Dimineaţa, octombrie 1908 (Anul 5, nr. 1661-1692)

1908-10-27 / nr. 1688

Y L r Y AÜUi V—Mo. PUBLICITATE ȘI CONCEDETE EXCLUSIVE Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER ( Col BUCU­REȘTI Str. KamseerRCTl­I 18-Tik­San 8)9 Birourile ziarului:..... .­­b­zz Str. Sărindar No. 11 DIRECTOR CONST.­UIN­E Abonamente cu premii: Ad­id Sol 29 «Inni .. ...... . n $ Inni .. . 9 TELEFON» Direcțiunea No. 1499 Capitală „ 1410 Provincie și Străinătate No. 1240 A­PARE ZILNIC CU CELE DIN URMA ȘTIRI ALE NOPȚEI OCCLCSRCCCCULX«^^ JLung 27 Octombrie 1908 Fazele conflictului franc­o-german In ce constă conflictul. — Intervențiunea Dreptul juridic al Franței. — Un­ jirav conflict se iscase în ultimele două luni între Franța și Germania, care amenința sa aibă un deznodămînt tragic. In ziua de 16 Septembrie crt. cinci soldați din le­giunea străină a Franței, încorporați la Casablanca, se încercară să dezerteze și deoarece trei din ei erau supuși germani—ceilalți doi erau unul supus austriac, iar al doilea rus—el se adresară consulatului german, ca să-l expatrieze. In momentul însă în care acești dezertori voiau să se îmbarce pe bordul vaporului german „Bintra“ san­tinelele franceze i-au observat și i-au arestat. Gravitatea conflictului stă însă în faptul că soldații francezi au luat la bătae pe secretarul consulatului german Just, care însoțea pe legionari și au bruscat pe vice­consulul Maens, care intervenise pentru libe­­rea dezertorilor­ generalului d’Amade, comandantul militar general al trupelor fran­ceze din Casablanca și guver­nului din Berlin, cerînd satisfac­ție pentru insulta suferită. Față de această atitudine, Franța a obiectat că e dispusă să ex­plice incidentul, dar că nu poate da o satisfacție pe care mai de­grabă ar merita-o dînsa. Asupra cui cădea răspunderea incidentului? Dezertorii erau înrolați în le­giunea străină a Franței și prin urmare erau soldați francezi. Gar­nizoana franceză din Casablanca avea deci drepturi asupra lor și era firesc să se opue dezertării. Tru­pele franceze aveau chiar drep­tul să-l împuște deoarece ele se aflau pe un teritoriu ocupat și în timp de războiu ; ele însă s-au mărginit numai să-l prindă. Dacă consulatul german a a­­jutat fuga unor dezertori, a făcut un act de ostilitate față de ar­Aceștia s-au prins consulatului german. —* O înțelegere mata franceză și, de­sigur, sol­dații francezi, dacă în adevăr au bruscat pe reprezentanții Germa­niei, au făcut-o fiind în legitimă apărare. Obiecțiunea consulului german că, aflîndu-se în țară străină, nu și-a făcut decit datoria apărînd pe supușii ei, nu are putere juri­dică, mai cu seamă că unele zvonuri vorbeau de o adevărată agenție germană constituită pen­tru a înlesni dezertările din le­giunea străină franceză a supuși­lor germani și chiar a altor supuși. Aceasta a fost tema care timp de aproape două luni a dat loc la schimb de vederi și note di­plomatice între Franța și Ger­mania. » Incidentul însă nu se putea re­zolva, deoarece Germania sus­ținea că chestiunea trebue supusă unui tribunal internațional de arbitri, dar nu în întregime, ci în anumite puncte, pe cînd Franța susținea că admite arbitragiul dar pentru chestiunea în general și, in orice un caz, fără înjosirea demnităței ei. Acum vreo trei zile conflictul luase o întorsătură alarmantă. Tonul guvernului german deve­nise mai ascuțit, mai pretențios, din Berlin se cerea ca Franța să ceară scuze pentru incidentul de la Casablanca. La rîndul e­i, Fran­ța, foarte vehementă, declara că o asemenea soluție trebue pri­vită ca neexistentă și că e dato­ria Germaniei să adopte un ton mai parlamentar. Din fericire, o ultimă telegra­mă ne-a anunțat că conflictul s’a aplanat. S’a găsit în cele din ur­mă o formulă, pentru ca demni­tatea ambelor puteri să rămîe neștirbită. Această formulă e că ambele