Dimineaţa, octombrie 1908 (Anul 5, nr. 1661-1692)
1908-10-14 / nr. 1675
1* Octombrie 1908 'hell W Ultimele 18 zile tufă Huminică 2|!Secembrie cr. cad. Comisianea compusă din reprezentanții Camerelor de Comerciu din BUCUREȘTI, IAȘI, BRAILA, JL. £ 1 0OIŰ in11 A AtTa filito «Mikilos inis ® lili Ml « ACORDATE GRATUIT abonaților ziarului „DINHIEAții In valoare de peste 355.000 JLei și caii se compun din: DOUA CORPURI de CASE în strada Tenor,208 LIBERE DE ORICE SARCINĂ Toate camerele complect mobilate și montate de Mărețe Bazar cu Mobile Marco Dattelkremer,, La Centrala“ București, strada Carol, No. 62 DOUA POLII de ASIGURARE pe VIAȚA (ZESTRE) în valoare de 1.EÍ 4000 •1« Soc. de Asigurare „AGltlt'OLA^ DOUA TRUSOURI L In valoare de LEI ÎICO lucrate în Atelierele Speciale de Trusant/Î pentru Mirese ale Casei f» KORAUS & SOCACIU, „La Aphrodita“ î»c — Calea Victoriei No. 34 — O BASINA de SCRIS „STOEWER“ cu scrisul vizibil, ultima pefecțiune, premiate la concursurile din Ur*»CtMnCllen’ etc’’ Snott*oare ac EEl 700 de la magazinul “KOonfOS“ casă specială pentru mașini de scris. Furnituri pentru toate sisteme e c1« Mașini de scris Multiplicat, etc., Itirou de copiat acte, București, Str. Smîrdan, 49 O MAȘINA DE CUSUT SISTEMUL CEL MAI PERFECȚIONAT Cu aparat de brodat, ultima invențiune, fabricatiune garantată, dm ««] • O. WIEDEMAHM, DOUA CEASORNICE DE AUR de la Marele Magazinu de Bijuterie și Horologerie 7.EDIT WEISBLUTH București, Calea Victoriei, No. 40 UN PAT DE COPIL •_ bogat ornamentat cu bronz; cu rețele pe margini — un ELEGANT PORT-UMBRELE DE BRONZ de la —J.VOLKS IfA HETANICA MARCH — —SOCESTATE IN COMANDITA— Bulevardul Elisabeta ( fvis-a-vis de Eforie) unde se pot vedea expune O BICICLETA 100 ABONAMENTE la Ziarul „ADEVERUL“ Co—M» Abonamentului : Pe un an Cei 20, dînd dreptul la 15 Cupoane de participare la premii; Pe 6 luni I.eH 11, dindeptul la 7 Cupoane ; Pe 3 luni Lei 6, dînd dreptul la 2 Ca. STICLE pentru ¥ un STICLE pentru Bere STICLE pe apă minerală STICLE Primonada Fabrică în orice formă, culoare, cantitate și mărime STICLĂRIA GRUIA A se adresa pentru comenzi Depozitului, București, Calea Victoriei No. 123 ______________________________Telefon 6/39 A apăruts a doua edețALIE cu totul prelucrată și adăugită DIN DIOTRONARUL UNIVERSAL aL URSEI ROMÂNE DE LAZAR SAINEANU * 1 volum cuprinzând peste 1000 pagini, broșat, Lei 8.—• De vânzare la toate librăriile din țară. O coală de probă se trimite gratuit oricărei persoane, in urma unei cereri prin cartă poștală. Birourile comerciale și persoanele, care doresc să-și procure acest Dicționar și nu-l găsesc la librăriile locale, sunt rugate să trimită prin mandat poștal suma de Lei 8.— direct editorilor I. Samitca și D. Baraș, Craiova, de unde vor primi volumul franco prin poștă, MARELE HOTEL de FRANCE CAFENEA și RESTAURANT BUCUREȘTI, Calea Victoriei, No. 17. — Telefon 915 200 CAMERE, TOATE LA FAȚA Antreprenor, JULIUS ROSENBERG • j Situat în centrul Capit J x casei, în apropierea Poștei, a Casei de Depuneri, a Palatului de Justiție, a Băncei Naționale, a tuturor caselor de bancă și comision, — locul de întâlnire al comercianților și voiajorilor din țară și din străinătate. Hotelul e complectamente renovat, mobilat lin nou, instalație proprie de lumina electricii, bac, tot confortul modern, etc. SALA de LECTURA CAFENEA cu toate ziarele din țară și străinătate. — Consumațiuni ............ excelente, serviciul conștiincios-----------DIRECȚIUNEA üa Inmuormîntarea căpitanului M. Nedelcu T.ECUpi, 11 Oct.—Astăzi s’a făcut la cimitirul „Eternitatea“, cu o deosebită ceremonie, înmormîntarea rămășițelor pămintești ale regretatului defunct căpitan M. Nedelcu, în asistența întregului corp ofițeresc din garnizoana Tecuci, în cap cu d. colonel Băjescu, com. brigăzei de roșiori. Onorurile militare au fost date de un escadron din reg. 6 roșiori, pus sub comanda d-lui căpitan Macarovici Hotineanu iar rugăciunile și marșurile funebre au fost intonate de muzica reg. 6 Tecuci No. 24, de sub comanda d-lui locotenent Condescu. Din partea familiei sinucisului, n’a asistat nimeni. După terminarea prohodului, d. căpitanr din reg. G roșiori, Berlescu, a rostit un mișcător discurs, care a scurs lacrările întregei asistențe. D-sa a făcut biografia fostului sau camanad, spunînd că s’a născut dintr’o familie distinsă, în anul 1866, Februarie în 19, în orașul Focșani, unde și-a făcut cursurile primare și cele secundare, apoi, avînd