Dimineaţa, noiembrie 1908 (Anul 5, nr. 1693-1722)
1908-11-26 / nr. 1718
26 Noembrie 1908 A aparsit: Dincolo de Hotare de BASH D. ROSETTI Un splendid volum de 300 pag. cu peste 100 ilustrații, cuprinzind note din călătorie. De vinzare la toate librăriile din țară. Prețul unui exemplar 2 lei, 50 bani. 1 1 Deși regulamentul școalelor secundare nu prevede nimic asupra »V.S.sunți n..w. 4».«I-..... * *,X — i-A»Hvuiuui cum udiuc ca acuulcicuc* senul și caligrafia, predate de un singur profesor, totuși fiindcă la finele școale este uzul ca să se dea cîte o notă la fiecare din aceste dexterități și cit in favoarea acestui obiceiu și militînd faptul că la examenele de capacitate aceste două obiecte sunt considerate ca materii deosebite și se dau 2 examene separate,ministerul instrucțiunea publice a hotărît ca să se dea două note deosebite la desen și caligrafie. In acest scop ministerul instrucției publice a trimis directorilor școalelor secundare din țară, o circulară prin care îi roagă să pue tn vederea d-lor profesori respectivi această dispoziție spre a o avea in vedere de aci înainte. O comisiune de mici impiegați de G. F. R. s’a prezentat ero d-lui V. G. Morțun, ministrul lucrărilor publice, înaintîndu-i o petițiune cu privire la licențierile făcute in urmă la direcțiunea generală a C. F. R. Acești funcționari cer ca să se revină asupra acelor licențieri. Intrucit ele constitue o nedreptate. D. Djuvara, ministrul comerciului și al industriei a vizitat era. Luni, atelierul de țesătorie, din strada Popa Lazăr, al societăței „Țesătoarea" precum și instalațiunea pentru uscarea gogoșilor de mătase din acel local. D-sa timp de două ore s'a informat despre mersul și activitatea acestei societăți, atlt in ce privește răspindirea culturei gândacilor de mătase, pentru care d-sa manifestă mult interes, precum și în ce privește desvoltarea artei țesutului ca răni de industrie casnică. Cereți mîine, Miercuri, drăguțul , volumaș: „PĂCATELE IUBIRE!“, schițe și nuvele de G. Millian. Coperta ilustrată de Murnu. Prețul unui exemplar: 60 de bani. ". A apărut „Medicina populară“ No. 5, de sub conducerea d-lui dr. Eraclie Sterian cu următorul sumar: Descoperirea unei noi rase de oameni în Egiptul vechin. — Mirosul omenesc (Va urma). — Otrăvurile și antidotele lor: Alcoolul și alcoolismul. — O propunere pentru ministerul instrucțiunei publice. — Cântecul stupilor de telegraf. — Analiza urmei (urmare). — Ajutoare grabnice în cazuri de accidente. — Comprese de spirt. — Povestirea unei moașe (urmare) — Lucruri lesne greu de făcut. — Sfaturi. — Jocuri. — Rețete practice. Informațiuni, — Răni sufletești, — Maestrul Zaharius (foileton). Consultațiuni medicale. D. Al. Djuivara, ministtruil industriei și comerțului a adresat următoarea circulară către camerale de comerț din țaria: Urmirnd a se face o două lega cu privire la încurajarea industriei naționale și dorind a avea prețiosul d-voastră concurs pentru alcătuirea acestei legi atît de importante pentau economia noastră națională vă rugăm să binevoit; a, ne comunica, t cît mai repede, părerile Camerei de comiert și industrie ce aveți onoare a prezida, asupra lipsurilor ce veți fi constatat prin aplicarea actualei legi de încurajare, precum și orice alte vederi de natură a contribui ,la alcătuirea unei asemenea legiuiri. Ministerul industriei se va grăbi de altminteri, a vă comunica .In urmă proectul, de lege ,ce va alcătui, pentru ca să puteți și ulterior să mai prezentați observațiunile dv. de cari se va ține seamă cu ocaziunea lucrării parlamentare ce va avea loc. D. D. Zalic, a fost numit desenator la seviciul de arhitectură din ministerul agriculturei. D. Vintilă Brătianu, primarul Capitalei lucrează la un proiect de lege asupra unificărei salariilor in toate serviciile dependințe de primărie și la o lege pentru stabilitatea funcționarilor primariei. p. ministru de interne studiază In acest moment proectele de legi relative la întinderea drepturilor politice în Dobrogea, precum și la instituirea colegiului unic pentru consiliile generale. Proectul de lege privitor la drepturile politice ale dobrogenilor, va trebui votat și promulgat înainte de 1 Ianuarie 1909, spre a se avea timpul necesar pentru alcătuirea listelor electorale. In scop de a studia diferitele chstiuni relative la îmbunătățirea mijloacelor de tracțiune, de transportare, de adapare a vitelor precum și chestiunea introducerea cărnei de sal, a distrugerea cadavrelor animalelor atinse de boala contagioase și altele, Societatea pentru protecțiunea animalelor a instituit un consiliu de medici veterinari aleși pe un an. Din acest consiliu fac parte d-nii profesori Motas, directorul serviciului veterinar din ministerul de interne, d. I. Popescu șeful serviciului veterinar al