Dimineaţa, octombrie 1908 (Anul 5, nr. 1661-1692)
1908-10-27 / nr. 1688
Y L r Y AÜUi V—Mo. PUBLICITATE ȘI CONCEDETE EXCLUSIVE Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER ( Col BUCUREȘTI Str. KamseerRCTlI 18-TikSan 8)9 Birourile ziarului:..... .bzz Str. Sărindar No. 11 DIRECTOR CONST.UINE Abonamente cu premii: Adid Sol 29 «Inni .. ...... . n $ Inni .. . 9 TELEFON» Direcțiunea No. 1499 Capitală „ 1410 Provincie și Străinătate No. 1240 APARE ZILNIC CU CELE DIN URMA ȘTIRI ALE NOPȚEI OCCLCSRCCCCULX«^^ JLung 27 Octombrie 1908 Fazele conflictului franco-german In ce constă conflictul. — Intervențiunea Dreptul juridic al Franței. — Un jirav conflict se iscase în ultimele două luni între Franța și Germania, care amenința sa aibă un deznodămînt tragic. In ziua de 16 Septembrie crt. cinci soldați din legiunea străină a Franței, încorporați la Casablanca, se încercară să dezerteze și deoarece trei din ei erau supuși germani—ceilalți doi erau unul supus austriac, iar al doilea rus—el se adresară consulatului german, ca să-l expatrieze. In momentul însă în care acești dezertori voiau să se îmbarce pe bordul vaporului german „Bintra“ santinelele franceze i-au observat și i-au arestat. Gravitatea conflictului stă însă în faptul că soldații francezi au luat la bătae pe secretarul consulatului german Just, care însoțea pe legionari și au bruscat pe viceconsulul Maens, care intervenise pentru liberea dezertorilor generalului d’Amade, comandantul militar general al trupelor franceze din Casablanca și guvernului din Berlin, cerînd satisfacție pentru insulta suferită. Față de această atitudine, Franța a obiectat că e dispusă să explice incidentul, dar că nu poate da o satisfacție pe care mai degrabă ar merita-o dînsa. Asupra cui cădea răspunderea incidentului? Dezertorii erau înrolați în legiunea străină a Franței și prin urmare erau soldați francezi. Garnizoana franceză din Casablanca avea deci drepturi asupra lor și era firesc să se opue dezertării. Trupele franceze aveau chiar dreptul să-l împuște deoarece ele se aflau pe un teritoriu ocupat și în timp de războiu ; ele însă s-au mărginit numai să-l prindă. Dacă consulatul german a ajutat fuga unor dezertori, a făcut un act de ostilitate față de arAceștia s-au prins consulatului german. —* O înțelegere mata franceză și, desigur, soldații francezi, dacă în adevăr au bruscat pe reprezentanții Germaniei, au făcut-o fiind în legitimă apărare. Obiecțiunea consulului german că, aflîndu-se în țară străină, nu și-a făcut decit datoria apărînd pe supușii ei, nu are putere juridică, mai cu seamă că unele zvonuri vorbeau de o adevărată agenție germană constituită pentru a înlesni dezertările din legiunea străină franceză a supușilor germani și chiar a altor supuși. Aceasta a fost tema care timp de aproape două luni a dat loc la schimb de vederi și note diplomatice între Franța și Germania. » Incidentul însă nu se putea rezolva, deoarece Germania susținea că chestiunea trebue supusă unui tribunal internațional de arbitri, dar nu în întregime, ci în anumite puncte, pe cînd Franța susținea că admite arbitragiul dar pentru chestiunea în general și, in orice un caz, fără înjosirea demnităței ei. Acum vreo trei zile conflictul luase o întorsătură alarmantă. Tonul guvernului german devenise mai ascuțit, mai pretențios, din Berlin se cerea ca Franța să ceară scuze pentru incidentul de la Casablanca. La rîndul ei, Franța, foarte vehementă, declara că o asemenea soluție trebue privită ca neexistentă și că e datoria Germaniei să adopte un ton mai parlamentar. Din fericire, o ultimă telegramă ne-a anunțat că conflictul s’a aplanat. S’a găsit în cele din urmă o formulă, pentru ca demnitatea ambelor puteri să rămîe neștirbită. Această