multă aplicație pentru cariera armelor, a intrat în școala militară, de unde în anul 1887 a fost promovat sublocotenent în reg. 6 călărași, în 1895 la gradul de locotenent, și după 2 l ani de disponibilitate, pentru interese de familie, a fost înaintat căpitan în reg. 6 roșiori, unde a stat pînă în timpul din urmă, dînd dovezile de bun militar și excelent camarad, avînd o educație distinsă, cu care a putut să-șî cîștige încrederea șefilor săi, stima și iubirea egalilor și inferiorilor. D. căpitan Berlescu, își termină discursul, prin următoarele cuvinte: „Noi, ofițerii regimentului deplîngem pierderea prea iubitului nostru camarad, care se duce acolo, de unde nimeni nu se mai întoarce, dar sîntem mîngîiați că ne-a lăsat o amintire frumoasă, care, vecinie, va viețui în inimile noastre“. După terminarea acestui discurs, s’-au tras 3 salve de carabină de întreg escadronul,apoi rămășițele pămîntești au fost băgate în pămmînt. Tot astăzi, s’-a făcut și înmormîntarea fostei sale iubite.—Cor. .^IMNITEATÁ ASTAZI: 13 (26) Octombrie 1908 Răsăritul soarelui 645 a. m.—Apusul soarelui 5:16 p. m. CALENDAR ortodox: Hart. Carpul Papii. — Catolic : Evariste și Emandius. ÜPni^^Ín —' Toate autoritățile sunt deschise.— Judiciare. — BBptapasul Gradina-Terasă a Berăriei și Restaurantului .Ea Cur" U luu!Uuuiu pad". —In toate serile dela 7—12 și luni. seara și Durcinicele dela 5—7 d. a. concert de profesorul Ertust Pifr ri de la conservatorul din Milano. Restaurante la carte și preț fix 1.60. 4 feluri. Specialitatea casei: berea la Pilsen din fabrica Czell. —Teatrul Bulevard . In fiecare seară cinematograf-teatru Ceser. — Circul Sidoli t In fiecare seară Mari hipto pentru Championat, precedate de varietăți.— Teatrul de varietăți „Imperial“, (Strada Cîmpineanu No. 16). In toate serile reprezentatului pentru familii. Program ales și variat. Debutează excelentul duet francez „Les deux Extremes". Emil Dimitrescu cupletist comic român. Trio de negri „The Australien“ și cu concursul celorlalți artiști noi, pentru prima oară în România. Intrarea liberă.— Expoxiție : In rotonda Ateneului Român expoziția pictorilor Pompiliu, Athanasescu și Gore Mircescu. — MN7DD Muzeul Zoologic, (șoseaua Kisseleff). Deschis Joia, Duminici IlUIIUU! și sărbătorile de la 10 dim—4 seara. Muzeul Aman, (strada C. A. Rosetti 8). Deschis Marița, Joia, Duminica și sărbătorile, de la 9—1, dim., 3—5 seara. Muzeul de geologie «1 patcologie, (Universitate) Pinacoteca Statului, (Palatul Ateneului intrarea prin strada N. Golescu). Ateneul român, (vizitarea localului și colecțiilor sale). Deschis în fiecare zi 9-12 dim.. 2—4 d. a. Taxa de intrare 50 bani. Muzeul de antichitatți, (Universitate). Deschis Duminica de la 11 dimineața—1 d.a Muzeul etnografic și de artă națională, (Monetarii statului șoc șeaua Kiselef). Nefiind inaugurat încă, e deschis publicului numai cu învoirea direcțiunei. Declarațiile si-lui_Bădăroi la iadi întrunirea dela clubul conservator - democrat IAȘI, 12 Octombrie. — La ora 4, membrii clubului conservatordemocrat se aflau adunați în număr mare. D. Bădărău sosind în sală e primit cu aplauze și i se fac adevărate ovațiuni. Partidul liberal... partidul cotizațiunilor j D-sa se urcă la tribună și pronunță un discurs documentat atingând numeroasele chestiuni de actualitate. D-sa începe spunînd că dacă partidul conservator-democrat ar fi un simplu partid istoric, ar prezenta un extract din condica cotizațiunilor și ar cere excluderea membrilor rămași în urmă cu plata. Așa s’a dat lupta la clubul liberal din București și într’un mod aproape omeric la Vaslui. E firesc însă să fie așa, căci legăturile între ei se discută pe tema ce dă partidul. La noi, legăturile sunt însă sufletești, prin comunitate de sentimente și prin devotament fără rezervă pentru Take Ionescu, șeful partidului nostru. Chestiunea magistraturii D. Bădărău intră apoi în discuțiunea chestiunea magistratura și drept astfel: „In chestiunea Înternă ne preocupă chestiunea magistraturei. S’a căutat să se înjosească autoritatea judecătorească chiar de către ministrul justiției, care e obligat de lege nu numai să o apere, dar și să o sporească. Cunoașteți adresele trimise de ministrul de justiție prin care se admonestează Curtea, procurorul general și procurorul de secție. Blamul contra procurorului Stoenescu e nedrept. Avertismentul dat procurorului general e și nedrept și nelegal. Avertismentul dat Curtei e nedrept și