state regretă incidentul, că doresc bune relațiuni între ele și că vor supune comisiunea de la Haga chestiunea arbitragiu­­lui cerut de Germania. Totuși, Germania a ținut să facă rezerva că ține să supue arbitra­­giului comisiunea numai partea juridică a chestiunei. Sperăm că și această dificultate se va a­mana. Principele de Bülow Cancelarul imperiului german George Clemenceau Primul-ministru al Franței TELEGRAME I­n străinătate înțelegerea turco-bulgară se încheie — Mersul tratativelor­— Pe ziua­ de lazî știrile­­ cu prin­v%ni la mersul tratativelor dintre Turcia și Bulgaria sunt categorice. Și din Constantinopol și din Sim fia sfi anun­ă, de către corespon­denții noștri speciali, că negocie­rile se urmează acum în mod nor­mal, chestiunile mai dificile au fost lăsate la urmă, ceea ce înve­derează tendința de a se ajunge cu oricei preț la o înțelegere. Iata telegramele ce primim in această chestie: Tratativele de aseară Constantinopol, 25­ Octombrie, o­­rele 10 a. m.—Consiliul de adminis­trație din Viena, al căilor ferate o­­rientale, a refuzat propunerea de a încredința numai guvernului turc sarcina de a trata cu Bulgaria ches­tia răscumpărărei liniei ferate. In ședința de aseară a delegaților, care, după cum am anunțat de eli, a avut loc acasă la marele­ vizir, du­pă ce au luat cunoștință despre a­­cest refuz, delegații au luat hotărirea de a continua negocierile asupra ce­­lorlalte chestiuni lăsînd afacerea li­niilor orientale pentru mai tirziu.­­ Nici tratativele asupra celorlalte chestiuni nu au prea avansat asea­ră, dar este aproape sigur că ele vor merge mai ușor în curînd, după ce­ delegații otomani se vor fi documen­tat asupra unor dovezi furnizate de către bulgari și in fața cărora pre­tențiile Turciei se vor reduce în mod considerabil. In tot cazul pot afirma că dispo­zițiile sunt de ambele părți excelen­te.—Guys. Consiliul de miniștri Sofia, 25 Octombrie. — (orele s­­eara). Cu privire la tratativele turco-bulgare nu s’a m­ai aflat ni­mic nou. Miniștrii țin mereu, consfătuiri în diferite locuri, ascunzându-se pentru­ a nu fi asediați de ziariști și partizani. Astfel aseară consi­liul de miniștrii s'a ținvut la poștă in siala aparatelor. După ce s'a consultat și țarul Ferdinand, care se afla la Varna, s'a luat deciziu­­nea de a se trimite nouă instruc­țiuni d-lui Liaptschev. D. Instrucțiunile guvernului bulgar Sofia, 25 Octombrie.­— D. Mali, »off, primul ministru, fiind inter­­vievat de un ziarist a declarat următoarele: — Programul tratativelor cu Poarta nu cuprinde chestia exar­­hatului bulgar și a liniei Kirsten­­dil-Cumanova, cum s’a anunțat de unele ziare. Aceste chestiuni au stat­ de loc în legătură cu ches­tia­neatîrnărea. Turcia singură va suleva aceste chestiuni și multe al­tele după ce se vor fi rezolvit cele trei chestiuni azi: indepen­dența, tributul și liniile orienta­­le. Guvernul, a spus apoi d. Mali­­noff, a adresat d-lui Liapscheff nouă instrucțiuni. Asurara mersu­lui tratativelor nu se poate încă afirma nimic. Instrucțiunile de mai sus au fost trimise printr-un curier spe­cial: d. Culcer, secretar la minis­­terul de externe. — Dobrogeanu. Chestia tributului Constantinopol, 25 Oct.—Cu pri­vire la tratativele turco-bulgare se anunță că chestia tributului va fi lăsată probabil spre a fi rpzol­­vită de conferința europeană, pen­tru că nu se poate ajunge la o în­țelegere asupra ei. Bulgaria cere ca să se separ­e chestia tributului Rumeliei de a­­cea a tributului Bulgariei. A treia ședință a dele­­gaților Constantinopole, 25 Octombrie.