Dimineaţa, septembrie 1908 (Anul 5, nr. 1631-1660)
1908-09-19 / nr. 1649
PUBLICITATEA I CONCEDITA EXCLUSIV Agenție? de Publicitate CAROL SCHULDER & Cob BUCUREȘTI •Ir Haraceorgevlol M-MMa SJS Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 1t APARE ZILNIC CU CELE DIN URMA ȘTIRI ALE NOPTEI a DIRECTORII MOBILIZAREI DIVIZIEI III Principele Ferdinand 1 " * * * • • — m mm • • * * maff _;_a__SL_S__*__*__2_* » ..... - „y} Palatul Diviziei din Târgoviște Generalul Gr. Crăiniceanu TELEGRAME l din străinătate Conflictul turco-bulgar Războiul pare inevitabil [Arestarea unui funcționar de la c. f. orientale Constantinopole, 17 Sept. — Direcțiunea căilor ferate orientale a fost încunoștiințată de către funcționarii drumului de fier din Rumelia orientală, că trupele îi maltratează. Un funcționar austriac, care protestase împotriva acestui lucru, a fost arestat. Bulgarii maltratează pe funcționari Constantinopol, 17 Sept.—Direcțiunea căei ferate orientale a primit următoarea comunicare de la reprezentantul ei din Rumelia orientală. In mai multe locuri, soldații bulgari au alungat pe funcționari și familiile acestora din locuințele lor din stațiuni, au spart ușile și au ocupat astfel birourile, dar nu s'au atins de bârfii cari se aflau in casele de fier. Un funcționar austriac, anume Wallis a fost arestat pentru ce se opusese samavolniciilor bulgărești. Funcționarii alungați au trebuit să-și cumpere bilete cu bani. Reprezentantul directiunei liniei ferate orientale a comunicat acest lucru și ministrului bulgar de lucrări publice și celui de externe. Turcia se pregătește Constantinopol, 17 Sept.—Pretutindeni, in cafenele și in restaurante se discută cu mare aprindere, chestiunea liniei ferate orientale. In toate părțile publicul e foarte războinic și se vorbește că guvernul face în grabă energice pregătiri militare. Mobilizarea Turciei Constantinopol, 17 Sept.—In ce privește știrile despre mobilizare, nu s'a comunicat nimic din partea autorităților. Ceea ce a dat loc versiunei este faptul că s'au adus din Salonic 800 de soldați. Situația celor două armate Londra 17 Septembrie. — Din Constantinopol se anunță că soarta este hotărîtă ca in cazul ca Bulgaria ar insista asupra independenței, să nu se dea înapoi de a declara razboiu. De asemenea e decisă a considerea orice încălcare de teritoriu ca un motiv de razboiu. Armata turcă, ducînd cu noul regim, a fost simțitor îmbunătățită , corpurile I, II și III dispune fiecare de cite 20.000 oameni, în timp de pace; ele au armament nou Ele pot fi gata pînă în opt zile; în caz de mobilizare numărul oamenilor poate fi întreit Armata bulgară nu dispune de cit de 46.000 oameni în timp de pace. Ea însă poate fi considerabil mărită în timp de războiu. Bulgaria nu dispune însă de ofițeri neavînd peste tot de ce 3000 de ofițeri. Decizia guvernului bulgar Berlin, 17 Sept. — „Vossische Zeitung“ află din Sofia că ora consiliul de miniștri a durat dela orele 9 pînă seara, ocupându-se de chestia căilor ferate orientale. Seara a sosit un împuternicit turc cu o telegramă din partea marelui vizir, relativ la conflictul In chestia Ghișev. La orele 9 seara consiliul de miniștrii s’a ridicat cu deciziunea de a nu schimba nimic din atitudinea de pînă acum pînă ce părțile interesate nu-și vor formula pretențiile. Bulgaria preferă războiul "Berlin, 17 Septembrie."Delegatul german in administrația datoriei publice a Turciei, anume Tesla, a declarat corespondentului lui ,,Berliner Tageblatt“ că „datoria publică“ n'are interese directe în linia ferată orientală. Turcia are interes, întrucit terenul liniei ferate e arendat societătea pentru suma de 1500 fr. pe an și excedentul se dă Turciei. Datoria publică va avea numai atunci interes cînd Bulgaria, declarlndu-se independentă, va pune stăpinire pe linia ferată din Rumelia orientală. D. Tesla crede că Bulgaria va preferi războiul, decit să restitue linia