nelegal, micșorează prestigiul uneia dintre cele mai înalte instituțiuni și constitue și un atentat al puterei executive contra suveranitate! puterei judiciare. Motivul e a se ridica justiția, și a se purifica, lovindu-se în magistrați. Ar fi trebuit însă să se înceapă prin alungarea ministrului de justiție, care a fost dovedit cu o enormă lipsă de bun simț. Motivul real e însă terorizarea magistraților cari nu îndoesc gramazii în fața guvernului liberal. D. Stelian a crezut că unindu-se cu naționalismul anarhic al d-lor Cuza și Iorga va putea să reducă puterea partidului nostru în Iași, putere pe care d. Stelian a simțit-o cîteodată“. Rezultatul anchetei D. Bădărău povestește apoi cele petrecute cu ancheta magistraților, cum d. Stelian se afla în concediu, cum a primit scrisoarea d-lui Hamangiu și cum a trimes comisiunea de anchetă la Iași. Ancheta nu a constatat nimic în călura magistraților, dar d. Stelian nu și-a dat seama de aceasta, m’a calomniat pe mine direct, iar pe curie prin reflecțiunile sale. Eu sunt deprins cu calomniile ce nu se adresează și, tare pe conștiință, am crezut totdeauna de datorie să întrebuințez timpul meu într’un mod mai folositor, in loc să mă pretez la discutarea calomniilor sistemație debitate în contra mea. Activitatea d-lui Bădărău ca avocat „S’ar crede, citind avertismentele că sînt vecinie la brațul magistraților din Iași, pe cînd dv. membr ai clubului, vă plîngeți cu drept, cuvînt că sunt un musafir în Iași , dovedesc și prin fapte, că atunc cînd eram simplu radical, fără influență politică, am pledat intr’un timp identic, un număr mult ma mare de procese ca azi. Faptul e că oamenii politici sun părăsiți de clienții lor, pentru că ei sadresează la acei avocați, cari si sacrifică studiului profesional. Pe dar se bazează acei cari cred în influența avocatului fost ministru' Pe recunoștință? In această chestiune, cazul procurorului Hamangi e tipic, mi se pare, de a nu fi da dovadă de recunoștință. Eu cred că ingratitudinea crește mult mai ușa pe solul tarei noastre. Eu, spune d. Bădărău, am căutat numai să ridic prestigiul magistraturei din Moldova, care avea totdeauna sufletul meu”. Intră apoi in nararea unor fapte petrecute, pe cînd d-sa era miniștri de justiție. Magistrații numiți de d. Bădăran D-sa spune, că a propus numire: la Casație a d-lui Burada, actualu prim-președinte, care n’a primi În: această demnitate din motive de familie. •La Casație am numit dar pe coniei, un magistrat eminent, a cărui moarte a provocat regrete t toate cercurile. Prin moartea lui Vrînceanu, președintele Curței de apel din Iaș, am numit pe d. Sofian că consilier în locul rămas vacant am numit p d. Grigoriu, magistrat de carieră. In alt loc vacant am numit pe c Roman. Din 12 magistrați, 3 numiri făcute de mine au fost motivate pentr că aveam la îndemînă tot magistrat de carieră. Ași fi putut să intervin pe lîng d. Alexandrescu, prietenul meu politic, dar n’am făcut aceasta. La tribunal am menținut pe to membrii pe cari i-am găsit acoli afară de unul singur, care nu afai de ședință vorbea despre mine și așa cum a scris în „Liberalul“ mai tîrziu: a „Jidovîsmul* d-lui Bădărău : „Mi s’a adăogat încă ceva, spune % d. Bădărău, am fost acuzat de r. jidovism. După ce adversarii mei au fost înfundați în chestiunea împămîntenirilor, au precizat o sumă de bani dată de Leon Costiner. S’a dovedit însă că această naturalizare a fost făcută de liberali. Dar și jidovismul avocaturei mele e o legendă falsă ca și toate celelalte legende inventate în contra mea. In epoca cea mai întinsă a avocaturei mele, din 1891 pînă la I 1898, am avut 2 la sută clienții evrei, 85 la sută țărani și restul I romîni tîrgoveți. Eram avocatul țăranilor și îmi făcusem cu aceasta un renume atît de mare, încît d. Gane, spunea despre mine că am îndesat barierele cu samsari, pentru a pune mîna pe "Clienți țăranii înainte de manifestația antisemită dela 16 Maiü, nimeni nu mă trata de avocat jidovit, primarul Bădărău ținînd însă ordinea în oraș, cu acea ocazie am fost poreclit avocat jidovit“. Avocații romîni și clienții evrei „Care e avocatul important din țară, care să nu fi pledat pentru evrei ? D. Stelian ar putea să spună sumele de bani din onorarele săle pe cari le-a căpătat de la clienți evrei. Nici nu se poate alt fel deoarece evreii sunt cei cari au cele mai multe afaceri bănești. De ce nu s'ar face un acord patriotic cu privire la acest punct? Să se stabilească