Dimineaţa, octombrie 1908 (Anul 5, nr. 1661-1692)

1908-10-26 / nr. 1687

Anul V—iSo. Iob­ s PUBLICITATEA* CONCEDETA EXCLUSIV] Agenției tip Public Kat» CAROL SCHULDER & Ca, BUC­REȘTI *ti, Karasear^evrcl IS—Teleseu­ SH Birouri!© ziarului:­­ "­­■ “ Str. Sărindar No. 11 APARE ZILNIC CU CELE DIN URMA ȘTIRI A­LE N­O­P­T­E TELEGRAME Hersul tratativelor teo-bulgare — Dela corespondenții noștri speciali — Versiunea turcă versiunea Moră — Din strai sauiate Sofia, 24 Octombrie. — Situația nu s’a limpezit de loc nici azi a­­supra mersului negocierilor turco­­bulg­are. E greu să se formeze o idee si­­nutră aisuprra acestui farpl, cu atît m­ai mult cu cit miniștrii refuză a da orice informațiune presei și continuă mereu ședințele de con­siliu. Totuși am putut afla că în consiliul de miniștrii de azi s'a primit ca un semn îmbucurător faptul că marele vizir a promis— în urma demersurilor puterilor — că va desconcentra pe rezerviști. (Despre acest fapt ne-a comunicat și corespondentul nostru din Con­­stantinopol. N. N­.J. Obiectul tratativelor O telegramă din­­ Constantinopol primită de „Vecerna Poște“, co­munică următoarele cu privire la mersul tratativelor: Aseară d. Liapschev a avut o nouă întrevedere cu Kiamil-Pașa și cu împuterniciții direcției căi­lor ferate orientale, d-nii Gros și Muller. La această întrevedere repre­zentanții direcției căilor ferate au formulat, pentru prima dată, în mod oficial pretențiunile lor, cari însă au fost găsite d­ar­ prea exagerate. Despre tratativele cari s’au ur­mat pînă acum, corespondentul ziarului de mai sus spune că ele au­­ avut un caracter preparatoriu «î au avut de obiect numai două chestiuni principale: independen­ța Bulgariei și răscumpărarea li­­niei orientale. D. Liapschev a declarat că nici guvernul bulgar n’a­­ ridicat la Constantinopol vre­ o altă chestie afară de cele două chestiuni prin­cipale de mai sus, și că nu mai a­­vut a trata nici despre intitularea exarhatului și nici despre jonc­țiunea liniei la Kiustendil-Cuma­­nova. Telegrama adaugă că tratative­le nu vor fi întrerupte și vor du­ra mult timp încă. Un comunicat al guver­nului . Ziarul „Vreme“, organul guvernu­lui, publică azi un comunicat prin care face observation! presei locale asupra știrilor necontrolate pe cari se publică cu privire la rezultatul misiune­ d-lui Liapschev. Tratativele, spune comunicatul, nu au fost întrerupte; d. Liapschev nu se va reîntoarce la Sofia fără un rezultat favorabil. E drept că tra­tativele merg greu, dar asta rezidă în natura lor. Deocamdată nu exis­tă nici un motiv pentru care să se poată afirma că negocierile nu vor reuși și că vor trebui întrerupte. Convorbire între Malinov ,i reprezentantul Turciei Reprezentantul Turciei, Trefik- Bey, a avut azi o convorbire cu primul ministru d. Malinoff, în Chestia tratativelor. Diplomatul turc a declarat că Poarta este dispusă a ajunge la­­­> bună înțelegere cu Bulgaria. D. Malinoff a întrebat atunci: 1— Da­că Poarta este astfel dis­trusă, de ce ne face mereu dificul­tăți? Diplomatul turc a răspuns cu u­n­­ cunoscut proverb turcesc: „ Dar chestia­ aceasta nu este u­n butoiu cu vopsea. Bulgaria vrea să tranșeze deo­dată și în pri­pă o s­erie de chestiuni atît de importante, ca și cum ar fi un bu­toiu cu vopsea în care se aruncă deodată mai multe stofe și toate să se vopsească la un­ moment.­­Se afirmă aci că turcilor nu le place delegatul Liapschev, care e de origină macedoneană, și că din această cauză tărăgănează tratativele. Ostilitatea tinerilor turci Cu privire la dificultățile întîm­­pinate de delagatul Liapsehev, se comunică din sursă diplomatică bulgară, următoarele amănunte: D. Litapschev a vrut, înainte de toate, să intervină pe lîngă Poar­tă și pe lîngă comitetul tinerilor turci, ca să se pue capăt boicotu­lui mărfurilor și vapoarelor bul­gare. Capii comitetului tinerilor turci au dat răspunsul următor: — Noi suntem­ indignați contra Bulgariei, căreia nu-î vom erta niciodată și care va simți în cu­­rînd puterea