formulă e că ambele state regretă incidentul, că doresc bune relațiuni între ele și că vor supune comisiunea de la Haga chestiunea arbitragiului cerut de Germania. Totuși, Germania a ținut să facă rezerva că ține să supue arbitragiului comisiunea numai partea juridică a chestiunei. Sperăm că și această dificultate se va amana. Principele de Bülow Cancelarul imperiului german George Clemenceau Primul-ministru al Franței TELEGRAME In străinătate înțelegerea turco-bulgară se încheie — Mersul tratativelor— Pe ziua de lazî știrile cu prinv%ni la mersul tratativelor dintre Turcia și Bulgaria sunt categorice. Și din Constantinopol și din Sim fia sfi anună, de către corespondenții noștri speciali, că negocierile se urmează acum în mod normal, chestiunile mai dificile au fost lăsate la urmă, ceea ce învederează tendința de a se ajunge cu oricei preț la o înțelegere. Iata telegramele ce primim in această chestie: Tratativele de aseară Constantinopol, 25 Octombrie, orele 10 a. m.—Consiliul de administrație din Viena, al căilor ferate orientale, a refuzat propunerea de a încredința numai guvernului turc sarcina de a trata cu Bulgaria chestia răscumpărărei liniei ferate. In ședința de aseară a delegaților, care, după cum am anunțat de eli, a avut loc acasă la marele vizir, după ce au luat cunoștință despre acest refuz, delegații au luat hotărirea de a continua negocierile asupra celorlalte chestiuni lăsînd afacerea liniilor orientale pentru mai tirziu. Nici tratativele asupra celorlalte chestiuni nu au prea avansat aseară, dar este aproape sigur că ele vor merge mai ușor în curînd, după ce delegații otomani se vor fi documentat asupra unor dovezi furnizate de către bulgari și in fața cărora pretențiile Turciei se vor reduce în mod considerabil. In tot cazul pot afirma că dispozițiile sunt de ambele părți excelente.—Guys. Consiliul de miniștri Sofia, 25 Octombrie. — (orele seara). Cu privire la tratativele turco-bulgare nu s’a mai aflat nimic nou. Miniștrii țin mereu, consfătuiri în diferite locuri, ascunzându-se pentru a nu fi asediați de ziariști și partizani. Astfel aseară consiliul de miniștrii s'a ținvut la poștă in siala aparatelor. După ce s'a consultat și țarul Ferdinand, care se afla la Varna, s'a luat deciziunea de a se trimite nouă instrucțiuni d-lui Liaptschev. D. Instrucțiunile guvernului bulgar Sofia, 25 Octombrie.— D. Mali, »off, primul ministru, fiind intervievat de un ziarist a declarat următoarele: — Programul tratativelor cu Poarta nu cuprinde chestia exarhatului bulgar și a liniei Kirstendil-Cumanova, cum s’a anunțat de unele ziare. Aceste chestiuni au stat de loc în legătură cu chestianeatîrnărea. Turcia singură va suleva aceste chestiuni și multe altele după ce se vor fi rezolvit cele trei chestiuni azi: independența, tributul și liniile orientale. Guvernul, a spus apoi d. Malinoff, a adresat d-lui Liapscheff nouă instrucțiuni. Asurara mersului tratativelor nu se poate încă afirma nimic. Instrucțiunile de mai sus au fost trimise printr-un curier special: d. Culcer, secretar la ministerul de externe. — Dobrogeanu. Chestia tributului Constantinopol, 25 Oct.—Cu privire la tratativele turco-bulgare se anunță că chestia tributului va fi lăsată probabil spre a fi rpzolvită de conferința europeană, pentru că nu se poate ajunge la o înțelegere asupra ei. Bulgaria cere ca să se separe chestia tributului Rumeliei de acea a tributului Bulgariei. A treia ședință a delegaților Constantinopole, 25 Octombrie. Azi a avut loc a treia ședință a delegaților turco-bulgari. Delegații otomani au expus in această conferință cifrele tributului Bulgariei și compensațiile cu privire la Rumelia. Discuția asupra acestei chestiuni a început și va mai dura cîteva ședințe. Se pare însă că delegații otomani au căpătat de pe acum convingerea că bulgarii vor sfîrși prin a cedar pentru că Turcia nu cere despăgubiri ci numai lichidarea trecutului și este dispusă să reducă considerabil din suma totală. In ce privește chestia liniilor ferate delegații bulgari insistind într’una a trata numai cu o parte, se crede că campania va sfîrși prin ai lăsa Turciei sarcina de a conduce tratativele. « INTR’UN CUVINT IN ASTA SEARA PERSPECTIVELE SINT MULT MAI FAVORABILE PENTRU O SOLUȚIE IMINENTA, ȘI SINT INFORMAT DIN SURSA BUNA GA DELEGAȚII OTOMANI PREPARA REDACTAREA PROTOCOLULUI FINAIGuys Bulgaria Ședința Sobrăniei Opoziția protestează contra călcărei Constituției Sofia, 25 Octombrie. —■ In ședința de aseară a Sobraniei, care a durat dela orele 3 pină la 7 luni., s’a continuat, după cum am anunțat, discuția asupra răspunsului la mesagett. Din 15 oratori, cîți s’au înscris, au putut lua cuvîntul numai două, d-ni: Peșef, liberal , radoslavofist fost ministru de justiție și Teodorof, naționalist, fost ministru de finanțe. I. Peșef a aprobat în totul actele guvernului democrat: proclamarea independenței, ocuparea liniei ferate orientale și a spus că schimbarea titulaturei prințului nu este un act de atît de mare importanță, încit să merite atîtea combateri. Termină făcînd apel la opoziție să sprijine guvernul. D. Teodorof a criticat cu asprime toată politica guvernului. Independența trebuia proclamată nu acum, ci în 1906, când a avut loc intervenția puterilor în Turcia pentru introducerea reformelor financiare, deoarece pe a. tunci Bulgaria se bucura de simpatiile tuturor puterilor, și în special de acea a Angliei. Incidentul Gheșor nu a fost suficient pentru a se da lovitura de stat, de pe urma căreia țara noastră a profitat moralicește e drept, dar am perdut materialicește. Incidente la fel cu acel al lui Gheșor am avut noi în mai multe rîndurî cu Turcia, dar am știut să de aplanăm, fără consecințe serioase. N'ar fi trebuit să pierdem prietenia tinerilor turci. Schimbarea titulaturai prințului a fost criticată și mai aspru de către d. Teodorof, care a numit acest act o călcare a constituției. Publicul din galerie aplaudind sgomotos această declarație președintele Camerei l-a somat să nu se amestece în dezbateri. Ședința s’a ridicat la orele 7 jum., Urmând ca <i Teodorot să-și continue apoi discursul. Cum se apără guvernul fin deputat de frunte din majoritate, om al curiei, a fost intervievat de un coleg al meu, care i-a pus chestiunea, care este punctul de vedere al guvernului față de aceste acuzațiuni ale opoziției, cum că prin proclamarea independenței și schimbarea titulaturei prințului s'a călcat constituția. Deputatul, d. Dugramagief, — a cărei intimitate cu totul este de notorietate publică — a declarat următoarele: „Opoziția face zgomot pentru o simplă formalitate. Nu poate fi vorba de o călcare a constituției. Constituția noastră e un act elaborat pe baza tratatului de la Berlin, care ne-a lăsat sub suzeranitatea sultanului. Acum însă, noi respingînd această suzeranitate am călcat acest tratat. Pînă ce actul dela 11 Septembrie (declararea independenței) nu va fi recunoscut de puteri, nu are nici un sens să convocăm constituanta ca să sancționeze noua stare de lucruri. ..Opoziția nu este îndreptățită a cere convocarea constituantei, pentru că chestia independenței și a proclamării regatului este o chestie care nu depinde numai de noi, ci are și un caracter internațional". Întrebat dacă va susține de la tribună acest punct de vedere, ci Dugramagiev a răspuns că nu, pentru că părerea aceasta a ex.pus-o în ședința comisiunea însărcinată cu elaborarea răspunsului la mesagiu. — Congresul dela Berlin, a spus din apoi, a recunoscut independența României, impunîndu-i o serie de condițiuni: regele Carol avea să-și păstreze titulul de domn, precum și alte citeva obligațiuni. După ce a dobîndit însă neatîrnarea, Romînia a decis de la sine schimbarea titului domnitorului, și nu a îndeplinit celelalte obligațiuni, impuse prin tratat. Aceasta dovedește că nu este rațional din partea noastră a face zgomot în fața străinătăței pentru asemenea chestii. — Dobrogeanu. fitentat plănuit contra țarului Bulgariei Viena, 25 Octombrie. „Corespondența politică“ află din Sofia că atentatul care fusese plănuit impotriva regelui Ferdinand era pus la cale de către grupul lni Sandanski. Guvernul a luat mari măsuri de prevedere. Guvernul pregătește un proect de lege pentru modificarea legei lui Stambulov în contra anarhiștii lor, în sensul că de acum înaintat ei nu vor mai fi judecați de către tribunalele militare, ci vor fi pedepsiți cu asprime. Serbia Primirea prințului George la Belgrad Belgrad, 25 Octombrie. — Prințul moștenitor George s'a reîntors în Capitală astăzi la orele 11 dimineața. In gară prințul a fost așteptat de prințul Paul, o gardă ■ o care, toți miniștrii, înalți trimAiarî și întregul consiliu comunal in frunte cu primarul. Primarul Vulovici salută caj prinț in numele cetățenilor, din Belgrad. Prințul răspunse: Discursul prințului „Domnule primar, mulțumesc cetățenilor și dv. pentru solemna primire și frumoasele felicitări. Vin din Rusia și vă aduc o sinceră salutare din partea fraților. Vă pot spune că simpatia pe care am găsit-o atit la țarul cit și la poporul rus mă fac să sper că sîrbii și cauza lor dreaptă se vor bucura de sprijinul rusesc. Felul in care mi s’a exprimat aceasta simpatie mi-ați dat convingierea că în lupta ei pentru existență Serbia va găsi sprijin la frații săi ruși pentru pacinica sa dezvoltare și pentru dreapta cauză sârbească. Dacă glasul puternicei Rusii și acela al celorlalte state amicale nu vor fi suficienta a ne ajuta în lupta noastră dreaptă atunci vom face noi ceia ce ne impune datoria, căci atunci pacea va fi mai grea ca războiul și mortea mai ușoară ca viața. Să fim deci gata, în cazul cind alții nu ne pot apăra drepturile, a nu le apăra noi prin fier și plumb, fără a întreba cit este de mare inamicul ci unde este el!“ Manifestația Discursul entuziast al prințului a fost aclamat cu ovații nesfârșite. O mulțime de vre-o 400.000 oameni conduse pe printină la cenoic.Manifestanta în frunte cu muzici și drapele sârbești s’au îndreptat spre ambasada rusă unde s’a strigat: Trăiască farul Rusiei, trăiască poporul rus!" Muzica a intonat apoi imnul rusesc,iar profesorul universitar Kirilo Savitel a ținut un discurs. Ambasadorul rus a răspuns cu următoarele cuvinte: ,,Rusia nu va uita niciodată pe frații săi slavi". Mulțimea, a fost apoi la ambasada engleză, dar ambasadorul Angliei nu apăru în fața manifestanților.—Pe la pretențiile Serbiei . Berlin, 25 Octombrie. — Din Uskrub se anunță că în cercurile bine informate se vorbește că Serbia cere despăgubiri teritoriiale un teritoriu de 20 km. lărțime dintre Drina și granița Muretenegrului. Dacă nu se va admite aceasta, vor pretinde o parte din Sandgrac. Se crede că pretenția l aceasta nu e serioasă, pentru că se știe la Belgrad că Austro-Ungaria nu ar permite să cedeze ceva din teritoriul ei. De aceia se crede că în cele din urmă guvernul sîrb va propune la conferința europeană ca să i se ofere districtul Preslova, care are 30.000 locuitori creștini și 3.000 musulmani și este cheiă strategică a Macedoniei. Situația din Belgrad Belgrad, 25 Octombrie. — Arhiva legației Austro-Ungare a fost trasportată azi la legația Germaniei. Atentat al sîrbilor Viena, 25 Octombrie. — Se crede că ultimul incendiu de la magaziile militare din Kornneuburg, a fost pus la cale de sârbi. Ungaria Ziar vienez care susține pe romina Wiener, 15 Octombrie. Ziarul clerical Vaterland discută astăzi sistemul electoral plural și urmările pe cari le va avea asupra naționalităților și în special asupra românilor. Intre altele, ziarul citat, spunne: „"...De fapt, sosesc știri din București, cari arată cu altă grije se urmărește acolo starea romînilor din Ungaria. Se descrie o demonstrațiune la care reprezentanți ai tutror partidelor au vorbit, foarte agitați, de apăsarea la care sunt supuși româna sub cnutul maghiarizmului. Dacă se dovedește acum că știrea pentru un viitor mai bun a fost greșită, atunci trebue să consider dm ca fapt desăvirșit o răcire a relațiunilor bune pînă acum, cu statul vecin cel mai important. , „In Ungaria chiar, pe lingă o mișcare pan-sîrbu, va trebui să se aibă in vedere și o mișcare a românilor". După cum se știe, Vaterland e un ziar credincios dinastiei Habsburgilor și care obișnuia să-și exprime adesea sentimentele reale față cu dinastia. Acum însă, ziarul observă că află cu durere că împăratul a aprobat sistemul plural de vot în Ungaria. Weckerle și procesul de înaltă trădare Agram, 25 Octombrie. —Ziarele partizane ale guvernului publică în capul coloanelor, următoarea telegramă din Budapesta: „Primul ministru Wecker!» a primit astăzi în audiență pe deputatul Popovici, care în calitate de membru al parlamentului unguresc, a fost de două ori a dînsul în chestiunea croaților și sârbilor acuzați de înaltă trădare. D. Wekerle a declarat deputatului Popovici că singurul sfat ce-l poate da, este de a se adresa banului Croației. Dacă, deputatul Popovici îl va înmîna un memoriu în chestiunea aceasta, Wekerle nu va face decît să-l înainteze celor în drept“. Casarea sentinței în procesul polony Budapesta, 25 Octombrie.—Curtea de casație a pronunțat astăzi sentința în procesul Lengiel-Polony, casînd sentința tribunalului și trimițînd procesul să se judece din nou la Curtea cu juri. Numerosul public care exista la proces a primit cu mulțumire hotărîrea Curței. Hotărîrea e motivată prin aceea că toate declarațiunile fostului primar al Budapestei, Halmos, la care se referea mereu Polony, care era membru al consiliului comunal, nu trebuesc luate în seamă, ci trebue bine examinate. Mișcarea socialiștilor din Budapesta Budapesta, 25 Octombrie. — Partidul socialist avea intențiunea să organizeze Luni seara o preumblare demonstrativă pe străzi. Astăzi dimineața doi delegați apărură la poliție anunțînd acea preumblare. Prefectul de poliție a declarat că nu vrea să ia cunoștință de acest lucru și a cerut lucrătorilor să facă preumblarea proiectată Luni ziua, sau Duminică ziua, numai seara nu. Socialiștii au refuzat aceasta. Cu toate acestea demonstrațiunea va avea loc. „Népszava" publică un articol de fond care se ocupă de discursul de ero al lui Andrassy ți spune că acum lucrătorii au o ură și mai mare împotriva acelor instituțiuni și clase pentru a căror menținere ți întărire se introduce sistemul plural de vot. Criza guvernului austriac Viena, 25 Octombrie.— AZI DIMINEAȚA S’A ȚINUT UN CONSILIU DE MINIȘTRI, LA CARE AU PARTICIPAT TOȚI MEMBRII GUVERNULUI. S’A HOTĂRÎT IN MOD DEFINITIV CA ÎNTREGUL GUVERN SA-ȘI PREZINTE AZI DEMISIA. LA ORELE 17 JUNI. BARONUL BECK VA FI PRIMIT IN AUDIENȚĂ DF. ÎMPĂRATUL FRANZ 10- SLF CARUSA ÎI VA PREZENTA DEMISIA GUVERNULUI. Deputatul Kiary a avut azi dim. o conferință de două ore la Derschafta, fostul ministru de finanțe. Deputatul Silvester a conferit azi cu mai mulți fruntași ai diferitelor partide. Președintele Camerei, d. Weiskirschmer, a declarat azi incitai mici ai săi: — Sperăm că pînă Miercuri,noul guvern va fi constituit. Se deduce din această