Capitalei, profesor Poenaru, căpitan veterinar V. Rădulescu, St. Gornea veterinar de circumscripție și d. dr. veterinar Pompiliu Cartianu. In prima ședință consiliul a luat în cercetare diferitele aparate destinate serviciului de ecarifagiu. Un pinteni inventat de d. căpitan Iov și un jug destinat a facilita tracțiunea cu boss inventat de d. Maior Basceanu. In cursul lunei trecute un număr de peste 80 lucrători tipografi, călăuziți de dorința de a vedea ridicat cît mai mult spiritul de solidaritate în cercul lor, au pus bazele cercului „ Junimea", care are de scop să dea educația și cultura necesară tuturor acelora cari sînt dornici a și se apropia, prin conferințe instructive și folositoare, prin înființarea de școli, etc. Astăzi, Marți va avea loc la sprele 6 și jum p. m. la Bursa Muzicel (sala de jos) ședința plenară, cînd se va arăta în trăsături generale care e scopul înfrîntarea acestui ceno. * •- - v DE LA TEATRU TEATRUL LTRIC. —- Sarah Reinhardt în La Soreière de iardou „La Soreiére“ a lui Sardou e o arabă din Toledo, care cunoaște medicina ierburilor și de aceea trece drept vrăjitoare. In potriva 1 gorßi C&I re oprește legăturile între o musulmană și un creștin, ea iubește și e iubită de un nobil spaniol. Acuzată de vrăjitorie, ea apare înaintea tribunalului Incinzitei, elrezmulgind mărturisiri false, o obîndește !?.lidere pe ru,T. Cum iisíi a adormit pe fiica guvernatorului, care e o somnambulă și nu o poate redeștepta decît tot ea. „vrăjitoarea“, Zora sa certată de guvernator, dar se otrăvește împreună cu iubitul ei. Cum se vede, o țesătură de povești care nu sunt susținute prin nimic și dau adesea impresiunea ridicolului. Sarah Bernhardt joacă rolul „vrăjitoarei“ și are înaintea tribunalului inchizitorial o scenă extrem de obositoare. Publicul i-a răsplătit munca ingrată*sa aplauze și rechemări S’au distins în celelalte roluri d-na Blanche Dufrêne și d. Maxabian. De la galeria Banchetul ziarului,Ordinea’ „Ordinea", oficiosul partidului conservator-democrat intrînd erî *n al doilea an al existentei sale, a avut loc aseară un banchet la care s’au întrunit numeroși fruagi ai partidului conservator-democrat, personalul ziarului „Ordinus" și mai mulți ziariști. Banchetul a avut loc la restaurantul Iordache. Intre cei prezenți, semnalăm pe d-niî: Take Ionescu, Nicu Monopol, Rădulescu-Motru, Barbu Păltineanu, M. Dragomirescu, Al. Davila, T. Culoglu, Jules Brun, Victor Ionescu, J. Th. Florescu, C. Xeni, Aurel Iliescu, maior Ianculescu, căpitan Diamandescu,căpitan Christescu, V. Cancicov, Th. Crivătz, Marcel Brînză, G. Tașcă, Octav Doljan, Rusu- Abrudeanu, Chiriacescu, G. Demetrescu, apoi d-nii: G. Juvara, d-torul dr. I. Dusfoian, primul redactor, și St. Antim, N. Chinescu, Gacaxa- Doru, Iacovide, Aurel, colaboratorii ziarului „Ordinea", etc. Autoastat d-niî. G. Juvara,pentru d. Take Ionescu și pentru colaboratorii ziarului „Ordinea“; d. Nicu Xenopol pentru d. Juvara; d. Barbu Paltineanu pentru „Ordinea“ și „Acțiunea“, cari luptă contra dezordine și reacțiunea; d. Victor Ionescu pentru „Ordinea"; d. J. Th. Florescu pentru presă și teazetri; d. Aurel Iliescu pentru d. Al. Davila; d. Davila pentru d. Iliescu și pentru ziarul sărbătorit; d. Jules Brun, directorul ziarului „La Roumanie" bea pentru vecinii săi de la „Ordinea“; d. căpitan Christescu mulțumește presei pentru ajutorul ce-i dă cetățenilor de prin părțile mărginașe ale Capitalei dînd la iveală nevoile lor; d. Cancicov bea pentru d. dr. Dașcian, activul și merituosul prim-redactor al „Ordinei"; d. Rădulescu-Motru -pentru ziariști, cari au ridicat viața politică a țarei; d. Dragomirescu cere energie partidului conservator-democrat; d. George Metaxa-Doru, redactor la „Ordinea", bea în numfete colegilor săi pentru simpaticul director al ziarului; d. Iorgu Juvara; d. I. Culoglu pentru partid; d. dr. Duscian, primul redactor al „Ordinei" arată progresele făcute azi de presa de partid și bea pentru d. Take Ionescu. D. Take Ionescu răspunde d-lui dr. Duscian ,arătând marea însemnătate a presei fără care nu se mai poate face azi nici politică internă nici externă, și prin care lucrează oameni politici ca Bismark. Mai toastează d-ni I. C. Xeni pentru cititorii „Ordine“, V. Nicolaescu pentru „Acțiunea", căp. Diamandescu pentru ziariști și pentru colegi d-sale dela „Ordinea", d. Mihail Mora pentru partidul conservator-democrat, care știe să aprecieze importanta prese; și d. Djuvara, care încheie seria toasturilor hînd pentru d. Take Ionescu. A fost un banchet foarte animat și în care s’a spus mult bine despre ziariști, ceea ce nu se întîmplă des la noi.