Dimineaţa, ianuarie 1908 (Anul 5, nr. 1395-1421)

1908-01-15 / nr. 1405

4 ■r / I i ♦ k * V m Anul V.—No. 1405 PUBLICITATEA I CONCEDITA EXCLUSI* Agenției da Publicitas ® CAROL SCHULDER & Co* BUC­­EȘTI Str. Kirago*rgevici 58—Telek­» 3]. Birourile ziarului: -----Str. Sărindar No. 11 cx^x^ccccccxxccccccxxc^ APARE ZILNIC CU CELE DIN URMA ȘTIRI Alte știri telegrafice Petersburg, 13 Ianuarie. — Ministrul finanțelor a declarat in Dumă că a­ceasta are dreptul de a dispune de 60 la sută din buget, ceea ce după părerea ministrului este destul. * Oran, 13 Ianuarie.— Vaporul Russie a plecat spre Marsilia cu tunuri revol­ver, puști, importante piese de compta­­bilitate și documente scăpate din nau­fragiul vasului *Niw“. DIRECTOR CONST. MILLE Abonamente cu premii: Un an »««*•••• Lei 20 6 luni ■ »•«•••• n 3 luni :*­«•••• M * TELEFON» Direcțiunea No. 14,99 Capitală „ 14,10 Provincie și Străinătate No. 13­43 Marți 15 Ianuarie­ 1­9­­08 ALE NOPȚEi OCCCCCCCCCCCCOCOXÂOX^JXCO Mare incendiü î— pag­ube de milioane de dolari — New-York, 13 Ianuarie.— I>a Bal­timora s’a declarat alaltăori un in­cendiu teribil, cel mai mare din cite •’an intimplat în acest oraș din 1904. Pagubele se urcă la cîteva milioane de dolari. Primăria și edificiile altor autori­tăți au fost îu desăvîrșire distruse de incendia în ars­acte cari se păs­trea acolo de sute de ani. Patru persoane au fost ucise și 20 rănite. Reorganizarea partidului naționalist român Budapesta, 13 Ianuarie. — Ziarul „Pesti Napló“ publică din Arad urmă­toarea știre : Partidul național român a ținut de curind o conferință la Budapesta. Pregătirile pentru această conferință s’a­u făcut in cea mai mare liniște. In comunicatele oficiale lucrurile au fost aranjate in așa fel, ca și cum numa deputații naționalităților ar lua parte la acest congres. Congresul n’a fost însă prezidat de președintele partidului parlamentar na­ționalist Theodor Mi­hali, ci de George Pop, fostul președinte al vechiului co­mitet nationalist, lucru ce dovedește că congresul a fost pur naționalist român. Congresul n’a fost anunțat insă sub acest titlu de teama unor piedici din partea guvernului și a autorităților co­munale. Acest congres a fost provocat de ul­­timile meetinguri. Subiectul conferinței a fost chestia reorganizărei partidului. Partidul nu a discutat numai eventua­litatea viitoarelor alegeri. In ultimul timp deputații români au avut de îndurat nemulțumiri din par­tea adepților lor din cauză că nu se o­­cupau cu organizarea partidului. Lipsa de organizație a fost de altfel și cauza nesucceselor la alegerile din comitate. Conferința tinută la Budapesta a hotărît un program de reorganizare pe baze largi. Centrul organizației parti­dului național român, a fost hotărît­ la Arad. Partidul a ales un comitet exe­cutiv cu reședința la Arad și com­pus din deputații Aradului. Centrul vieței naționale române a fost­ astfel mutat de la Sibiu la Arad­înainte toate­­ consfătuirile se țineau la Sibiu, unde apărea și vechea Tri­bună. Comitetul naționalist român fiind a­­poi disolvat, vechea „Tribună“, dis­păru din cauza deselor procese de presă, ne mai putându-se susține. Azi apare la Arad cel mai mare ziar romînesc „Tribuna“ cea mouă, pentru ai partidului naționalist român. Din a­­ceastă cauză s-a născut și ideea ca cen­trul activităței romînești să fie mutat la Arad. Alegerile viitoare vor fi dirijate de aci, unde se va crea și o administrație pentru mișcarea electorală. Un amănunt interesant în noua orga­nizație este și faptul că cei mai muliți membrii ai partidului naționalist în special cel mai bine situați s’au obligat să plătească un imposit pentru partid. La Arad sunt membrii cari s’au o­­bligat să plătească 120 cor. anual. Sumele colectate vor forma fondul ne­cesar pentru organizarea partidului. Teama sultanului de atentate Constantinopol, 13 ianuarie. — Sultanul nu va asista anul acesta la ceremonia Ramazanului. După cum se anunță motivul ar fi că sala tronului e deteriorată din cauza unui cutremur. De fapt însă suveranul turc se teme de atentate și ceremonia se va face la Yldiz Kiosk.