­ Azi a avut loc a treia ședință a de­legaților turco-bulgari. Delegații otomani au expus in a­­ceastă conferință cifrele tributului Bulgariei și compensațiile cu privire la Rumelia. Discuția asupra acestei chestiuni a început și va mai dura cîteva șe­dințe. Se pare însă că delegații otomani au căpătat de pe acum convingerea că bulgarii vor sfîrși prin a cedar pentru că Turcia nu cere despăgubiri ci numai lichidarea trecutului și este dispusă să reducă considerabil din suma totală. In ce privește chestia liniilor fe­rate delegații bulgari insistind în­­tr’una a trata numai cu o parte, se crede că campania va sfîrși prin ai lăsa Turciei sarcina de a conduce tratativele. « INTR’UN CUVINT IN ASTA SEA­RA PERSPECTIVELE SINT MULT MAI FAVORABILE PENTRU O SO­LUȚIE IMINENTA, ȘI SINT IN­FORMAT DIN SURSA BUNA GA DE­LEGAȚII OTOMANI PREPARA RE­DACTAREA PROTOCOLULUI FI­­NAI­Guys Bulgaria Ședința Sob­­răni­ei Opoziția protestează contra călcărei Constituției Sofia, 25 Octombrie. —■ In șe­dința de aseară a Sobraniei, care a durat dela orele 3 pină la 7 luni., s’a continuat, după cum am anunțat, discuția asupra răs­punsului la mesagett. Din 15 ora­tori, cîți s’au înscris, au­ putut lua cuvîntul numai două, d-ni: Peșef, liberal , radoslavofist fost ministru de justiție și Teodorof, naționalist, fost ministru de fi­nanțe. I­. Peșef a aprobat în totul ac­tele guvernului democrat: procla­marea independenței, ocuparea li­­niei ferate orientale și a spus că schimbarea titulaturei prințu­lui nu este un act de atît de ma­re importanță, încit să merite a­­tîtea combateri. Termină făcînd apel la opozi­ție să sprijine guvernul. D. Teodorof a criticat cu aspri­me toată politica guvernului. In­dependența trebuia proclamată nu acum, ci în 1906, când a avut loc intervenția puterilor în Tur­cia pentru introducerea reforme­lor financiare, de­oare­ce pe a. tunci Bulgaria se bucura de sim­patiile tuturor puterilor, și în special de acea a Angliei. Incidentul Gheșor nu a fost su­ficient pentru a se da lovitura de stat, de pe urma căreia țara­­ noastră a profitat moralicește e drept, dar am perdut materialiceș­te. Incidente la fel cu acel al lui Gheșor am avut noi în mai multe rîndurî cu Turcia, dar am știut să de aplanăm, fără consecințe serioase. N'ar fi trebuit să pier­dem prietenia tinerilor turci. Schimbarea titulaturai prințu­lui a fost criticată și mai aspru de către d. Teodorof, care a nu­mit acest act o călcare a consti­tuției. Publicul din galerie apla­­udind sgomotos această declarație președintele Camerei l-a somat să nu se amestece în dezbateri. Ședința­­ s’a ridicat la orele 7 jum., Urmând ca <i Teodorot să-și continue apoi discursul. Cum se apără guvernul fin deputat de­­ frunte din ma­joritate, om al curiei, a fost in­­tervievat de un coleg al meu, care i-a pu­s chestiunea, care es­te punctul de vedere al guvernu­lui față de aceste acuzațiuni ale opoziției, cum că prin proclama­rea independenței și schimbarea titulaturei prințului s'a călcat constituția. Deputatul, d. Dugramagief, — a­­ cărei intimitate cu totul este de notorietate publică — a declarat următoarele: „Opoziția face zgomot pentru o simplă formalitate. Nu poate fi vorba de o călcare a constituției. Constituția noastră e un act ela­borat pe baza tratatului de la Ber­lin, care ne-a lăsat sub suzerani­tatea sultanului. Acum însă, noi respingînd ac­eastă suzeranitate am călcat acest tratat. Pînă ce actul dela 11 Septembrie (decla­rarea independenței) nu va fi­­ recunoscut de puteri, nu are nici un sens să convocăm constituanta ca să sancționeze noua stare de lucruri. ..Opoziția nu este îndreptățită a cere convocarea constituantei, pentru că chestia independenței și a proclamării regatului este o chestie care nu­ depinde numai de noi, ci are și un caracter inter­național". Întrebat dacă va susține de la tribună acest punct de vedere, ci Dugramagiev a răspuns că nu, pentru că părerea aceasta a e­x.