declarație că în viitorul guvern va intra și Wolskirschner. Cire va forma viitorul cabinet austriac Praga, 25 Octombrie. — ,,Narodny list“află din, sursă competentă că ministrul de interne Dienert a fost însărcinat cu formarea cabinetului. In acelaș timp îi s’a cerut ca ministerul să fie un cabinet de coaliție. Ziarul observă că partidul creștin-social a silit pe d. Beck să se retragă, deși tocmai pentru a complace acestui partid Beck fondase un nou minister.Creștinii sociali au fost ingrați cu Beck, care e foarte indignat că două membri ai guvernului, cari sunt și membri ai partidului creștin-social, au făcut parte din conjuratul ne a, împotriva sa, iscălind acea hârtie care Îi era ostilă. Un nou ministru în Austria Praga,5 Octombrie. Ziarul „Bohemia" află că deputatul german Pergelt e desemnat ca viitor ministru german. Romînia contra Austriei — Un comunicat din „Pester Lloyd“ Budapesta, 25 Octombrie.— „Pester Lloyd“ publică în numărul său de azi un comunicat cu privire la agitația anti-austriacă din Romînia. Agitația contra Austriei despre care s'a anunțat zilele acestea, precum și tonul violent al unor zistrei din Romînia a surprins pe toți acei cari cunosc bunele relațiiuni dintre monarhie și regatul român și pierinuesc aceste relațiunî. În atît mai mult cu cît prin validarea drepturilor suveranității noastre asupra Bosniei și Herzegovinei interesele Romîniei nu au fost atinse prin nimic. Motivul adevărat al acestei agitațiuni trebue căutat mai mult în politica internă a Romîniei, derit, intr’o animozitate contra Austro- Ungariei. Pentru ca presa să ajungă să tăgăduiască orice comunitate de interese între Romînia și Austro- Ungaria, trebue ca agitația contra guvernului român să fi ajuns atît de departe încît să inducă în eroare dreapta judecată. prințul moștenitor german la Zeppelin Friedrichshafen, 25 Octombrie. Prințul moștenitor german a sosit astăzi aici. El a fost lntîmpinat la gară de contele Zeppelin. Vremea e rece, dar favorabilă ascensiunilor. NUVELELE „DIMINEȚEI* Dictima „frumoasei andaluze“ de Vasile Pop Adelina;, •— supranumită de către intimi, „frumoasa Andaluză“, din cauza bogăției părului sau și mai ales a ochilor mari negri în formă de migdale, — șade în jeț, picior peste picior, și privește cu un aer de ironie rece în spre soțul ei, d-rul Simion Strătilă. Acesta se plimbă iritat prin casă într’o surescitare abia stăpîn fiu. — „Toate le înțeleg Adeiinul și mi le explic foarte bine! Dar să meargă cineva pînă atît de departe! Nu vezi că te-a poreclit lumeai. Frumoasa Andaluză! Știi? Toate le înțeleg“... — „Atunci de ce atîta supărare dragă! Tu îmî vii cu clișee ca acestea: „tout comprendre c’est tout pax donner“; și tot tu îmi scoți ocihii și te iriți; știi bine că inima ta e bolnavă și nu suferă emoții și iritări prea mari“. — „Dacă și aceasta este o apărare în favoarea ta, apoi frumoasă apărare, n’am ce să îți spun! Știu sigur că tu îți bazez faptele, tocmai pe boala mea, pe teama ce crezi că am, că voi muri în mod brusc. Frumoasă și ingenioasă ideie ți-a venit! — „Cu ironiile cred că nu o să ne înțelegem“, zice tînăra femeie aruncîndu-i o privire rece, „dacă vrei însă să ne explicăm ca doi prieteni, deși suntem, supărați, să ne explicăm, și să sfîrșim odată cu hîrțuelile acestea zilnice.“ — „Cum!“ exclamă bărbatul oprindu-se cu pumnii încleștați în fața eî, cum, tu numești „hîrțuială“ cînd îți spun adevărul? cînd vezi bine căi mă bau pradă rîsului obștesc?! cînd tot ce ai făcut tu pînă la corvana e decît o confirmare a spuselor mele, că tu ai dormit de destrăbălată, de asiriană, iar nu de femeie cinstită“ !... — „Dragă. în calitatea ta de bolnav, și mai ales ca medic, n’ar trebui să te iriți astăzi pentru un lucru care după tine este cît se poate de natural“... — „După teoriile mele, dar după inima mea nu!“. — „Ei dragă bărbate, schimbă’ți inima, pune-o în conformitate cu teoriile tale“... — „Ai face mai bine Adeline să îți schimbi tu purtarea și s’o pui in conformitate cu educația ce ai primit“. — „Ah! educația mea, iar îmî vii cu ea. Dar nu mi-ai spus tu că educația n’are nici o influență asuprai finei ? Și nu cunoști atîtea prietene ale mele care au învățat tot la călugărițe, și au ești femei virtuoase? Intru cît găsești tu acuma că educația mea e de vină?“ — „Mai am omagiul să mai vorbești?!“ — „Ah Doamne, ce om ești și tu dragă! Acu mai pentru un lucru care s’a întîmplat și nu se mai poate repara, îți faci sînge rău și ție, și începi să îmî faci și mia. Dar n’ai fi avut decît să îmi dai mai multe papale și în loc să mă ții de scurt cu toaletele și socotelile, să mă ajuți, fiindcă tu puteai să mă ajuți cu bani, și n’ai vruți, și atunci fii trebuit să găsesc un expedient ca să îmi procur sumele necesare.“ — „Frumoasă e frumoasă explicație! Și nu ți-e rușine! Aî fi meritat să te împușc acolo, și te ași fi împușcat dacă nu te iubeami atît de nebunește!“ — „Dacă m’aș fi iubit, după cum spui, nu m’ai fi lăsat să ajung de rîsul prietenilor în cercul căror m’ai frăgat tu! Nu trebuia să mă introduci într’o lume în care luxul e singura preocupare. Ambele mele au tot ce le trebuie, iar eu, eu trebue să fac pe cenușăreasa ! Cînd am văzut că nu mai pot să vin la tine cu cereri de bani, și cînd tu făceai pe disperatul, că nu mai aveai cu ce să îmî plătești datoriile pe la modiste și croitorese, mim recurs la calea pe care aü ales’o multe doamne din societatea înaltă. Și... ăsta e adevărul! mai vrei ceva?!“ Bărbatul își strînge din nou pumnii, își încleștează mîinile una într’alta, se frămîntă ca și cînd cele ce aude l’ar fi scos, totul din sărite, pe cînd soția lui urmează: „Singura deosebire între femeile din societatea inaltă de azi și între mine e că pe cînd ele au avut timpul necesar spre a își jalona diurni și a obține pe o cale normală de la unul sau doi prieteni sume colosale, ea a trebuit să obțin, mai repede de la, mai mulți, sume mai mici. Am făcut, acestea de nevoe: nu ți-am spus nimic fiindcă îmi era că vei suferi. Și apoi eu... întrucît ți-am scos eu vreodată ordbil cu ce ai făcut tu în tinerețea ta!“ —■ „Alta este Adelina ce am făcut eu în tinerețe. Și alta e ceea ce faci tu acuma și încă sub o formă negustorească, căci pe lângă altele mai ești și cunoscută în anumite cercuri, sub porecla de „Frumoasa Andaluză“. „Ei dragul meu, reia Adelina cu acelaș ton ironic și rece, tot ce vorbim noi acuma, chiar porecla pe care mi-o amintești, este vorbă de cacă, și nu înțeleg de ce tu, om practic și inteligent, îți pierzi vremea cu astfel dte explicații. Ce vrei? vrei să nu mai vorbim ? n’aî decît să nu mai vorbești, cu mine! Vrei să divorțezi? Divorțează! Vrei să mă omorî? Omoară-mă! D>air nu mă mai plictisi cu aerele tale de stăpîn. Mai ales că nu trăim în vremuri de robie. Dacă o iei pe trabgic, situația noastră e foarte limbpede.“ ^ — „Tu spui lucrurile astea Adolino, fiindcă știi bine că te iubesc prea mult ca să îți fac vreun râu. Tu știi bine ca mai de grabă m’ași fi omorît și ași fi făcut-o din ziua cînd te-am prins acolo în salon, cu cele trei ticăloase; dar mi-am adus aminte de sărutările și desmieridările tale înflăcărate cu care mă copleșeai și numiai gîrndul, că ași putea să îți fac vreun râu, mă înebunise atunci. Mă mir că eu cu boala mea de vii, mă n’am murit pe loc!?“ — „Așa e, scăpai de atîtea explicații“. — „Ai de explicații Iți era ție! Adelino ! Da, scăpăm de explicații, dar scăpăm și de rușinea și da toate mizeriile pe care le îndur azi din cauza ta. Dar... am să pun, eu un capăt!...