Dimineaţa, noiembrie 1908 (Anul 5, nr. 1693-1722)

1908-11-26 / nr. 1718

26 N­oembrie 1908 A aparsit: Dincolo de Hotare de BASH D. ROSETTI Un splendid volum de 300 pag. cu peste 100 ilustrații, cuprinzind note din călătorie. De vinzare la toate librăriile din țară. Prețul unui exemplar 2 lei, 50 bani. 1 1 Deși regulamentul școalelor se­­­cundare nu prevede nimic asupra »V.S.sunți n..w.­­ 4».«I-....­. * *,X — i-A­­»Hvuiuui cum ud­iuc ca ac­uulcic­uc* senul și caligrafia, predate de un singur profesor, totuși fiindcă la fi­nele școale este uzul ca să se dea cîte o notă la fiecare din aceste dex­terități și cit­ in favoarea acestui obi­­ceiu­ și militînd faptul că la exame­nele de capacitate aceste două obi­ecte sunt considerate ca materii deo­sebite și se dau 2 examene separate,­­ministerul instrucțiunea publice a hotărît ca să se dea două note deo­sebite la desen și caligrafie. In acest scop ministerul instruc­ției publice a trimis directorilor școa­lel­or secundare din țară, o circula­ră prin care îi roagă să pue tn vede­rea d-lor profesori respectivi acea­stă dispoziție spre a o avea in vede­re de aci înainte. O comisiune de mici impiegați de G. F. R. s’a prezentat ero d-lui V. G. Morțun, ministrul lucrărilor pu­blice, înaintîndu-i o petițiune cu privire la licențierile făcute in ur­mă la direcțiunea generală a C. F. R. Acești funcționari cer ca să se revină asupra acelor licențieri. In­tru­cit ele constitue o nedreptate. D. Djuvara, ministrul comerciului și al industriei a vizitat era. Luni, atelierul de țesătorie, din strada Popa Lazăr, al societăței „Țesătoa­­rea" precum și instalațiunea pen­tru uscarea gogoșilor de mătase din acel local. D-sa timp de două ore s'a infor­mat despre mersul și activitatea a­­­­cestei societăți, atlt in ce privește răspindirea culturei gândacilor de mătase, pentru care d-sa manifestă mult interes, precum și în ce prive­ște desvoltarea artei țesutului ca răni de industrie casnică. Cereți mîine, Miercuri, drăguțul , volumaș: „PĂCATELE IUBIRE!“, schițe și nuvele de G. Millian. Coperta ilustrată de Murnu. Pre­țul unui exemplar: 60 de bani. ". A apărut „Medicina populară“ No. 5, de sub conducerea d-lui dr. Eraclie Sterian cu următorul su­mar: Descoperirea unei noi rase de oa­meni în Egiptul vechin. — Miro­­­­sul omenesc (Va urma). — Otrăvu­rile și antidotele lor: Alcoolul și alcoolismul. — O propunere pentru ministerul instrucțiunei publice. — Cântecul stu­pilor de telegraf. — Analiza urmei (urmare). — Aju­toare grabnice în cazuri de acci­dente. — Comprese de spirt. — Povestirea unei moașe (urmare) — Lucruri lesne greu de făcut. — Sfa­turi. — Jocuri. — Rețete practice. Inform­aț­iuni, — Răni sufletești, — Maestrul Zaharius (foileton). Consultațiuni medicale. D. Al. Djuivara, ministtruil in­dustriei și comerțului a adresat următoarea circulară către came­rale de comerț din țaria: Urmirnd a se face o d­ouă lega cu privire la încurajarea indus­triei naționale și dorind a avea prețiosul d-voastră concurs pen­tru alcătuirea acestei legi atît de importante pen­ta­u economia noa­stră națională vă rugăm să bine­voit; a, ne comunica, t cît mai re­pede, părerile Camerei­­ de comiert și industrie ce aveți onoare a pre­zida, asupra lipsurilor ce veți fi constatat prin aplicarea actualei legi de încurajare, precum și ori­ce alte vederi de natură a contri­bui ,la alcătuirea unei asemenea legiuiri. Ministerul industriei se va gră­bi de altminteri, a vă comunica .In urm­ă proectul, de lege ,ce va alcătui, pentru ca să puteți și ul­terior să mai prezentați observa­­țiunile dv. de cari se va ține seam­ă cu ocaziunea lucrării par­lamentare ce va avea loc. D. D. Zalic, a fost numit dese­nator la se­viciul de arhitectură din ministerul agriculturei. D. Vintilă Brătianu, primarul Capitalei lucrează la un proiect de leg­e asupra unificărei sala­riilor in toate serviciile depen­dințe de primărie și la o lege pen­tru stabilitatea funcționarilor pri­­m­ariei. p. ministru de interne studiază In acest moment proectele de legi relative la întinderea drepturilor politice în Dobrogea­, precum și la instituirea colegiului unic pen­tru consiliile generale. Proectul de lege privitor la drepturile politice ale dobrogeni­lor, va trebui votat și promulgat înainte de 1 Ianuarie 1909, spre a­­ se avea timpul necesar pentru alcătuirea listelor electorale. In scop de a studia diferitele chstiuni relative la îmbunătăți­rea mijloacelor de tracțiune, de transportare, de adapare a vite­lor precum și chestiunea intro­ducerea cărnei de­­ sal, a distruge­rea cadavrelor animalelor atinse de boala­ contagioase și altele, So­cietatea pentru protecțiunea ani­malelor a instituit un consiliu de medici veterinari aleși pe un an. Din acest consiliu fac parte d-nii profesori Motas, directorul ser­viciului veterinar din ministerul de interne, d. I­. Popescu șeful serviciului veterinar al