. Martorii Se face apelul martorilor. Intre martorii cari răspund la apel scrisoare a deputatului Schillinger Viena, 6 Decembrie.Deputatul Schillinger, care a propus în Camera austriacă senzaționala moțiune contra unogurilor, a adresat ziarului „Pesterloyd“ o scrisoare în chestia moțiunei pe care el a propus-o. Schillnger arată că moțiunea pe care a propus-o nu este rezultatul unei intrigi, cum vrea să insinueze ziarul. Ett a fost un produs al convingerilor sale și nu a intervenit nici un fel de partide și mai cu seamă social-creștinii, ca să-l determene a prezintă această moțiune. Masacrele de la Cernova, persecutările contra nemaghiarilor Vau silit să propune acea rezoluție, și nu poate decît să se bucure că ea a găsit o primire atit de simpatică din partea parlamentului. Prin moțiunea prezentată el nu și-a exprimat decît dorința de a vedea Ungăia intrînd pe calea dreptăței și a umanităței. Atît timp cit avem o armată comună cu Ungaria, atit timp cît avem reprezentanță diplomatică comună, atît timp cît Sancțiunea Pragmatică mai durează, eu nu pot considera Ungaria ca un stat străin de al nostru Și ca atare nu voi permite să mi se tăgăduiască dreptul de a vorbi de afacerile Ungariei. Ar trebui ca să nu avem în noi nici o picătură de singe—continuă Schilinger, ca să tăcem asupra crimelor ce se comit asupra fraților noștri din Ungaria. Dacă asemenea fapte se petrec din Turcia, imediat curg notele de protestare ale puterilor străine, cari au dreptul de a interveni. Cu atît mai mult avem, noi dreptul de a interveni cînd fapte de asemenea natură se petrec on iară cu care noi facem un singur trup. Eu nu sunt dușmanul națiunilei ungare, dar sunt adversarul hotărît al sistemului practicat. Nu vom retracta deci nimic din moțiunea mea, orice ar zice Wekerfest, Beck termină Schilinger. .a .a * Ziarul „Pester Lloyd“ publicînd scrisoarea de mai sus, o însoțește de o scurtă notiță, în care spune că dă în vileag scrisoarea lui Schilinger numai pentru ca să se poată vedea cît de mare este rătăcirea spiritelor din parlamentul austriac. Brava situație din Persia Berlin, 6 Decembrie. — „Berliner Tagebl’it“ află din Teheran că șahul Persiei a declarat reprezentanților puterilor streine, că va face tot posibilul pentru a evita vărsări de singe. Președintele parlamentului întrebat declară că situația este într'adevăr gravă, dar liberalii speră să poată duce lucrurile la bun sfîrșit. El primește silnic numeroase telegrame din provincie, prin care mii de oameni se exprimă cu simpatia pentru parlament. Dacă șahul vrea räzboiu, a spus președintele parlamentului, poporul este gata. Pe cînd membrii parlamentului și partizanii acestora sunt oamenii de seamă cu țării, cei cari înconjoară pe șah sunt indivizi pe a căror credință nu se poate pune nici un temeiu. Pentru moment cazacii sunt acei cari impun, dar pe credința lor nu te poți bizui mult timp. Șahul se înarmează Berlin, 6 Decembrie.—Ziarului „Berliner Tageblat“ i se comunică din Teheran . Produce mare senzație faptul că un funcționar austriac al șahului, probabil cu învoirea ambasadorilor, a eliberat din depositul pus sub supraveghierea sa unul împuternicit al șahului mari cantități de arme și înmițiuni. Șahul ordonă bombardarea parlamentului Berlin,1 Decembrie. — Din Teheran se anunță că in cursul nopței trecute șahul a ordonat cazacilor să bombardeze parlamentul,atacînd fără cruțare persoanele ce se găsesc acolo.—Ordinul acesta ar fi avut ca urmare un măcel general. Comandantul cazacilor a declarat însă că trupele sunt insubordonate și refuză să meargă în fața parlamentului. Șahul a declarat apoi că-și va retrage oamenii dacă și celelalte partide vor face același lucru. Cum însă partidele nu au încredere unele în altele nu și-au retras oamenii. Parlamentul se ocupă acum Alte știri telegrafice Viena, 6 Decembrie. — Cu prilejul zilei onomastice a țarului Nicolae, a avut loc azi la Schoenbrun un dineu de curte la care au fost invitați membrii ambasadei ruse. După dineu monarhal s’a întreținut în parte cu fiecare oaspe. S'a putut constata cu această ocazie că monarhul se află pe deplin restabilit. * Cluj. 6 Decembrie.—Episcopul reformat din Transilvania Georg Bartók a încetat azi subit din viață în urma unui atac de apoplexie. * Berlin, 6 Decembrie.—Principele Ludovic de Bavaria a fost numit „ls, suite“ în al doilea batalion naval. Telegrame din țară CONSTANȚA, 6 Decembrie. — Azi rog. 9 călărași șî a serbat patronul și cu această ocaziune au depus jurîmîntul și recruții. După ce s’a oficiat un serviciu religios de către confesorul ganzoanei, preotul Ridulescu, recruții a depus jurămintul fiind față de general Culcer comandantul diviziei, colonel Dărăscu comandantul regimentului și ofițerii superiori. S’a servit apoi șampanie, iar trupei s’a servit o masă și viu. D. maior Sănătescu comandantul batalionului 5 vinători, împreună cu o delegație de ofițeri a plecat la București spre a duce un dar micului principe Nicolae. Darul se compune dintr-un costum complect de vinători împreună cu echipamentul complect. — Iosif Șaraga, a fost condamnat la 15 zile pentru bancrută simplă.— Dan Bazarul societăței „Tibișor“ Era după amiazi la orele 4, s’a deschis bazarul societăței .,Tibișor“ în etr. Corabia. Au fost de față principesele Maria, Elisabeta și multa doamne din înalta societate. Acest bazar, care cuprinde obiecte de artă de o rară frumusețe, este înființat din inițiativa d-nei C. C. Arion. La acest bazar, doamnele membre ale societăței își pot furniza obiecte de co dorii pentru sărbători. Principesa Maria a cumpărat mai multe obiecte, de asemenea și doamne ca membre ale societății. La orele 5 și jumătate principesele Maria și Elisabeta au părăsit bazarul. Societatea „Tibișor“ a comandat tin străinătate obiecte în valoare de mii lei. Bazarul este deschis bători. -pînă