­pus-o în ședința comisiunea însăr­cinată cu elaborarea răspunsului la mesagiu. — Congresul dela Berlin, a spus din apoi, a recunoscut indepen­dența României, impunîndu-i o serie de condițiuni: regele Carol avea să-și păstreze titulul de domn, precum și alte cit­ev­a obli­­gațiuni. După ce a dobîndit însă neat­îrnarea, Romînia a decis de la sine schimbarea titului domni­torului, și nu a îndeplinit cele­lalte obligațiuni, impuse prin tratat. Aceasta dovedește că nu este rațional din partea noastră a fa­ce zgomot în fața străinătăței pentru asemenea chestii. — Do­­brogeanu. fitentat plănuit contra țarului Bulgariei Viena, 25 Octombrie.­­ „Cores­­­­pondența politică“ află din Sofia că atentatul care fusese plănuit impo­­­­triva regelui Ferdinand era pus la­­ cale de către grupul lni Sandanski. Guvernul a luat mari măsuri de pre­vedere. Guvernul pregătește un pro­­ect de lege pentru modificarea legei lui Stambulov în contra anarhiști­­i lor, în sensul că de acum înainta­t ei nu vor mai fi judecați de către tribunalele militare, ci vor fi pedep­siți cu asprime. Serbia Primirea prințului George la Belgrad Belgrad, 25 Octombrie. — Prin­țul moștenitor George s'a reîntors în Capitală astăzi la orele 11 di­mineața. In gară pr­ințul a fost așteptat de prințul Paul, o gardă­­ ■ o­ ca­re, toți miniștrii, înalți trimAi­arî și întregul consiliu comunal in frunte cu primarul. Primarul Vulovici salută caj prinț in numele cetățenilor, din Belgrad. Prințul răspunse: Discursul prințului „Domnule primar, mulțumesc ce­tățenilor și dv. pentru solemna pri­mire și frumoasele felicitări. Vin din Rusia și vă aduc o sinceră salutare din partea fraților. Vă pot spune că simpatia pe care am găsit-o atit la țarul cit și la poporul rus mă fac să sper că sîrbii și cauza lor dreaptă se vor bucur­a de sprijinul rusesc. Felul in care mi s’a exprimat a­­ceasta simpatie mi-ați dat convin­gierea că în­ lupta ei pentru existen­ță Serbia va găsi sprijin la frații­ săi ruși pentru pacinica sa dezvol­tare și pentru dreapta cauză sâr­­bească. Dacă glasul puternicei Rusii și a­­cela al celorlalte state amicale nu vor fi suficienta a ne ajuta în lupta noastră dreaptă atunci vom face noi ceia ce ne impune datoria, căci a­­tunci pacea va fi mai grea ca răz­boiul și mortea mai ușoară ca viața. Să fim deci gata, în cazul cind alții nu ne pot apăra drepturile, a nu le apăra noi prin fier și plumb, fără a întreba cit este de mare inamicul ci unde este el!“ Manifestația Discursul entuziast al prințului a­ fost aclamat cu ovații n­esfârșite. O mulțime de vre-o 400.000 oa­meni conduse pe print­­ină la ce­­noic.Manifestanta în frunte cu mu­zici și drapele sârbești s’au îndrep­tat spre ambasada­ rusă unde s’a strigat: Trăiască farul Rusiei, tră­iască poporul rus!" M­uzica a intonat apoi imnul ru­sesc,­iar profesorul universitar Kirilo Savitel a ținut un discurs. Ambasadorul rus a răspuns cu următoarele cuvinte: ,,R­usia nu va uita niciodată pe frații săi slavi". Mulțimea, a f­ost apoi la amba­sada­­ engleză, dar ambasadorul Angliei nu apăru în fața manifes­tanților.—Pe la pretențiile Serbiei . Berlin, 25 Octombrie. — Din Uskrub se anunță că în cercurile bine informate se vorbește că Serbia cere despăgubiri terito­­riia­le un teritoriu de 20 km. lăr­­țime dintre Drina și granița Mure­tenegrului. Dacă nu se va admite aceasta, vo­r pretinde o parte din Sandgrac. Se crede că pretenția l aceasta nu e serioasă, pentru că se știe la Belgrad că Austro-Ungaria nu ar permite să cedeze ceva din teri­toriul ei. De aceia se crede că în cele din urmă guvernul sîrb va pr­opune la conferința europeană ca să i­ se ofere districtul Pre­­slova, care are 30.000 locuitori creștini și 3.000 musulmani și este cheiă strategică a Macedoniei. Situația din Belgrad Belgrad, 25 Octombrie. — Arhiva legației Austro-Ungare a fost traspor­tată azi la legația Germaniei. Atentat al sîrbilor Viena, 25 Octombrie. — Se crede că ultimul incendiu de la­ magazi­ile militare din Kornneuburg, a fost pus la cale de sârbi. Ungaria Ziar vienez care susține pe romina Wiener, 15 Octombrie.