Capitalei, profesor­­ Poenaru, căpitan vete­rinar V. Rădulescu, St. Gornea veterinar de­­ circumscripție și d. dr. veterinar Pompiliu Cartianu. In prima ședință consiliul a luat în cercetare diferitele apa­rate destinate serviciului de eca­­rifagiu. Un pinteni inventat de d. căpitan Iov și un jug destinat a facilita tracțiunea cu boss inven­tat de d. Maior Basceanu. In cursul lunei trecute un nu­măr de peste 80 lucrători tipo­grafi, călăuziți de dorința de a vedea ridicat cît mai mult spiri­tul de solidaritate în cercul lor, au pus bazele cercului „ Junimea", care are de scop să dea educația și cultura necesară tuturor ace­lora cari sînt dornici a și se a­­propia, prin conferințe instruc­tive și folositoare, prin înfiin­țarea de școli, etc. Astăzi, Marți va avea loc la sprele 6 și jum p. m. la Bursa Muzicel (sala de jos) ședința ple­nară, cînd se va arăta în trăsă­turi generale care e scopul înfr­­întarea acestui ceno. * •- - v DE LA TEATRU TEATRUL LTRIC. —- Sarah Rein­hardt în La Soreière de i­ardou „La Soreiére“ a lui Sardou e o arabă din Toledo, care cunoaște medicina ierburilor și de aceea trece drept vrăjitoare. In potriva 1 gorßi C&­­­I re oprește legăturile între o musul­­­mană­ și un creștin, ea iubește și e iubită de un nobil spaniol. Acuzată de vrăjitorie, ea apare înaintea tribunalului Incinzi­tei, el­re­zmulgind mărturisiri false, o o­­bîndește !?.­­lidere pe ru,T. Cum iisíi a adormit pe fiica guvernatorului, care e o somnambulă și nu o poate redeștepta decît tot ea. „vrăjitoa­rea“, Zora sa c­ertată de guvernator, dar se otrăvește împreună cu iubi­tul ei. Cum se vede, o țesătură de po­vești care nu sunt susținute prin ni­mic și dau adesea impresiunea ri­dicolului. Sarah Bernhardt joacă rolul „vră­jitoarei“ și are înaintea tribunalu­lui inchizitorial o scenă extrem de obositoare. Publicul i-a răsplătit munca in­­grată*sa aplauze și rechemări S’au distins în celelalte roluri d-na Blanche Dufrêne și d. Maxa­­bian. De la galeria Banchetul ziarului,Ordinea’ „O­rdinea", oficiosul partidului conservator-democrat intrînd erî *n al doilea an al existentei sale, a a­­vut loc aseară un banchet la care s’au întrunit numeroși fru­­agi ai partidului conservator-democrat, personalul ziarului „Ordinus" și mai mulți ziariști. Banchetul a a­­vut loc la restaurantul Iordache. Intre cei prezenți, semnalăm pe d-niî: Take Ionescu, Nicu Monopol, Rădulescu-Motru, Barbu Păltinea­­nu, M. Dragomirescu, Al. Davila, T. Culoglu, Jules Brun, Victor Ionescu, J. Th. Florescu, C. Xeni, Aurel Ili­escu, maior Ianc­ulescu, căpitan Dia­­mandescu,­­căpitan Christescu, V. Cancicov, Th. Crivătz, Marcel Brîn­­ză, G. Tașcă, Octav Doljan, Rusu- Abrudeanu, Chiriacescu, G. Dem­e­­­trescu, apoi d-nii: G. Juvara, d-torul dr. I. Dusfoian, primul redactor, și St. Antim, N. Chinescu, G­ac­axa- Doru, Iacovide, Aurel, colaboratorii ziarului „Ordinea", etc. Au­toastat d-niî. G. Juvara,­­pen­tru d. Take Ionescu și pentru cola­boratorii ziarului „Ordinea“; d. Ni­cu Xenopol pentru d. Juvara; d. Barbu Paltineanu pentru „Ordinea“ și „Acțiunea“, cari luptă contra dezordine­ și reacțiunea; d. Victor Ionescu pentru „Ordinea"; d. J. Th. Florescu pentru presă și teazet­­ri; d. Aurel Iliescu pentru d. Al. Davi­la; d. Davila pentru d. Iliescu și pentru ziarul sărbătorit; d. Jules Brun, directorul ziarului „La Rou­­manie" bea pentru vecinii săi de la „Ordinea“; d. căpitan Christescu mulțumește presei pentru ajutorul ce-i dă cetățenilor de prin părțile­­ mărginașe ale Capitalei dînd la i­­­veală nevoile lor; d. Cancicov bea pentru d. dr. Dașcian, activul și merituosul prim-redactor al „Ordi­nei"; d. Rădulescu-Motru -pentru ziariști, cari au ridicat viața poli­tică a țarei; d. Dragomirescu cere energie partidului conservator-de­mocrat; d. George Metaxa-Doru, re­dactor la „Ordinea", bea în numfete colegilor săi pentru simpaticul di­­­rector al ziarului; d. Iorgu Juvara;­ d. I. Culoglu pentru partid; d. dr. Duscian, primul­ redactor al „Ordi­­nei" arată progresele făcute azi de presa de partid și bea pentru d. Ta­ke Ionescu. D. Take Ionescu răspunde d-lui dr. Duscian ,arătând marea însem­nătate a presei fără care nu se mai poate face azi nici politică internă nici externă, și prin care lucrează oameni politici ca Bismark. Mai toastează d-ni I. C. Xeni pen­tru cititorii „Ordine­“, V. Nicol­ae­­scu pentru „Acțiunea", căp. Dia­­mandescu pentru ziariști și pentru colegi­ d-sale dela „Ordinea", d. Mihail Mora pentru partidul conser­vator-democrat, care știe să apre­cieze importanta prese; și d. Djuva­­ra, care încheie seria toasturilor hînd pentru d. Take Ionescu. A fost un banchet foarte animat și în care s’a spus mult bine despre ziariști, ceea ce nu se întîm­plă des la noi.