Dimineaţa, septembrie 1908 (Anul 5, nr. 1631-1660)

1908-09-19 / nr. 1649

PUBLICITATEA I CONCEDITA EXCLUSIV­ Agenție? de Publicitate CAROL SCHULDER & Cob BUCUREȘTI •Ir Haraceorgevlol M-MMa SJS Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 1t APARE ZILNIC CU CELE DIN URMA ȘTIRI ALE NOPTEI a DIRECTORII MOBILIZAREI DIVIZIEI III Principele Ferdinand 1 " * * * • • — m mm • • * * maff _;_a__SL_S__*__*__2_* » ..... - „y} Palatul Diviziei din Târgoviște Generalul Gr. Crăiniceanu TELEGRAME l din străinătate Conflictul turco-bulgar Războiul pare inevitabil [Arestarea unui funcționar de la c. f. orientale Constantinopole, 17 Sept. — Di­­recțiunea căilor ferate orientale a fost încunoștiințată de către funcțio­narii drumului de fier din Rumelia orientală, că trupele îi maltratează. Un funcționar austriac, care pro­testase împotriva acestui lucru, a fost arestat. Bulgarii maltratează pe funcționari Constantinopol, 17 Sept.—Direc­țiunea căei ferate orientale a pri­mit următoarea comunicare de la reprezentantul ei din Rumelia o­rientală. In mai multe locuri, soldații bulgari au alungat pe funcțio­nari și familiile acestora din lo­cuințele lor din stațiuni, au spart ușile și au ocupat astfel birou­rile, dar nu s'au atins de bâ­rfii cari se aflau in casele de fier. Un funcționar austriac, anume Wallis a fost arestat pentru ce se opusese samavolniciilor­ bul­gărești. Funcționarii alungați au tre­buit să-și cumpere bilete cu­ bani. Reprezentantul directiunei li­niei ferate orientale a comunicat acest lucru și ministrului bulgar de lucrări publice și celui de ex­terne. Turcia se pregătește Constantinopol, 17 Sept.—Pretu­tindeni, in cafenele și in restau­rante se discută cu mare aprin­dere, chestiunea liniei ferate o­­rientale. In toate părțile publicul e foar­te războinic și se vorbește că guvernul face în grabă energice pregătiri militare. Mobilizarea Turciei Constantinopol, 17 Sept.—In ce privește știrile despre mobilizare, nu s'a comunicat nimic din par­tea autorităților. Ceea c­e a dat loc versiunei este faptul că s'au adus din Salonic 800 de soldați. Situația celor două ar­­mate Londra 17 Septembrie. — Din Constantinopol se anunță că soarta este hotărîtă ca in cazul ca Bulgaria ar insista asupra independenței, să nu se dea înapoi de a declara razboiu. De asemenea e de­cisă a considerea ori­ce în­călcare de teritoriu ca un motiv de razboiu. Armata turcă, du­cînd cu noul regim, a fost simțitor îmbunătățită , corpurile I, II și III dispune fie­care de cite 20.000 oameni, în timp de pace; ele au armament nou Ele pot fi gata pînă în opt zile; în caz de mobilizare nu­mărul oamenilor poate fi în­treit Armata bulgară nu dispune de cit de 46.000 oameni în timp de pace. Ea însă poate fi considerabil mărită în timp de războiu. Bulgaria nu dis­pune însă de ofițeri neavînd peste tot de ce­ 3000 de ofi­țeri. Decizia guvernului bulgar Berlin, 17 Sept. — „Vossische Zeitung“ află din Sofia că ora con­siliul de miniștri a durat dela orele 9 pînă seara, ocupându-se de chestia căilor ferate orientale. Seara a sosit un împuternicit turc cu o telegramă din partea marelui vizir, relativ la conflictul In chestia Ghișev. La orele 9 seara consiliul de mi­niștrii s’a ridicat cu deciziunea de a nu schimba nimic din atitudinea de pînă acum pînă ce părțile interesate nu-și vor formula pretențiile. Bulgaria preferă războiul "Berlin, 17 Septembrie."Delega­tul german in administrația da­toriei publice a Turciei, anume Tesla, a declarat corespondentu­lui lui ,,Berliner Tageblatt“ că „datoria publică“ n'are interese­­ directe în linia ferată orientală. Turcia are interes, întru­cit te­renul liniei ferate e arendat so­­cietătea pentru suma de 1500 fr. pe an și excedentul se dă Tur­ciei. Datoria publică va avea nu­mai atunci interes cînd Bulgaria, declarlndu-se independentă, va pune stăpinire pe linia ferată din Rumelia orientală. D. Tesla crede că Bulgaria va preferi războiul, decit să restitue linia ferată. E