— Candidaturile pentru viitoarele alegeri — In Capitală și în provincie — Iată cum s’au fixat pînă In prezent ,candidaturile pentru viitoarele alegeri parțiale din Capitală și din provincie. In Capitală vor candida la cele trei scaune pentru colegiul II de Cameră din Ilfov: _ Din partea guvernului d-nil: dr. Buicliu, I. Cezărescu, actual prim ajutor de primar, și Hagi Tudorache. Din partea conservatorilor carpiști d-nil: dr. Leonte, M. Deșliu și Mataelie Dobrescu. Din partea conservatorilor democrați d-nil: N. Fleva, Barbu Paltineanu și Jean Th. Florescu. In ceea ce privește pe conservatorii democrați nu va fi definitiv hotărit decît după sosirea în țară a d-lui N. Fleva. E probabil ca unul dintre cei doi din urmă candidați să fie înlocuit prin d. dr. Istrati. La scaunele vacante din provincie, sunt plnă acum probabile următoarele candidaturi: La colegiul I de Senat din Neamț, d-niî Ermil Zaharia din partea guvernului, Leon Bogdan din partea conservatorilor carpiști iar în privința candidaturei conservatorilor democrați, lucrul nu se va stabili decit tot după reîntoarcerea d-lui Fleva.. Dacă d. dr. Istrati nu va candida în Capitală, se va susține candidatura d-sale la Neamț. Pentru colegiul II de Senat din Prahova vor candida d-nii: Cristu Negoescu din partea conservatorilor democrați, dr. Cosma din partea conservatorilor carpiști, iar din partea guvernului inamic al d-lui Radovici. La colegiul III de Romanați se vor susține următoarele candidaturi: guvernul pe acela a d-lui Șoiculescu, conservatorii democrați candidatura d-lui V. Oroveanu și conservatorii carpiști pe aceea a d-lui N.Chintescu. Pentru colegiul II de Cameră din Iași vor candida d-nil: dr. Manicatide din partea guvernului C. Meisner din partea conservatorilor carpiști, A. C. Cuza candidat naționalist și, în ceea ce privește conservatorii democrați, rămîne să se hotărască între candidaturile d-lor I. L. Caragiale și Titulescu, profesor universitar. . A. M, Din faptele paznicilor Capitalei Un sergent de stradă, prin promisiuni și violențe încearcă să siluiască două fierărese minore In noaptea de Sîmbătă spre Duminică s’a petrecut In Capitală un fapt, grav, și prin monstruozitatea lui și prin aceea că a fost săvirșit de un ins care avea tocmai însărcinarea să mențină ordinea publică, și 6T3, chemat a preveni comiterea unor fapte scandaloase de natura celui pe care îl vom relata mai jos: Sergentul de oraș, Curelea Alexandru, abuzind de calitatea sa de agent al forței publice, a atentat la pudoarea a două fierărese minore, anume Christina Zamfirescu și Dumitru Stoian, ambele cu locuința pe strada Vaporul lui Assan. Iată împrejurările în cari s’au petrecut monstruoasele fapte, așa după cum reese din ancheta autorităților: Arestarea a două fierărese era pe la orele 12 și luni, din noaptea de 22 spre 23 curent. Sergentul de stradă Curelea Alexandru ,postat pe calea Moșilor la abuzul de la Sf. Gheorghe, zărește venind dinspre strada Lipscani două fete tinere în etate ca de 13—11 ani, cari aveau câte un coșuleț cu flori în mină. Agentul forței publice se apropie de cele două fete, le pune in vedere că sunt contraveniente la dispozițiunea polițienească de a vinde Pori după orele 12 din noapte și,ca atare, le conduce la circumscripția 3. Subcomisarul de serviciu, d. Cantuniari, le face formalitățile spre a fi trimise la dispensarul comunal și încredințează sergentului Curelea pe florăreasa minoră Christina Zamfirescu, spre a o duce la destinație, pe cea de a doua, Dumitru Stoian, o reține spre a o trimite, după ce prima va fi plasată. Spre dispensar.—Atentatul După mărturisirile fetei Christina, în drum spre dispensar sergentul Curelca i-a făcut fel de fel de promisiuni, între altele că o va elibera dacă cedează." Refuzul Christinei l-a întarîiat și mai mult. Ajungînd amândoi în dreptul casei cu No. 11 de pe strada Cavafii-Vechi, sergentul Curelca târăște pe fată în gangul casei. O triplă dispoerată se încinge între Christina și atentator; victima strigă după ajutor, însă Carole a slit să o reducă la tăcere, și o învinși». .. Cu mare precauțiune monstrul o pune apoi în libertate, recomandîndu-i cea mai mare discrețiune. Pe cale de a face a doua victimă,— în curtea bisericei Răzvan. După această ispravă, sergentul atentator, se întoarce din nou la circumscripție spre a lua și pe cea de a doua florăreasă Dumitru Solan, spre a o duce cu formalitățile obicinuite, la dispensarul comunal. A doua arestată îi este încredințată de către sergentul postat la circumscripția respectivă.. Plecat și cu cea de a doua florăreasă, Curelea nu încetează de a-i face, ca și celei dintîî promisiuni și o amenință. Din nou se îmbunează și caută a o convinge că, dacă îî cedează și ea, îi va da drumul ca și Christine. Spre a o încredința, că e sincer și că se ține de curtat, el distruse, în ochii fetei, adresa oficială a circumscripției a 3-a, in care Dumitru Stoian era înaintată dispensarului. Fata rămîne