ferată. E întrebarea dacă Turcia va lăsa ca lucrurile să ajungă până acolo, deși situația ei nu e atât de nefavorabilă după cum pare. Situația In Persia Convocarea noului parlament persan Berlin, 17 Septembrie. — Telegramă din Teheran: Ultimele evenimente dovedesc că partidul constituțional are supremația. Trupele guvernului au suferit o înfringere puternică. Miniștrii sfătuesc pe șah să deschidă parlamentul ,cit mai curînd. Noul parlament va fi deschis la 6 Octombrie. Naționaliștii persani se supun Londra, 17 Septembrie. — Telegramă din Teheran: Naționaliștii din Tebris au invitat pe consulul rus să comunice guvernului său că ei vor să se supună. Naționaliștii cer numai amnestie și racordarea Constituției. Maltratarea unui ofițer francez Londra, 17 Septembrie. — „Times“ află din Tebris că un ofițer francez a fost maltratat afară din oraș de către trupele șapiului. Ofițerul a fost crunt bătut și jefuit de soldați, crede că situația se va putea limpezi și că nu se va ajunge la o criză politică generală. * Praga, 17 Septembrie. Miniștrii Fiedler și Prade au sosit aci astăzi dimineața și au plecat imediat spre palatul guvernatorului tăreî, unde au ținut o lungă consfătuire cu șefii partidelor, cu mareșalul tăreț, Lobkowitz, și cu guvernatorul Koudenhove. Din cercurile parlamentare se anunță că probabil nici astăzi dieta nu va putea ține ședință. E de sperat însă că se va ajunge la o înțelegere între partide. La începutul ședinței a vorbit deputatul Pergelt în numele partidelor liberale germane. El a citit o declarațiune prin care protestează cu energie împotriva purtărea mareșalului țârei. Deputatul ceh Agrar, a protestat împotriva purtărea germanilor. Ambii oratori au fost adesea întrerupți. In culoare deputații germani au declarat că vor continua să facă obstrucție, deoarece nu se încred în cuvintele primului ministru și deoarece concesiunile făcute germanilor nu sunt suficiente. Holera nu e la Praga Praga. 17 Septembrie. — ’Oficial se comunică că inginerul Kvinovski nu s’a îmbolnăvit de holeră. Mari furturi de bijuterii Meran, 17 Septembrie. — In ultimul timp s’au comis mari furturi în hotelurile de aci. S’au comis spargeri și furturi la mai mulți străini bogați. Er a fost arestat la Bozen un individ asupra căruia s’a găsit o mare parte din bijuteriile furate. Valoarea acestor bijuterii se urcă la 60.000 coroane. La poliție, hoțul a arătat douăsprezece persoane cari comit furturi și spargeri îndrăznețe în toate localitățile mai mari ale Rivierei. Spărgătorii furați numai bijuterii. Giuvaerurile furate au o valoare de un milion și jumătate. Membrii acestei bande se află acum la Genua, pentru șantaj. Astăzi au început dezbaterile procesului, cari sunt foarte neplăcute episcopului, deoarece cu prilejul acesta se vor dezvălui toate secretele preoților și episcopilor unguri. Procesul deputatului Onciul Viena, 17 Sept. — Afacerea deputatului Onciul a avut astăzi un prolog la Curtea cu juri de aci. Onciul a chemat în judecată pe redactorul lui ..Czernowitzer Allgemeine Zeitung". Matzel, care afirmase în ziarul său că fratele lui Onciul, care e advocat, ar fi primit un provizion de 50.000 coroane pentru că a stăruit la fuzionarea băncei Landerbank cu Boden Kredit Anstald, numai grație intervențiunei sale, ca deputat. Ziaristul declarînd că se face forte a dovedi oricînd afirmațiunile sale, procesul a fost amînat pentru citarea de martori. Cine pradă trenurile rusești Petersburg, 17 Sept. — Cu privire la recenta prădare a trenului‘poștal de la Vilna, se comunică următoarele : Treizeci și nouă bandiți au fost arestați; printre dînșii se află mulți mici funcționari, frînari și hamali. Planul prădăciunei a fost pus la cale la Varșovia și numărul bandiților trimiși la Vilna s-a mărit deoarece mulți funcționari de la căile ferate s'au unit cu dînșii. De aceia și bandiții cunoșteau bine itinerarul trenului. In vagoanele prădate se aflau două milioane de ruble. Călătoria țarului în Italia Desio, 17 Septembrie.