Turciei. Populațiia­ turcească va persecu­ta fără cruțare tot ce este bulgă­resc, pentru a se răzbuna. Dacă pînă acum populația s’a abținut de la­­ agresiuni, aceasta se datorește numai influenței comi­tetului nostru. Ne este însă­ cu neputință să dăm concurs delega­tului bulgar." Acest răspuns aspru caracteri­zează starea spiritelor din Turci­ei contra bulgarilor și, face să slă­bească încrederea în reușita lui Liapschev. Dobrogeana ■5Ș . E locul să arătăm nci că o tele­gramă a „Agenției Române“ con­firmă știrea noastră că tratative­le merg greu. Iată acea telegra­­ mlă: Sofia, 24 Octombrie. — P­rimii e știri din Constantinopole spun că negocierile turco-bulga­re tărăgă­­nesc prea mult și promit puțin succes. (A. B). Constantinopol, 24 Octombrie. — TOATE VERSIUNILE DIN SOFIA ASUPRA TĂRĂGĂNĂREI TRATA­TIVELOR ȘI ASUPRA RUPEREA NEGOCIERILOR SUNT FALSE. TRATATIVELE STAU AȘA CUM V’AM TELEGRAFIT ERI, ȘI SÎNT SPERANȚE CĂ ELE VOR DA RE­ZULTATE BUNE.—Gays. O noua întrevedere Constantinopole, 24 Octombrie.— Azi a sosit răspunsul din Viena cu privire la tratativele pentru răscum­părarea liniei ferate orientale. Ma­rele vizir a convocat pentru astă seară, la locuința sa, pe delegații bulgari pentru a continua tratati­vele. Guys -a­rată alte telegrame pe cari le­­am mai primit privitor la aceiași chestie: tratativele vor fi întrerupte Sofia, 24 Oct.—Ultimele știri pri­vitoare la tratativele dintre Turcia și Bulgaria nu sînt de loc îmbucu­rătoare. Se zice că e posibil ca tratativele, cari lîncezesc, să fie întrerupte cu desăvîrșire. Din această pricină, cercurile gu­vernamentale sunt cuprinse de o mare descurajare. In cercurile funcționărești se a­­firmă că Turcia fiind aceea care încetinește tratativele, guvernul bul­gar e hotărît a face tot posibilul pentru a le grăbi. gările puteri vor să interviul Constantinopole, 24 Octombrie.­ Se afirmă că unele puteri și-au ma­nifestat dorința de a interveni în tratativele turco-bulgare, deoarece tratările în privința chestiunilor bănești­ n’au nici un succes. Cabinetul Malinow se va retrage Viena. 24 Octombrie. — „Cores­­pondența politică“ află din Sofia că cercurile politice locale pri­vesc cu scepticism tratativele ce se urmează. Se crede că d. Malinow nu se mai bucură la Constantinopole, da încrederea necesară pentru ducerea la bun sfîrșit a tratative­­lor.In cazul cînd nu va reuși să obțină un rezultat favorabil, ca­­binelui Malion se va retrage. De­o­cam­dată însă, situațiunea guvernului nu e încă zdruncina­­tă. Buelow și interpelările Berlin, 28 Octombrie. — După cum am anunțat s’au depus în parlament mai multe interpelări împotriva cancelarului, în chestia publicării declarațiilor împăratu­lui. La aceste interpelări Buelow nu va răspunde de­cit în cursul săp­­tămînei viitoare. Luni sau Marti. întrevederea Wilhelm-Franz Josef Viena, 24 Octombrie.­­ Repor­terul ziarului „Fremdenblatt“ află din Ekart sau că vizita împăratului Wilhelm era hotărîtă :­a început numai ca o excursiune de vînătoare; ma­i pe urmă, ar­­h­iducele Franz-Ferdinand invită și pe împăratul Franz-Iosef să vie la vînătoare la Ekartsau,­ în tim­pul de cîteva zile ideia u­nei în­trevederi între cei doi împărați a fost discutată, dar fu in curînd părăsită din cauza șederea împă­ratului Franz-Iosef la Budapesta. Scurta vizită a lui Wilhelm ca­re provine din propria inițiativă a împăratului Geom­aniei va avea fără îndoială o importam­ță politi­că, și este considerată în cercurile politice de aci ca o nouă confir­mare a relațiunilor excelente ale ambelor împărății vecine. (A. R.) Din marina Rusiei Petersburg, 24 Octombrie. — In urma unui decret imperial, treisprezece amirali ruși, printre care Starck, Virenius, Selenoi și Riedermueller au fost puși în re­tragere de oficiu, dar au primit fiecare promovarea la un grad su­per­ior. Ciuma Londra, 24 Octombrie.