“ — „ Ași vrei și eu să văd odată cum ai să „pui capăt“, și ce o săi fie din toată lauda și exagerările tale?“ — „Am să te las să rămîî apeț drumuri, am să te fac să nu mai găsești un sprijin! Ai să ajungi în brațele haimanalelor.“ — ..Desigur dreagă, dacă o sai fii totdeaana atît de delicat după cum ești acuma de manierat, nus o să lipsească mult ca să ne despărțim fie printr’un divorț, fie prin o dispariție subita a mea. Pînă acum însă nu am avut nimic care să indice că am gusturi de a cădea atît de jos. Dacă vrei sa fiu și eu cinică, după cum eștii tu, îți voiu spune că abia am debutat în viață și cînd debutează cineva cu prețuri relativ mari, poate ajunge șia altele și mai mari“.. — „Ticăloasa!“ exclamă bărbatul repezindu-se asupra soției sale. Insă în aceiași clipă, el își dă seama de ceea ce face și se s truntește pe un scaun isbucnind în hohote, fără a putea plînge. Adelina se sprijină tremurind de un fotoliu și zice, silindu-seț să pară liniștită: " — „Așa am fost de cînd te știut eu un om în stare să faci gură, însă totdeauna fricos, cînd a fost să execuți una din amenințările tale“. După cîteva săptămîni d rum se află cu soția lui într’un oraș în apropierea munților. Adelinat propune o plimbare, o excursie șii fiindcă totul pare uitat amicii lui Strătilă fac tot posibilul ca petrecerea să fie cît de voioasă. Lăutaririi nu lipsesc și merinde sînt luate din belșug. In ziua hotărîtă excursiei, soțull se plînge de oarecare bătăi de inimă, dar pentru a nu strica dispoziția celorlalți, își stăpînește orice aere de melancolie, și pornește îninte cu grupul de prieteni Ajunși la locul indicat, se încinge o adevărată petrecere câmpenească însoțită de dansuri și1 cîntărî. Unul din tinerii ce aiî fnt, mai multă curte Adeline, cîntă cu o voce fermecătoare, și tînăra femeie, ca subjugată de accentele de duioșie scoase de acest curtenitor, nu numai că nu I slăbește din ochi, dar îl și aruncă priviri galeșe. Bărbatul ei le observă, totuși se face că nu vede nimic. Unul din cei prezenți cere lăutarilor dansuri naționale și par cînd toți ceilalți cîntă sau rîd în iarbă, soțul Adelinei bea unul după abtul trei pahare de vin negru, și încălzit de alcoolul absorbit; începe să danseze strigînd lăutarilor să iubească jocul. Cîntărețul privește uimit în elasticitatea amicului său și însăși Adelina are cîteva obtaide admirative pentru soțul ei. In momentul cînd izbucnesc aplauzele tuturor, Adelina se apropie de bărbatul ei și sărută cu patimă rugîndu-l să se operească și să-și amintească de booada lui de inimă. Insă el face o sforțare și fără a lua în seamă nici recomandația soției sale, nici insistențele prietenilor lui, începe să joace cu o iuțeală mărită, dara stîrnește chiar și ‘admirația lăutarilor. Ceilalți cari îl cunosc de aprofip pe se reped să’l oprească, însă in momentul acela, săritura pe care o face doctorul, pare a se opri la jumătatea încordărei, și se prăbușește gata să cadă pe față. Cîntărețul de ardineaurî 11 sprijină, iaipucindu-l în brațe, pe cînd Adelina vrea să’l îngrijească. Dar tînărul scoate un țipăt aproape neomenesc. El simte cum corpul pe care îl sprijină este moale ca de mort, și ghicind că amicul sau a încetat din viață în urma unei lovituri fulgerătoare a inimei, N așează pe iarbă și galben de groază rostește: — „Știa că e in primejdie și a jucat!“ Toți se grămădesc în jurul celui de jos și pe cînd soția izbucnește în țipete și plînsete disperate, iar Cîțiva searcă să reînsuflețească corpul nenorocitului, unul din intimii lui zice în șoaptă: — „Săracul... s’a sinucis!...“ 4 VASILE POP Mîine . O iluzie pierdută de XOA.NADAM premiile DIMINEȚEI Tragerea Duminica viitoare 2 Noembre Casa din Strada Teilor No. 208 ^