­­ Ziarul clerical Vaterland discută astăzi sistemul electoral plural și urmă­rile pe cari le va avea asupra na­ționalităților și în special asupra rom­ânilor. Intre altele, ziarul citat, spunne: „"...De fapt, sosesc știri din Bu­curești, cari arată cu altă grije se urmărește acolo starea romînilor din Unga­ria. Se descrie o demonstrațiune la care reprezentanți ai tutror parti­delor au vorbit, foarte agitați, de apăsarea la care sunt supuși ro­mâna sub cnutul maghiarizmului. Dacă se dovedește acum că știrea pentru un viitor mai bun a fost greșită, atunci trebue să conside­­r dm­ ca­ fapt desăvirșit o răcire a relațiunilor bune pînă acum, cu statul vecin cel mai important. , „In Ungaria chiar, pe lingă o mișcare pan-sîrbu, va trebui să se aibă in vedere și o mișcare a ro­mânilor". După cum se știe, Vaterland e un ziar credincios dinastiei Habs­­burgilor și care obișnuia să-și ex­prime adesea sentimentele reale față cu dinastia. Acum însă, zia­rul observă că află cu durere că împăratul a aprobat sistemul plu­ral de vot în Ungaria. Weckerle și procesul de înaltă trădare Agram, 25 Octombrie. —Ziarele partizane ale guvernului publică în capul coloanelor, următoarea telegra­mă din Budapesta: „Primul ministru Wecker!» a pri­mit astăzi în­ audiență pe deputatul Popovici, care în calitate de mem­bru al parlamentului unguresc, a f­ost de două ori a dînsul în ches­tiunea croaților și sârbilor acuzați de înaltă trădare. D. Wekerle a declarat deputatu­lui Popovici că singurul sfat ce-l poate da, este de a se adresa banu­lui Croației.­ Dacă, deputatul Popo­­vici îl va înmîna un memoriu în chestiunea aceasta, Wekerle nu va face decît să-l înainteze celor în drept“. Casarea sentinței în procesul polony Budapesta, 25 Octombrie.—Curtea de casație a pronunțat astăzi sentin­ța în procesul Lengiel-Polony, casînd sentința tribunalului și trimițînd procesul să se judece din nou la Curtea cu juri. Numerosul public care exista la proces a primit cu mulțumire ho­­tărîrea Curței. Hotărîrea e motivată prin aceea că toate declarațiunile fostului primar al Budapestei, Hal­mos, la care se referea mereu Po­lony, care era membru al consiliu­lui comunal, nu trebuesc luate în seamă, ci trebue bine examinate. Mișcarea socialiștilor din Budapesta Budapesta, 25 Octombrie. — Par­tidul socialist avea intențiunea­ să organizeze Luni seara o preumblare demonstrativă pe străzi. Astăzi dimi­neața doi delegați apărură la poliție anunțînd acea preumblare. Prefectul de poliție a declarat că nu vrea să ia cunoștință de acest lucru și a cerut lucrătorilor să facă preumblarea proiectată Luni ziua, sau Duminică ziua, numai seara nu. Socialiștii au refuzat aceasta. Cu toate acestea demonstrațiunea va a­­vea loc. „Népszava" publică un articol de fond care se ocupă de discursul de ero al lui Andrassy ți spune că acum lucrătorii au o ură și mai mare împotriva acelor instituțiuni și clase pentru a căror menținere ți întărire se introduce sistemul plural de vot. Criza guvernului austriac Viena, 25 Octombrie.— AZI DI­MINEAȚA S’A ȚINUT UN CONSI­LIU DE MINIȘTRI, LA CARE AU PARTICIPAT TOȚI MEMBRII GU­VERNULUI. S’A HOTĂRÎT IN MOD DEFINITIV CA ÎNTREGUL GU­VERN SA-ȘI PREZINTE AZI DE­­MISIA. LA ORELE 17 JUNI. BARONUL BECK VA FI PRIMIT IN AUDIEN­ȚĂ DF. ÎMPĂRATUL FRANZ 10- SLF CARUSA ÎI VA PREZENTA DEMISIA GUVERNULUI. Deputatul Kiary a avut azi dim. o conferință de două ore la Derschaf­­ta, fostul ministru de finanțe. Deputatul Silvester a conferit azi cu mai mulți fruntași ai diferite­lor partide. Președintele Camerei, d. Weis­­kirschmer, a declarat azi incit­ai mici ai săi: — Sperăm că pînă Miercuri,noul guvern va fi constituit. Se deduce din această declarație că în viitorul guvern va intra și Wolskirschner. Cire va forma viitorul cabinet austriac Praga, 25 Octombrie. — ,,Na­­rodny list“­­află d­in, su­rsă compe­tentă că ministrul de interne Dienert a fost însărcinat cu­­ for­marea cabinetului. In acelaș timp îi s’a cerut ca ministerul să fie un cabinet de coaliție. Ziarul observă că partidul cre­­știn-social a silit pe d. Beck să se retragă, deși tocmai pentru a complace acestui partid Beck fon­dase un nou minister.­­Creștinii sociali au fost ingrați cu Beck, care e foarte indignat că două membri ai guvernului, cari sunt și membri ai partidului creștin-so­­cial, au făcut parte din conjura­tul ne a, împotriva sa, iscălind a­­cea hârtie care Îi era ostilă. Un nou ministru în Aus­tria Praga,­­5 Octombrie.­­ Ziarul „Bohemia" află că deputatul ger­man Pergelt e desemnat ca viitor ministru german. Romînia contra Austriei — Un comunicat din „Pester Lloyd“ Budapesta, 25 Octombrie.— „Pes­ter Lloyd“ publică în numărul său de azi un comunicat cu privire la agitația anti-austriacă din Romînia. Agitația contra Austriei despre ca­re s'a anunțat zilele acestea, pre­cum și tonul violent al unor zistrei din Romînia a surprins pe toți acei cari cunosc bunele relațiiuni dintre monarhie și regatul român și pieri­nuesc aceste relațiunî. În atît mai­ mult cu cît prin validarea drepturi­lor suveranității noastre asupra Bosniei și Herzegovinei interesele Romîniei nu au­ fost atinse prin ni­mic. Motivul adevărat al acestei agi­­­tațiuni trebue căutat mai mult în politica internă a Romîniei, derit, intr’o animozitate contra Austro- Ungariei. Pentru ca presa să ajungă să tăgăduiască orice comunitate de interese între Romînia și Austro- Ungaria, trebue ca agitația contra guvernului român să fi ajuns atît de departe în­cît să inducă în eroare dreapta judecată. prințul moștenitor german la Zeppelin Friedrichshafen, 25 Octombrie.­­ Prințul moștenitor german a sosit astăzi aici. El a fost lntîmpinat la gară de contele Zeppelin. Vremea e rece, dar favorabilă as­­censiunilor. NUVELELE „DIMINEȚEI* Dictima „frumoasei andaluze“ de Vasile Pop Adelina;, •— supranumită­­ de că­tre intimi, „frumoasa Andaluză“, din cauza bogăției părului sau și mai ales a ochilor mari negri în formă de migdale, — șade în jeț, picior peste picior, și privește cu un aer de ironie rece în spre so­țul ei, d-rul Simion Strătilă. Ace­sta se plimbă iritat prin casă într’o surescitare abia stăpîn fiu. — „Toate le înțeleg Adeiinul și mi le explic foarte bine! Dar să meargă cineva pînă atît de de­parte! Nu vezi că te-a poreclit lumeai. Frumoasa Andaluză! Știi? Toate le înțeleg“... — „Atunci de ce atîta supărare dragă! Tu îmî vii cu clișee ca a­­­cestea: „tout comprendre c’est tout pax donner“; și tot tu îmi scoți ocihii și te iriți; știi bine că inima ta e bolnavă și nu suferă emoții și iritări prea mari“. — „Dacă și aceasta este o apă­rare în favoarea ta, apoi frumoa­să apărare, n’am ce să îți spun! Știu sigur că tu îți ba­zez faptele, tocmai pe boala mea, pe teama ce crezi că am, că voi­ muri în mod brusc. Frumoasă și ingeni­oasă ideie ți-a venit! — „Cu ironiile cred că nu o să ne înțelegem“, zice tînăra femeie aruncîndu-i o privire rece, „dacă vrei însă să ne explicăm ca doi prieteni, de­și suntem­, supărați, să ne explicăm, și să sfîrșim oda­tă cu hîrțuelile acestea zilnice.“ — „Cum!“ exclamă bărbatul o­­prindu-se cu pumnii încleștați în fața eî, cum, tu numești „hîrțuia­­lă“ cîn­d îți spun adevărul? cînd vezi bine căi mă bau pradă rîsului obștesc?! cînd tot ce ai făcut tu pînă la­ corvana e de­cît o confir­mare a spuselor mele, că tu ai dorm­it de destrăbălată, de asi­­riană, iar nu de femeie cin­stită“ !... — „Dragă. în calitatea ta de bolnav, și mai ales ca medic, n’ar trebui să te iriți astăzi pentru un lucru care după tine este cît se poate de natural“... — „După teoriile mele, dar după inima mea nu!“. — „Ei dragă bărbate, schim­­bă’ți inima, pune-o în conformi­tate cu teoriile tale“... — „Ai face mai bine Adeline să îți schimbi tu purtarea și s’o­­ pui in conformitate cu educația ce ai primit“. —­ „Ah! educația mea, iar îmî vii cu ea. Dar nu mi-ai spus tu că educația n’are nici o influență asuprai finei ? Și nu cunoști atîtea prietene ale mele care au învățat tot la călugărițe, și au ești femei virtuoase? Intru cît găsești tu acuma că educația­ mea e de vină?“­­ — „Mai am om­a­giul să mai vor­bești?!“ — „Ah Doamne, ce om ești și tu dragă! Acu mai pentru un lu­cru care s’a întîmplat și nu se mai poate repara, îți faci sînge rău și ție, și începi să îmî faci și mia. Dar n’ai fi avut decît să îmi dai­ mai multe papale și în loc să mă ții de scurt cu toaletele și soco­telile, să mă ajuți, fiindcă tu puteai să mă ajuți cu bani, și n’ai vruți, și a­tunci fii trebuit să găsesc un expedient ca să îmi procur sumele necesare.“ — „Frumoasă e­ frumoasă ex­­plicație! Și nu ți-e rușine! Aî fi meritat să te împușc acolo, și te ași fi împușcat dacă nu te iubeam­i atît de nebunește!“ — „Dacă m’aș fi iubit, după cum spui, nu m’­ai fi lăsat să ajung de rîsul prietenilor în cercul­ că­ror m’ai frăgat tu! Nu trebuia să mă introduci într’o lume în care luxul e singura preocupare. Amb­­ele mele au tot ce le trebuie, iar eu, eu trebue să fac pe cenușă­reasa ! Cînd am văzut că nu mai pot să vin la tine cu cereri de bani, și cînd tu făceai pe dispera­tul, că nu mai aveai cu ce să îmî plătești datoriile pe la modiste și croitorese, mim recurs la calea pe care aü ales’o multe doamne din societatea înaltă. Și... ăsta e ade­vărul! mai vrei ceva?!“ Bărbatul își strînge­­ din nou pumnii, își încleștează mîinile u­­na într’alta, se frămîntă ca și cînd cele ce aude l’ar fi scos, to­tul din sărite, pe cîn­d soția lui ur­mează: „Singura deosebire între fe­meile din societatea inaltă de azi și între mine e că pe cînd ele au avut timpul necesar spre a își ja­lona diurni și a obține pe o cale normală de la unul sau doi prie­teni sume colosale, ea a trebuit să obțin, mai repede de la, mai mulți, sume mai mici. Am făcut, acestea de nevoe: nu ți-am spus nimic fiindcă îmi era că vei su­feri. Și apoi eu... întru­cît ți-am scos eu vreodată ordbil cu ce ai fă­cut tu în tinerețea ta!“ —■ „Alta este Adelina ce am fă­cut eu în tinerețe. Și alta e ceea ce faci tu acuma și încă sub o formă negustorească, căci pe lân­gă altele mai ești și cunoscută în anumite cercuri, sub porecla de „Frumoasa Andaluză“. „Ei dragul meu, reia Adeli­na cu acelaș ton ironic și rece, tot ce­ vorbim noi acuma, chiar porecla pe care mi-o amintești, este vorbă de c­acă, și nu înțeleg de ce tu, om practic și inteligent, îți pierzi vremea cu a­stfel dte explicații. Ce vrei? vrei să nu mai vorbim ? n’aî decît să nu mai vorbești, cu mine! Vrei să divor­țezi? Divorțează! Vrei să mă o­­morî? Omoară-mă! D>air nu mă mai plictisi cu aerele tale de stă­­pîn. Mai ales că nu trăim în vre­m­­u­ri de robie. Dacă o iei pe trab­gic, situația noastră e foarte limb­pede.“ ^ — „Tu spui lucrurile astea Ado­­lino, fiind­că știi bine că te iu­besc prea mult ca­ să îți fac vreu­n râu. Tu știi bine ca mai de grabă m’ași fi omorît și ași fi făcut-o din ziua cînd te-am prins acolo în salon, cu cele t­rei ticăloase; dar­ mi-am adus aminte de sărutările și desmieridările tale înflăcărate cu care mă copleșeai și numiai gîrndul, că ași putea să îți fac vre­un râu, mă înebunise atunci. Mă mir că eu cu boala mea de vii, mă n’am murit pe loc!?“ — „Așa e, scăpai de atîtea expli­cații“. — „Ai de explicații Iți era ție! Adelino ! Da, scăpăm de explicații, dar scăpăm și de rușinea și da toate mizeriile pe care le îndur azi din cauza ta. Dar... am să pun, eu un capăt!...“ — „ Ași vrei și eu să văd odată cum ai să „pui capăt“, și ce o săi fie din toată lauda și exagerările­ tale?“ — „Am să te las să rămîî apeț drumuri, am să te fac să nu mai găsești un sprijin! Ai să ajungi în brațele haimanalelor.“ — ..De­sigur dreagă, dacă o sai fii totdeaana atît de delicat după­ cum ești acuma de manierat, nus o să lipsească mult ca să ne des­­părțim fie printr’un divorț, fie­ prin o dispariție subita a mea. Pînă acum însă nu am avut ni­mic care să indice că am gusturi de a cădea atît de jos. Dacă vrei sa fiu și eu cinică, după cum eștii tu, îți voiu spune că abia­ am debu­­tat în viață și cînd debutează ci­neva cu prețuri relativ mari, poa­­­te ajunge și­­a altele și mai mari“.. — „Ticăloasa!“ exclamă bărba­tul repezindu-se asupra soției sale. Insă în aceiași clipă, el își dă seama de ceea ce face și se s truntește pe un scaun isbucnind în­ hohote, fără a putea plînge. Adelina se sprijină tremurind de un fotoliu și zice, silindu-seț să pară liniștită: "­ — „Așa am fost de cînd te știut eu­­ un om în stare să faci gură, însă totdeauna fricos, cînd a fost să execuți una din amenințările tale“. După cîteva săptămîni d­ rum se află cu soția lui într’un oraș în­ apropierea munților. Adelinat pro­pune o plimbare, o excursie șii fiindcă totul pare uitat amicii lui Strătilă fac tot posibilul ca petre­cerea să fie cît de voioasă. Lăutari­rii nu lipsesc și merinde sînt lu­ate din belșug. In ziua hotărîtă excursiei, soțull se plînge de oarecare bătăi de i­­nimă, dar pentru a nu strica dis­poziția celorlalți, își stăp­înește orice aere de melancolie, și por­nește îninte cu grupul de prie­teni Ajunși la locul indicat, se încinge o adevărată petrecere câm­penească însoțită de dansuri și1 cîntărî. Unul din tinerii ce ai­î fnt, mai multă curte Adeline­, cîntă cu­ o voce fermecătoare, și tînăra fe­meie, ca subjugată de accentele de duioșie scoase de acest curte­nitor, nu numai că nu I­ slăbește din ochi, dar îl și aruncă priviri galeșe. Bărbatul ei le observă, to­tuși se face că nu vede nimic. Unul din cei prezenți cere­­ lău­tarilor dansuri naționale și par cînd toți ceilalți cîntă sa­u rîd în iarbă, soțul Adelinei bea unul după a­btul trei pahare de vin ne­gru, și încălzit de alcoolul absorbit­; începe să danseze strigînd lău­tarilor să iubească jocul. Cîntărețul privește uimit în e­­lasticitatea amicului său și însăși Adelina are cîteva ob­taide admi­rative pentru soțul ei. In momentul cînd izbucnesc a­­plauzele tuturor, Adelina se apro­pie de bărbatul ei și­­ sărută cu patimă rugîndu-l să se operească și să-și amintească de boo­ad­a lui de inimă. Insă el face o sforțare și fără a lua în seamă nici reco­­mandația soției sale, nici insis­tențele prietenilor lui, începe să joace cu o iuțeală mărită, dara stîrnește chiar și ‘admirația lăuta­rilor. Ceilalți cari îl cuno­sc de aprofip pe se reped să’l oprească, însă in momentul acela, săritura pe care o face doctorul, pare a se opri la jumătatea încordărei, și se pră­bușește gata să cadă pe față. Cîn­tărețul de ardineaurî 11 sprijină, iaipucindu-l în brațe, pe cînd Ade­lina vrea să’l îngrijească. Dar tî­­nărul scoate un țipăt aproape ne­omenesc. El simte cum corpul pe care îl sprijină este moale ca de mort, și ghicind că amicul sau a încetat din via­ță în urma unei lo­vituri fulgerătoare a inimei, N­ a­­­șea­ză pe iarbă și galben de groa­ză rostește: — „Știa că e in primejdie și a jucat!“ Toți se grămădesc în jurul ce­lui de jos și pe cînd soția izbuc­nește în țipete și plînsete dispe­rate, iar Cîțiva searcă­­ să reînsu­flețească corpul nenorocitului, u­­nul din intimii lui zice în șoaptă: — „Săracul... s’a sinucis!...“ 4 VA­SILE POP M­îine . O iluzie pierdută de XOA.N­ADAM premiile DIMINEȚEI Tragerea Duminica viitoare 2 Noembre Casa din Strada Teilor No. 208 ^

Next