— Candidaturile pentru viitoarele alegeri — In Capitală și în provincie — Iată cum s’au fixat pînă In pre­zent ,candidaturile pentru viitoa­rele alegeri parțiale din Capita­lă și din provincie. In Capitală vor candida la cele trei scaune pentru colegiul II de Cameră din Ilfov: _ Din partea guvernului d-nil: dr. Buicliu, I. Cezărescu, actual prim ajutor de primar, și Hagi Tudo­­rache. Din partea conservatorilor car­­piști d-nil: dr. Leonte, M. Deșliu și Mataelie Dobrescu. Din partea conservatorilor de­mocrați d-nil: N. Fleva, Barbu Paltineanu și Jean Th. Florescu. In ceea ce privește pe conservato­rii democrați nu va fi definitiv hotărit decît după sosirea în țară a d-lui N. Fleva. E probabil ca u­­nul dintre cei doi din urmă can­didați să fie înlocuit prin d. dr. Istrati. La scaunele vacante din provin­cie, sunt plnă acum probabile ur­mătoarele candidaturi: La colegiul I de Senat din Neamț, d-niî Ermil Zaharia din partea guvernului, Leon Bogdan din partea­ conservatorilor carpiști iar în privința candidaturei con­servatorilor democrați, lucrul nu s­e va stabili decit tot după reîn­toarcerea d-lui Fleva.. Dacă d. dr. Istrati nu va candida în Capita­lă, se va susține candidatura d-sa­le la Neamț. Pentru colegiul II de Senat din Prahova vor candida d-nii: Cris­­tu Negoescu din partea conserva­torilor democrați, dr. Cosma din partea conservatorilor carpiști, iar din partea guvernului in­a­­mic al d-lui Radovici. La colegiul III de Romanați s­e vor susține următoarele candida­turi: guvernul pe acela a d-lui Șoiculescu, conservatorii demo­crați candidatura d-lui V. Oro­­veanu și conservatorii carpiști pe aceea a d-lui N.­­Chintescu. Pentru colegiul II de Cameră din Iași vor candida d-nil: dr. Manicatide din partea guvernului C. Meisner din partea conservato­rilor carpiști, A. C. Cuza candidat naționalist și, în ceea ce privește conservatorii democrați, rămîne să se hotărască între candidatu­rile d-lor I. L. Caragiale și Ti­­tulescu, profesor universitar. . A. M, Din faptele paznicilor Capitalei Un sergent de stradă, prin promisiuni și violențe încearcă să siluiască două fierărese minore In noaptea de Sîmbătă spre Du­minică s’a petrecut In Capitală un fapt, grav, și prin monstruozitatea lui și prin aceea că a fost s­ăvirșit de un ins care avea tocmai însăr­cinarea să mențină ordinea publi­­că, și 6T3, chemat a preveni comite­­rea unor fapte scandaloase de na­tura celui pe care îl vom relata mai jos: Sergentul de oraș, Curelea Ale­xandru, abuzind de calitatea sa de agent al forței publice, a atentat la pudoarea a două fierărese minore, anume Christina Zamfirescu și Du­mitru Stoian, ambele cu locuința pe strada Vaporul lui Assan. Iată împrejurările în cari s’au pe­trecut monstruoasele fapte, așa du­pă cum reese din ancheta autorită­ților: Arestarea a două fierărese era pe la orele 12 și luni, din noaptea de 22 spre 23 curent. Sergentul de stradă Curelea Ale­xandru ,postat pe calea Moșilor la abuzul de la Sf. Gheorghe, zărește venind dinspre strada­ Lipscani două fete tinere în etate­­ ca de 13—11 ani, cari aveau câte un coșuleț cu flori în mină. Agentul forței publice se apropie de cele două fete, le pune in vedere că sunt contraveniente la dispoziți­­unea polițienească de a vinde Pori după orele­ 12 din noapte și,­­ca ata­re, le conduce la circumscripția 3. Subcomisarul de serviciu, d. Can­­tuniari, le face formalitățile spre a fi trimise la dispensarul comunal și încredințează sergentului Curelea pe florăreasa minoră Christina Zamfirescu, spre a o duce la des­tinație, pe cea de a doua, Dumi­tru Stoian, o reține spre a o trimite, după ce prima va fi plasată. Spre dispensar.—Atentatul După mărturisirile fetei Christi­na, în drum spre dispensar sergen­tul Curelca i-a făcut fel de fel de promisiuni, între altele că o va eli­bera dacă cedează." Refuzul Christinei l-a întarîiat și mai mult. Ajungînd amândoi în dreptul casei cu No. 11 de pe stra­da Cavafii-Vechi, sergentul Curelca târăște pe fată în gangul casei. O triplă dispoerată se încinge între Christina și atentator; victima stri­gă după ajutor, însă Carole a slit să o reducă la tăcere, și o învinși». .. Cu mare precauțiune monstrul o pune apoi în libertate, recoman­­dîndu-i cea mai mare discrețiune. Pe cale de a face a doua victimă,— în curtea bisericei Răzvan­. După această ispravă, sergentul atentator, se întoarce din nou la circumscripție spre a lua și pe cea de a doua florăreasă Dumitru S­o­­lan, spre a o duce cu formalitățile obicinuite, la dispensarul comunal. A doua arestată îi este încredințată de către sergentul postat la circum­scripția respectivă.. Plecat și cu cea de a doua floră­reasă, Curelea nu încetează de a-i face, ca și celei dintîî promisiuni și o amenință. Din nou se îmbunează și caută a o convinge că, dacă îî cedează și ea, îi va da drumul c­a și Christine. Spre a o încredința, că e sincer și că se ține de curtat, el distruse, în ochii fetei, adresa ofi­cială a circumscripției a 3-a, in­ care Dumitru Stoian era înaintată dis­pensarului. Fata rămîne neînduplecată, și