— După o comunicație oficială un caz de ciu­mă s-ar fi intîmplat la Liverpool în ziua de 20 Octombrie st. n. Vic­tima, care a murit în ziua de 23 Octombrie st. n. lucra pa un vas în­cărcat cu cărbuni. Cincizeci de eleve intoxicate Londra, 24 Octombrie. — In ora­șul Limeric (Irlanda) s’au îmbolnă­vit într’un institut de orfane 50 de eleve, din cauza cărnei proaste care li s’a servit. Zece dintre eleve au murit. Criza ministerială austriacă Viena, 24 Octombrie.— După ho­­tărîrea de ori a partidului creștin­­social, primul-ministru baronul Beck va refuza misiunea de recon­stituire a cabinetului. După plecarea împăratului Wil­helm, întregul minister va demi­siona. Urmașul lui Beck va fi, probabil, ministrul de interne Bienerth, ad­­mițînd, firește, că va reuși să cîști­­ge toate partidele politice în favoa­rea sa. Accidentul unui artist berlinez Berlin, 24 Octombrie.­­ Din Hal­le se comunică că artistul Ernst Grotte a căzut după o scară rănin­­du-se grav. uHiT.1 IteZWEIPl. 1N­HO SE Azi s’a pus în vînzare LETOPISIȚI de CONST. MILLE öorp îi­n Eléri le 1 MUTS. Conflictul­­ franco-german paris, 24 Octombrie.— Pare că s'a găsit o formulă pentru apla­narea conflictului iscat între Ger­mania și Franța, spre mulțumirea ambelor puteri. Formula sună ast­fel:„Atît Franța cit și Germania re­gretă­ incidentul care a d­at naște­re conflictului regretabil de la­­ Casablanca. Ambele state doresc­­ să mențină bunele relațiuni; ele­­ au hotărît să supuie chestia arbi­­­­tragiului comisiunea de la Haga". Nu s’a stabilit încă în mod de­­­­finitiv această înțelegere deoare­ce Germania vrea să supuie comi­siunei de la Haga numai partea juridică a chestiunei. Ce va face Germania , Viena, 24 Octombrie.— Corespon­dentul din Paris al ziarului „Zeit“ , află că convorbirea dintre d-nii Pi­­i­chon și Radolin are șanse de a avea­­ urmări bune. , In cercuri bine informate se asi­gură că ambasadorul Gambon a tri­mis o telegramă prin care promite o soluțiune amicală și demnă a con­­­­flic­tu­lui. Germania va renunța, pen­tru moment, la scuzele Franței, aș­­teptînd ca să le primească după ce consiliul arbitral își va da hotărî­­rea. Londra, 24 Octombrie. — Toate ziarele se ocupă cu incidentul de la Casablanca și consideră conflic­tul ca definitiv aplanat pe ziua de azi, și se poate afirma acum că din acest punct de vedere pa­cea nu mai este amenințată. Tot conflictul, zice „Daily Mail“ se dattoreșze Germaniei, cetre a încercat din nou, să facă gălăgie. Declarațiile lui Wilh­elm destăinuirile lui Harden Berlin, 24 Octombrie.— Harden publică în ultimul număr din revi­sta sa „Zukunft“, amănunte asupra modului cum s’au dat la tipar de­clarațiile împăratului Wilhelm cu privire la Anglia. Funcționarul de la externe, căru­ia îi­­ se trimisese manuscrisul, este Kernet. Acesta a înaintat cancelaru­lui Buelow, care se afla la Norder­ney, manuscrisul spunînd că n’are nimic de obiectat contra publicărei acelui manuscris. Funcționarul în chestie este de 15 ani la oficiul de externe și a repre­­zindat Germania la conferința de la Algesiras. Solidaritatea germana­­austriacă Londra, 24 Octombrie. — Toată presa­ se ocupă de vizita împăratu­lui Wilhelm la Schoenbrun, și arată că este o semnificație a solidaritatei dintre Germania și Austro-Ungaria. Conflictul germano-fran­­cez Muenchen, 24 Octombrie. — Din cauza conflictului germano-fran­­cez, comisiunea pentru externe a consiliului federal care e sub pre­zidenția Bavariei, a fost convo­cată aseară la Berlin. Mișcare în culoarele Ca­merei franceze Paris, 24 Octombrie. — In cu­loarele Camerei,­­pretențiunile Germaniei au fost viu discutate. S’a observat o vie agitație, mai cu seamă că circulau numeroasee zvonuri alarmante. Mai­­ tirziu, lumea s’a mai liniștit, sub impre­sia telegramelor oficiale și a șanselor împăciuitoare cari ve­­neau din Berlin. Apropiere germano- fra­ceză ? Berlin,, 24 Octombrie. — Ziarul Malin din Paris afirmase acum cîteva zile că actualul ambasador german Radolin, venind să ocupe postul său, ar fi făcut lui Del­­cassé, care era ministru de ex­terne pe atunci, oarecari de­cl­ara­­țiuni oficiale cu privire la îndru­marea unei a­propieri franco-ger­mane. La aceast­a,, d. Delcassé ar fi întrebat cum cum s’ar putea imagina apropierea, dar nu ai că­pătat nici un răspuns. Le Matin e greși informat. E drept că la venirea sa la Pa­ris, prințul Radolin a exprimat o­­bișnuitele dorințe pentru stabili­rea unor legături bune între cele două târi, dar el n’avea împuter­nicirea de a zece propuneri for­male, așa că nici d. Delcassé n’a putut pungi întrebările de cari vorbește Le Matin. Presa franceză și con­flictul Paris, 24 Octombrie.