deci, ca avocații oameni politici să nu pledeze pentru străini, să nu intre în comitetele societăților constituite cu capitaluri străine. Dar atunci ar trebui după eixemplul partidului socialist, ca partidele să-și întrețină pe avocaii lor, căci un avocat politic neputînd să pledeze contra adversarilor, nici în contra prietenilor săi și trebuind să apreffe"imma" pe cei fără mijloace, ar trebui să primească alimente de la partid. Dar care avocat de valoare va munci în asemenea condițiuni“ ? . D. Bădărău spune că «Ungur d. Sturdza nu ține la avocați și poate se va ști mai tírziu cauza. , Delignențîi romîni și delignenții Dacai nici magistratura nu e inviolabilă, atunci vom ajunge la legea talionului. I Liberalii au minat, toate instituțiunile mari fiind în opoziție, acum și la guvern face același lucru. Guvernul liberal a devenit o primejdie pentru țară. „Noi am prevenit toate acestea și de la început ziarul nostru a dus o campanie energică pentru apărarea magistraților. Propunerile partidului conservator- democrat Pentru a evita pe viitor ca un guvern anarhic să se atingă de instituțiunile mari ale țarei, vom adăuga 2 puncte în programul nostru: 1) Lărgirea competenței contenciosului care să anuleze pedepsele date magistraților; 2) Să se introducă în constituție inamovibilitatea magistrature î^ care să nu mai fie la cheremul fiecărui anarhist. D. Bädäran își termină cuvântarea viu aclamat. Toți membrii i-au făcut ovațiuni nesfîrșite. *x* Astăi seară, distinsul membru al partidului conservator democrat va părăsi Iașii, spre a veni la București. Dan. Starea generalului Theodory D. dr. Kiriac a fost chemat pentru a treia oară la castelul Peleș, pentru a da îngrijiri d-lui general dr. Theodori.Em. Sâmbătă, d-sa a făcut o operație pacientului, a cărui temperatură a scăzut în ultimul moment. Sînt speranțe că în curînd d. general dr. Theodori se va restabili: „După mine, trebuia să fie și Curtea jidovită. Ca învinuire e o calomnie. E o regretabilă eroare de fapt, cea făcută de comisiunea care afirmă, că majoritatea aeliquenților Curtei o formează evreii. Comisiunea a procedat a priori, din dorința de a face psihologia calomniatorului Cuza. C. Cuza nu putea să se înșele. D-sa știa că în cele două județe ce țin de Curtea de apel din Iași, deliguenții evrei formează abia 14 la sută din majoritatea deliguenților. Comisiunea putea să nu știe aceasta, dar putea să consulte statistici“. Ca dovadă, d. Bădărău dă cîteva cifre. De la eșirea d-sale din minister din 1906 au fost 3596 deliquențî, din cari 3191 romîni și 404 evrei. In 1907 au fost 2244 deliquențî, dintre cari 1965 romîni și 279 evrei, adică evreii nu dădeau decit 9 la sută. E drept că se vede un oarecare indulgență, dar aceasta nu privește falșurile sau escrocheriile, ci bătăile ce se petrec la țară. •* D. Bădărău vine apoi asupra chestiunei miniștrilor cari în urmă trebue să pledeze. In 1899 sa prezintat o lege ca miniștrii avocați să nu mai pledeze în urmă un timp oarecare. De 2 ani au venit liberalii la putere și n’au pus legea în aplicare. Sîntem însă în epoca acordurilor: s’ar putea face un acord ca toți avocații foști miniștrii să nu mai pledeze. D. Bädäran continuind revine asurprin acuzarea afcmse pe vremiuri de d. Gane, că d-sa ax si a Ivocatul țărănime;. „Mă fălesc că am fost și sínt ' avocat al țărănime!“, spune d. Bädäran. Desvoltă apoi amănuntele cum s’a creiat porecla de „avocat al jidovimei“ și vorbește din nou de excesele antisemite de Ia 16 Maiu. „Dacă faptul acesta s'ar repeta, spune d-sa, atitudinea mea ar fi aceiași“. Vorbește apoi de propunerea ironică ce a făcut, ca nici un avocat om politic să nu mai pledeze pentru străini și spune că lucrul e imposibil. ..Nu putem apoi lăsa totul plutocrației parveniților, și avocații, spune oratorul, se ridică numai prin muncă și talent, ca și in celelalte ramuri ale activităței omenești“. Dovedește că la Curtea, din Iași tocmai indulgența nu se aplică, pe când cele mai numeroase procese sunt cele cu privire la bătăi și la răniri. Și cu toate acestea se batjocorește magistratura și tocmai de d. Stelian, care a prevăzut în l3- gea judecătoriilor de ocoale,, că în chestiuni de bătăi și răniri se poate sfîrși prin împăcare. Partidul liberal, partid anarhic Í „Toate aceste simptome îngrijitoare se prezintă liberalii și la guvern; astfel de anarhism es făptuia înainte numai în opoziție. Peste 80.000 de meseriași cismari, s, croitori, pălărieri, loviți de o concesiune a guvernului, protestează, prin glasul colegilor lor din Capitală, contra scăderea taxelor vamale asupra mărfurilor importate din Austro-Ungaria. 