întrebarea dacă Turcia va lăsa ca lucrurile să a­­jungă până acolo, deși situația ei nu e atât de nefavorabilă după cum pare. Situația In Persia Convocarea noului parla­ment persan Berlin, 17 Septembrie. — Tele­gramă din Teheran: Ultimele evenimente dovedesc că partidul constituțional are su­premația. Trupele guvernului au suferit o înfring­ere puternică. Miniștrii sfătuesc pe șah să des­chidă parlamentul ,cit mai curînd. Noul parlament va fi deschis la­­ 6 Octombrie. Naționaliștii persani se supun Londra, 17 Septembrie. — Tele­gram­­ă din Teheran: Naționaliș­tii din Tebris au invitat pe consu­lul rus să comunice guvernului său că ei vor să se supună. Națio­naliștii cer numai amnestie și r­­acordarea Constituției. Maltratarea unui ofițer francez Londra, 17 Septembrie. — „Ti­mes“ află din Tebris că un ofițer francez a fost maltratat afară din oraș de către trupele șapiului. Ofi­țerul a fost crunt bătut și jefuit de soldați, crede că situația se va putea lim­pezi și că nu se va ajunge la o criză politică generală. * Praga, 17 Septembrie.­ Miniș­trii Fiedler și Prade au sosit aci astăzi dimineața și au plecat i­­mediat spre palatul guvernatoru­lui tăreî, unde au ținut o lungă consfătuire cu șefii partidelor, cu mareșalul tăreț, Lobkowitz, și cu guvernatorul Koudenhove. Din cercurile parlamentare se anunță că probabil nici astăzi dieta nu va putea ține ședință. E de sperat însă că se va ajunge la o înțelegere între partide. La începutul ședinței a vorbit deputatul Pergelt în numele par­tidelor liberale germane. El a citit o declarațiune prin care protestează cu energie împotriva purtărea mareșalului țârei. Deputatul ceh Agrar, a protes­tat împotriva purtărea germani­lor. Ambii oratori au fost adesea întrerupți. In culoare deputații germani au declarat că vor continua să facă obstrucție, deoarece nu se încred în cuvintele primului mi­nistru și deoarece concesiunile făcute germanilor nu sunt sufi­ciente. Holera nu e la Praga Praga. 17 Septembrie. — ’Oficial se comunică că inginerul Kvi­­novski nu s’a îmbolnăvit de ho­leră. Mari furturi de bijuterii Meran, 17 Septembrie. — In ul­timul timp s’au comis mari fur­turi în hotelurile de aci. S’au co­mis spargeri și furturi la mai mulți străini bogați. Er­ a fost arestat la Bozen un in­divid asupra căruia s’a găsit o mare parte din bijuteriile furate. Valoarea acestor bijuterii se urcă la 60.000 coroane. La poliție, hoțul a arătat două­spre­zece persoane cari comit fur­turi și spargeri îndrăznețe în toa­te localitățile mai mari ale Rivi­erei. Spărgătorii furați numai bi­juterii. Giuvaerurile furate au o valoare de un milion și jumătate. Membrii acestei bande se află a­­cum la Genua, pentru șantaj. Astăzi au­­­ început dezbaterile procesului, cari sunt foarte neplăcute episcopului, deoa­rece cu prilejul acesta se vor dezvă­lui toate secretele preoților și epis­­copilor unguri. Procesul deputatului Onciul Viena, 17 Sept. — Afacerea de­putatului Onciul a avut astăzi un prolog la Curtea cu juri de aci. On­ciul a chemat în judecată pe redac­torul lui ..Czernowitzer Allgemeine Zeitung". Matzel, care afirmase în ziarul său că fratele lui Onciul, care e advocat, ar fi primit un provizion de 50.000 coroane pentru că a stăruit la fuzionarea băncei Landerbank cu Boden Kredit Ans­­tald, numai grație intervențiunei sale, ca deputat. Ziaristul declarînd că se face forte a dovedi ori­cînd afirmațiunile sale, procesul a fost amînat pentru c­ita­­rea de martori. Cine pradă trenurile rusești Petersburg, 17 Sept. — Cu privire la recenta prădare a trenului­­‘poș­tal de la Vilna, se comunică urmă­toarele : Trei­zeci și nouă bandiți au fost arestați; printre dînșii se află mulți mici funcționari, frînari și hamali. Planul prădăciunei a fost pus la cale la Varșovia și numărul bandi­ților trimiși la Vilna s-a mărit de­oarece mulți funcționari de la căile ferate s'au unit cu dînșii. De aceia și bandiții cunoșteau bine itinerarul trenului. In vagoanele prădate se a­­flau două milioane de ruble. Călătoria țarului în Italia Desio, 17 Septembrie.