neînduplecată, și Curelea se încearcă a o târî în curtea bisericei Răzvan, lucru ce reuși. Salvată!..... Fuga la circumscripție. Descoperirea monstruoaselor , fapte O împrejurare neprevăzută vine însă în ajutorul celei de a doua victime. Citeva semnale aduc la realitate pe atentator; el era chemat de revizorul său, un sergent major. Atentatorul își lasă victima și se duce unde este chemat. Erau orele 3 și jumătate din noapte, cînd Dumitru Stoian, profitind de această împrejurare, fuge la circumscripție, unde plîngind, istorisește comisarului de serviciu cele întîmplăte cu ea și cu prietena ei Christina. D. comisar-șef Rudolf Mavrichi, arestează imediat pe sergeți; pe de altă parte trimite să se aducă florăreasa Christina Zamfirescu, care este găsită la circiuma lui Niță Stănescu, din calea Moșilor. De cele întîmplăte se anunță și celelalte autorități. Ancheta. — Curelea mărturisește față de plîngerea fiorarnsei Dumitru Stoian și de afirmațiunile Christinei Zamfirescu, d. comisar Mavrichi, procedează la o anchetă sumară, care durează pînă dimineața. Cele două victime au arătat cele potficule, așa cum le-am relatat, arătîndu-șî disperarea lor și a părinților când vor auzi cele petrecute. Sergentul* Curelea, întrebat asupra acestui caz, după ce spune că a fost beat, conchide: „Am făcut-o, am făcut-o....“ la această anchetă au luat parte și ofițerii de sergenți: Bîrsan Petre și Popa. Desăvîrșirea anchetei.— Starea victimelor. — Atentatorul revine la cursul zilei de er, d. comisar Mavrichi a continuat cercetările pentru desăvîrșirea anchetei. Pe florăresele, Dumitru Stoian și Christina Zamfirescu, le-a trimis în cercetarea dispensarului comunal și al d-lui medic legist. Cercetat din nou, Curelea Alexandru revine asupra mărturisirei din ajun, negînd cu încăpățînare și dezmințind cu tărie afirmațiunile florăreselor. ■* Ancheta a stabilit faptele. Sergentul de oraș Garelea Alexandru a fost înaintat parchetului pentru stentat la pudoare și distrugere de acte publice.• Este locul să arătăm că numitul sergent de stradă este notat printre paznicii cei buni, și că nu mai departe decit zilele trecute a fost recompensat. Cu toate meritele, faptele săvîrșite de el și stabilite de anchetă, râmîn în picioare. Autoritățile judiciare, au mai avut de judecat asemenea cazuri sau altele tot atît de grave și scandaloase credem că nu e de ajuns numai să pedepsești) și să „dai exemplu" cu un rătăcit, vi trebuește făcută o reformă de care, desigur, se vor ocupa cei în drept. Gasiu Ultima oră Politica este cel a Germaniei Declarațiile cancelarului Buelow Berlin, 24 Noembrie.— Reichstegul discută budgetul. Răspunzând observațiunilor diferiților oratori, în privința politicei externe, principele Buelow declară că șefii mișcărei june-turce au fost în cea mai mare parte ofițeri excelenți, instruiți în Germania, unde s’au bucurat de o pozițiune plină de considerabune în armata noastră și cari păstrează armatei noastre un atașament sincer. Revolutioner din Turcia s-a petrecut fără vărsare de sînge, menajîndu-se elementele refractare. Mișcarea a fost plină de demnitate și a inspirat lumei întregi civilizate simpatie încă din zile Am văzut pe unii dintre șefii mișcări la mine; dînșii im..u ...apiui respect. Nu sînt utopiști, ci sunt patrioți. Oratorii cari au spus că noi am fost ostili acestei mișcări, deoarece ne-am aflat în relațiuni bune și amicale cu vechiul regim din Turcia, nu cunosc pe deplin obiceiurile diplomatice și elementele politicei germane. Nu poate fi o politică prudentă de a se amesteca în afacerile interioare ale țărilor străine și a juca rol de maestru de școală. A trebuit ca noi, bineînțeles să susținem regimul existent. Reprezentanții noștri la Constantinopol, ori de cîte ori au fost consultați, au pledat pentru reforme, în fiece ocaziune. De asemenea în prezent nu avem nici o altă dorință decât de a vedea că se ușurează tranzițiunea către noua stare de lucruri consolidată precum și pe Turcia consolidată din punctul de vedere politic și economic. Nu am luat niciodată și nici nu am dorit ceva din teritoriul turcesc. Desigur că nu am făcut-o din considerațiuni morale, ci deoarece situațiunea geografică nu ne-a oferit ocaziuinea. (Ilaritate). Cu atît mai sinceră este dorința noastră ca Turcia să fie la interior sănătoasă și tare.