—Le Temps are și astăzi un articol plin de e­­rnergie. Ziarul susține că noua întorsătură a conflictului a fost provocată de proectele nouilor im­pozite din Germania. Față cu a­­ceastă nouă manevră a politicei germane, situațiunea Franței e fa­vorabilă. ..Poporul german știe că Franța nu s’a gîndit niciodată să atingă onoarea Germaniei. Din punctul de vedere diplomatic, Germania nu are mîinile libere. „Ar fi o mare imprudență din partea lui Buelow să riște acuma o ceartă, în vreme ce Austria e o­­­cupată pînă în gît cu Orientul, cină Rusia caută o revanșă inațio­­nală, cină Franței e gata să se a­­pere cu demnitate militărește și moralicește, cînd Anglia e invin­cibilă pe apă și cînd Italia, e din ce în ce mai puțin dispusă să a­­­pere pe străini. ..Buelow e un jn'ca inteligent f bărbat de Stat pentru a comite o ademenea imprudență. Guvernul francez, care va publica to­ate do­cumentele oficiale în această chestiune, ieste sprijinit de opinia publică“. Journal des Débats amintește hotărârea tribunalului arbitrar în incidentul de la Hull și spune că atunci, înainte de pronunțarea sentinței, nu s’a eficat și nici nu s’au făcut scuze. Aplanarea CONFLICTUL FRANCO-GERMAN Radolin Ambasadorul Germaniei la Paris Wilhelm II împăratul Germaniei Cambon Ambasadorul Franței la Berlin în sifl­ă să fessorate rm­pers DEMERSUL ANGLIEI ȘI FRANȚEI ConstanTinopol, 24 Octombrie. — SE ȘTIE CA, PRINTR’UN DE­MERS COLECTIV, CÎTEVA PU­TERI AU CERUT TURCIEI ȘI BULGARIEI SĂ FACĂ DECLARA­­ȚÎUNI CATEGORICE ASUPRA IN­­TENȚÎUNILOR LOR DE A NU TURBURA LAGEA, ȘI SĂ DEA GARANȚII ÎN ACEST SENS. AM­BELE STATE S-AU EXECUTAT. GU5I ÎNSĂ, CU TOATE ACES­TEA, TURCIA CONTINUĂ SĂ CON­­CENTREZE TRUPE ȘI SĂ LE TRI­MITĂ SPRE GRANIȚA BULGARĂ. AMBASADORUL FRANCEZ ȘI EN­GLEZ AU ATRAS ATENȚIA POR­­ȚEI CERÎNDU-I SĂ SE CONFOR­MEZE ATITUDINEA BULGARIEI, CARE A CONCEDIAT PE REZER­VIȘTI. MARELE VIZIR, PE LÎNGĂ CARE S’A FĂCUT ACEST DE­­MERS AL CELOR DOUĂ PUTERI, A RĂSPUNS CĂ TERMENUL PÎNĂ CÎND AU FOST CONCENTRAȚI REZERVIȘTII EXPIRĂ PESTE 7 ZILE. ȘI LA ÎMPLINIREA ACES­TUI TERMEN EI VOR FI LICEN­ȚIAȚI.—Pera. Cu ce se va ocupa par­lamentul turc Viena, 23 Octombrie.— „Corespon­dența politică“ află din cercurile ti­nerilor turci că știrea că <’>­­ s*nu­ s- ar plănui un atac­ la adresa sul­tanului, nu e adevărată.* La începutul seziunei, Parlamen­tul turc se va ocupa cu discutarea următoarele proecte de lege­: pentru administrarea provinciilor, proectul de lege asupra polițiilor și asupr­a societăților. Chiar dacă pleacă Buslow, sistații răm­îne Berlin, 24 Oct.—Aceia cari vor o soluție a crizei prin demisia lui Buslow sînt amenințați că urma­șul cancelarului va infrîna și mai puțin regimul personal, anume li se spune că împăratul își va căuta un cancelar care să se lase a fi condus de dinsul. In cercurile guvernamentale se inzistă asupra faptului că în mij­locul încurcăturilor internaționa­le și înainte de reforma finanțelor este peste putință ca să se poată efectua o schimbare de cancelar. Părerile sunt încă foarte con­tradictorii. Poate că în cursul zi­lelor acestora, se v­a lămuri si­­tuațiunea. Conferința se -a stîns Londra, 24 Octombrie.