• Atentat anarh­ist Petersburg, 13 ianuarie.—Preșe­dintele tribunalului din Krasno­­zinsk, consilierul intim Sciridov, a fost asasinat la locuința lui. Atentatorul Nagosuinikov este fratele d-șoarei Nagosuinikov, asa­sina șefului închisorilor din Moscova, Maximovich Atentatorul a fost arestat. El re­fuză însă orice depoziție. In jurul complotului din Lisabona Madrid, 13 Ianuarie.— In timpul din urmă presa răspîndise știri alarmante din Lisabona, după cari s-ar fi desco­perit un mare complot. Conform aces­tor știri șefii complotului ar fi fost a­­restați și deportați in Africa. Armata ar fi fost și ea implicată in acest com­plot. Ziarul „New-York Herald“ intere­­sîndu-se la Lisabona telegrafic si a co­municat următoarele : Ziariștii Chagan și Berges, unul co­respondent, celalt directorul ziarului „Mundo“ și alte două persoane, au fost arestați sub acuzarea că au­ conspirat, iu contra guvernului. In țară domnește liniște. Același ziar primește din Batavia o telegramă după care poliția ar fi des­coperit acolo un complot republican, care avea de scop să prindă sau să a­­sasineze pe primul ministru Franko și să pue ln siguranță alți cîțiva miniștri. I In jurul alianței ruso­­americane Viens, 13 Ianuarie.—In cercurile di­plomatice de act e primită cu neîncre­dere știrea unei alianțe ruso americane. Zvonul acesta e în legătură cu ultima călătorie a primului ministru al Americei Taft. Imediat după deschiderea parlamen­tului american, ministrul Americei Taft a vizitat China și Japonia și apoi a fost primit de țar la Petersburg. S-a spus atunci că intre America și Rusia a intervenit o înțelegere cu tendințe anti-japoneze. In mod oficial insă, vizita ministrului Taft in Rusia a fost declarată ca avind un caracter pur privat. De atunci nu s’a ivit încă prilejul unei intime apropieri între Rusia și Statele Unite și știrea presupusei alianțe nu poate fi primit decit cu scepticism. Congresul panslavist Petersburg. 13 ianuarie.—Primul mi­nistru Stolîpin a respins cererea ligei poporului rus pentru ținerea unui con­gres panslavist, la care să participe re­prezentanții tuturor partidelor reac­ționare. gg­n Liga poporului rus se va adresa di­rect țarului. Boala primarului Lueger Viena, 13 Ianuarie.­D-iul Lueger va pleca în Februarie la Lovi­ana într-un concediu de câteva săptămîni. Cum primarul a promis că va a­­sista la balul orașului Viena la 12 Februarie e probabil că va între­prinde călătoria la 14 Februarie. Se remarcă faptul că medicul o­culist Topoloutzki a fost chemat la dr. Lueger. Agitația din Bosnia Herze­govina Viena, 13 ianuarie. — Ziarul „Reichpost“ cuprinde un articol din Agram, în care se vorbește de miș­carea din Bosnia și Herzegovina în interesul idealului care urmărește „Serbia Mare“. In cercurile nepolitice din Sara­jevo domnește mare îngrijorare față de această mișcare alimentară de la Belgrad. Arestarea unui escroc Viena, 13 ianuarie. — Poliția se silește să stabilească identitatea u­­nui escroc care uzurpînd haina unui ordin religios a cutreerat lumea cer­șind și escrocînd pretutindeni. El a fost arestat în Lugoj, Unga­ria, unda a declarat că se numește Ernest Guyot și că e originar din Franța. Fiind adus la Viena, s-a stabilit că actele ce le posedă le-a furat a­­cum trei ani de la abatele Ernest Guyot directorul seminarului din Vernier. In 1905 a fost condamnat la 6 luni închisoare la Strasburg. A făcut apoi escrocherii la Viena și Praga unde se da drept contele Tarnovski. In 1906 a fost arestat la Milano. Pus în libertate a călătorit prin Italia și Ungaria unde a comis de asemenea escrocherii. Conflict între "Weherle și banul Croației Agram, 13 ianuarie. — Ziarul „Hrvatska“ afirmă că între noul ban al Croației, baronul Paul Rauch și primul ministru Wekerle s’ar fi ivit un conflict în chestia noului post de ministru croat ce se plănu­­ește la Budapesta. Iswolski ambasador la Tokla Petersburg, 13 ianuarie.