Curelea se încearcă a o târî în curtea bisericei Răzvan, lucru ce reuși. Salvată!..... Fuga la circumscripție. Descoperirea monstruoaselor , fapte O împrejurare neprevăzută vine însă în ajutorul celei de a doua vic­time. Citeva semnale aduc la realitate pe atentator; el era chemat de revi­zorul său, un sergent major. Aten­tatorul își lasă victima și se duce unde este chemat. Erau orele 3 și jumătate din noapte, cînd Dumitru Stoian, profi­­tind de această împrejurare, fuge la circumscripție­, unde plîngind, is­torisește comisarului de serviciu ce­le întîmplăte cu ea și cu prietena ei Christina. D. comisar-șef Rudolf Mavrichi, arestează imediat pe sergeți; pe de altă parte trimite să se aducă flo­răreasa Christina Zamfirescu, care este găsită la circiuma lui Niță Stănescu, din calea Moșilor. De cele întîmplăte se anunță și celelalte autorități. Ancheta. — Curelea mărturisește față de plîngerea fiorarnsei Du­mitru Stoian și de afirmațiunile Christinei Zamfirescu, d. comisar Mavrichi, procedează la o anchetă sumară, care durează pînă dimi­neața. Cele două victime au arătat cele potficule, așa cum le-am relatat, arătîndu-șî disperarea lor și a pă­rinților când vor auzi c­ele petrecute. Sergen­tul* Curelea, întrebat asupra acestui caz, după ce spune că a fost beat, conchide: „Am făcut-o, am fă­­cut-o....“ l­a această anchetă au luat parte și ofițerii de sergenți: Bîrsan Petre și Popa. Desăvîrșirea anchetei.— Starea vic­timelor. — Atentatorul revine la cursul zilei de er­, d. comisar Mavrichi a continuat cercetările pentru desăvîrșirea anchetei. Pe florăresele, Dumitru Stoian și Christina Zamfirescu, le-a­ trimis în cercetarea dispensarului comu­nal și al d-lui medic legist. Cercetat din nou, Curelea Alexan­dru revine asupra mărturisirei din ajun, negînd cu încăpățînare și dez­mințind cu tărie afirmațiunile flo­­răreselor. ■* Ancheta a stabilit faptele. Ser­gentul de oraș Garelea Alexandru a fost înaintat parchetului pentru s­­tentat la pudoare și distrugere de acte publice.• Este locul să arătăm că numitul sergent de stradă este notat printre paznicii cei buni, și că nu mai de­­parte decit zilele trecute a fost re­compensat. Cu toate meritele, faptele săvîrși­­te de el și stabilite de anchetă, râ­­mîn în picioare. Autoritățile judi­ciare, au mai avut de judecat ase­menea cazuri sau altele tot atît de grave și scandaloase­­ credem că­ nu e de ajuns numai să pedepsești) și să „dai exemplu" cu un rătăcit, vi trebuește făcută o reformă de care, desigur, se vor ocupa cei în drept. Gasiu U­ltima o­ră Politica este cel a Germaniei Declarațiile cancelarului Buelow Berlin, 24 Noembrie.— Reichste­­gul discută budgetul. Răspunzând observațiunilor diferiților oratori, în privința politicei externe, principele Buelow declară că șefii mișcărei june-turce au fost în cea ma­­i mare parte ofițeri excelenți, instruiți în Germania, unde s’au bucurat de o pozițiune plină de considerabune în armata noastră și cari păstrează armatei noastre un atașament sin­cer. Revolutioner din Turcia s-a pe­trecut fără vărsare de sînge, mena­­jîndu-se elementele refractare. Miș­carea a fost plină de demnitate și a inspirat lumei întregi civilizate simpatie încă din zile Am văzut pe unii dintre șefii mișcări la mine; dînșii im­.­.u ...apiui res­pect. Nu sînt utopiști, ci sunt pa­trioți. Oratorii cari au spus că noi am fost ostili acestei mișcări, deoa­rece ne-am aflat în relațiuni bune și amicale cu vechiul regim din Turcia, nu cunosc pe deplin obice­iurile diplomatice și elementele po­liticei germane. Nu poate fi o poli­tică prudentă de a se amesteca în afacerile­ interioare ale țărilor străi­ne și a juca rol de maestru de școa­lă. A trebuit ca noi, bine­înțeles să susținem regimul existent. Repre­zentanții noștri la Constantinopol, ori de cîte ori au fost consultați, au pledat pentru reforme, în fiece oca­­ziune. De asemenea în prezent nu avem nici o altă dorință decât­ de a vedea că se ușurează tranzițiunea către noua stare de lucruri consoli­dată precum și pe Turcia consolida­tă din punctul de vedere politic și economic. Nu am luat nici­odată și nici nu am dorit ceva din teritoriul turcesc. De­sigur că nu am făcut-o din considerațiuni morale, ci deoa­rece situațiunea geografică nu ne-a oferit ocaziuinea. (Ilaritate). Cu atît mai sinceră este dorința noastră ca Turcia să fie la interior sănătoasă și tare.