1 Este în destul de cunosc 4a«4Bdș- 1 Cafea meseriașilor: cismari, scroitorîși, pălărierî din Capitală, la care s’au unit și meseriași de alte bresle din întreaga țară, contra concesiunilor pe cari vroește să le- i facă guvernul român, Austro-Ungariei, cu ocazia indicerei convenției comerciale și cu privire la micșorarea taxelor, de import asupra obiectelor de încălțăminte și îmbrăcăminte. Mișcarea pornită de comitetul executiv al clubului meseriașilor s-a manifestat prin consfătuiri, întruniri, memorii și moțiuni înmînate d-lor miniștrii de finanțe și comerț. Ori după amiazi, un mare număr de meseriași s’au întrunit la orele 13 și jum. la clubul meseriașilor i sub președinția d-lui N. Simionescu, președintele corporației cismarilor. Comunicarea rezultatului audienței ’ de la miniștrii de finanțe și d comerț D. președinte, după ce arată scopul întrunire! dă cuvîntul d-lu D. N. Grigorescu, comisarul guvernului pe lingă corporația cismarilor, expune rezultatul audienței comisiunei la d-nii miniștri de finanțe și comerț. D-sa comunică, că d, ministru de finanțe a spus că nu se va schimba nici o „iotă“ din tariful vamal, care este lucrarea d-lui Costinescu. „Mai bine prefer să părăsesc acest scaun, a spus d. ministru de finanțe, decit. să-mi dărîm opera mea". Aplauze zgomotoase și îndelungate au subliniat asigurărilor date de către d. ministru de finanțe. D. Gh. Darie, se bucură de asigurările date, dar face atenți pe meseriași, a nu se încrede în promisiuni și, a nu se lăsa surprinși de împrejurări. Nu voim a fi instrumentul guvernelor și nici a se mai face jocul. Nouă ne pasă și ne interesează partidul care ne îndulcește soarta și își pleacă urechea la suferința noastră, oricare ar fi guvernul la putere. D. N. Țigănișteanu, analizează starea industriei din Austro-Ungaria, care urmărește debușeuri în România. Spune despre agrarieni, că aceștia presează guvernul spre a face concesiuni Austro-Ungariei la industrie, pentru ca să aibe pretențiuni la menținerea concesiunilor privitoare la agricultură. S’au găsit în Camera de meserii, continuă oratorul, doi reprezentanți ai noștri, d-niî. Gh. I’opp și Take Georgescu, cari s’au pronunțat pentru scăderea taxelor vamale, ceia ce e în detrimentul nostru. Conchide, spunînd că meseriașii să dea tot concursul d-lui ministru al comerțului pentru modificarea legei meseriilor. In contra Austro-Ungariei.—Cuvin, țările d-lor: C. Georgescu, Bănică Ionescu, Grigorescu, C. Plehazi, O. Ionescu și M. Moisescu D. C. Georgescu, membru al Camerei de meserii, spune că nu a știut de mișcarea meseriașilor și de aceea nu a fost la ședință cînd s’a discutat importanta chestiune a reducerei tarifului vamal, dar este cu totul de partea mișcărei. D. Bănică Ionescu, ocupîndu-se de încheerea convenției, este de părere că e timpul ca să se fertinească și materialele de prima necesitate și să se pună stavilă .Incălțimente confecționate prin ridicarea taxelor de import. D. N. Grigorescu, unul din inițiatorii mișcărei, spune că a luat cunoștință de intenția guvernului din ziarul „Dimineața", cînd a și pornit mișcarea. In ceea ce privește pe cei doi meseriași din Camera de meserii, cari s’au ridicat de au susținut scăderea taxelor de import, spune că aceștia au crezut că sunt’ deputați ai guvernului J și nu reprezentanți în Camera de meserii. D C. Plehati, se teme de concesiunile Romîniei în această chestiune, acestea fiind un adevărat dezastru pentru meseriași. Termină susținînd că clasa meseriașilor trebue să fie satisfăcută nefiind o cantitate neglijabilă. 1. C. Ionescu, zugrav, atacă cu violență Austro-Ungaria, despre care spune că e hrăpăreață, și ne amăgește, cu gîndul de a pune mîna pe toate debușeurile din țară. D. N. Moisescu, vorbind în aceeași ordine de idei, spune, că ar trebui, să se înfințeze comisiuni de control pari să examineze măria confecționată din străinătate, cît și cea indigenă, deoarece s’a constatat că obiectele de încălțăminte și îmbrăcăminte sînt falsificate și cu modul acesta se fură banul consumatorului. Cuvîntarea d-lui Gh. Stănescu D. Gh. Stănescu, delegatul clubului meseriașilor, membru în camera de meserii, arată importanta chestiune ce se agită; relevarea ei în Camera de meserii este un pas înainte pentru ridicarea acestei