­Ziarul tot­deauna bine informat „Lorodina“ a­­nunță din sursă autorizată că Iswolski va fi numit ambasador la Tokio, locul acesta fiind legat de mari responsabili­tăți. In cercurile diplomatice se afirmă că această numire se va face in urma do­rinței exprimate de țar. Eventualitatea unui răz­boiu­ ruso-chinez Petersburg, 13 Ianuarie. — Amiralul Rodjesnenski a declarat unul ziarist că in primul rând se urmărește în Rusia organizarea și întărirea armatei pe us­cat și pentru că nu e exclusă eventua­litatea unui apropiat războia ruso-chi­nez. Escadra rusă la Neapole Roma, 13 Ianuarie.­Escadra ru­să compusă din cuirasatele „Cesa­­revici“ și ,fSlava“ și crucișătorul „Bogatyr“ este așteptată pe ziua de 20 F­ebruarie la Neapoli. Escadra, comandată de amiralul Eberhardt, se află acum la Pireu, întinderea holerei Constantinopol, 13 ianuarie.­ Un proces a început în contra a numeroși mahometanî arestată la Erzerum din cauza mișcărilor lor liberale. La locurile sfinte Islan en Sed­­d­as numărul coșurilor de holeră urmate de moarte s-ar fi urcînd se zice la 200 pe zi ceea ce trebu­­este atribuit întoarcerea pelerinilor. I Destituirea unui coman­dant turc Constantinopol, 13 Ianuarie.— Comandantul zonei pentru urmări­rea bandelor în vialetul Monastir a fost destituit din causa măcelu­lui de la Dragoș. Ajutoare pentru gari­baldieni Roma, 13 Ianuarie. — Comisiunea în­sărcinată cu împărțirea misionului între garibaldienii aflați in nevoe, a alcătuit o listă de 1000 garibaldieni cărora să li sa dea din casa statului cite 50 lire. Numărul garibaldienilor cari s’au a­­nunțat pină acum­ se urcă la 28000. Cum s’a stabilit însă că la Neapole s’a înființat o fabrică pentru falsificare de acte militare și care decretează ga­­ribaldieni, s'au luat energice măsuri de control în vederea împărțirea sumei ce sa află la dispoziție. Gravă situație politică în Buenos­ Aires, 13 Ianuarie. Guvernul izbinduse de ob­­strucțiune și-a retras toate procetele supuse aprobărei Ca­merei și a dat un decret de închidere a sesiunei. Se asi­gură că Camerele au intenți­­unea de a se întruni Luni în contra decretului guvernului. In acest caz se va proclama starea de asediu. Trupele sunt consemnate, orașul este liniș­tit. Bursa de comerț a trimis o delegațiune pentru a felicita pe președinte. Pregătirea unor mișcări re­voluționare în Portugalia Lisabona 13 Ianuarie.­Este acum do­vedit că un număr oarecare de republi­cani și de radicali pregătiseră mișcări revoluționare cu ocaziunea celebrării la 31 Ianuarie st. n. a aniversarei repu­blicane. Dînșii posedau revolvere, bombe și tot materialul necesar. Circulă zvonul ca au încercat, însă fără succes, a face agitații prin cazar­mi. Guvernul a luat toate măsurile pentru a garanta ordinea publică și militară. Școală de șofeuri Berlin, 13 Ianuarie—Automobil-clu­­bu­rile din Germania s’au unit pentru înființarea unei școli de sofeuri cu ca­racter oficial. Procesul a 4­2 italieni Rovereto, 13 Ianuarie.—Luni încape aici procesul celor 42 italieni cari au luat parte în Iulie 1907 la atacarea gimnasticilor germani la Trient, Persan și Caliano. Procesul va dura 14 zile și se va ține­ în sala Curiei cu juri. In jurul discursului lui Delcasse Paris, 13 Ianuarie.