* Deși Turcia în realitate nu per­­mde nimic prin anexiunea Bosniei ci chiar cîștigă ceva prin evacua­rea sangeacului, deși independen­ța Bulgariei nu însemnează cel puțin nici o perdere­ reală de te­ri­toriu, aceste evenimente au pro­dus o vie fierbere în Balcani și au impus diplomației europene o grea sarcină din cauza­ modifică­­rilor tratatului de Berlin. Păzind interesele germane, eu am văzut limpede­­ de la început în două puncte: prima, că politica ger­mană treime să lase întîietatea în jocul diplomatic celorlalte pu­teri. Deși avem importante inte­rese economice în Orientul pro­xim nu este locul de a ne lă­sa să fim împinși la rolul de diri­gent atunci cînd formațiunile po­litice au fost regulate. Al doilea punct asupra căruia nu sunt nici un moment în îndoială cr­­a 11- dicitarea către Austro-Ungaria, a­­liata noastră (vil aplauze). Noi vi­ au fost informați că Austin Un­garia a preschimbat ocupați­unea Bosniei în anexiune aproape î­­n același timp ca și Rusia și Italia. Momentul și form­a anexiune­ nu ne erau de mai înainte cunoscu­te. Nu mă gîndesc ,­să am pentru aceasta vreo supărare pe cabine­tul vienez; îl sunt chiar recunos­cător (ilaritate). Austro-Ungaria poate și trebue să judece in mod neatîrnat cari cesfiuni sînt vitale pentru­­ linia și cum vrea să le trateze. Noi nu putem face altfel dec­ît să sprijinim interesele Aus­triei pe cît este posibil. Urmarea firească a atitudinei noastre rea­le către Austro-Ungaria este că ministrul rus nu trebuia să aibă nici o îndoială despre aceas­ta in între vorbirile pe cari le-am avut că nu putem să ne despăr­țim de Austro-Ungaria in Gestiu­nea conferinței. De altminteri ne-am găsit de a­­cord in convingerea că vechile relațiuni amicale dintre Germania și Rusia trebue sa fie menținute (bravo). Ministrul rus m’a asigu­rat din nou că nu există nici un aranjament anglo-rus îndreptat în­potriva intereselor germane. Po­litica italiană, ca și cea germa­nă, este prin propriul ei interes adusă la o atitudine de meditați­­une; d. Tittoni a probat-o în dis­cursul său recent. Am convinge­rea că se va putea ajunge a se a­­plana conflictul apărat în ulti­mul timp între Italia și Austro- Ungaria. Sunt încredințat că e în interesul Italiei de a fi aliată nu numai cu Germania dar și cu Ru­sia și cu Austro-Ungaria. In ce privește relațiunile cu Franța problema marocană Cu­prinde unele dificultăți insă d. de Buelow speră că se va reuși a se ajunge la u­n acord. Inciden­tul de la­­ Casablanca va fi regulat prin arbitragiu. Această soluțiune nu este o învingere a politicei germane ci va găsi aprobarea e­­le­m­entelor prudente și pacifice din ambele țări. Această soluțiu­­ne este triumful rațiunei. Revenind la cestiunea orientală d. Buelow spune că dacă politica engleză ar manifesta din nou o mare bunăvoință față de Turcia noi sîntem cel dintâi a o saluta de­oare­ce și Germania vrea o Turcie sănătoasă. D. B­uelow este de părere că sir Grey în dis­cursul sau de la Guildhall s-a pro­nunțat asupra spiritului de bună­voință reciprocă dintre Germania și Anglia. Noi dorim ca conferin­ța balcanică să fie un mijloc de potolire și sperăm ca pacea eu­ropeană nu va fi tulburată. Aceia cari ar voi să o tulbure nu au nici un cuvînt să o facă. Politi­ca noastră este simplă și limpe­de. Noi vom păzi propriile noas­ SS 111 Evenimentele din Balcani RETRAGEREA UNUI GENERAL SIEB Belgrad, 11 Noembrie. — Ziarele anunță că generalul Putnik, șe­ful statului major general al ar­­m­­atei, și-a dat demisiunea din motive de sănătate. „Stampa“ îl reproșează că se retrage tocmai in aceste momente. In legătură cu această demisiu­­ne, ,.Berliner Lokal-Anzeiger“ a­­flă­m­ pricina demisiunei genera­lului Pufnii­ trebue căutată tn împrejurarea că armata sîrbă nu e destul de bine înarmată. HAȘURILE MILITARE ALE AUS­TRIEI Belgrad, 24 Noembrie.— Austro- Ungaria a trimis de-alungul grani­ței sîrbo-muntenegrene puternice detașamente­­l­e recrutate din toate regimentele ungare. Numărul soldaților întrebuințați în acest scop se ridică la 20.000. Toți deținuții închisorilor au­ fost îndepărtați de prin închisorile din Boișovița, iar închisorile transfor­­m­ate în cazărmi militare.—PERA SERBIA ȘI DECLARAȚIILE LUI ISWOLSKI Belgrad, 24 Noembrie.— Știrea sosită din Petersburg r­t Iswolsky a declarat în Dumă că Rusia nu va recunoaște anexarea a provocat aci m­nare entuziasm pentru Rusia și toate statele cari se ridică în con­tra Austro-Ungariei.—Pera ATENTATORUL LUI SANDANSKI ATACAT Sofia, 24 Noembrie. — Atentato­rul la viața lui Sandanski, Dane Nicoloi, care, după cum am comu­nicat, se află la Sofia liber, a fost atacat în camera de hotel unde lu­­cre’?tc, de mai multe persoane în stare de ebrietate. Se crede că aceste persoana au voit să răzbune pe Sandanski, din partidul căruia ar face parte. In tot cazul, atacul lor n'a reușit și poliția a făcut cîteva arestări. D. RECRUȚII BULGARI Sofia, 24 Noembrie. — Ministrul de războiți a ordonat comandanți­lor de garnizoană ca recruții din ultima plasă sa fie înregimentați la 1 Decembrie.