— „Times“ află din Petersburg că în cercurile guvernului rus se crede­­ că pentru moment se va lăsa la o parte ideea conferinței, și că la urm­a urmei, Austria va fi nevoită să fie mai conciliantă. Corespondentul acelui ziar spune că a­­ avut o convorbire cu primul­­ministru al Muntenegrului, care i-a spus că în tot cazul, cererea­­ mini­mă va fi autonomia Bosniei. Cine era colaboratorul împăratului Berlin, 2‘4 Oct. — Contele Kuno Moltk­e, fostul comandant al cetă­­ții Berlin, fusese acela care elabo­rase împreună cu împăratul Wil­helm planul de luptă al englezilor în războiul acestora cu burii. Demisia a smî deputat antisemit Berlin, 24 Octombrie. — Fostul predicator al­­ Curței, Stoecker, fon­­d­a­torul mișcărei antisemite din Germania, și-a depus mandatul din cauză de boală. Situația­­ în Persia — Regisul constituțional va fi suspendat .­­ Londra, 24 Octombrie.— „Times“ află din Teheran că șahul va fixa, de formă numai, nouile alegeri pen­tru parlament. Camarila va protesta în acest timp în contra parlamen­tului, reacționarii vor face demon­strații turbulente și atunci șahul va suspenda regimul Constituțional. armata austro-ungară Judecată în junglia Londra, 24 Octombrie. — „Daily Telegraph“ primește de la cores­pondentul sau militar un articol a­­supra armatei austro-ungare. In ge­neral articolul este favorabil arma­tei austriace, dar face și unile ob­­servațiuni critice. Astfel arată că o­­fițerii austriaci sînt în majoritate prea în vîrstă pentru­­ a putea sus­ține greutățile unui războiu, trupele de trenări greoae așa că n’ar putea învinge greutățile drumurilor de prin Bosnia, tunurile sînt vechi și nu pot corespunde preten­siunilor moderne. Apropiata retragre a unui di­­plomat rus Viena, 24 Octombrie.­­ Ambasa­dorul rus Urusov, care e vecinic bolnav, a cerut să fie pus în dis­ponibilitate. Diplomatul rus, care a funcționat timp de 40 de ani, do­rește să se stabilească la Riviera, " Nu‘se știe­ încă precis cine va fi succesorul säu. M­iniștrii germani Fostul secretar de stat al aface­rilor străine­­ din Germania, în urm­a declarațiilor împăratului Wilhelm, publica­te în Dailly Te­legraph, a fost nevoit să demi­sioneze. D­ail ßo Echoen In jurul arestărei țiga­nului Rigo New­ York, 24 Octombrie.­­ Ares­tarea șefului de orchestră Rigo, pro­duce mare senzație în cercurile cele mai înalte ale societătei. Rigo e învinuit ca complice la u­ciderea d-nei Shibley. Avocatul Shibley tăiase gîtul soției sale și se predase apoi singur poliției. Pe masă se găsise o scrisoare prin care avocatul declarase ca își iu­bise soți­a mai mult ca orice în lume. „Acum mă simt feri­cit,­­deoarece nici o­ încercare nu va mai putea atinge credința soției mele“... Rigo și­­ a doua sa soție erau prie­teni cu Shibley. Alegerea Prezidențială din Statele­ Unite Candidatul democrat căzut,. Bryan, cu familia Ini InterYlewil cu » prin­ii­­torije Trimisul nostru special, d. Ro­dion, fiind încunoștiințat de dezmin­țirea d-lui Panaitescu, ne telefonea­ză următoarele: „Dezmințirea poliției nu are nici un sens. Mențin în totul convorbi­rea pe care am avut’o cu prințul moștenitor al Serbiei, și pe care v’am transmis’o la timp. „Este ridicolă afirmația că n’am convorbit cu prințul George decit un singur minut. Iată cum s’au pe­trecut lucrurile: „Prințul a sosit în Unghenii ruși la 11.49, s’a dat­ jos din vagon și a stat cîteva minute în gară, unde însă n’a luat ceaia, cum arată nota poliției. Reîntorcîndu-se în vagon, am fost prezentat prințului cu care am vorbit apoi mai mult timp, fiind față de colonel Marincovici. Deși fusese vorba ca prințul Ser­biei să înopte­ze la Ungheni, totuși el și-a exprimat dorința de a pleca imediat, și trenul a pornit după pu­țin timp spre Unghenii romîni. „La Unghenii romînî m’am în­­tîlnit cu d. Panaitescu, căruia î-am arătat că nu mai am nevoe de con­cursul d-sale, deoarece mulțumită d-lui Bislici, care primise o cerere telegrafică de la directorul nostru, d. Const. Mille, am fost prezintat moș­tenitorului Serbiei și am fost ad­mis a călători în trenul princiar. Am continuat apoi călătoria spre Iași, împreună cu d. Panaitescu, care se afla în vagonul alăturat cuplului princiar și care nici un singur moment nu s’a apropiat de prințul George.