instituții, care pînă acum nu se ocupa decît cu eliberarea de brevete și carnete sau cu schimbări de comitete. Face istoricul mișcărei meseriașilor de astăzi, spunînd între altele că scopul nu este de a merge cu orbirea pînă acolo, încît să strîngem de gît pe capitaliști, fie el chiar, străini, căci atunci capitalistul ar restrânge sau retrage cu totul capitalul, iar lucrătorul ar rămâne fără de lucru. Vom căuta a aduce la îndeplinire dorințele meseriașilor fără a face politică și avem deplină încredere în asigurările d-lor miniștri. Am făcut întrunirea la club, în casa noastră, și nu într’o sală publică ca să nu, se zică că facem politică sau că voim să pescuim în apă turbure. Ne e frică de Austria, și, trebue să ne înspăimîntam, căci ea suge toată vlaga din această țară. Importăm din Austro-Ungaria pentru suma de 14—16 milioane anual și ea ne ia peste 100 de milioane. * Va trebui să facem o pavăză de apărare mimiștriilor, noștri pentru că se poate întâmpla ca străinătatea să impună reducerea taxelor de import pe încălțăminte și îmbrăcăminte. D. Misser autorul legei meseriilor pentru că a făcut această lege națională, a trebuit să părăsească ministerul pentru că așa a voit străinătatea. S’a închis drumul funcționăriiului pentru copiii noștri; trebue dar să-l îndemnăm pe o cale solidă, căci ai nostru e cîmpul munceî, industria și meseriile, și, dacă se va ține seamă de cererile noastre, vom avea de lucru pentru tot meseriașii din țară în număr de peste 200.000. Să stăm la pîndă, să fim gata din toate părțile ca să nu ni se zmulgă plin ea din gura copiilor noștri. La momentul trebuincios vom ști ce să facem. Deoarece chestiunea convențiunea cu Austro-Ungaria e și o chestiune națională invită pe meseriași la meetingul naționalist ce se va tine Duminica viitoare la „Dacia". Moțiunea Apoi s’a votat următoarea moțiune : „Meseriașii din Capitală, întruniți astăzi, 12 Octombrie 1908, în sala „Clubului Central al meseriașilor discutînd chestia reducerea taxelor vamale la încălțăminte, îmbrăcăminte, etc., cerută de Austro- Ungaria cu ocazia încheerea convenției comerciale cu țara noastră, reducere care — dacă s’ar face — ar avea ca urmare distrugerea meseriașilor ce confecționează zisele articole; „Luind cunoștință de declarațiile făcute de d-nii miniștri de finanțe, de industrie, și comerț, în fața delegaților meseriașilor de încălțăminte, că delegația romina care tratează în prezent încheerea convenției comerciale cu Austro-Ungaria, are instrucțiuni de a nu primi cererea de reducere a taxelor vamale la zisele articole, „la act cu mulțumire de aceste declarații ale d-lor miniștrii și decide să se întrerupă, deocamdată, mișcare începută în această chestie. „Avînd în vedere însă, că e posibil ca, în cele din urmă, Austro- Ungaria să caute să impună admiterea cererei sale, atrage atenția tuturor meseriașilor din țară, ca să fie atenți și gata în orice moment de -a-și apăra interesele și existenta lor, întrunirea a luat sfîrșit la orele 7 seara. C. Dancașin lime Insiitul D. I. Zadic, subprefectul plășei Mangalia din județul Constanta, a fost autorizat să gireze afacerile prefecturei Constanta pe tot timpul lipsei prefectului Vîrnav, care a obținut un concediu de o lună. Au fost înaintați pe ziua de 16 Octombrie 1908, următorii impiegați ■ din serviciul administrației căilor ferate, și anume: D. Constandache Petru P., actual impiegat de birou principal, în postul de șef de birou; D. Popovici Nicolae I„ actual controlor de tracțiune, în postul de șef de depozit principal. S’au mai făcut următoarele numiri de moașe : D-na Maria Niculescu a fost menținută în postul de moașe la comuna Pașcani, din județul Suceava, iar moașa Natalia Andronescu, care fost numită la Pașcani, se lasă în disponibilitate. D-na Rădița M. S. Ciugulea se numește în postul vacant de moașe la circ. Rotunda, din județul Românul. D-na Maria Frunzescu se numește provizoriu, în postul vacant de moașă din cercul Titești din județul Argeș. D-nii Ioan A. Georgescu și loan Duțu, studenți în drept, sunt numiți pe ziua de 16 octombrie 1908, cel dintâi în postul de copist, cu salariul lunar de 100 lei, în locul d-lui Gheorghe Manoliu, și cel de al doilea în postul vacant de copist clasa II la biroul porturilor din administrațiunea centrală a ministerului. D. Sava Radu, reușit la examenul pentru funcțiunea de șef de muzică, a fost numit în funcțiunea de maestru de muzică la școala pregătitoare de subofițeri. S’a primit demisiunea d-lui Toma Dracopol, din postul de conductor ce ocupa cu titlu provizoriu la serviciul de poduri și șosele din județul Suceava. D. conductor clasa III Mihail Mărăcine, actualmente aflat la instrucțiunea liniei ferate Podul Iloaci- Hîrlău, este transferat, pe cale disciplinară, pe ziua de 16 Octombrie, 1908, în postul vacant de conductor la serviciul de poduri și șosele din județul Suceava. Ministerul de interne a validat alegerile făcute pentru consiliile comunelor Brăniștari din județul Vlașca, Pojogeni din Gorj, Tețcani din județul Bacău, Doftean,g.