—D. Iswol­­sky a declarat mai multor ziariști că călătoria țarului în Italia e plănuită pentru anul viitor. Fi­rește însă că se vor ține seamă de eventualele evenimente ce se vor produce. Cererile studenților ruși Petersburg, 17 Septembrie.—Stu­denții ruși cer ca femeile să fie admise la studii universitare, să se reconstitue consiliul studențesc și celelalte organizațiuni studen­țești și numirea din nou a vechi­lor profesori, înlocuirea cardinalului Merry del Vall Roma, 17 Septembrie.—Avanti află că secretarul de stat al Vati­canului, cardinalul Merry del Vall, se va retrage in curînd, de­oarece clerul american cere înlă­turarea lui. Cardinalul Gibson, șeful catoli­cilor din America zice că Merry del Vall vrea să izoleze pe catoli­cii din America, dar lucrul or­ nu trebue să se întâmple, deoare­ce contactul cu protestanții nu trebue rupt. Agitația studenților ruși Petersburg, 17 Septembrie. —Stu­denții universitari au ținut era o mare întrunire. S’a discutat asupra declarărei grevei generale. A rămas să se convoace o nouă adunare în care să se decidă asupră grevei. S’a mai ținut și o întrunire stu­dentelor.­­ Cu 660 voturi, contra 45 s’a de­­cis declararea imediată a grevei ge­nerale. Președintele Dumei s’a rostit în­­tr’un cerc contra măsurilor lua­te de ministrul instrucțiunei. Duma se va ocupa de această chestie imediat du­pă deschiderea ei. Cucerirea aerului două ascensiune a lui Zeppelin Friedrichshafen, 16 Septemb. — împăratul Wilhelm va sosi aci între 10 și 15 Octombrie pentru a asista la noua ascensiune a con­telui Zepelin. Succesele aviatorului Farman Paris, 17 Septembrie. — Farman a repurtat eri la Chalons un suc­ces imens. Din cauza vântului pu­ternic care sufla, Farman a putut începe zborul de abia la ora 5 și 55 minute, două minute după a­­pusul soarelui, ceea ce nu contea­ză, și zborul n'are, oficial, nici o valoare, de­oarece după contract, numai ascensiunile care se fac înainte de apusul soarelui au­­ pa­loare El a străbătut cu aparatul sau 4S kilometri la 43 minute, fără să se socotească curbele pe care era nevoit să le facă. Iuțeala era de 58,37 kilometri pe oră, și dacă se calculează și curbele, avem 60 km. pe oră, astfel că Farmen a întrecut recordul oficial. Incidentul Zeppelin-Gross Berlin, 17 Septembrie.—Contele Zeppelin a părăsit ori Berlinul. De aci se deduce că rezolvarea conflictului dintre dinsul și ma­iorul Gross a fost amînată. Agitația în Bohemia Viena, 17 Septembrie.­­ Eri s­ a ținut un lung consiliu de mini­ștrii, care a durat de la 3—7 și jumătate, și în care s-a discutat asupra situației din Bohemia, care­­ devine mai critică pe fie­care zi. Guvernul va face încercări pen­tru a­ evita închiderea dietei. Miniștrii Prade și Lieder au plecat la Praga pentru­­ a trata cu partidele ceh și german. Se crede că germanii vor înce­pe azi din nou obstrucția, dar în mod pacinic. Mareșalul Bohemiei a fost eri toată ziua la Viena, unde a con­ferit cu membrii guvernului. •se­mn ce priveiște dieta se crede că după ședința de azi, ea se va în­chide pentru citeva zile, așa că miniștrii să aibă timp a trata cu partidele. In cercurile guvernamentale se Atentatul unor teroriști ruși Breslau, 17 Septembrie.­ Dela granița rusă vine următoarea știre: Un grănicer șef, însoțit de 14 polițiști voia să aresteze trei te­roriști din Dumbrava. Deschi­­zînd ușa, se auzi o detunătură de pușcă. Trei polițiști căzură morți, doi fură grav răniți. Teroriștii reușiră să fugă. Consulate suprimate Petersburg, 17 Septembrie.­­ Ambasadorul Austro-Ungariei a vestit pe ministrul de externe rus că Austro-Ungaria va desfi­ința 5 consulate din Rusia și a­­nume în localitățile: Billzig (Ba­sarabia), Kertsch, Bataria, Teodo­­sia (Taurida) și Tangaroc (Don). Manifestațiuni antise­mite în Portugalia Lisabona, 17 Septembrie.