—D. O DELAPIDARE SENZAȚIONALA LA SOFIA Sofia,­­î Noembrie. — Zilele a­­cestea s’a descoperit o­ delapidare senzațională. Fostul guvern făcuse o coman­dă însemnată de arme. După ter­minarea comenzei, fabrica a ce­rut, plata. Ministrul de războiți a dat ordin Băncei naționale bul­gare să facă plata., dar cu o reți­nere de U7.000 de lei, cari să fi­e predați prio­ului ministru după atunci, Gudef, împreună cu arme­le,. ■’rî. Gudef a luat banii, iar armele cari erau destinate arm­atei le-a vândut comitetului macedonean. Așa­dar, fostul prim ministru pe Ungă că a încasat drept provi­zion suma de H7.100 de foi, a luat și banii din vin­zar­ea armelor. Cul­mea e că aceste arme au fost vîn­­dute de oamenii comitetului ma­cedonean pe prețuri derizorii. Afacerea se anchetează.—D. O ADUNARE A MAJORITĂȚILOR Sofia. 24 Noembrie. — Astă seară, după terminarea ședinței Camerei, se va ține o adunare par­ticulară a majorităților la care d. Liapschef va vorbi asupra rezultate­lor misiunei sale la Constantino­­pole. D. Senatul universitar, nu a reco­mandat pe nici unul din cei cari s’au prezentat. Consfătuirea învațâtorilor Un număr de peste o sută învă­­țători din toată țară s’au întrunit ț­arî în Capitală spre a se consfă­­­tui asupra rezultatului dat d­e e­­­xame­nu­l de înaintare din 1908. Se știe ca un număr de 125 în­­­vâțătorii­ au rămas neînaintațî. A­­­ceștia susțin că însăși legea și re­­­gulamentul în vigoare le dă drep­­­­tul acesta. . Ei au alcătuit un memoriu către­­ d. .ministru al instrucțiune! și cî­t­­­re un apel d-lor deputați și sena­tori de a li se da dreptatea ce o au. Satisfacerea dorințelor legitime ale învățătorilor este așteptată de toata lumea, care de mult timp ,s'a obicinuit a urmări munca con­­­știincioasă ,ce o duc în cele mai îndepărtate sate. Aceasta cu atît, mai mult, nu est e nevoie de a fi încurajați în munca ce o depun și a da curaj la muncă, speranțe bu­ne și celor care îl vor urma. iJE! „­Carnetul posih­imii” pe anul üli «le ST­­A?$l>l&OiSiJESC’U, agronom, fost «l­reeld­* al &«*<»aiel de la Hierasträ. Conținînd: Legea învielilor agricole.—Casa rurală— Legea pentru mărginirea dreptului de a ține moșii in arendă. — Povețe folositoare, etc. etc. Un volum frumos legat în pânză. Prețul Lei 2. Comenzile se fac prin mandate poștale de Lei 2.16 sau­ Lei 2­40 recmandat pe a­­dresa: Administrația Carnetul Agricultorului, Bucureștii, Strada Troian Ho. 63. Are interese, vom fi credincioși aliaților noștri, vom sprijini toate sforțările cari vor tinde la men­ținerea păcii (vil aplauze). Toți oratorii cari au vorbit în urma d-lui Buelow au accentuat că locul Germaniei trebue să fie la toate timpurile bune ori rele, alături de Austro-Ungaria. (Ur­marea pe Miercuri). Dsla rom­mii de peste munți CONFERINȚA NAȚIONALA Budapesta, 24 Noembrie. — Co­mitetul executiv al partidului națio­nalist român a publicat următorul comunicat asupra conferinței­­ mu­te eri: Comii­tetul executiv al partidului naționalist român a tratat toate chestiile la ordinea zilei în ședința de la 6 Decembrie și a discutat asu­­pra situației politice. In timpul dezbaterilor s’a făcut constatarea că atît reforma electora­lă cît și actualul sistem guverna­mental împedică dezvoltarea popo­rului român pe toate tărîmurile. Din această cauză comitetul e­­xecutiv hotărăște continuarea în proporții mari a luptei în contra reformei electorale și convocarea u­­nei conferințe naționale. O comisiune a și fost numită pen­­tru pregătirea conferinței. vr Se comentează mult faptul că la discuția bugetelor apărărei­ na­ționale și a ministerului de­ fi­nanțe nu a luat cuvân­tul nici un deputat român. Deputații romîni au declarat, că au făcut intenționat aceasta pen­tru a dovedi că numai ei repre­zintă opoziția in parlament. AGATA BÎRSESCU LA ARAD Arad 24 Noembrie — Agata Bîr­­sescu a serit cii aci pentru a da 2 reprezentatiuni. GREVA SOCIALIȘTILOR Arad, 1­1 Noembrie. — Aduna­rea regnicolară de cri a sociali­știlor a declarat greva generală. „Tribuna“ critică măsura gu­vernului da a opri telegrame. UNIVERSITARE Senatul universitar care s'a în­trunit Sâmbătă, seară a numit în ■comiEiu ruia, pentru examinarea candidaților la catedra de fizică rămasa vacantă' prin'­­moartea, d-lui Negreanuu, pe d-ni. dr. Is­­trate președinție, Niculescu și Co­­culescu. Examinîn­du-se tu­crările candi­daților la catedra de ch­imie agri­colă de la­ universitatea din Iași, Crima din strada Viitorul — Noul amănunt a — la numărul de ere am vorbit pe larg despre crima petrecută în cir­ciuma lui Rumeliotis, din strada Vi­itorului. In urma anchetei făcută de poli­țiști s'a stabilit următoarele: Derbedeii Fani Talpă Lată, Mihăes­cu și eu Ion Pantazescu întîlnindu­­se pe stradă au intrat în circiumă ca să chefuiască într'o odae dosnică. Ac­­ia o altă masă se aflau Ionică­ Țiganu, Lică Petrescu și Carol Ior­­dăchescu. Mihăilescu cînd a intrat în circiumă a dat „bună ziua”’ tu­turor mesenilor și tot­ i-au răspuns­­ afară de Carol Iordăchescu. Atunci Mihăilescu s’a înfuriat și in urma unei discuții violente a pus mina­ pe un scaun și l-a lovit pe Gard Iordăchescu în can. Acesta văzîndu-se atacat o rupe la fugă și după el a eși­t afară Mihăi­­lescu și întreaga ceată. Îe luptă să încinse atunci