* Deși Turcia în realitate nu permde nimic prin anexiunea Bosniei ci chiar cîștigă ceva prin evacuarea sangeacului, deși independența Bulgariei nu însemnează cel puțin nici o perdere reală de teritoriu, aceste evenimente au produs o vie fierbere în Balcani și au impus diplomației europene o grea sarcină din cauza modificărilor tratatului de Berlin. Păzind interesele germane, eu am văzut limpede de la început în două puncte: prima, că politica germană treime să lase întîietatea în jocul diplomatic celorlalte puteri. Deși avem importante interese economice în Orientul proxim nu este locul de a ne lăsa să fim împinși la rolul de dirigent atunci cînd formațiunile politice au fost regulate. Al doilea punct asupra căruia nu sunt nici un moment în îndoială cra 11- dicitarea către Austro-Ungaria, aliata noastră (vil aplauze). Noi vi au fost informați că Austin Ungaria a preschimbat ocupațiunea Bosniei în anexiune aproape în același timp ca și Rusia și Italia. Momentul și forma anexiune nu ne erau de mai înainte cunoscute. Nu mă gîndesc ,să am pentru aceasta vreo supărare pe cabinetul vienez; îl sunt chiar recunoscător (ilaritate). Austro-Ungaria poate și trebue să judece in mod neatîrnat cari cesfiuni sînt vitale pentru linia și cum vrea să le trateze. Noi nu putem face altfel decît să sprijinim interesele Austriei pe cît este posibil. Urmarea firească a atitudinei noastre reale către Austro-Ungaria este că ministrul rus nu trebuia să aibă nici o îndoială despre aceasta in între vorbirile pe cari le-am avut că nu putem să ne despărțim de Austro-Ungaria in Gestiunea conferinței. De altminteri ne-am găsit de acord in convingerea că vechile relațiuni amicale dintre Germania și Rusia trebue sa fie menținute (bravo). Ministrul rus m’a asigurat din nou că nu există nici un aranjament anglo-rus îndreptat înpotriva intereselor germane. Politica italiană, ca și cea germană, este prin propriul ei interes adusă la o atitudine de meditațiune; d. Tittoni a probat-o în discursul său recent. Am convingerea că se va putea ajunge a se aplana conflictul apărat în ultimul timp între Italia și Austro- Ungaria. Sunt încredințat că e în interesul Italiei de a fi aliată nu numai cu Germania dar și cu Rusia și cu Austro-Ungaria. In ce privește relațiunile cu Franța problema marocană Cuprinde unele dificultăți insă d. de Buelow speră că se va reuși a se ajunge la un acord. Incidentul de la Casablanca va fi regulat prin arbitragiu. Această soluțiune nu este o învingere a politicei germane ci va găsi aprobarea elementelor prudente și pacifice din ambele țări. Această soluțiune este triumful rațiunei. Revenind la cestiunea orientală d. Buelow spune că dacă politica engleză ar manifesta din nou o mare bunăvoință față de Turcia noi sîntem cel dintâi a o saluta deoarece și Germania vrea o Turcie sănătoasă. D. Buelow este de părere că sir Grey în discursul sau de la Guildhall s-a pronunțat asupra spiritului de bunăvoință reciprocă dintre Germania și Anglia. Noi dorim ca conferința balcanică să fie un mijloc de potolire și sperăm ca pacea europeană nu va fi tulburată. Aceia cari ar voi să o tulbure nu au nici un cuvînt să o facă. Politica noastră este simplă și limpede. Noi vom păzi propriile noas SS 111 Evenimentele din Balcani RETRAGEREA UNUI GENERAL SIEB Belgrad, 11 Noembrie. — Ziarele anunță că generalul Putnik, șeful statului major general al armatei, și-a dat demisiunea din motive de sănătate. „Stampa“ îl reproșează că se retrage tocmai in aceste momente. In legătură cu această demisiune, ,.Berliner Lokal-Anzeiger“ aflăm pricina demisiunei generalului Pufnii trebue căutată tn împrejurarea că armata sîrbă nu e destul de bine înarmată. HAȘURILE MILITARE ALE AUSTRIEI Belgrad, 24 Noembrie.— Austro- Ungaria a trimis de-alungul graniței sîrbo-muntenegrene puternice detașamentele recrutate din toate regimentele ungare. Numărul soldaților întrebuințați în acest scop se ridică la 20.000. Toți deținuții închisorilor au fost îndepărtați de prin închisorile din Boișovița, iar închisorile transformate în cazărmi militare.—PERA SERBIA ȘI DECLARAȚIILE LUI ISWOLSKI Belgrad, 24 Noembrie.— Știrea sosită din Petersburg rt Iswolsky a declarat în Dumă că Rusia nu va recunoaște anexarea a provocat aci mnare entuziasm pentru Rusia și toate statele cari se ridică în contra Austro-Ungariei.—Pera ATENTATORUL LUI SANDANSKI ATACAT Sofia, 24 Noembrie. — Atentatorul la viața lui Sandanski, Dane Nicoloi, care, după cum am comunicat, se află la Sofia liber, a fost atacat în camera de hotel unde lucre’?tc, de mai multe persoane în stare de ebrietate. Se crede că aceste persoana au voit să răzbune pe Sandanski, din partidul căruia ar face parte. In tot cazul, atacul lor n'a reușit și poliția a făcut cîteva arestări. D. RECRUȚII BULGARI Sofia, 24 Noembrie. — Ministrul de războiți a ordonat comandanților de garnizoană ca recruții din ultima plasă sa fie înregimentați la 1 Decembrie.