—Discursul fos­tului ministru Delcasse continuă a fi obiectul discuției generale. In culoare deputații comentează cu aprindere declarațiile lui Del­­casse. Unii spun că Delcasse a exprimat adevărata părere a majorității Ca­merei. Un obiceiu la Curtea ger­mană Berlin, 13 ianuarie. — împăratul Wilhelm are obiceiul de a invita la anumite zile persoane cari s’au dis­tins la salvarea de vieți omenești. La plecare invitații au dreptul să ia cu dînșii de pe masă tot ce le place. In ultimul timp un lucrător luînd după masă mai multe fructe, pache­tul se desfăcu cînd vor să plece și fructele se risipiră pe jos. Prințul moștenitor care se se afla de față se aplecă singur și adună fructele lucrătorului. O scrisoare a lui Tolstoi Varșovia, 13 ianuarie.—Lev Tolstoi a trimis o scrisoare scriitorului polonez Sienk­iewitz prin care blamează din toate puterile proectul prusian privitor la expropierea silită a domeniilor poloneze din Germania. Operațiile militare de la gra­nița turco-persană Urmia, 13 ianuarie.­­ Fasil pașa, comandantul trupelor turcești de la fron­tiera persană, a ocupat, cu trei batali­oane de infanterie și o baterie de ar­tilerie precum și cu foarte numeroși corzi, satul Indiienș, la o milă depăr­tare spre Nordvest de Stigibulsk și a­­nunță că acum merge să ocupe Kiosa- Kehriz, situată între Sagibulac și Su­­lușe. Prin ocuparea localității Kiosa- Kehriz prințul Ferman nu va mai avea nici o comunicațiune cu restul Persiei Prințul Amanguli merge cu 700 de oa­meni spre a întări Miandoab. Teheran, 13 ianuarie. —Fasil pașa a cerut retragerea prințului Ferman care este la Sugibula, amenințînd ca altfel va ocupa satul Moslameda șah pe te­ritoriul persan. Reconstruirea flotei rusești Petersburg 13 Ianuarie.DIn timpul răz­boiului cu Japonia Rusia a pierdut 56 vapoare de războ­i de 240000 tone, și vase de port­ și încărcare de 21000 tone. Administrația marinei nu vrea să se mărgine­ască numai la reconstruirea vaselor pierdute ci plănuește și noul vapoare de razboiu. Planul nu e încă stabilit. In acest scop se cere un credit de 2 milioane. In cercurile Dumei se asi­gură însă că creditul nu va fi aprobat până la stabilirea programului. Pentru intimidarea reprezentanței po­porului se amenință insă cu dizolvarea Dumei. HI ii Mur ©. Revocarea unui caid Rabat, 13 Ianuarie.—Mohamed Cher­­gui, caid de Cherraga, care a iscălit destituirea lui Abdul Aziz a fost revo­cat și înlocuit prin Buchta Bagdadi. Pregătirea războiului sfînt Fez, 13 Ianuarie. — Scrisoarea atri­buită sultanului și citită in moschee a fost fabricată de către El M’Bani și de Kittani în scopul de a ațîța in contra lui Abdul-Aziz o parte din popuațiune și triburile vecine cari tindeau a se în­toarce către Abdul-Aziz. Mai ales după sosirea altorva funcționari fugiți din Ra­bat și cari au adus știrea despre sosi­rea francezilor la Buzimha și de teamă că aceștia vor intra în Rabat, locuitorii din Fez se pregătesc mereu aanindu-se. Se vorbește de războiul sfint. Nici un răspuns nu a sosit aci de la Hafid. O scrisoare a lui Abdul Azis Fez, 13 Ianuarie. — Scrisoarea atri­buită lui Abdul Azis prin care acesta își anunță venirea cu trupe franceze, a fost citită în moschee și a provocat o vie agitațiune în popor care a obținut de la pașă predare­ a 600 de puști și 6 tunuri cari au fost transportate în forturi. Fiul lui El Guebbas a trebuit de a­­semenea să "3~6y'“8fW&*"i‘ff8porului care era foarte iritat. Căsătoria lui Mulai Hafid Fez, 13 Ianuarie.­­ Scrisori private primite din Marakes anunță că Hafid se pregătește a se căsători cu fiica cai­dului Olam­. Aceasta este a șasea că­sătorie a sa după ce s-a proclamat sul­tan. Locuitorii din Fez nu aprobă a­­­ceastă conduită. Se formează deja in Capitală un partid antihafidist. Luptă între francezi și marocani Paris, 13 Ianuarie.