­Rodion. Publicăm aceste toate pentru ca cititorii să-și dea seama de buna­­credința „confraților“ noștri, cari după ce s’au grăbit să ne șterpe­lească interviewul, se grăbesc acum să înregistreze și ridiculă dezmin­țire a­ politiei. M­ișcarea de la serviciul sanitar S-a făcut următoarea mișcare la serviciul sanitar: Gh. Jianu a fost numit subchirurg dezinfector la echipa de dezinfec­tare a orașului Ploești în locul drium Georgescu rămas în disponibilitate. Ion Dobrinescu a fost numit in­tendent al spitalului R.­Vîlcea în lo­cul d-lui Lazăr Nicolae transferat. D. Lazăr N­ lae intendent al spita­lului R.-Vîlcea a fost transferat ca agent sanitar la cercul Govora în locul d-lui I. Iorgulescu rămas în disponibilitate. D-ra Constanța Baldovici a fost numită farmacistă ajutoare la de­pozitul farmaceutic din Capitală. D. Victor Carnabat a fost numit secretar al consiliului de higiena și al m­edicului primar al județului Vlașca în locul decedatului H. Zis­­su. . D-na Eufrosina Moldovanu a fost numită moașe a orașului Mizil. M.­­Logojanu a fost transferat sub chirurg la spitalul din Florești Tutova. I. Șoimescu intendent la spitalul Florești (Tutova) a fost transferat la Balș. UNITM șITAIE — Cursul de drept comercial, anul IlI-lea, va începe Luni 3 No­­embrie, ora 9­4 a. m. — D. Al. Cerban va începe cursul de drept civil asupra pri­vilegiilor și hipotecilor, cu stu­denții­­ anului IlI-lea, Marți, 4 No­­embrie, orele 8 a. m. — D. profesor S. G. Longi­­nescu va începe cursul de drept roman cu studenții anului II-lea Luni 27 Octombrie, orele 9 a. m., contin­uiînd în fiece Luni, Marți, Miercuri și Vineri, la aceiași oră. — Candidații înscriși la exa­menul I de doctorat în drept, sînt următorii: D-nnî căp. Angelescu George, Ber­­caru G. Vasile, Crivăț Bonifaciu, Iliescu Nicolae, Ioanițescu Du­mitru, Ionescu Ilie, Ionescu Ion, Isbășescu P. G., Mototolescu G. D., Pauker Alfred, Popescu A. C., Stanovici Stavre, Vlădoianu I. I. și domnișoara Seișanu A. ----------------------------------------------------------­ numiri în învățământ D-ra Elena Par­aschivescu a fost numită maestră de desen și cali­grafie la școala profesională din Bucurrești. D-ra Maria Stoica a fost numită maestră de desen și caligrafie la școala profesională din­ Tîrgur Jiu. Preotul Răileanu a fost numit profesor de religie la divizia III din Ibănești, (Dorohoi)­. B-șoara Ecaterina Atanasiu a fost numită minestră de croitorie la școala profesională din I­ași. Duminică 26 Octombrie IKOS DIRECTOR CONST­ HIN­E Abonamente cu premii. O» .........................................Lâî se 6 lant ........ ■ u I­ lent ........ » É TELEFON* Direcțiunea No. 1499 Capitală „ 14110 Provincie și Străinătate No. 12­40 NOVELELE „DIM­INEȚE11 REÎNTORS De VICTOR EFTIMIU Venise primăv­ara. Poorocul desghețase și alerga vesel la poalele brazilor, sărea peste Stînca ca un copil zburdal­nic și se săruta cu soarele. Pie­trișul din fundul apei strălucea ca o comoară de pietre scumpe, risipite între dealurile Lescata și Galinat­ai; în, munți, șuvoaie de ape tulburi se rostogoleau în a­­dîncuri. Zăpada se topise. Numai l’m vîrfurî,­­hăt departe, strălucea în petice, ca niște scuturi de ar­gint. Aburi calzi eșeau din sinul pămîntului, un miros de tine­rețe abia din vîrful Țurțurilor, pînă în cealaltă parte a cîmpiei, în Ohrida. In umbra­ spinilor, ră­săreau micșunelele și gîngăniile­­ neastîmparate, iar mugurii cor­nilor incepeau să pocnească. Răsuna iar, în diminețile se­nine, behăitul caprelor, clinchetul­­ tărăncilor și seara, mugetele pre­lungi ale turmelor de vaci. ...