­­ La înmormîntarea unui bogat co­merciant evreu, au avut loc maa­­nifestațiuni antisemite violente. Mulțimea a atacat cortegiul și a aruncat sicriul jos. Poliția a alungat pe manifes­tanți. Două­zeci de evrei au fost răniți, nouă dintre înșii au fost transportați la spital. De la congresul tuber­culozei Washington, 17 Septembrie.­La congresul internațional de tuber­culoză, docentul privat Detre, din Budapesta, a vorbit despre desco­perirea sa, un serum cu ajutorul căruia se va putea ști in 24 ore dacă e vorba de tuberculoză animală s­au de tuberculoză obiș­nuită, așa că medicii vor putea să aplice imediat tratatamentul de rigoare. Lupta pentru emanci­parea femeei Londra, 17 Septembrie.— Sufra­­getele engleze vor încerca In ziua de 30 Septembrie să depună la Camera comunelor un memoran­dum cu cererile lor. Desfrâul preoților unguri Budapesta, 17 Septembrie.— Tri­bunalul de aci s’a ocupat astăzi cu afacerea șantajului îndreptat împo­triva episcopului Parvy, care făcuse pe vremuri mare senzație. Ca inculpate figurează trei femei cari susțineau că astă vară vizita­seră la lac pe episcopul Parvy, care urma o cară la Budapesta. Cu prile­jul acesta episcopul ar fi făcut pro­puneri rușinoase uneia dintre femei, propuneri pe cari aceasta le-a res­pins. Atunci episcopul a luat o bi­juterie care aparținea femeei decla­­rind că nu i-o va restitui, decit cind va veni dînsa să și-o ia. Episcopul le-a­ intentat acțiune ■~r~? Mobilizarea Iași, n Septembrie.­­ Se afir­­ma că astă noapte a sosit o tele­gramă la secția căilor ferate lo­cale, prin care se face cunoscut ca direcția să aibă la dispoziție vagoane pentru orice eventuali­tate. * La prefectura de județ a sosit o telegramă prin care se face cu­noscut că regimentul 6 artilerie a fost mobilizat pe ziua de 15 Sep­tembrie, și anume regimentele de la 1899 pînă la 1905. Deasemenea s’a mai primit or­din pentru mobilizarea regimen­tului 11 cavalerie Buzau și regi­mentul 6 cavalerie Galați. * S’a răspândit azi zvonul că și corpul IV va fi mobilizat. Știrea se dezminte insă. V. Sf. Dan Deoarece și­­ acum primim nume­roase întrebări asupra contingente­lor cari au fost mobilizate, credem nimerit să mai reproducem odată ordinul de mobilizare. In baza Inaltnlui ordin al Ml. S. Regem­­ și conform art. 12 din regu­lamentul de mobilizare, s’a ordonat ca exercițiu, mobilizarea unor cor­puri și servicii din divizia III-a, pe ziua de 15 Septembrie c., în vede­rea manevrelor. Corpurile și serviciile ce se mobi­lizează, sint: Cartierul general al di­viziei a­­ II-a; Cartierul general al brigadei 6 infanterie, regimentul 2 vînători; regimentul Argeș No. 4; Regimentele: Radu-Negru No. 28; Muscel No. 30; 3 Dîmbovița No. 22; 4 de rezervă (batalioanele de rezer­vă Argeș și Radu-Negru); 22 de re­zervă (batalioanele de rezervă Dîmbovița și Muscel); 4 roșiori; 4 călărași; o artilerie cu coloanele de munițiuni No. 1 și 2. Ambulanța diviziei a III-a, secție de coloană de subzistență No. 1. Toți ofițerii de rezervă și oamenii de trupă aflați în țară, cari aparțin acestor corpuri și servicii vor trebui să se prezinte îndată la unitățile lor. Acei ce nu se vor conforma, vor fi urmăriți conform ordinului codului justiției militare. De asemenea toți proprietarii de rechizițiuni (animale, trăsuri, ha­muri și automobile), repartizate corpurilor și serviciilor de mai sus, sunt obligați a le prezenta autorită­ților comunale și polițienești respec­tive in cel mai scurt timp, iar ace­ste autorități, la rindul lor, a le pre­zenta corpurilor, cărora sunt desti­­­n­e. Acei ce se vor abate dela aceste dispozițiuni, vor cădea sub prescrip­­țiunile art. 47 din legea asupra re­­chizițiunilor. Intrebați între ei cite manevre au făcut și eite mai aveau de făcut. Și mare era bucuria celor cari făcuse trei manevre, știind că sunt aproape de concediare.•* Indicere Manevrele din Dobrogea au fost o frumoasă încercare pentru tru­pele noastre de cavalerie. S’au făcut marșuri de rezistență, s’au dat lupte vii, ce s’au succedat cu multă repeziciune și pentru unele trupe concentrarea a fost neo­bișnuită. Astfel, trupele divizio­nului de artilerie călăreață au pornit în manevre, din Tecuci, la 28 Iulie și se vor înapoia la Ga­lați la 21 Septembrie, adică după aproape două luni de marșuri. Trupele din divizia 1-a de roșiori au făcut exerciții și manevre o lună încheiată, numai cele din divizia II-a au întrebuințat mai puțin timp, 20 zile. Am plecat de pe cimpul de ma­nevre convins că țara posedă azi o cavalerie relativ numeroasă, bine organizată și perfect in­struită., C. Demetrescu * Dispariția misterioasă din Tulcea TULCA, 17 Septembrie.— Dom­nișoara Eugenia Valasoglu a dis­părut aseară dela domicili, lă­­sînd o scrisoare adresată dom­nișoarei Cecilia Ch­aka, prin care spune că se va sinucide. Poliția a fost înștiințată. Cercetările autorităților n’au dus la nici un rezultat. Se crede că dispăruta s-a înecat în Du­năre. Amănunte prin poștă. Cerbu. Impresii de la manevre -8FIRȘIT­ Luptele finale.— A­tacu­l cavaleriei.—Luptele in­fanteriei. — încetarea manevrelor. — Descon­­centrarea.—Inchcere. Luptele finale în ultima zi de manevre rămă­sese să se dea luptele finale, în­­tru­cît cele două partide luase contact din ziua precedentă. Divizia I avea de parcurs vreo 12 km. pînă să se pue din nou în contact cu divizia II-a care can­tonase în apropiere de cîmpul de luptă. După o oră și jumătate de marș au început desfășurările. In luptă intervenise și trupe de in­fanterie — deci era aproape o manevră generală, iar nu de armă. Bateriile de artilerie, ale celor două partide, au deschis focurile la distanțe de trei km.­­Cîmpia era întinsă, foarte nemerită pentru manevre de cavalerie. Soarele în­cepuse să devină arzător și at­mosfera limpede a­ unei frumoase zi de toamnă nu era turburată de­cît de fumul alb ce se ridica în valuri mari de­asupra bateriiilor de artilerie. Atacul cavaleriei Cînd artileria partidei albastre (divizia II) a fost redusă la tă­cere, cavaleria partidei roșie a pornit în galop să atace cavaleria partidei adverse. Cele șase regi­mente de roșiori, cu 24 esca­­droane, s-au desfășurat în linie de bătae și pe flanc și a­ izbit din două părți cavaleria partidei al­bastre. Trîmbițele au sunat atacul, sol­dații au lungit frlnele cailor, au strîns pintenii și au fixat lăncile și în urale furtunoase și învîr­­tind cu putere săbiile, au sosit în fugă nebună, o partidă contra celeilalte. Pămîntul răsuna profund sub tropotele celor aproape opt mii de cai, săbiile luceau în razele soarelui, că și fireturile ofițerilor și pare că un vînt năpraznic mîna cele două armate, închipuite ina­mice, una contra alteia. Pe fiece minută trupele se a­­propiau, din ce în ce mai vije­lioase, cu urale și mai puternice, cu șirurile mai lărgite. Iar cînd ajunsese aproape și cînd specta­torul avea credința că vor începe izbiturile de săbii și împunsătu­rile de lănci, — s’a dat semnalul oprirei, apoi s’a sunat retragerea ambelor partide. Luptele infanteriei In timp­ ce trupele de cavalerie se retrageau pentru a se opri a­­poi în repaos, cele patru batalioa­ne de infanterie se angajase în luptă. Rînd pe rînd apareau de după movile și de prin plantații detașamente ce interveneau în luptă. In mai puțin de jumătate oră, cele patru batalioane, consti­tuite în două partide se aflau față în față. Mii de focuri răspîn­­deau fumul și zgomotul lor în aer. De­odată infanteria partidei al­bastre a început să se retragă, iar aceia a partidei roșie, să o urmărească­ încetarea manevrelor In acelaș timp cavaleria parti­dei roșie s’a pus în urmărirea ca­valeriei adverse. Dar pe cînd lup­tele celor două arme, infanteria și cavaleria, se aflau in acest stadiu, s’a ordonat încetarea ma­nevrelor. Sutele de trîmbițe și trompete ale celor zece regimente de roșiori și patru batalioane de infanterie, au sunat de­odată duiosul și a­­dînc liniștitorul semnal al încetă­­rii manevrelor. Pentru toți, acel semnal a fost o mare bucurie. Ofițerii, trupele, ca