—D. O DELAPIDARE SENZAȚIONALA LA SOFIA Sofia,î Noembrie. — Zilele acestea s’a descoperit o delapidare senzațională. Fostul guvern făcuse o comandă însemnată de arme. După terminarea comenzei, fabrica a cerut, plata. Ministrul de războiți a dat ordin Băncei naționale bulgare să facă plata., dar cu o reținere de U7.000 de lei, cari să fie predați prioului ministru după atunci, Gudef, împreună cu armele,. ■’rî. Gudef a luat banii, iar armele cari erau destinate armatei le-a vândut comitetului macedonean. Așadar, fostul prim ministru pe Ungă că a încasat drept provizion suma de H7.100 de foi, a luat și banii din vinzarea armelor. Culmea e că aceste arme au fost vîndute de oamenii comitetului macedonean pe prețuri derizorii. Afacerea se anchetează.—D. O ADUNARE A MAJORITĂȚILOR Sofia. 24 Noembrie. — Astă seară, după terminarea ședinței Camerei, se va ține o adunare particulară a majorităților la care d. Liapschef va vorbi asupra rezultatelor misiunei sale la Constantinopole. D. Senatul universitar, nu a recomandat pe nici unul din cei cari s’au prezentat. Consfătuirea învațâtorilor Un număr de peste o sută învățători din toată țară s’au întrunit țarî în Capitală spre a se consfătui asupra rezultatului dat de examenul de înaintare din 1908. Se știe ca un număr de 125 învâțătorii au rămas neînaintațî. Aceștia susțin că însăși legea și regulamentul în vigoare le dă dreptul acesta. . Ei au alcătuit un memoriu către d. .ministru al instrucțiune! și cître un apel d-lor deputați și senatori de a li se da dreptatea ce o au. Satisfacerea dorințelor legitime ale învățătorilor este așteptată de toata lumea, care de mult timp ,s'a obicinuit a urmări munca conștiincioasă ,ce o duc în cele mai îndepărtate sate. Aceasta cu atît, mai mult, nu est e nevoie de a fi încurajați în munca ce o depun și a da curaj la muncă, speranțe bune și celor care îl vor urma. iJE! „Carnetul posihimii” pe anul üli «le STA?$l>l&OiSiJESC’U, agronom, fost «lreeld* al &«*<»aiel de la Hierasträ. Conținînd: Legea învielilor agricole.—Casa rurală— Legea pentru mărginirea dreptului de a ține moșii in arendă. — Povețe folositoare, etc. etc. Un volum frumos legat în pânză. Prețul Lei 2. Comenzile se fac prin mandate poștale de Lei 2.16 sau Lei 240 recmandat pe adresa: Administrația Carnetul Agricultorului, Bucureștii, Strada Troian Ho. 63. Are interese, vom fi credincioși aliaților noștri, vom sprijini toate sforțările cari vor tinde la menținerea păcii (vil aplauze). Toți oratorii cari au vorbit în urma d-lui Buelow au accentuat că locul Germaniei trebue să fie la toate timpurile bune ori rele, alături de Austro-Ungaria. (Urmarea pe Miercuri). Dsla rommii de peste munți CONFERINȚA NAȚIONALA Budapesta, 24 Noembrie. — Comitetul executiv al partidului naționalist român a publicat următorul comunicat asupra conferinței mute eri: Comiitetul executiv al partidului naționalist român a tratat toate chestiile la ordinea zilei în ședința de la 6 Decembrie și a discutat asupra situației politice. In timpul dezbaterilor s’a făcut constatarea că atît reforma electorală cît și actualul sistem guvernamental împedică dezvoltarea poporului român pe toate tărîmurile. Din această cauză comitetul executiv hotărăște continuarea în proporții mari a luptei în contra reformei electorale și convocarea unei conferințe naționale. O comisiune a și fost numită pentru pregătirea conferinței. vr Se comentează mult faptul că la discuția bugetelor apărărei naționale și a ministerului de finanțe nu a luat cuvântul nici un deputat român. Deputații romîni au declarat, că au făcut intenționat aceasta pentru a dovedi că numai ei reprezintă opoziția in parlament. AGATA BÎRSESCU LA ARAD Arad 24 Noembrie — Agata Bîrsescu a serit cii aci pentru a da 2 reprezentatiuni. GREVA SOCIALIȘTILOR Arad, 11 Noembrie. — Adunarea regnicolară de cri a socialiștilor a declarat greva generală. „Tribuna“ critică măsura guvernului da a opri telegrame. UNIVERSITARE Senatul universitar care s'a întrunit Sâmbătă, seară a numit în ■comiEiu ruia, pentru examinarea candidaților la catedra de fizică rămasa vacantă' prin'moartea, d-lui Negreanuu, pe d-ni. dr. Istrate președinție, Niculescu și Coculescu. Examinîndu-se tucrările candidaților la catedra de chimie agricolă de la universitatea din Iași, Crima din strada Viitorul — Noul amănunt a — la numărul de ere am vorbit pe larg despre crima petrecută în circiuma lui Rumeliotis, din strada Viitorului. In urma anchetei făcută de polițiști s'a stabilit următoarele: Derbedeii Fani Talpă Lată, Mihăescu și eu Ion Pantazescu întîlninduse pe stradă au intrat în circiumă ca să chefuiască într'o odae dosnică. Acia o altă masă se aflau Ionică Țiganu, Lică Petrescu și Carol Iordăchescu. Mihăilescu cînd a intrat în circiumă a dat „bună ziua”’ tuturor mesenilor și tot i-au răspuns afară de Carol Iordăchescu. Atunci Mihăilescu s’a înfuriat și in urma unei discuții violente a pus mina pe un scaun și l-a lovit pe Gard Iordăchescu în can. Acesta văzîndu-se atacat o rupe la fugă și după el a eșit afară Mihăilescu și întreaga ceată. Îe luptă să încinse atunci