— Generalul Amadé telegrafiază că coloana li­toralului a mers în ziua de 23 Ia­nuarie st. n. la 30 kilometrii spre sud de Burmaka. Această coloană s-a întîlnit în ziua de 24 Ianuarie la prînz cu de­tașamentul venit din Mediuna la Ankurs pe Ouedelah. Ambele coloane au fost atacate aci de către Medraca Zeila și Hile­­dek­ pe un front de 5 kilometrii. I­­namicii au fost respinși cu perderi, după o luptă de 4 ore Francezii au avut 6 răniți între cari și locotenen­tul Poirson. După luptă coloanele au plecat la Mediana. Coloana li­toralului se va duce la Casablanca după ce se va aprovisiona. Amănunte asupra luptei Casabhitica, 13 ianuarie.­In momen­tul iniiiairei sale cu coloana litoralului la Am­rokun, coloana da artilerie se a­fla deja angajată cu tribul Uiedahi, frac­țiune din Medraka. Coloana litoralului a luat pozițiune la stingă. Cavaleria a făcut atunci mai multe șarje încoronate de succes. Focurile infanteriei au obli­gat pe vrășmași să se retragă după amiazi. In momentul instalării bivua­cului mai multe grupe de cavaleri au apărut, dar au fost îndată împrăștiați de artilerie prin tragerea cîtorva focuri. Un nou ziar în Fez Fez, 13 Ianuarie. — Kittani are de grnd să publice un ziar întitulat „Pat­ia“ prin care să apere integritatea Maro­cului și să predice răsboiul sfînt. 30 eleve otrăvite Berlin, 13 Ianuarie.—„Lokal Anzeiger“ află din Seis că 30 de e­­leve ale școalei superioare de fete s’au îmbolnăvit presentînd simpto­­me de otrăvire. Se crede că otrăvirea a fost pro­vocată prin respirarea aerului din sala de muzică, intocșicat de arse­nicul întrebuințat la împăiarea u­­nor pasări. —. Intoxicări Paris, 13 ianuarie.—La spitalul din Marsilia a încetat era din viață d-na Margueritte Dudupuy în eta­te de 50 ani, din cauza unei acute intoxicații. Alte două paciente au fost salva­te. Otrăvirea a fost cauzată de gre­­șala unei farmacii care a servit o otravă în locul unui laxativ. Atacarea unui factor poștal Lipsea, 13 Ianuarie.­Necunos­cuți făcători de rele au lovit pe la spate pe, factorul poștal Rudei pen­tru a-i țintea jefui. Factorul a mai avut puterea să cheme ajutor; atentatorii au dispă­rut însă. Poliția a pus un premiu pentru prinderea lor. Descoperirea autorului și unei crime Asch, *13 Ianuarie.­Lucrătorul Iosef Nardon a fost arestat sub a­­cuzarea că ar fi autorul unei crime din 1905. Giovani Cecconi fu găsit atunci ucis în apropiere de Rotbach. Nar­don care e originar din Triest a plecat atunci la Tresberg cu suma de 1000 lei pe care o găsise asupra victimei. Zilele trecute luîndu-se la cear­tă cu iubita lui, aceasta îl denun­ță poliției. Moartea unui medic Sarajevo, 13 Ianuarie.­A pro­dus aci o adîncă impresie moartea neașteptată, a medicului reg. 53 in­fanterie Iosef Ollendorf. Medicul s’a rănit ușor cu prile­jul autopsiei unui cadavru și rana infectîndu-se i-a provocat moartea. O crimă misterioasă Budapesta, 13 Ianuarie—Din A­­rad se comunică: Acum cîți­va ani a produs aci mare sensație o fraudă descoperită la orfelinat. Președinte­le Iohan Crivany care defraudase o sumă însemnată fu condamnat la cîți­va ani închisoare. In timpul cînd își făcea pedeapsa a doua lui soție devorțată de dînsul. Eșind di­n închisoare Crivany atra­se compătimirea tuturor. El se întoarse la­ părinții lui unde face cunoștința fetei Matilda Luis, cu care căsătorindu-se, duse­ră amîndoi o viață liniștită hrănin­­du-se din munca lor. Erî d-na Crivany apăru în stația Világos pentru a pleca cu trenul. Oamenii de pe peron observînd în­să că femeea are mai multe răni din cari sîngele nu încetase să cur­gă, se grăbiră să intervie. In locul o­ri­cărui răspuns femeea căzu jos în nesimțire. După primele ajutoare date de către un medic adus în grabă, fe­meea fu transportată la spitalul din Arad, unde nu mai putu să spue de­cit că soțul ei a vrut s’o o­­moare. Din cauza gravei stări în care se afla n’a putut să fie supusă unui interogatoriu. In delirul ei nenorocita femee pomenește de un copil. Soțul ei a fost arestat. Pentru moment aface­rea e încă înconjurată de mister. Atentat contra unei copile Berlin, 13 Ianuarie.—Vineri sea­ra s’a presentat un nou caz de în­cercare de atentat contra unei feti­țe. Un tînăr în etate de vre-o 20 de ani ademenind o fetiță de 7 ani s’a încercat s’o omoare cu ajutorul unui pumnal. Crima s-ar fi comis dacă nu intervenea la timp o fată mai în vîrstă. Atentatorul care pa­re a fi atins de alienație mintală a dispărut. Poliția îi posedă însă semnalmentele și se află în urmă­rirea lui, și anume: 1 baterie geniu, 1 baterie artilerie cetate, 2 baterii artilerie și 2 din regimentu­l 10 Putna. Efectivul trupelor a fost pe jumătate de război și. La manevră au luat parte domnii o­­fițeri din garnizoana, fără excepție iar luptele s-au executat sub direcțiunea d-lui general Rașcu. Exercițiul, care a reușit pe deplin, a început de la orele 8 dimineața și a du­rat pînâ la 4 p. m. — R. Costescu, G. V. Teodorescu, Albu­leanu O^bena, C. Ghirgiu, Nestorescu RoS­co, Puricescu, C. Sfetea, maior bor*# p"Scn” G"r *«»5. *5 £ jrene&cu, G. Cărbunescu, V. Dinicescu Neculcea, Episcopescu Papadat , Bai­lotescu dr. Costin Doijan, etc ’ cu Tfi w ®?!"' Victor Ianes, Ca și G. Stroescu au în­timpinat pe d Take Ionescu la Pitești de unde ram­ insotit prrig, la București. La sosirea trenului azistentiî ac­iz, nuenit în urale entusiaste, D. Take Io­nescu coborindu-se din­­agon, a mul­țumit pentru calda primire ce i s’a fă­cut și a declarat că în viitor, ca și mori T” d’sia,va fi de Partea celor, din Partidul conservator Ionesc­u a fost condus in u­­rale nesfîrșite pina In curtea gărei TM de 51‘a luat rămas bun de la toți Și le-a mulțumit din n­ou pentru căldui­roasa primire ce i-au făcut­ C. Dem. CRONICA MEDICALA eßjgjlijgjijjggjggjgiäijgjggjgHgggfäjjjgjijj/Bgaj^^ Ultima oră telegrafică Prin FIR SPECIAL de la corespondenții noștri speciali din: LONDRA, PARIS, BERLIN, VIENA și BUDAPESTA Argentina «lW*iWiSi^i«=6!^ Crime, délidé ți Accidente IO lucrători călcați de tren Petersburg, 13 Ianuarie.­In sta­ția Schisk­ un lucrător a fost călcat și ucis de tren. Un grup de lucrători crezînd că conductorul locomotivei a călcat intenționat pe tovarășul lor au tras focuri asupra lui. Pentru a se sal­va șeful locomotivei dada viteză mașinei și alți 10 lucrători fură căl­cați și uciși. Conductorul nu este vinovat de moartea primului lucrător. Manevră de garnizoană FOCȘANI, 12 ianuarie.­­ Astăzi a avut loc, în regiunea cuprinsă între Milcov și comunele Cirlige și Coteștii de sus, o manevră de garnizoană. La această manevră toate trupele din garnizoana locală au­ fost reprezentate Joia viitoare 17 Ianuarie GRATUIT tuturor cititorilor noștri Memoriile lui Manolescu REGELE PUNGAȘILOR Citiți io pagi. Ii-a urmarea rom&nului Sarafo­­I (REGELE MACEDONIEI) care a obținut ori cel mai­­ mare succes Sosirea d-lui Take Ionescu intimpinarea la Craiova CRAIOVA, 13 Ianuarie.— La orele 1 5.40 a sosit in gara Craiovei trenul Fulger împreună cu d-na și d. Take Ionescu. D. Nicu Rioșanu a oferit, în numele clubului conservator, un frumos buchet d-ne. Ionescu. La gară se aflau toți membrii clu­bului conservator în frunte ch d-nii C. Geblescu, N. Oroveanu, N. Murgeșanu, Ștefan Rusănescu, N. Ghib­u, Gr. Stoe­­nescu, C. Costinescu Ștefan Severin, E. Dioghenide și mulți alții. D. Take Ionescu, intrebînd despre d. Guran, d. avocat Petre Georgescu i-a răspuns că d. Guran e la București unde așteaptă pe d. Ionescu. Apoi, fostul ministru s’a interesat de starea sămănăturilor și de impresiunea ce au făcut asupra întregei țări nooile legi agricole. * Aducîndu-i-se la cunoștință cele făp­tuite la clubul comservator din Bucu­­rești, d. Ionescu a răspuns: „ Pe mine mă plouă dela 1895; și in special de la moartea lui Lascăr Ca­­targiu, in 1899, plouă, pot să zic, cu găleata, fără ca să fi avut asupra mea vreo tub­urire. Politica democrată, adaugă d. Take Ionescu, este singura astăzi în stare să corespundă nevoilor poporului, ca do­vadă, baronul Aehrenthal, ministrul de externe al Austro-Ungariei cu care am avut o convorbire era la Viena, fără a fi un partizan al votului universal, re­cunoaște că în statele Europei sistemul politic din trecut trebue cu totul schim­bat. Nu mai merge cu guvernele cari să aibe miniștri, cari vor să lucreze după sobă. Atingînd chestiunea participărea prin­țului Barbu Știrbey în comitetul supe­rior regional, d. Take Ionescu a spus : — Prințul Știrbey a făcut foarte bine că a primit să figureze ca membru în comitetul superior agricol. Numai d. Petra Carp și cu mine, care am fost întrebat de prințul Știrbey, am fost pentru participarea prințului la acea comisiune, deși d>BÜ Marghiloman și D18803CU au fost contra. Motivele cari m’au făcut să sfătuesc pe prințul Știrbey să primească însăr­cinarea guvernului sînt următoarele: 1) Legile odată ce au fost votate trebuesc oameni de treabă ca să le a­­plice. 2) Prințul Știrbey pentru moment, nu mai face politică. 3) Prințul Știrbey e oltean. Fogi un minist­ru de finanțe conchide că așa cum și-a făcut datoria la Ca­meră, a înțeles că a adus servicii în­semnate marei proprietăți , apoi a fost un contra mișcărei de stradă, cari poate ar fi adus partidul conservator la pu­tere. * Trenul fiind gata de plecare, fostul ministru își ia rămas bun în entuzias­tele urări ale numerosului public asis­tent. Mai mulți fruntași craioveni au în­soțit pe fostul ministru pînă la Slatina. Zam. "■* Primirea la gara de Nord In gara de Nord d. Take Ionescu a fos așteptat la orele 5 și 40 m. Nume­roșii săi amici au afat însă că trenul va sosi cu o întârziere de cinci ore și s’au înapoiat la orele 10. Cînd a sosit trenul erau pe peron d-nix C. Dissescu, N. Xenopol, N. Cosă­­cescu, N. Căpităheanu, D. Moruzzi, Sa­va Ștefănescu, N. Economu, T. Speran­­ția, Victor Filotti, D. Apostolu, I. Th. Florescu, V. Miclescu, Sandu Rășcanu, I. Tanoviceanu, D. Comșa, Gr. Ciuntu, Saint Georges, Al. Rădulescu, G. Tașică, I. Bănescu, D. Burileanu, Gr. Pleșoia­­nu, I. Dumitrescu-Vîlcea, Brăilescu, I. Comaneanu, I. Zacharoff, căpitan Cris­­tescu, general Găman, N. Eustațiu, A. Hernia, colonel dr. Demetrescu, colonel dr. Choleg, maior State, Iancu Brătes­­cu, St. Pleșea, T. Ciuflea, Gr Neagu, Orzărescu, Ciurcu Parasch­ivescu, M. Fotino, D. Plesnită, Negrescu architect, C. D­am­andescu, dr. Belciugățeanu, V. Bîlciurescu, Cristu Negoescu, Jugurea­­nu, M. Cordescu, C. S. Niculescu, B. Stănescu, C. Lungeanu, C. Ștefănescu, I. Gane, Romașcu, I. Mihalcea, frații Teodor, Alexandru și C. Dobrescu, Ce­­cropide, M. Răileanu, inginer I. G. Pe­­­trescu, Slăvescu, maior Copeț­chi, I. Medicină ori hipenă Sănătate și boală Intr’un articol de gazetă zilnică, cred că e mai util a scrie despre higie­­nă, vulgarizînd modul cum cititorul se poate feri de bolî, decit a descrie o afecțiune oarecare, arătînd simpto­­mele, cauzele, complicațiile și trata­mentul acelei afecțiuni, indicînd chiar prescripții medicale. Căci este știut că ctirea acestui fel de articole pro­duce efectul contrar celui așteptat, fă­­cînd sa crează, pe unii mai impresio­nabili, că sînt atinși de cutare boală citită în ziar. Efectul e cu atît mai de­testabil, cu cit maladia descrisă în ziar­e mai gravă. Ca să mă explic, vom­ lua mai bine