între ■Mihăilescu și Carol, care este păl­muit de cei dinții. Lică Petrescu fu­rios scoase un cuțit de la braț, se repede la Mihăilescu și-i dă o lovi­tură în braț. La rîndul său Ionică Țiganu scoa­te și el cuțitul și lovește pe Mihăiles­cu în piept mai jos de țîță. După comiterea faptei, criminalii au­ dispărut și rănitul a fost trans­portat la spital. Pungașii care rămaseră au fost arestați imediat și duși la poliție. Starea victimei continuă a fi gra­vă Criminalii încă nu au fost prinși. N. Sim. Fapte din Capitală ___ _ Intoxicat cu alimente Era dimineața pe la orele 7, în dreptul casei cu No. 70 de pe str. Romană, o femee a căzut­­ jos ră­­m­îniri în nesimțire. Societatea de salvare a dat aju­toare bolnavei aducînd-o la viață. Pacienta a spus că se numește Anica Pavel, are 54 de ani,­ spă­lătoreasă, locuește în Prelungirea Dorobanților No. 4S și că în ajun mâncase niște mînca­re de praz din care cauză crede că-î venise și rău. Anica Pavel a fost transportată la spitalul Colentina, unde a fost internată. Sfîrjitu! n ani nenorocit Am vorbit în numărul „Dimine­­lei“ de el! des­pre tăetorul de lemne I­aioș Curca, din strada Țăran 28, căruia i-a venit râu și a căzut în nesimțire. Spusesem că bolnavul în stare muribundă a fost­ transportat la spitalul Colentina, unde a fost internat " Cu­ toate ajutoarele medicale ce i s’au dat la tim­p, Laioș Curco a­ încetat din viață în timpul nopței. Cadavrul a fost transportat la morgă. încercarea de sinucidere din strada Sf. Elefterie Amărîtă de viață, femeia Mina Ni­­­cules­cu, în vîrstă de 40 ani, domi­ciliată în strada Sf. Elefterie No. , 47, a încercat erî după amiază să-și­­ curme zilele, dînd o cantitate de sul­fat de cupru. Cuprinsă de puternice dureri sto­­­­macale ,sinucigașa a început să țipe­­ și fiind auzită de vecini aceștia i-au venit în ajutor și au înștiințat societatea de salvare. Un medicinist sosind în grabă a dat ajutoarele cerute f­emeci care e acum In­ afară de orice pericol. Circumscripția respectivă a des­chis o anchetă. Tot felul de întimplări Inceput de incendiu. — Un înce­­­­put de incendiu s'a declarat era la restaurantul Andrei Dumitrescu din­­ strada Regală. ■Cu ajutorul servitorilor și a ser­­­­mentului de stradă focul a fost stins­­ înainte de a lua proporții. Accident. —Trăsura d-lui Alexan­dru Negrea, din strada Vinerea No.­­ 9, condusă de vizitiul Milan Popoff, trecînd­ erl pe calea Moșilor în drep­tul casei cu No. 151 a dat peste lu­crătorul Dumitru Milescu din strada­­ Agricultori No. 100 rănindu-l la cap . Vizitiul a fost anchetat la circ. 6­­ și rănitul pansat la o farmacie din­­ apropiere, Geometrii-arpentori La ministerul lucrărilor publice a î nceput să sosească rezultatele e­­xamenelor pentru geometri-arpen­­torî ținute în toate capitalele de ju­dețe. Au mai rămas să sosească nu­mai din câteva județe. Imediat cum vor sosi toate rezul­tatele, ministerul lucrărilor publice va forma tabloul celor reușiți. Menirea acestui corp de geometri­­arpent­rî, conform legei, este după cum urmează: Ei vor face, după c­­erea părților sau după însărcinările date de jus­tiție, măsurători, verificări și ridi­cări de planuri pentru terenuri pînă la o întindere de 30 hectare. Geometrii­ arpenton­ î­și vor avea reședința în localitățile unde­ se află judecătorii de ocoale și inspectora­te­­ administrative. DT MT ÎN'EAT^ y ■ SALA EFORIEI (Boulevard) Astăzi SS&rți 25 Hecsabrie, orele 9 seara și în fisc-cßi’6 sea­ra MARI REPIUISENS’AȚIOTI date de Teatrul ASE! Buminicele și sărbătorile KAUTREN 32.1 la orele 3 d. a. In fie­care Joi program nou­, cu totul schimbat, ne­ ream văzut. Din noul și splendidul program de remarcat d­n voiaj prin țara­­ K­risantemetor (Japonia pitorească). Am câștigat soa­­rele lot­a le loti.OOO Ici !, Chitaristul supărțitor. W «transă intr’o m­onaatire, Un voiaj prin insula „Stornholsn“ din Silliîeisiarea (Poporul, obiceiuri), Lupte între Seinei, Jian­­úanmil rural, Un poet cînd totul doarme, Fermecătorul, Atentatul cu tiomttm, etc., etc., și alte multe vederi după natură, scene comice și teatru de varietăți. FABRICELE ROMANE UNITE București, Cinlea 13 Septembrie B3o. 161 Cel mai Mare depozit de­­ Lemne de Foc și Cărbuni . Prețul curent: Cîîret cal. I, «în 33 Mia Kilofft. remite Fag . I, „ 28 „ „ duse la domiciliu în căruțe închise cu plumbul fabricei Cartați: CORS, Leî 60 Anatolia, zona W dusă la domiciliu în saci plumbuiți, sau Leî 57 în fabrică BRICHETE ENGLEZEȘTI, ANTRACIT, CĂRBUNI, CARBIF, COHS de FONBERSE, etc., etc. — Comasîdeis se primesc și la Stanca de Scont— F­­­AV1B __I­NF.RCURF, 26 NOEMBRSE 1908 _ Se m deschide si !® eas»­ m î IMPERIAL Calea Victoriei, No. 59 - REHHHT ȘI MOBILAT CU TITEL DIN NEU -Rog pe toți prietenii, cunoscuții și bine-voitorii mei, să mă i onoreze cu visitele­­ lor Cu deosebită stimă CKR5ȘTIAM CURCA Moliile Moderne LASEÎSEâl Afacerea Ifrsehen GALAȚI, 24 Noembrie. — Tribu­nalul a infirmat mandatul fra­ților Kirschen. Aceștia au fost puși In libertate. Fam. Teatrul Lyric cu începere de Mercur­ 16 De­­cemb­rie celebrul Renta romînă 1% Berlin Berlin, 23 Noembrie 1908 Renta 100.­. ■ . . . 101.30 „ 1888 . . . . 90.— „ 1890 . . . 92 40 * 1891 . . . « 89.30 „ 1894 .... 89.30 „ 1896 .... 89.25 1898 .... 89.50 .. . .„ convertită 1905 . 89.60 Rentă . . . 1905 . 89.40 STAREA CIVILA Născuți SS. Mor fi SS. Teodor Ion Stan de 6 luni; Ana Melte­r de 5 ani; Se­ver Daria de 46 anî; Ion Mezar­ca de 69 de ani; Fierea Popescu de 31 de ani; Ghiță C. zis Borta­șu de 55 sau 66 de anî; Anasta­se Ion Niculascu de 4­ aniî; Ion Du­mitru de 52 de ani; Estera Scha­­pira de 83 de ani; Atanase Const. Ștefan de 50 de ani; Tereza Al­bert de 50 de ani; Ștefana Con­­stantinescu de 5 a mi;­­ Leon A. Gheorghe de 1 an și o lună; Du­mitru Maria Mihai de 2 luni ju­mătate; Maria Ion Nae de 3 ani; Maria Vas­ile de 60 de ani; Gheor­ghe Al. Georgescu de 11 ani; Ni­­culae St. Dumitrescu de o zi; A­­lexandru Balin de 55 de ani; Pe­tre Tudor Mustața de 50 de ani; Aristide Sarandi de 72 de ani; Alta Beanechi de 59 de ani; Ana Blaumayer de 15 ani. Jalnici­: David Meller fiu, Emilie Blau fiică, Neumann Kimmel frate, Rosa Kimmel cumnată, Moritz Blau ginere, Clara Meller , noră, nepoți,­­nepoate, veri și verișoare, au adânca durere a vă anunța pierderea prea iubitei lor Anna Meller (născută Kimmel) decedată Duminică la 11 ore seara, la etate de 57 ani, după o lungă și grea suferință și vă roagă să binevoiți a asista la ceremonia fu­nebră care va avea loc astăzi Marți 25 crt., la orele 2 p. m., la locuința decedatei, calea Dudești 13­ bis, de unde cortegiul funebru va porni, spre cimitirul israelit. Prietenii și cunoscuții stat ru­gați a considera aceasta drept orice alta invitațiune. In fil­mțit Luni 23 Noembrie 1908 Berlin : Rentă austr. aur 98.— Ad­. cred. austr. 194.75, Bancnote rusești 214.55. Nou împrumut rus 4­1 ° 75.50 —. —, Rentă ung. aur. 92.20. Rentă ung. cor. 91.75. C. F. austro-ungară 143.60. Schimb Vie­­na 85.35. Vien a t Renta Cred. Austr, 61.—­ Renta Cred. ungar 720.— C. F. austr. 668.—, Alpine 629.— Rentă ung. cor. 91.50, Mărci i­­mediate 117.12, Mărci uit. 117.31 Napoleon—­—­ Francfurt : Rentă austr. aur. 98.—, Rentă ung. aur 92.85. Adț. cred. austr. 194.75, C. F. austro­­ungar 143.40, Schimb Londra 204.47, Rentă austr. cor. 94.80 Ren­tă ung cor. 91.80, Schimb Viena 85.163 Schimb Paris 81.50 Alpine —.—. Budapesta: Grîu Aprilie 12 99, Grid Octomb. 11.36, Porumb Main 7.58, Ovăz Aprilie 8.89, Ovăz Oc­­tomb—.—. Rapiță August M-60. Fails: Rentă franc. 96.87, Ren­­ta italiană 103.85, Schimb german 122.62, Schimb Elveția 1^8, Ren­tă austr. aur 97.—, Impr. rom. 1890 95.85, Banca otomană 700.— Schimb Amsterdam 208.—­ Schimb Viena 104.62. f­meie IMN­ va da următoarele 3.0 Bapresea# tațixmi IO Papa Lebonard. II Burb­er­o Bene­­fico, Shylack, Kean Ludovic III, Răpirea Sabinelor Banii, Femeeei mea n’are șir Povera Genta, Ră­­bagas Prima reprezentație Mercur! 1Q Decembrie cu Papa Lobonard. — Biletele la Independența —* Circul Sideli Cinema Pattié - Fréres Demonstrator; î. Kaperaa&a Astăzi Marți 25 Noembrie 19Q8 orale fi seara Noä! Sensațional! Pentru întîiă o oră în tară Primul »nt al celebrilor indieni Frații Aliaț­­i Maia­iști Cel mai mari gimnasticî și acro­bați indieni. M-fv CLAIRE Virtuos musicant cu noutăți Am­eras. — PROGRAM IÜIREG — Cu cele mai noi Tablouri Dr. I.AMSCI Bela Facultatea din Paris fost elev al profesoru­lui fournier b­alele de Fiele și Sifilis BOALELE FARULUI Calea Viotorieî HgQ­­ itpyă Ms. Consult. 8—10 a. m. și 2­­ep. m. O A. IV 3*?* Predă îecțîunîla domiciliul său, Calea Moșilor, No. 84, la do­miciliul elevilor cît și la orice instituție sau societăți, distinsul maistru de dans con­T. mmm ■Autorizat de Onor• Ministru al Instig Publico cu No. 67338.. Karantîna a învăța pe orice elev în 12 secțiuni dansurile de salon. Teatrul EDISON Astăzi și în fie­care Seară Shieshirograf PATHE­ FRE8ES — piogramn schimbat — Film­ele artă (senzațional Hlasu­migi ducelui de Gu­ise Jucată de­ celebri.artiști de la Come­­dia Franceză din Paris (Nou­) ARLESIASA (Noi* de Alphonse Bandet, musics <& Bisset mir nou ia ® Mmm finii FeriM Ir Safti Și alte multe vederi interesante Varietăți: Simpaticii comici AnVR*, JPpî. și 4. Otmog­­ Cașini de scris (DE OCAZIE) Compania „Tost“, 54, «alea ’Victoriei 54 București, are âe vfuzare următoarele mașini de scris uzate 1 „Ideal“ ultimul m­odel cu lei 300. 3. Siemington X. 7 bucata lei 150 300 3 Fay-Sholes No. ’S , bucata lei 150-300 3. Hammond ulti­­mul model buca­ta lei 150.300 1 Stoewer ultimul model Lei 300 1 Adler lei 335 1 Pittsburg lei ise Toate aceste mașini funcționea­ză bine, însă din cauză că acond cu panglici, au fost înlocuite de către clienții lor prin mașini Yost singure care scriu fără panglici. Specialist în:

Next