între ■Mihăilescu și Carol, care este pălmuit de cei dinții. Lică Petrescu furios scoase un cuțit de la braț, se repede la Mihăilescu și-i dă o lovitură în braț. La rîndul său Ionică Țiganu scoate și el cuțitul și lovește pe Mihăilescu în piept mai jos de țîță. După comiterea faptei, criminalii au dispărut și rănitul a fost transportat la spital. Pungașii care rămaseră au fost arestați imediat și duși la poliție. Starea victimei continuă a fi gravă Criminalii încă nu au fost prinși. N. Sim. Fapte din Capitală ___ _ Intoxicat cu alimente Era dimineața pe la orele 7, în dreptul casei cu No. 70 de pe str. Romană, o femee a căzut jos rămîniri în nesimțire. Societatea de salvare a dat ajutoare bolnavei aducînd-o la viață. Pacienta a spus că se numește Anica Pavel, are 54 de ani, spălătoreasă, locuește în Prelungirea Dorobanților No. 4S și că în ajun mâncase niște mîncare de praz din care cauză crede că-î venise și rău. Anica Pavel a fost transportată la spitalul Colentina, unde a fost internată. Sfîrjitu! n ani nenorocit Am vorbit în numărul „Diminelei“ de el! despre tăetorul de lemne Iaioș Curca, din strada Țăran 28, căruia i-a venit râu și a căzut în nesimțire. Spusesem că bolnavul în stare muribundă a fost transportat la spitalul Colentina, unde a fost internat " Cu toate ajutoarele medicale ce i s’au dat la timp, Laioș Curco a încetat din viață în timpul nopței. Cadavrul a fost transportat la morgă. încercarea de sinucidere din strada Sf. Elefterie Amărîtă de viață, femeia Mina Niculescu, în vîrstă de 40 ani, domiciliată în strada Sf. Elefterie No. , 47, a încercat erî după amiază să-și curme zilele, dînd o cantitate de sulfat de cupru. Cuprinsă de puternice dureri stomacale ,sinucigașa a început să țipe și fiind auzită de vecini aceștia i-au venit în ajutor și au înștiințat societatea de salvare. Un medicinist sosind în grabă a dat ajutoarele cerute femeci care e acum In afară de orice pericol. Circumscripția respectivă a deschis o anchetă. Tot felul de întimplări Inceput de incendiu. — Un început de incendiu s'a declarat era la restaurantul Andrei Dumitrescu din strada Regală. ■Cu ajutorul servitorilor și a sermentului de stradă focul a fost stins înainte de a lua proporții. Accident. —Trăsura d-lui Alexandru Negrea, din strada Vinerea No. 9, condusă de vizitiul Milan Popoff, trecînd erl pe calea Moșilor în dreptul casei cu No. 151 a dat peste lucrătorul Dumitru Milescu din strada Agricultori No. 100 rănindu-l la cap . Vizitiul a fost anchetat la circ. 6 și rănitul pansat la o farmacie din apropiere, Geometrii-arpentori La ministerul lucrărilor publice a î nceput să sosească rezultatele examenelor pentru geometri-arpentorî ținute în toate capitalele de județe. Au mai rămas să sosească numai din câteva județe. Imediat cum vor sosi toate rezultatele, ministerul lucrărilor publice va forma tabloul celor reușiți. Menirea acestui corp de geometriarpentrî, conform legei, este după cum urmează: Ei vor face, după cerea părților sau după însărcinările date de justiție, măsurători, verificări și ridicări de planuri pentru terenuri pînă la o întindere de 30 hectare. Geometrii arpenton își vor avea reședința în localitățile unde se află judecătorii de ocoale și inspectorate administrative. DT MT ÎN'EAT^ y ■ SALA EFORIEI (Boulevard) Astăzi SS&rți 25 Hecsabrie, orele 9 seara și în fisc-cßi’6 seara MARI REPIUISENS’AȚIOTI date de Teatrul ASE! Buminicele și sărbătorile KAUTREN 32.1 la orele 3 d. a. In fiecare Joi program nou, cu totul schimbat, ne ream văzut. Din noul și splendidul program de remarcat dn voiaj prin țara Krisantemetor (Japonia pitorească). Am câștigat soarele lota le loti.OOO Ici !, Chitaristul supărțitor. W «transă intr’o monaatire, Un voiaj prin insula „Stornholsn“ din Silliîeisiarea (Poporul, obiceiuri), Lupte între Seinei, Jianúanmil rural, Un poet cînd totul doarme, Fermecătorul, Atentatul cu tiomttm, etc., etc., și alte multe vederi după natură, scene comice și teatru de varietăți. FABRICELE ROMANE UNITE București, Cinlea 13 Septembrie B3o. 161 Cel mai Mare depozit de Lemne de Foc și Cărbuni . Prețul curent: Cîîret cal. I, «în 33 Mia Kilofft. remite Fag . I, „ 28 „ „ duse la domiciliu în căruțe închise cu plumbul fabricei Cartați: CORS, Leî 60 Anatolia, zona W dusă la domiciliu în saci plumbuiți, sau Leî 57 în fabrică BRICHETE ENGLEZEȘTI, ANTRACIT, CĂRBUNI, CARBIF, COHS de FONBERSE, etc., etc. — Comasîdeis se primesc și la Stanca de Scont— FAV1B __INF.RCURF, 26 NOEMBRSE 1908 _ Se m deschide si !® eas» m î IMPERIAL Calea Victoriei, No. 59 - REHHHT ȘI MOBILAT CU TITEL DIN NEU -Rog pe toți prietenii, cunoscuții și bine-voitorii mei, să mă i onoreze cu visitele lor Cu deosebită stimă CKR5ȘTIAM CURCA Moliile Moderne LASEÎSEâl Afacerea Ifrsehen GALAȚI, 24 Noembrie. — Tribunalul a infirmat mandatul fraților Kirschen. Aceștia au fost puși In libertate. Fam. Teatrul Lyric cu începere de Mercur 16 Decembrie celebrul Renta romînă 1% Berlin Berlin, 23 Noembrie 1908 Renta 100.. ■ . . . 