—D. Iswolsky a declarat mai multor ziariști că călătoria țarului în Italia e plănuită pentru anul viitor. Firește însă că se vor ține seamă de eventualele evenimente ce se vor produce. Cererile studenților ruși Petersburg, 17 Septembrie.—Studenții ruși cer ca femeile să fie admise la studii universitare, să se reconstitue consiliul studențesc și celelalte organizațiuni studențești și numirea din nou a vechilor profesori, înlocuirea cardinalului Merry del Vall Roma, 17 Septembrie.—Avanti află că secretarul de stat al Vaticanului, cardinalul Merry del Vall, se va retrage in curînd, deoarece clerul american cere înlăturarea lui. Cardinalul Gibson, șeful catolicilor din America zice că Merry del Vall vrea să izoleze pe catolicii din America, dar lucrul or nu trebue să se întâmple, deoarece contactul cu protestanții nu trebue rupt. Agitația studenților ruși Petersburg, 17 Septembrie. —Studenții universitari au ținut era o mare întrunire. S’a discutat asupra declarărei grevei generale. A rămas să se convoace o nouă adunare în care să se decidă asupră grevei. S’a mai ținut și o întrunire studentelor. Cu 660 voturi, contra 45 s’a decis declararea imediată a grevei generale. Președintele Dumei s’a rostit într’un cerc contra măsurilor luate de ministrul instrucțiunei. Duma se va ocupa de această chestie imediat după deschiderea ei. Cucerirea aerului două ascensiune a lui Zeppelin Friedrichshafen, 16 Septemb. — împăratul Wilhelm va sosi aci între 10 și 15 Octombrie pentru a asista la noua ascensiune a contelui Zepelin. Succesele aviatorului Farman Paris, 17 Septembrie. — Farman a repurtat eri la Chalons un succes imens. Din cauza vântului puternic care sufla, Farman a putut începe zborul de abia la ora 5 și 55 minute, două minute după apusul soarelui, ceea ce nu contează, și zborul n'are, oficial, nici o valoare, deoarece după contract, numai ascensiunile care se fac înainte de apusul soarelui au paloare El a străbătut cu aparatul sau 4S kilometri la 43 minute, fără să se socotească curbele pe care era nevoit să le facă. Iuțeala era de 58,37 kilometri pe oră, și dacă se calculează și curbele, avem 60 km. pe oră, astfel că Farmen a întrecut recordul oficial. Incidentul Zeppelin-Gross Berlin, 17 Septembrie.—Contele Zeppelin a părăsit ori Berlinul. De aci se deduce că rezolvarea conflictului dintre dinsul și maiorul Gross a fost amînată. Agitația în Bohemia Viena, 17 Septembrie. Eri s a ținut un lung consiliu de miniștrii, care a durat de la 3—7 și jumătate, și în care s-a discutat asupra situației din Bohemia, care devine mai critică pe fiecare zi. Guvernul va face încercări pentru a evita închiderea dietei. Miniștrii Prade și Lieder au plecat la Praga pentru a trata cu partidele ceh și german. Se crede că germanii vor începe azi din nou obstrucția, dar în mod pacinic. Mareșalul Bohemiei a fost eri toată ziua la Viena, unde a conferit cu membrii guvernului. •semn ce priveiște dieta se crede că după ședința de azi, ea se va închide pentru citeva zile, așa că miniștrii să aibă timp a trata cu partidele. In cercurile guvernamentale se Atentatul unor teroriști ruși Breslau, 17 Septembrie. Dela granița rusă vine următoarea știre: Un grănicer șef, însoțit de 14 polițiști voia să aresteze trei teroriști din Dumbrava. Deschizînd ușa, se auzi o detunătură de pușcă. Trei polițiști căzură morți, doi fură grav răniți. Teroriștii reușiră să fugă. Consulate suprimate Petersburg, 17 Septembrie. Ambasadorul Austro-Ungariei a vestit pe ministrul de externe rus că Austro-Ungaria va desființa 5 consulate din Rusia și anume în localitățile: Billzig (Basarabia), Kertsch, Bataria, Teodosia (Taurida) și Tangaroc (Don). Manifestațiuni antisemite în Portugalia Lisabona, 17 Septembrie. La înmormîntarea unui bogat comerciant evreu, au avut loc maanifestațiuni antisemite violente. Mulțimea a atacat cortegiul și a aruncat sicriul jos. Poliția a alungat pe manifestanți. Douăzeci de evrei au fost răniți, nouă dintre înșii au fost transportați la spital. De la congresul tuberculozei Washington, 17 Septembrie.La congresul internațional de tuberculoză, docentul privat Detre, din Budapesta, a vorbit despre descoperirea sa, un serum cu ajutorul căruia se va putea ști in 24 ore dacă e vorba de tuberculoză animală sau de tuberculoză obișnuită, așa că medicii vor putea să aplice imediat tratatamentul de rigoare. Lupta pentru emanciparea femeei Londra, 17 Septembrie.— Sufragetele engleze vor încerca In ziua de 30 Septembrie să depună la Camera comunelor un memorandum cu cererile lor. Desfrâul preoților unguri Budapesta, 17 Septembrie.— Tribunalul de aci s’a ocupat astăzi cu afacerea șantajului îndreptat împotriva episcopului Parvy, care făcuse pe vremuri mare senzație. Ca inculpate figurează trei femei cari susțineau că astă vară vizitaseră la lac pe episcopul Parvy, care urma o cară la Budapesta. Cu prilejul acesta episcopul ar fi făcut propuneri rușinoase uneia dintre femei, propuneri pe cari aceasta le-a respins. Atunci episcopul a luat o bijuterie care aparținea femeei declarind că nu i-o va restitui, decit cind va veni dînsa să și-o ia. Episcopul le-a intentat acțiune ■~r~? Mobilizarea Iași, n Septembrie. Se afirma că astă noapte a sosit o telegramă la secția căilor ferate locale, prin care se face cunoscut ca direcția să aibă la dispoziție vagoane pentru orice eventualitate. * La prefectura de județ a sosit o telegramă prin care se face cunoscut că regimentul 6 artilerie a fost mobilizat pe ziua de 15 Septembrie, și anume regimentele de la 1899 pînă la 1905. Deasemenea s’a mai primit ordin pentru mobilizarea regimentului 11 cavalerie Buzau și regimentul 6 cavalerie Galați. * S’a răspândit azi zvonul că și corpul IV va fi mobilizat. Știrea se dezminte insă. V. Sf. Dan Deoarece și acum primim numeroase întrebări asupra contingentelor cari au fost mobilizate, credem nimerit să mai reproducem odată ordinul de mobilizare. In baza Inaltnlui ordin al Ml. S. Regem și conform art. 12 din regulamentul de mobilizare, s’a ordonat ca exercițiu, mobilizarea unor corpuri și servicii din divizia III-a, pe ziua de 15 Septembrie c., în vederea manevrelor. Corpurile și serviciile ce se mobilizează, sint: Cartierul general al diviziei a II-a; Cartierul general al brigadei 6 infanterie, regimentul 2 vînători; regimentul Argeș No. 4; Regimentele: Radu-Negru No. 28; Muscel No. 30; 3 Dîmbovița No. 22; 4 de rezervă (batalioanele de rezervă Argeș și Radu-Negru); 22 de rezervă (batalioanele de rezervă Dîmbovița și Muscel); 4 roșiori; 4 călărași; o artilerie cu coloanele de munițiuni No. 1 și 2. Ambulanța diviziei a III-a, secție de coloană de subzistență No. 1. Toți ofițerii de rezervă și oamenii de trupă aflați în țară, cari aparțin acestor corpuri și servicii vor trebui să se prezinte îndată la unitățile lor. Acei ce nu se vor conforma, vor fi urmăriți conform ordinului codului justiției militare. De asemenea toți proprietarii de rechizițiuni (animale, trăsuri, hamuri și automobile), repartizate corpurilor și serviciilor de mai sus, sunt obligați a le prezenta autorităților comunale și polițienești respective in cel mai scurt timp, iar aceste autorități, la rindul lor, a le prezenta corpurilor, cărora sunt destine. Acei ce se vor abate dela aceste dispozițiuni, vor cădea sub prescripțiunile art. 47 din legea asupra rechizițiunilor. Intrebați între ei cite manevre au făcut și eite mai aveau de făcut. Și mare era bucuria celor cari făcuse trei manevre, știind că sunt aproape de concediare.•* Indicere Manevrele din Dobrogea au fost o frumoasă încercare pentru trupele noastre de cavalerie. S’au făcut marșuri de rezistență, s’au dat lupte vii, ce s’au succedat cu multă repeziciune și pentru unele trupe concentrarea a fost neobișnuită. Astfel, trupele divizionului de artilerie călăreață au pornit în manevre, din Tecuci, la 28 Iulie și se vor înapoia la Galați la 21 Septembrie, adică după aproape două luni de marșuri. Trupele din divizia 1-a de roșiori au făcut exerciții și manevre o lună încheiată, numai cele din divizia II-a au întrebuințat mai puțin timp, 20 zile. Am plecat de pe cimpul de manevre convins că țara posedă azi o cavalerie relativ numeroasă, bine organizată și perfect instruită., C. Demetrescu * Dispariția misterioasă din Tulcea TULCA, 17 Septembrie.— Domnișoara Eugenia Valasoglu a dispărut aseară dela domicili, lăsînd o scrisoare adresată domnișoarei Cecilia Chaka, prin care spune că se va sinucide. Poliția a fost înștiințată. Cercetările autorităților n’au dus la nici un rezultat. Se crede că dispăruta s-a înecat în Dunăre. Amănunte prin poștă. Cerbu. Impresii de la manevre -8FIRȘIT Luptele finale.— Atacul cavaleriei.—Luptele infanteriei. — încetarea manevrelor. — Desconcentrarea.—Inchcere. Luptele finale în ultima zi de manevre rămăsese să se dea luptele finale, întrucît cele două partide luase contact din ziua precedentă. Divizia I avea de parcurs vreo 12 km. pînă să se pue din nou în contact cu divizia II-a care cantonase în apropiere de cîmpul de luptă. După o oră și jumătate de marș au început desfășurările. In luptă intervenise și trupe de infanterie — deci era aproape o manevră generală, iar nu de armă. Bateriile de artilerie, ale celor două partide, au deschis focurile la distanțe de trei km.Cîmpia era întinsă, foarte nemerită pentru manevre de cavalerie. Soarele începuse să devină arzător și atmosfera limpede a unei frumoase zi de toamnă nu era turburată decît de fumul alb ce se ridica în valuri mari deasupra bateriiilor de artilerie. Atacul cavaleriei Cînd artileria partidei albastre (divizia II) a fost redusă la tăcere, cavaleria partidei roșie a pornit în galop să atace cavaleria partidei adverse. Cele șase regimente de roșiori, cu 24 escadroane, s-au desfășurat în linie de bătae și pe flanc și a izbit din două părți cavaleria partidei albastre. Trîmbițele au sunat atacul, soldații au lungit frlnele cailor, au strîns pintenii și au fixat lăncile și în urale furtunoase și învîrtind cu putere săbiile, au sosit în fugă nebună, o partidă contra celeilalte. Pămîntul răsuna profund sub tropotele celor aproape opt mii de cai, săbiile luceau în razele soarelui, că și fireturile ofițerilor și pare că un vînt năpraznic mîna cele două armate, închipuite inamice, una contra alteia. Pe fiece minută trupele se apropiau, din ce în ce mai vijelioase, cu urale și mai puternice, cu șirurile mai lărgite. Iar cînd ajunsese aproape și cînd spectatorul avea credința că vor începe izbiturile de săbii și împunsăturile de lănci, — s’a dat semnalul oprirei, apoi s’a sunat retragerea ambelor partide. Luptele infanteriei In timp ce trupele de cavalerie se retrageau pentru a se opri apoi în repaos, cele patru batalioane de infanterie se angajase în luptă. Rînd pe rînd apareau de după movile și de prin plantații detașamente ce interveneau în luptă. In mai puțin de jumătate oră, cele patru batalioane, constituite în două partide se aflau față în față. Mii de focuri răspîndeau fumul și zgomotul lor în aer. Deodată infanteria partidei albastre a început să se retragă, iar aceia a partidei roșie, să o urmărească încetarea manevrelor In acelaș timp cavaleria partidei roșie s’a pus în urmărirea cavaleriei adverse. Dar pe cînd luptele celor două arme, infanteria și cavaleria, se aflau in acest stadiu, s’a ordonat încetarea manevrelor. Sutele de trîmbițe și trompete ale celor zece regimente de roșiori și patru batalioane de infanterie, au sunat deodată duiosul și adînc liniștitorul semnal al încetării manevrelor. Pentru toți, acel semnal a fost o mare bucurie. Ofițerii, trupele, ca și caii, zdrobiți de oboseală și de extrema încordare din zilele de manevre, se simțeau ușurați cind au auzit semnalul încetărei manevrelor. Am zis și caii, pentru că aceste animale în armată ajung să înțeleagă, ca și soldații, rostul tuturor semnalelor. După darea semnalului, trupele au fost masate, iar principele, ministrul de războiu, le-au trecut în revistă. Trîmbițașii și corniștii intonați in acel timp marșul regal. A urmat apoi defilarea. Trupele au luat formația specială, cu alinierile perfecte, dînd aspectul unei armate care atunci eșise din cazarme pentru defilare. Deconcentrarea După un repaos de cîteva erre, trupele s’au pus în marș de voe spre a merge la locurile unde urmau să se îmbarce. In timpul marșului, trîmbițații unor unități evitau din nou semnalul încetărei manevrelor, ce pare a fi o dulce domă pentru trupele cari fac manevre. U w*** *■* dom«!. ro'4*îU sa Sinuciderea eăpitanninl Constantin miesen — Cadavrul de la Băneasa — Erî la ora 12 din zi s’a descoperit în pădurea de la Băneasa cadavrul unui căpitan din regimentul 2 artilerie, a cărui identitate nu s’a putut stabili decit după întinsa cercetări făcute de către autoritățile militare și parchet. In primul moment s’a crezut că e la mijloc o crimă, deoarece nu se găsea lingă cadavru arma cu care căpitanul își pusese capăt zilelor. In cele din urmă, însă, s’a stabilit că e vorba de o sinucidere. Căpitanul Constantin Mihăilescu s’a sinucis cu un glonte de revolver. După cite s’a putut alia moartea a fost fulgerătoare. Parchetul de Ilfov și cel militar fiind avizate, au plecat la fața locului de procuror Ferechide și substitutul de comisar regal al parchetului militar. Cadavrul sinucisului a fost transportat la morgă. Ancheta continuă spre a se putea afla cauzele cari l-au îndemnat pe căpitan să-și răpună viața. -------- « «difijSBBame» Bursa cerealelor New-York, ne aduce o scădere la griü pentru Decembrie un cents și o optime, pentru disponibil scădere cu patru optimi, pentru Decembrie Închidere 1 cents și șase optimi pe bushels. Porumbul Decembrie scădere trei optimi per bushels. Chicago, gril pentru Decembrie scădere cu șapte optimi. Septembrie 1 cents și o optime per bushels. Porumbul pentru Decembrie scădere 1 cents și trei optimi per bushels. La Berlin, griul notează pentru Septembrie scădere cu o marcă și un sfert, pentru Decembrie scădere cu 2 mărci și un sfert pe tonă. Secară pentru Decembrie scădere o marcă jumătate pe tonă. Porumbul pentru Decembrie scădere cu jumătate marcă pe tonă. Londra: griu slab, cu cererile nesusținute, porumbul calm, cumpărătorii rezervați, orzul și ovăzul cu transacții neînsemnate. Anvers: griu susținut, orzul ferm, cofza calmă. Naveta calm și ovăzul ferm. Hamburg: tendința griului abia susținută, secară neschimbată. Liverpool: griul cedă după deschidere în simpatie cu știrile din America. Vînzări 320,000 centale. Porumbul calm; ofertele fiind mai restrinse, cumpărările au rămas nesusținute. Vînzări 20,000 centale. ■* * In București s'a vîndut: 3150 hectolitri grin recolta 1908 cu lei 14,28 si fum. hectolitru prompt gara Titu. 15 vagoane grin recolta 1908 cu lei 19,80 suta kg. prompt moara București. 20 vagoane porumb lassut recolta 1908 cu lei 13,40 suta kg. prompt gara Dilga. 8400 hectolitri porumb recolta 1908 cu lei 7,28 și jum. hectolitru termen Oct. Noemb. 1908 gara Ghergani și gara Găești. 5600 hectolitri porumb recolta hectolitru, termen Oct. Noemb. 1908 cu lei 7,85 și trei sferturi, 1908 gara Dealul Spirei și gara Fundulea. 1400 hectolitri porumb dinte de cal recolta 1908 cu lei 7,64 și jum. hectolitru termen Oct. Noemb. 1908 Găești. 15 vagoane ovăz recolta 1908 cu lei 11,60 suta kg. termen 31 Oct. 1908 gara Nucet. 7 vagoane lei romînesc recolta 1908 cu lei 10,40 suta kg. prompt gara Filaret. Ele au sosit la Brăila, 73 vagoane din cari 38 vagoane cu grin, și s’au vîndut: Grin superior kg. 80 cu lei 21,75 vagon linie. Grin kg. 79 cu lei 20,75 suta kg. vagon linie. Grin superior g. 80 cu lei 21,75 suta kg. linie. S’au mai vîndut partizi mari din șlepuri, 14 vagoane grin kg. 78 și jum. cu 4 la sută corpuri străine cu lei 20,30 suta kg. șlep bordo Brăila. 41 vagoane, grin kg. 79 cu lei 20,50 șlep b. Brăila. 57 și jum. vagoane grin kg. 73 și jum. cu lei 17,70 bordo tuttl. Brăila. 60 vagoane secară kg. 74 cu lei 17,80 suta kg. șlep bordo Brăila. W Vineri 19 Septembrie 1908 DIRECTOR CONST. MINLE Abonamente cu premiut Un alt ........ Lei A • Iuni 8 luni ........ ■ 6 TELEFON* Direcțiunea No. 1499 Capitali „ 14,10 Provincia ți Străinătate No. 12[40 PROCESUL DIN CERNĂUȚI Aurel Onciul Deputat progresist român în Camera austriacă In revista „Wahrheit“ ce apare ln Cernăuți, d. deputat Aurel Onciul a acuzat pe baronul Wassilko, deputat și șef al rutenilor, că abuzind de mandatul sau de de a putut face pe intermediatorul între particulari și stat serviciile acestea fiindu-i plătit și. Nicolae Wassilko Deputat democrat-național rutean în Camera austriacă Baronul Wassilko a dat în judecată pe d. Aurel Onciul și a angajat mari avocați, cari vor pleda în acest proces. Deputatul Onciul se va apttra singur, deoarece are un mare talent oratoric. u„, \ DIN MISTERELE BUCUREȘTILOR Otrăvirea unui cunoscut cărturar din Capitală III. Criminal a descris cum a făcut cunoștința cu furnizorul da otrăvuri și cum a început să tortureze pe bărbatul ei. Legătura cu furaisonil de otrăvuri Continuindu-și descrierea faptelor criminale, arată cum s’a mutat din strada Leonida în strada Tunari, la unul anume moș Bălan, unde a stat pînă cînd a primit o scrisoare de la bărbatul ei ca să se ducă la Galați. „Din Galați amîndoî a plecat la Tecuciu unde, mergînd afacerile bărbatului meu bine, am început si-l fura, continuînd să-l fur și la Buzău, unde ne-am dus după o lună de zile, strîngînd astfel vreo 350 de lei. „Reîntorcîndu-se la București, bărbatul meu am aflat tot ce făcusem în lipsa lui și îmbolnăvindu-se grav, s’a dus la spitalul militar, de unde peste două zile s’a reîntors acasă împreună cu tînărul Toma G. Protopopescu, care s’a recomandat a fi de la internatul medico-militar. „La plecare din casa noastră tînărul m’a sărutat strîngîndu-mi mina și a doua zi mî-a strecurat un bilețel, în care îmi spunea că are să-mi vorbească ceva între patru ochi și să caut să-mî concediez de acasă bărbatul a doua zi dimineața. „Plecînd pentru a doua oară din casa noastră, tînărul Toma Protopopescu a fost condus pînă la poartă de bărbatul meu. In timpul acesta adoratorul meu i-a spus lui Firache că a doua zi nu va putea veni dimineața, căci este ocupat la spital și că va veni în schimb după amiază. „Cunoscînd secretul acestui plan, a doua zi, încă de dimineață, i-am spus bărbatului meu să se ducă îa oraș, pretextînd oarecare afaceri și în lipsa lui, pe la orele 9, am primit vizita lui Toma Protopopescu, care mi-a declarat că mă adoră, pentru că sunt o femee atracțioasă. „Așa am procedat cîteva zile în șir, pînă cînd într’o zi mi-a declarat că vrea să vină la mine și noaptea. Eu i-am spus că bărbatul meu doarme foarte ușor, așa că ar putea să simtă numai decit prezența lui, dinsul însă mi-a răspuns că dacă voesc să-mî aducă ceva de la farmacia militară care să-l adoarmă el poate să facă, ca să nu mai simtă nimic. Consimțind la propunerea ce-mi făcuse, i-am dat la plecare lui Protopopescu 100 lei. In ziua următoare, cind a venit din nou la mine, mi-a adus o sticlă ca de 30 grame cu cloroform, spunîndu-mi că înainte de a se culca bărbatul meu, să-l pun din ea pe pieptul cămășel de noapte, și pe marginea pernei pe care pune capul și imediat ce se va urca în pat va fi adormit ca lemnul. De asemenea mi-a mai spus că atunci cind vom vedea că lichidul și-a făcut efectul, să mă scol, să aprind lampa, ca semn că el poate să vină în casă. „Astfel, în seara aceea știind că o să vie ca să-l am lingă mine mai mult timp, după ce am luat masa, m’am strecurat încet în camera de culcare, pe cînd bărbatul meu era pe afară, și i-am pus pe pieptul cămășel și pe pernă din conținutul sticluței, iar după vreo două minute l-am chemat să se culce. „Deși mă urcasem și eu în pat, am avut grija să nu adorm ca să văd dacă lichidul își face efectul, ca să poată veni el mai curînd în casă. După o jumătate de oră de așteptare, lichidul și-a făcut efectul. Bărbatul meu adormise ca lemnul, și nu mai simțea nimica. „Atunci m’am sculat binișor, am aprins lampa puțin ca semn că el poate veni în casă, cum s’a și întîmplat. La venirea lui în casă văzînd pe bărbatul meu adormit, mi-a spus că somnul durează numai o oră și jumătate și mi-a atras atenția ca să vorbim foarte încet, deoarece el aude totul. In urmă l am dat pe bărbatul meu la perete. Mie îmi era tare frică să nu se deștepte și spun în aceasta adoratorului meu, el mi-a răspuns, ca să mă convingă, să-l trag de nas, de urechi, să-l înțep cu un ac în palmă. Am urmat spusele lui făcînd întocmai după cum îmi dicta și am văzut că nu simte nimic. „Dar eu tot aveam frică și la plecare i-am spus lui Toma Protopopescu ca să-mi aducă altceva, care să-î fie somnu mai multe ore, chiar toată noaptea, așa că i-am dat încă 100 lei, spunîndu-mî că are el grijă să aducă un alt lichid, mult mai puternic ca cel dintîiü, cu care nu voi mai avea nici o frică. „In seara următoare, am procedat la fel. Adoratorul meu mi-a adus însă o altă sticlă, tot de 30 grame, spunîndu-mî că de acum înainte să pun din ea bărbatului meu la masă în vin, în apă, sau în mîncare, cite 20—30 de picături, și să-i pun și ziua cite 15—20 picături ca să doarmă și după prînz, să poată el veni la mine fără frică. După cum mi-a spus dînsul, noul lichid era morfină și fiindcă costă scump, mi-a cerut să-i mai dau ceva parale ca să aibă să dea și el aceluia care i-l dădea din farmacia militară. Am scos atunci și i-am dat încă o sută lei din banii ce furasem dela bărbatul meu: „A doua seară cind am mîncat, am avut grije să pun din sticluța cu morfină în paharul cu vin al bărbatului meu și după puțin timp, el s’a dus de s’a culcat. Eu puneam masa devreme Înadins, ca să poată veni Toma Protopopescu mai curînd la mine”, ■ ' ,* , M ’ / Declarațiunile otrăvitoarei Elena Ștefănescu, pe cari le vom publica mîine, vor conține partea cea mai interesantă a afacerei, descriind momentul cind cei doi amuți pun la cale crima. „ Ti* l Ancheta judiciară dela Iași Iași >/7 Septembrie. — După o vizită făcută de d.Diru Deconsomu la palatul de justiție, d-sa s'a reîntors la hotelul Traian, unde membrii comisiunei de anchetă au stat toată ziua răsfoind dosarele, fără a Thai inter,o,ga pe cineva. y * țf* ■ Vr *4 M ! Opinia ie azi revine asupra da* dataților făcute de d. procuror Ha* mangiu. D-sa acuzase pe d. procuror Stoenescu că favorizează pe un d. avocat din localitate, și a arătat 15 cazuri In care d. procuror a adoptat concluziile părților reprezentate prin acel d. avocat. Comisiunea de anchetă a dovedit de inexacte toate aceste acuzațiimst spune „Opinia“. Miine dimineață comisiunea părăsește orașul nostru, 1 Dan 1 Incercarea de sinucidere a urnii medic R.SARAT, 17 Septembrie. — Astăzi, intre stația Focșani-Cotești, medicul de plasă Calota, din județul Putna, a încercat să se sinucidă în condițiuni tragice. Crezîndu-se neobservat, el și-a pus gîtul pe linia ferată, în momentul cînd trenul de ora 10 jum. dimineața venea în direcția lui. Șeful de tren însă observă la timp mișcarea medicului, opri locomotivă și astfel il scăpă de la moarte. Medicul de plasă Calota a fost urcat într-un vagon și predat poliției din Rîmnic, care i-a luat un intero*gatoriu. D. dr. Calota a declarat că moti*vele cari îl determinaseră să se sinucidă sunt certuri de familie. j Grigorescu } CITIT! mîine Vineri în „ADEVERUL “ : ^ Magdalena Păcătoasă ^ Spovedania unei căzuțe