și caii, zdrobiți de oboseală și de extrema încordare din zilele de manevre, se simțeau­ ușurați cind au auzit semnalul încetărei manevrelor. Am zis și caii, pen­tru că aceste animale în armată ajung să înțeleagă, ca și soldații, rostul tuturor semnalelor. După darea semnalului, trupele au fost masate, iar principele, ministrul de războiu, le-au trecut în revistă. Trîmbițașii și corniștii intonați in acel timp marșul regal. A urmat apoi defilarea. Trupele au luat formația specială, cu a­­linierile perfecte, dînd aspectul unei armate care atunci eșise din cazarme pentru defilare. De­concentrarea După un­ repaos de cîteva erre, trupele s’au pus în marș de voe spre a merge la locurile unde urmau să se îmbarce. In timpul marșului, trîmbițații unor uni­tăți evitau din nou semnalul în­­cetărei manevrelor, ce pare a fi o dulce dom­ă pentru trupele cari fac manevre. U w*** *■* dom«!. ro'4*îU sa Sinuciderea eăpitanninl Constantin miesen — Cadavrul de la Băneasa — Erî la ora 12 din zi s’a descoperit în pădurea de la Băneasa cadavrul unui căpitan din regimentul 2 arti­lerie, a cărui identitate nu s’a putut stabili de­cit după întinsa cercetări făcute de către autoritățile militare și parchet. In primul moment s’a crezut că e la mijloc o crimă, de­oarece nu se găsea lingă cadavru arma cu care căpitanul își pusese capăt zilelor. In cele din urmă, însă, s’a stabi­lit că e vorba de o sinucidere. Căpitanul Constantin Mihăilescu s’a sinucis cu un glonte de revol­ver. După cite s’a putut alia moar­tea a fost fulgerătoare. Parchetul de Ilfov și cel militar fiind avizate, au plecat la fața lo­­cului de procuror Ferechide și sub­stitutul de comisar regal al parche­tului militar. Cadavrul sinucisului a fost trans­portat la morgă. Ancheta continuă spre a se putea afla cauzele cari l-au îndemnat pe căpitan să-și răpună viața. -------- « «difijSBBame» Bursa cerealelor New-York, ne aduce o scădere la griü pentru Decembrie un cents și o optime, pentru dispo­nibil scădere cu patru optimi, pentru Decembrie Închidere 1 cents și șase optimi pe bushels. Porumbul Decembrie scădere trei optimi per bushels. Chicago, gril pentru Decembrie scădere cu șapte optimi. Septem­brie 1 cents și o optime per bus­hels. Porumbul pentru Decembrie scădere 1 cents și trei optimi per bushels. La­ Berlin, griul notează pentru Septembrie scădere cu o marcă și un sfert, pentru Decembrie scădere cu 2 mărci și un sfert pe tonă. Secară pentru Decembrie scădere o marcă jumătate pe tonă. Porumbul pentru Decem­brie scădere cu jumătate marcă pe tonă. Londra: griu slab, cu cererile nesusținute, porumbul calm, cum­părătorii rezervați, orzul și ovă­zul cu transacții neînsemnate. Anvers: griu susținut, orzul ferm, cofza calmă. Naveta calm și ovăzul ferm. Hamburg: tendința griului abia susținută, secară neschimbată. Liverpool: griul cedă după des­chidere în simpatie cu știrile din America. Vînzări 320,000 centale. Porumbul calm; ofertele fiind mai restrinse, cumpărările au rămas nesusținute. Vînzări 20,000 centale. ■* * In București s'a vîndut: 3150 hectolitri grin recolta 1908 cu lei 14,28 si fum. hectolitru prompt gara Titu. 15 vagoane grin recolta 1908 cu lei 19,80 suta kg. prompt moara București. 20 vagoane porumb lassut recolta 1908 cu lei 13,40 suta kg. prompt gara Dilga. 8400 hectolitri porumb recolta 1908 cu lei 7,28 și jum. hectoli­tru termen Oct. Noemb. 1908 gara Ghergani și gara Găești. 5600 hectolitri porumb recolta hectolitru, termen Oct. Noemb. 1908 cu lei 7,85 și trei sferturi, 1908 gara Dealul Spirei și gara Fundulea. 1400 hectolitri porumb dinte de cal recolta 1908 cu lei 7,64 și jum. hectolitru termen Oct. Noemb. 1908 Găești. 15 vagoane ovăz recolta 1908 cu lei 11,60 suta kg. termen 31 Oct. 1908 gara Nucet. 7 vagoane lei romînesc recolta 1908 cu lei 10,40 suta kg. prompt gara Filaret. Ele au sosit la Brăila, 73 va­­goane din cari 38 vagoane cu grin, și s’au vîndut: Grin superior kg. 80 cu lei 21,75 vagon linie. Grin kg. 79 cu lei 20,75 suta kg. vagon linie. Grin superior g. 80 cu lei 21,75 suta kg. linie. S’au mai vîndut partizi mari din șlepuri, 14 vagoane grin kg. 78 și jum. cu 4 la sută corpuri străine cu lei 20,30 suta kg. șlep bordo Brăila. 41 vagoane, grin kg. 79 cu lei 20,50 șlep b. Brăila. 57 și jum. vagoane grin kg. 73 și jum. cu lei 17,70 bordo tuttl. Brăila. 60 vagoane secară kg. 74 cu lei 17,80 suta kg. șlep bordo Brăila. W Vineri 19 Septembrie 1908 DIRECTOR CONST. MINLE Abonamente cu premiut Un alt ........ Lei A • Iuni 8 luni ........ ■ 6 TELEFON* Direcțiunea No. 1499 Capitali „ 14,10 Provincia ți Străinătate No. 12[40 PROCESUL DIN CERNĂUȚI Aurel Onciul Deputat progresist român în Camera austriacă In revista „Wahrheit“ ce apare ln Cernăuți, d. deputat Aurel On­ciul a acuzat pe baronul Wassil­­ko, deputat și șef al rutenilor, că abuzind de mandatul sau de de a putut face pe intermediatorul în­tre particulari și stat serviciile a­­cestea fiindu-i plătit și. Nicolae Wassilko Deputat democrat-național rute­an în Camera austriacă Baronul Wassilko a dat în jude­­­cată pe d. Aurel Onciul și a an­gajat mari avocați, cari vor­ pleda în acest proces. Deputatul Onciul s­e va apttra singur, deoarece are un mare ta­lent oratoric. u„, \ DIN MISTERELE BUCUREȘTILOR Otrăvirea unui cunoscut cărturar din Capitală III. Criminal a descris cum a făcut cuno­ștința cu furnizorul da otrăvuri și cum a început să tortureze pe bărbatul ei. Legătura cu furaisonil de otrăvuri Continuindu-și descrierea faptelor criminale, arată cum s’a mutat din strada Leonida în strada Tunari, la unul anume moș Bălan, unde a stat pînă cînd a primit o scrisoare de la bărbatul ei ca să se ducă la Ga­lați. „Din Galați amîndoî a plecat la Tecuciu unde, mergînd afacerile bărbatului meu bine, am început si-l fura, continuînd să-l fur și la Buzău, unde ne-am dus după o lună de zile, strîngînd astfel vreo 350 de lei. „Reîntorcîndu-se la București, băr­batul meu a­m aflat tot ce făcusem în lipsa lui și îmbolnăvindu-se grav, s’a dus la spitalul militar, de unde peste două zile s’a reîntors acasă împreună cu tînărul Toma G. Pro­­topopescu, care s’a recomandat a fi de la internatul medico-militar. „La plecare din casa noastră tî­nărul m’a sărutat strîngîndu-mi mi­na și a doua zi mî-a strecurat un bilețel, în care îmi spunea că are să-mi vorbească ceva între patru ochi și să caut să-mî concediez de acasă bărbatul a doua zi dimi­neața. „Plecînd pentru a doua oară din casa noastră, tînărul Toma Proto­­popescu a fost condus pînă la poar­tă de bărbatul meu. In timpul ace­sta adoratorul meu i-a spus lui Fi­­rache că a doua zi nu va putea ve­ni dimineața, căci este ocupat la spital și că va veni în schimb după amiază. „Cunoscînd secretul acestui plan, a doua zi, încă de dimineață, i-am spus bărbatului meu să se ducă îa oraș, pretextînd oarecare afaceri și în lipsa lui, pe la orele 9, am primit vizita lui Toma Protopopescu, care mi-a declarat că mă adoră, pentru că sunt o femee atracțioasă. „Așa am procedat cîteva zile în șir, pînă cînd într’o zi mi-a decla­rat că vrea să vină la mine și noaptea. Eu i-am spus că bărbatul meu doarme foarte ușor, așa că ar putea să simtă numai decit prezen­ța lui, dinsul însă mi-a răspuns că dacă voesc să-mî aducă ceva de la farmacia militară care să-l adoar­mă el poate să facă, ca să nu mai simtă nimic. Consimțind la propu­nerea ce-mi făcuse, i-am dat la ple­care lui Protopopescu 100 lei. In ziua următoare, cind a venit din nou la mine, mi-a adus o sticlă ca de 30 grame cu cloroform, spunîn­­du-mi că înainte de a se culca băr­batul meu, să-l pun din ea pe piep­tul cămășel de noapte, și pe margi­nea pernei pe care pune capul și i­­mediat ce se va urca în pat va fi adormit ca lemnul. De asemenea mi-a mai spus că atunci cind vom­ vedea că lichidul și-a făcut efectul, să mă scol, să aprind lampa, ca semn că el poate să vină în casă. „Astfel, în seara aceea știind că o să vie ca să-l am lingă mine