Și bătrina Num,a sta în pra­g,­­ cu fusul încremenit în mină, cu lacrimile încremenite în ochi­­stă și se uita dealungul drumui­­­ lui. Caii treceau poticnindu-se,­­ băeții indemnați chiuind, alții se­­ intorceau dinspre Bitolia, dar Ri­­­sto al ei nu mai venea. Pe unde era el oare? De ce plecase? De ce­ î­i trimisese vorbă că vine și tot nu , mai venea? Un an aproape trecuse, din sea­ra cînd i-a umplut traista cu me­­­­rinde și l-a văzut strecurîndu-se Printre case, pierzîndu-și urmele­­ dealungul drumului. Ce seară gro­­­zavă! Presimțiri triste îi umpleau sufletul atunci. Abia plecase bă­­­iatul și un om coborî din pădure să-i spue că meșterul a fost zdro­bit de un brad... A căzut jos, pare c’ar fi lovit-o cineva în cap, și cînd s’a trezit, și-a pironit ochii, pe ’ trupul schilodit al soțului ei, în­tins pe o rogojină. A plîns ca o nebună. Nici nu știa cum i’a în­gropat. O lună după aceia, Risto i-a­ tri­mis vorbă că e sănătos, că vine, i-a trimis și parale atunci... I le-a adus Nași a lui Toti Casapul și s’a bucurat, își petrecea, zilele pe gîndurî, plîngîndui-șî soțul mort, gîndurî negre amestecate afar cu­ o rază de bucurie, ce-ar fi să-și vadă feciorul ivindu-se pe după case? Dar, altă năpaste s’a­­ abătut în casa ei; fata cea mare voia să facă nuntă cu ori­ce chip. Numa s'a ’mpotrivit... Nici nu trecuse două luni de cînd­­­ plecase bă­iatul, cîntecele de mort îi răsun­au încă în urechi, și erau să mai as­culte cîntece de veselie? Dar Nisi s’­a­ ținut de capul fetei și au­ fu­git împreună, în coliba din pă­dure. Acum, toate ferăstraele lui Timco erau ale lui. Bătrina ar fi vrut să nu-l mai vadă ,’n ocM, dar rămîneau pe drumuri și ea, și falsai cea mai mică... Au plîns a­mîndouă, fata cu das­pul în boala mamei, au așteptat să­ptăminî și luni întregi. Zilele trecea,ü. — zile d­e toamnă cu ploi și vînturi ce url­au în ogradă. A­­mîndouă femeile um­blau tăcute, prin casa pustiită, micșorafi lu­mina candelei de la icoane, aprin­deau focul în vatră, luau fusul, — și iar așteptam iarna astupase drumurile și ele tot mai credea­u că or să-l vadă venind,­­ca un voevod din bazine, calare pe armăsarul voinic. Crivă­­țul se zbuciuma pe afară, vuia în hornuri, zdrobea poveri de ză­padă în pereții nevăruiți, — și prin volbura lui, ele tot se mai câzneau să deslușească chipul lui Risto. In zilele fără­ vînt, Numa-și pu­nea mina strașina la ochii și cer­ceta cîmpia. De bună seamă, călă­rețul cel mîndru care venea din­spre Corcea, era el. Dar călăre­țul trecu pe drumul Ianinei, în loc să s’abată pe la Creste,tipat, spre Boboștița. Cine știe cine va fi fost... Și ninsoarea cădea mereu, în­văluind toate’n pîmza ei curată. Numai corbii ce jeleau în curtea, bisericea ramineau negri, fără, nici o pată albă pe fulgi...’ Spre primăvară, niște ciobani fîrșero­țî i-au adus veste de la bă­­iați. Il întîlniseră pe drumul The­­saliei... Spunea­ ü lucruri m­a­rî de el. Era o minune de fläcon, viteaz și cinstit, cu urechea, aplecată la of­tatul celor apăsați. Unul mai bă­­trîn, scuturîndur și zeghea pe umă­rul sting și gătindu-se de plecare, a sfîrșit: — Bun băiat, bătrino ! Să-l tră­iască!... Și s’au dus, lăsîndu-i multe spe­ranțe ’n suflet. Mai încolo, spre Martie cînd se desfundaseră bine drumurile, că­lători skipetarî, cu sacul plin de povești din largul lumeî ,aveau cîte­-o vorbă și pentru feciorul vă­duvei. Lămurit nu ști­au­ nici­­ el, dar știau atîta că Risto, într’o zi a omorît la Stena un bulgar ,care voise să-l prade, iar altă dată, ,a dat foc unei colibe de cărbunari din Elimba, în care se adaposteau o ceată de antarit. Alții, spune­a­u că el a omorît pe beiul cel crunt­­­ din Bitolia. Il omorîise pe drumul Ianinei, se împrietenise cu turcii , cei tineri și cutreiera acu­m pădu­rile Ohridei, să caută pe Ali-Is­­­­maili,,, căpitanul de bandiți. Unii ziceau: " — Brava, bine face băiatul d-ta­­le, bătrina! Alții însă, negustori bătrîni cari , se duceau acasă să-și lecuiască re­­z­umatismele, clatinau capul. — De ce nu-și vede de treabă? Să muncească și el cinstit, ca noi, ca toți. Azi, inșine te pomenești că pică în mina dușmanilor și ți-i omoară bătrina, frați iacei ! Ea nu știa ce să zică. N­ părea bine că vorbește lumea de­ băia­tul ei, dar mai mult ar fi vrut să-l vadă ac­a­să­, la lucrul cîmpu­­lui, sau la ferestr­ele din pădure. Intr’o zi, Tașcu, văcarul satu­lui,—un omuleț sbărcit și spin, cu un fes cu­ o­­ cădelniță în vîrful capului—s’a înfipt în prag și a strigat de colo: — Ce zici, Nume, beau eu as­­tăzi un