un exemplu. Nu știm în ce ziar politic se publicase un articol intitulat „Can­cer al stomacului“. In loc ca efectul citirea acestui articol să fie măcar o ameliorare pentru cei în adevăr atinși de această grea boală, rezultatul a fost că aproape majorita­tea celor ce au citit acel articol, au simțit toate simptomele indicate ca, fiind ale cancerului și nu au putut că­păta liniștea sufletească decît după con­sultarea a doi, trei medici. Pe lingă aceasta mai trebue adăogat, că unii cititori iau copia formulei cu­tare de medicamente indicată în ziar^ pa care se recomandă rudenia și­rul noștințelor, nemulțumindu-se cu dete­riorarea stomacului lor propriu, ci fă­­cînd acelaș neajuns și rudelor și pri­etenilor. Sprea a aduce un folos real cititoru­lui, e nevoe a-1 pune în curent numai cu mijloacele potrivite, spre a se feri de boli căci tratarea acestora trebue lăsată în sarcina medicului. Și aceasta e cu atît mai adevărat, cu cît doi indivizi fac aceiași boală în 3 chipuri deosebite și au dat nevoe de tratamente deosebite. Diferențiarea tratamentelor nu o poa­te face clar de­cît medicul. Să facem clar puțină higienă. Aerul ce ne înconjoară conține înt ■mare cantitate niște ființe invizibile cu ochiul liber și vizibile numai cu instrumente speciale. Aceste ființe se numesc microbi. Uneori acești microbi sunt inofensivi, adică nu dau naștere la vre-o boală, alteori sunt capabili a produce unele boli. Astfel fiind, am pu­tea spune, că omul e înconjurat de o atmosferă de microbi, dintre care unii sunt producători de boli și în contra cărora organismul uman luptă prin hrană și higienă. Lupta ce duce organismul cu micro­bii este bine stabilită și constă in re­pararea continuă a elementelor sale și în îndeplinirea regulată a tuturor func­țiunilor aparatelor și organelor corpu­lui. In acest chip împiedecă năpădirea milioanelor de microbi în organism. Acest fel de luptă e continuă și du­rează câ­ timp n’a pătruns în corpul omenesc nici un microb producător <i o boală. Astfel că există un echilibru con­­tinuu, cît timp toate funcțiunile orga­nelor sunt normale, avînd clar puterea necesară a lupta contra microbilor. In acest echilibru constă sănătatea. Cînd însă acest echilibru dispare, cînd vreunul din organele corpului e deran­jat în funcționarea lui prin vre-o cauză oarecare, atunci se produce ceia ce ea numește locul unei resistete mai mici (locus minoris resistentiae), iară corpul uman e expus a fi năpădit de microbi, în acel organ slăbit. In această stare începe o altă formă a luptei între or­ganism și microb, luptă ce nu înce­tează și care constitue boala. Reacțiunea sau criza unei boli însem­nează victoria organelor omului in lup­ta în contra microbilor producători de boli. Ceia ce se înțelege prin lipsa de reactiune, sau cînd se zice că bolna­vul n’a putut rezista boalei, însemnea­ză victoria microbilor în contra orga­nismului uman. In special copilul cu organismul său incomplect desvoltat, cu elementele sa­le in­formațiune, fiind dat într’o situa­ție mai precară decît adultul în lupta contra microbilor, va fi terenul pe care microorganismele producătoare de boli vor căuta să-l atace. Astfel fiind, e absolut necesar a men­ține acel echilibru, în care microbul n’a pătruns în organism și aceasta se face numai cunoscîn­d și aplicînd toate re­­gulele higienei. Despre ele ne vom ocupa cu altă oca­­ziune, j ~ Doctor OoMloTiol ‘ Telegrame dîn țară I*și f 13 Ianuarie. — In oraș s’a ii­­­plodit zvonul că țăranii din Bivolari s’au răsculat. Controlînd știrea aflu cî este absolut neexactă. Prefectul de județ mi-a declarat de asemenea că zvonul e cu decâvtrșire fals.—Dan. Haine Marț! BIBLIOTECA AVENTURILOR CELEBRE GOANA după MILIOANE — 20 ban*# în toată țara, bani 2Q ww.

Next