mai mult timp, după ce am luat masa, m’am strecurat încet în camera de culcare, pe cînd bărbatul meu era pe afară, și i-am pus pe pieptul că­mășel și pe pernă din conținutul sticluței, iar după vreo două minu­te l-am chemat să se culce. „Deși mă urcasem și eu în pat, am avut grija să nu adorm ca să văd dacă lichidul își face efectul, ca să poată veni el mai curînd în casă. După o jumătate de oră de aștep­tare, lichidul și-a făcut efectul. Bărbatul meu adormise ca lemnul, și nu mai simțea nimica. „Atunci m’am sculat binișor, am aprins lampa puțin ca semn că el poate veni în casă, cum s’a și în­­tîmplat. La venirea lui în casă vă­­zînd pe bărbatul meu adormit, mi-a spus că somnul durează numai o oră și jumătate și mi-a atras aten­ția ca să vorbim foarte încet, deoa­rece el aude totul. In urmă l am dat pe bărbatul meu la perete. Mie îmi era tare frică să nu se deștepte și spun în aceasta adora­torului meu, el mi-a răspuns, ca să mă convingă, să-l trag de nas, de urechi, să-l înțep cu un ac în pal­mă. Am urmat spusele lui făcînd întocmai după cum îmi dicta și am văzut că nu simte nimic. „Dar eu tot aveam frică și la ple­care i-am spus lui Toma Protopo­pescu ca să-mi aducă altceva, care să-î fie somnu mai multe ore, chiar toată noaptea, așa că i-am dat încă 100 lei, spunîndu-mî că are el gri­jă să aducă un alt lichid, mult mai puternic ca cel dintîiü, cu care nu voi­ mai avea nici o frică. „In seara următoare, am procedat la fel. Adoratorul meu mi-a adus însă o altă sticlă, tot de 30 grame, spunîndu-mî că de acum înainte să pun din ea bărbatului meu la masă în vin, în apă, sau în mîncare, cite 20—30 de picături, și să-i pun și ziua cite 15—20 picături ca să doar­mă și după prînz, să poată el veni la mine fără frică. După cum mi-a spus dînsul, noul lichid era morfi­nă și fiindcă costă scump, mi-a ce­rut să-i mai dau ceva parale ca să aibă să dea și el aceluia care i-l dă­dea din farmacia militară. Am scos atunci și i-am dat încă o sută lei din banii ce furasem dela bărbatul meu: „A doua seară cind am mîncat, am avut grije să pun din sticluța cu morfină în paharul cu vin al băr­batului meu și după puțin timp, el s’a dus de s’a culcat. Eu puneam masa de­vreme Înadins, ca să poată veni Toma Protopopescu mai cu­­rînd la mine”, ■ ' ,* , M ’ / Declarațiunile otrăvitoarei Elena Ștefănescu, p­e cari le vom publica mîine, vor conține partea cea mai interesantă a afacerei, descriind mo­­mentul cind cei doi amuți pun la­ cale crima. „ Ti* l Ancheta judiciară­­ dela Iași Iași >/7 Septembrie. — După o vizită făcută de d.Diru Deconsomu la palatul de justiție, d-sa s'a re­întors la hotelul Traian, unde membrii comisiunei de anchetă au stat toată ziua răsfoind dosa­rele, fără a Thai inter,o,ga pe cine­va. y­­ * țf* ■ V­r *4 M ! Opinia ie azi revine asupra da* dataților făcute de d. procuror Ha* mangiu. D-sa acuzase pe d. procuror Stoe­­nescu că favorizează pe un d. avo­­cat din localitate, și a arătat 15 ca­­zuri In care d. procuror a adoptat concluziile părților reprezentate prin acel d. avocat. Comisiunea de anchetă a dovedit de inexacte toate aceste acuzațiimst spune „Opinia“. Miine dimineață comisiunea pără­­sește orașul nostru, 1 Dan 1 Incercarea de sinucidere a urnii medic R.­SARAT, 17 Septembrie. — As­­tăzi, intre stația Focșani-Cotești, medicul de plasă Calota, din județul Putna, a încercat să se sinucidă în condițiuni tragice. Crezîndu-se neobservat, el și-a pus gîtul pe linia ferată, în momentul cînd trenul de ora 10 jum. dimi­­neața venea în direcția lui. Șeful de tren însă observă la timp mișcarea medicului, opri locomotivă și astfel il scăpă de la moarte. Medicul de plasă Calota a fost ur­cat într-un vagon și predat poliției din Rîmnic, care i-a luat un intero*­gatoriu. D. dr. Calota a declarat că moti*­vele cari îl determinaseră să se si­­nucidă sunt certuri de familie. j Grigorescu } CITIT! mîine Vineri în „ADEVERUL “ : ^ Magdalena Păcătoasă ^ Spovedania unei căzuțe

Next