„din IUL Bacäu, Sibieni din Bacău, Aninișu din Gorj și Broșteni din Gorj. D. Iordache G. Nicolăiță, absolvent al școalei superioare de arhitectură din București, este numit în postul vacant de desemnator la direcțiunea generală a porturilor și a căilor de comunicație pe apă (serviciul hidraulic). Luni 20 Octombrie curent, orele 8 seara se vor redeschide cursurile școalei industriale a Bursei Munceî, cu care ocazie d. Marin Alexandrescu nu expune noua desvoltare ce s’a dat școalei pentru anul acesta, împărțind elevii după meseriile lor în pătru mari secțiuni și anume: ■I) Secțiunea metalurgică, 2) secțiunea lemnăriei, S) secțiunea construcțiunilor și 4) secțiunea comercială. Afară de aceste patru mari secțiuni în care vor fi grupați ucenici , și calfe mecanici, lăcătuși, electriciani, ferari, turnători, strungari, cazangii, tinichigii, argintari, ceasornicari, instalatori, gravori, tipografi, tâmplari, dulgheri, rotari, dogari, scărari, zidari, sculptori, constructori, desemnatori, zugravi, ceiaprazari, tapițeri, cizmari, litografi, etc. Bursa Muncel a mai organizat încă două cursuri profesionale, din care unul pentru croitori și altul pentru brutari și franzelarî iar ca cursuri generale a introdus două și anume: un curs de higienă și un curs de legislația muncei." Cu ocazia, solemnitate! redeschidereaa cursurilor din acea seară, d. inginer Dumitru Leonida, electrician din Berlin, va ține o importantă conferință privitoare la Anunțul tehnicei industriale și comerciale ca mijloc al pripășirei popoarelor în ziua de azi. La această solemnitate vor lua parte mai mulți bărbați însemnați, cum și un mare număr de meseriași, ingineri, arhitect, profesor, etc. Cea mai plăcută lectură pentru mic și mare este Biblioteca Eminească enciclopedică Socec, din care au apărut pînă acum: No. 1. Gîrleanu E. Găsite din războiul 1877.—30 balți. No. 2. Poeziile Văcăreștilor, 30 b. No. 3. Morarița lui Alarcon tradus de N. Basilescu 30 b. No. 4. Facerea lumii de I. Dnaigioslav—30 b. No. 5. Poezii de Corn. Moldovanu—30 b. No. 6. Artigotia lui Sofocle tradus de N. Dragomirescu—30 b. No. 7. Halima sau 1001 de nopți trad, de Barac (1836) revăzut de E. Gîrleanu 30 b. N. 8. A. Cehov Nunele alese trad, de N. Dunăreanu—30. No. 9 și 10. Povestirile lui Mihail Eminescu, Făt frumos din lacrimă, Cezara, La aniversare. Sărmanul Dionis—55 b. și No. 11 și 12. Nevestele artiștilor de Alphonse Daudet, tradus de Em. Gîrleanu. In rîndurile amploiaților comarciați din Brăila se agită de cîtva timp ideia înființărei unei bănci cooperative, care să pună la adăpost pe amploiați de multe din neajunsurile ce întîmpină în lupta ce o duc pentru existență. După cît știm ideea unei astfel de bănci se agită și printre amploiații din Capitală. D. N. I. Alexandrescu fost funcționar la vama Galați și destituit pentru simplele vederi ale șefii OCTOMBRIE — 31 zile — — Luni — NOTIȚE : Imobilul din Str. Teilor 208, unul din principalele premii ce se acordă gratuit abonaților „Diminețeîli, în valoare de peste 25.000 lei a început să fie mobilat și în curînd oricine va putea să-l viziteze. Să nu se uite că traferea va avea loc la 2 Noemrie a. c. lui rămeî, a făcut recurs la contenciosul administrativ. Motivele recursului sunt: violarea art. 114 din regulamentul de organizare al legei ministerului și necompetința șefului vămeștic relatările raportului care a provocat destituirea. Consiliul superior al agriculturei a început să se ocupe cu ofertele pentru izlazuri. Cele 600 oferte ce i s’au trimis le va cerceta cel mult pînă la 1 Decembrie. Pe măsură ce ofertele vor fi admise, se va ordona măsurarea și hotărnicirea lor. , D. D. sturdza, care a fost ctteva zile suferind, s’a restabilit pe de-a plin. Erid-sa a fost la Sinaia, unde a lucrat cu regele. Ministerul industriei și comerțului a numit o comisiune care să se ocupe cu luarea de măsuri pentru uscarea prunelor și exportarea lor. Comisiunea se compune din d-ni. G. D. Creangă, secretarul general al ministerului. Maximilian Popovici, de la regie, d. Gr. Vulturescu, inspector commercial și d-nii Virgili Tinioceanu și Hintesen, inspectori industriali. Această comisiune își începe lucrările azi: întrunirea zugravilor, vopsitorilor, din Capitală ce urma să aibă locuri. Duminică, sta contramandat pentru o dată ce se va anunța la timp. 1 La 16 Octombrie a. c. spiritualul consistor al mitropoliei moldovei va judeca procesul privitor pe preotul Aristopol Popescu, din Horrodiștea, acuzat că-șî căuta mai mult de interesele sale personale decit de afacerile bisericești; cel puțin așa sună actul de acuzare, făcut de d. defensor eclaziastic, Vintu. Au fost înaintați: la gr. I da conductor poștal: Botez Mihail III actual conductor gr. II; la gr. II de conductori poștali pe: Platon, Dumitru, Palade Ion, actuali conductor, gr. III; la gr. III de conductori poștali pe: Popescu II, actual conductor gr. II, la gr. Galați; Ion Radu, actual factor gr. IV, la or. Galați bursă. A apărut No. 3 (anul II) din revista de astronomie populară Orion, cu 24 pagini și o planșe colorată reprezentînd cometa Donați. Dintre articole semnalăm: vagabondele cerului;Cum planetele își prind sateliții?; Fotografia ceească etc. Prețul unui număr 40 bani. Redacția și administrația: str. Roșca No. 3. București. D. Gheorghe Manoliu, actual copist plătit din creditul prevăzut în buget pentru personalul suplimentar, este trecut, în postul vacant de copist clasa II la diviziunea contabilității din administrațiunea centrală a ministerului de finanțe. Liga Culturală va ține Marți 14 Octombrie în sala Dacia o mare întrunire publică, începutul la ora 8 jum. seara. Vor vorbi d-niî: Sava Șomănescu, N. Iorga și alți membri ai Ligii Culturale. Consiliul județean din Prahova convocat în sesiunea ordinară pentru ziua de 15 Octombrie. , ECOURI Fete de azi e titlul unui nou roman apărut în editura librăriei Socec și datorit penel cunoscutului nostru scriitor Th. D. Speranția. E un roman cum nu s’-a scris pînă acuma la noi, de un interes așa de mare că nu știi cum aî face să-l potî citi mai iute, iar persoanele sunt așa de vii și de cunoscute că par’că sunt vechile tale cunoștințe. Negreșit că acest roman va avea și un mare succes de librărie, dat fiind prețul estin și volumul elegant. Partea I a lei, partea II - lea 50. .iisi Șampionatul luptelor —■u — Isteria unul matsoh — In urma incidentelor provocate Marțea trecută, la matsohul Padoubny-Czaja, un număr de luptători s’au supărat de felul purtarea ungurului, în particular, Jimmi Esson care a cerut comitetului de a se lupta cu Czaja. Comitetul însă a refuzat aceasta, nevroind să reînveze scandalul precedent. Jimmi Esson întîlnind o personalitate sportivă din cele mai bine văzuta la București, îl rugă să intervie la comitet și chiar, la autorități, de a permite această luptă. Acest devotat sportman după multe demersuri, a reușit de a obține lupta între Jimmi Esson și Iohan Czaja, a făcut chiar și mai mult: a oferit un premiu de 500 lei învingătorului. Și iată că vom avea astă seară un matsh de luptă liberă care, va fi urmărită pînă la sfîrșit. Lupta liberă, a fost aleasă de comun acord între cei doi luptători și comitetul organizator, spre a evită din partea publicului utîte consecințe. Asemenea vor lupta: Aimable dq la Calmette și Fritz Muller. O luptă de consolații complectează programul seratei. Asemenea și serviciul de ordine va fi întărit, căci se prevede o mare afluență. Accident de tren PLOEȘTI, 12 Octombrie.—Azi pe la orele 5 și jumătate seara trenul a călcat, mutilînd în mod oribil, pe paznicul de noapte Firică Gheorghe, în gara Ploești, în dreptul podului. Nefericitul a fost transportat la spitalul Boldescu în stare foarte gravă.—Slavăi, evrei 1 Baroul de Futna Alegerea consiliului de disciplină FOCȘANI. 12 Octombrie.—Astăzi s’a făcut alegerea consiliului disciplinar al baroului de Putna. S’au prezentat două liste. A reușit lista în frunte cu d. Th. Enibache, actual decan, avînd ca membri pe d-nii I. D. Vicol și P. Baroți. Consiliul disciplinar e compus din d-niî Ștefan Vasiliu, C. Mironescu și Leonida Bailan, procuror Gavrilescu. Lista în frunte cu d-nii Raicu, Chirculescu și Graur a căzut cu o mică minoritate. R. Marea mișcare a meseriașilor din Capitală întrunirea de ere de la clubul meseriașilor — I