rachiu ? Bătrina a i­eșit din casă cu stic­la și păhărelul de rachiu verde și i.a turnat trei, unul după altul. Tașcu șî-a șters gura cu mâne­ca zeghei, a zis „meșendăi“ și a clipit din ochi arătînd spre vîr­­ful Țurțurilor. — E sus, cu băetia lui.... Și bătrina d­e bucurie, i-a mai turnat două pahare; el a mulțu­mit iar, dar n’a mai vrut să spuie nimic. O săptămîna ’n șir, a deșertat Tașcu c­îte cinci păhărele de ra­chiu verde, pînă s’a hotărît să spuie că Risto e ’n pădure. — L’ai văzut ? — Văzut.... — Ai vorbit cu el ? — Vorbit !... Dar văcarul nu prea spunea ho­­tărît, ci­ șî ținea­­ ochii tot în pâ­­mînt. Bătrînul dte rugat cu mîinile îm­preunate. — Tașcu îțî dau niște opinci noul și o pîin­e.ți -dau, daca,mi­­ spui... Ce caută Biciolo.1? Cînd vine ? A treia zi, Tașcu a hotărît­­ să-î spue: — E și Al­ Ismaili în pădure... Risto a venit după el. Aü să se bată ! Și iar a plîns bătrina. Dacă e așa de aproape, de ce nu vine acasă ? De­­ ce-șî primej­­duește viața ?! , A doua zi, iar: — Tașcu, ce mai știi ? Pînă nu bea rachiul, el nu zicea nimic. Numai după ce ’și ștergea gura cu mîneca zeghei, rupea cile o vorbă două: — N’a zis să-ți spui nimic, da’ m’a întrebat de d.ta, zäü m’a’n­­trebat !... Intr’o Sîmbătă spre seară, Taș­­cu a venit cam supărat. — Ce faci cu opincii ăia ? — Vine ? — Firește că vine ! Adu-mi o­­pincii !... Numa­i,a adus opincii, o bucată mare de brînză și o pîine. — Ți-a spus el că vine ? Văcarul se cam îndoia, frâmîn­­ta pămîntul cu piciorul și într’un tirziu, răspunse: — S’au bătut în pădure. A fost grozav ! Eu eram dincolo de hi­ seț, dar am auzit împușcături. Credeam că se dărîmă munții... așa nnirati văile . Spre nseară, s’au potolit. Nu știu cine a răz­bit. Da de băiatul d-tale știu­ că o să vină...­­da! da ! Să-l aștepți inline seară în grădină și Cînd o răsări luceafărul­­ de seară pe muntele Sfîntului Niculae, are să vie... Da, In grădină să-l aștepți, auzi ? De ce vorbise Tașcu așa ? De­­ ce plecase așa de repede ? par­că ar fi purtat povara unui păcat ? Numa și-a vestit fața. Au curățat bine casa, au tăiat niște pui de găină, au frămîntat toată noap­­tea, pîine proaspătă și au umplut odăile cu micșunele. Aștepta fi :se­ răbdătoare să treacă ziua. In tot satul, se vestise că o luptă gro­zavă cutremurase pădurea. După biserică, bărbații se adunaseră sub a­coperișul din curte și se ’n­­trebau cum va fi fost. Hotărîră să trimeată oameni la Corcea, du­­pă soldați. Femeile erau îngri­jorate. Numai Numa și fata ei, îmbră­cate’n haine de sărbătoare, erau vesele. N’au spus nimănui că bă­iatul lor se bătuse în pădure cu tâlharul și-l alungase, că băiatul lor se va întoarce acasă, cînd va răsări luceafărul de seară pe vîr­ful muntelui. Era încă soarele pe cer, cînd au descuiat, tremurind, portița gră­­dinei de subt deal. Inima le bătea la amindouă; bucuria, amestecată cu teama, le făcea pe amîndouă să tacă și să le pară clipele lungi cu­ nesfirși­­rea. Așteptați de un ceas și credeau că s’au pomenit acolo, în grădina de unde începeau viile în grădi­na plină de mărăcini. Umbrele serii se lasau­­ încet, urzeau pînze negre­­ printre ra­muri și le înfioram De ce să-l aștepte în grădină ? Nu putea veni acasă ? Cercetări, prin ușa deschisă, dru­mul. Una rămânea in grădină, cealaltă era afară și se uită dacă vine cineva, dacă a­ răsărit lu­­ceafărul de seară. Intr’un rîn­d, Numa rămăsese singură și-a păru că aude In fund, lingă gard, un fășău­ ușor, apoi, ca o cădere de bolovan. La înfioră. Se­­ apropie binișor de fo­­cul unde auzise zgomotul și cer­­cetă cu ochii. Deodată rămasa de piatră. Apoi, mîinile în­c­­­ură să-I tremure, o­­chii i se holbară. Colo, pe iarbă, zăcea un cap îns­îngerat. Avea o­­chii căscați, gura strînsă, obrazul negru, și o barbă roșie, mică. E­­ra al lui, capul lui Risto. Bătrina căzu mototul. Și nici nu simți o mină ce.I mișca umărul, nici n’auzi glasul fetei. — Mamă, a răsărit luceafărul!... VICTOR EFTEUIU Mîine * Victima frumoasei andaluze de VALII.E POP

Next