101.30 „ 1888 . . . . 90.— „ 1890 . . . 92 40 * 1891 . . . « 89.30 „ 1894 .... 89.30 „ 1896 .... 89.25 1898 .... 89.50 .. . .„ convertită 1905 . 89.60 Rentă . . . 1905 . 89.40 STAREA CIVILA Născuți SS. Mor fi SS. Teodor Ion Stan de 6 luni; Ana Melter de 5 ani; Sever Daria de 46 anî; Ion Mezarca de 69 de ani; Fierea Popescu de 31 de ani; Ghiță C. zis Bortașu de 55 sau 66 de anî; Anastase Ion Niculascu de 4 aniî; Ion Dumitru de 52 de ani; Estera Schapira de 83 de ani; Atanase Const. Ștefan de 50 de ani; Tereza Albert de 50 de ani; Ștefana Constantinescu de 5 a mi; Leon A. Gheorghe de 1 an și o lună; Dumitru Maria Mihai de 2 luni jumătate; Maria Ion Nae de 3 ani; Maria Vasile de 60 de ani; Gheorghe Al. Georgescu de 11 ani; Niculae St. Dumitrescu de o zi; Alexandru Balin de 55 de ani; Petre Tudor Mustața de 50 de ani; Aristide Sarandi de 72 de ani; Alta Beanechi de 59 de ani; Ana Blaumayer de 15 ani. Jalnici: David Meller fiu, Emilie Blau fiică, Neumann Kimmel frate, Rosa Kimmel cumnată, Moritz Blau ginere, Clara Meller , noră, nepoți,nepoate, veri și verișoare, au adânca durere a vă anunța pierderea prea iubitei lor Anna Meller (născută Kimmel) decedată Duminică la 11 ore seara, la etate de 57 ani, după o lungă și grea suferință și vă roagă să binevoiți a asista la ceremonia funebră care va avea loc astăzi Marți 25 crt., la orele 2 p. m., la locuința decedatei, calea Dudești 13 bis, de unde cortegiul funebru va porni, spre cimitirul israelit. Prietenii și cunoscuții stat rugați a considera aceasta drept orice alta invitațiune. In filmțit Luni 23 Noembrie 1908 Berlin : Rentă austr. aur 98.— Ad. cred. austr. 194.75, Bancnote rusești 214.55. Nou împrumut rus 41 ° 75.50 —. —, Rentă ung. aur. 92.20. Rentă ung. cor. 91.75. C. F. austro-ungară 143.60. Schimb Viena 85.35. Vien a t Renta Cred. Austr, 61.— Renta Cred. ungar 720.— C. F. austr. 668.—, Alpine 629.— Rentă ung. cor. 91.50, Mărci imediate 117.12, Mărci uit. 117.31 Napoleon—— Francfurt : Rentă austr. aur. 98.—, Rentă ung. aur 92.85. Adț. cred. austr. 194.75, C. F. austroungar 143.40, Schimb Londra 204.47, Rentă austr. cor. 94.80 Rentă ung cor. 91.80, Schimb Viena 85.163 Schimb Paris 81.50 Alpine —.—. Budapesta: Grîu Aprilie 12 99, Grid Octomb. 11.36, Porumb Main 7.58, Ovăz Aprilie 8.89, Ovăz Octomb—.—. Rapiță August M-60. Fails: Rentă franc. 96.87, Renta italiană 103.85, Schimb german 122.62, Schimb Elveția 1^8, Rentă austr. aur 97.—, Impr. rom. 1890 95.85, Banca otomană 700.— Schimb Amsterdam 208.— Schimb Viena 104.62. fmeie IMN va da următoarele 3.0 Bapresea# tațixmi IO Papa Lebonard. II Burbero Benefico, Shylack, Kean Ludovic III, Răpirea Sabinelor Banii, Femeeei mea n’are șir Povera Genta, Răbagas Prima reprezentație Mercur! 1Q Decembrie cu Papa Lobonard. — Biletele la Independența —* Circul Sideli Cinema Pattié - Fréres Demonstrator; î. Kaperaa&a Astăzi Marți 25 Noembrie 19Q8 orale fi seara Noä! Sensațional! Pentru întîiă o oră în tară Primul »nt al celebrilor indieni Frații Aliați Maiaiști Cel mai mari gimnasticî și acrobați indieni. M-fv CLAIRE Virtuos musicant cu noutăți Ameras. — PROGRAM IÜIREG — Cu cele mai noi Tablouri Dr. I.AMSCI Bela Facultatea din Paris fost elev al profesorului fournier balele de Fiele și Sifilis BOALELE FARULUI Calea Viotorieî HgQ itpyă Ms. Consult. 8—10 a. m. și 2ep. m. O A. IV 3*?* Predă îecțîunîla domiciliul său, Calea Moșilor, No. 84, la domiciliul elevilor cît și la orice instituție sau societăți, distinsul maistru de dans conT. mmm ■Autorizat de Onor• Ministru al Instig Publico cu No. 67338.. Karantîna a învăța pe orice elev în 12 secțiuni dansurile de salon. Teatrul EDISON Astăzi și în fiecare Seară Shieshirograf PATHE FRE8ES — piogramn schimbat — Filmele artă (senzațional Hlasumigi ducelui de Guise Jucată de celebri.artiști de la Comedia Franceză din Paris (Nou) ARLESIASA (Noi* de Alphonse Bandet, musics <& Bisset mir nou ia ® Mmm finii FeriM Ir Safti Și alte multe vederi interesante Varietăți: Simpaticii comici AnVR*, JPpî. și 4. Otmog Cașini de scris (DE OCAZIE) Compania „Tost“, 54, «alea ’Victoriei 54 București, are âe vfuzare următoarele mașini de scris uzate 1 „Ideal“ ultimul model cu lei 300. 3. Siemington X. 7 bucata lei 150 300 3 Fay-Sholes No. ’S , bucata lei 150-300 3. Hammond ultimul model bucata lei 150.300 1 Stoewer ultimul model Lei 300 1 Adler lei 335 1 Pittsburg lei ise Toate aceste mașini funcționează bine, însă din cauză că acond cu panglici, au fost înlocuite de către clienții lor prin mașini Yost singure care scriu fără panglici. Specialist în: