Dimineaţa, noiembrie 1908 (Anul 5, nr. 1693-1722)

1908-11-26 / nr. 1718

Anul V— No. 1718 «V ’ PUBLICITATEA» CCHCEDISTA EXCLUȘI? Agenție? de publicitate CAROL SCHULDER & Co. BUCUREȘTI ■tv. Karageorgevici II—Tileion SA Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 APARE ZILNIC CU CELE DIN URMA ȘTIRI ALE NOPȚEI C CCXC»KSC*XCCKCÎ^^ Telegrame Rusia contra Austriei INTERVIEW CU ISWOLSKI Berlin, 1 Noembrie.— „Lokal- Anzeiger“ află di­n Petersburg, că Iswolsky, ministrul de externe rus, a primit in audientă pe un cunos­cut personagiu politic căruia i-a făcut interesante declar­a­­țiuni asupra politicei in Balcani. „Pin’acum Rusia, nu a interve­nit in chestia anexării Bosniei. In numele Rusiei eu pin'acum d’am aprobat anexarea bosniei și Herzeg­ovinei, și nu vom­ recu­noaște-o nici de acum înainte. Rusia rămine de părerea că chestiunea Bosniei și Herzegovi­­nei nu se va rezolvi de­cit prin înțelegerea puterilor semnatare a­­le tratatului din Berlin, și in a­­ceastă privință ea are sprijinul Angliei, Franței și Italiei. Dacă Ia conferința internațio­nală se va recunoaște anexarea, atunci Rusia va propune compen­sații pentru toate stat­ele balca­nice. Pentru menținerea păcii Rusia este gata a împiedica Serbia și Muntenegru de la o acțiune pri­mejdioasă. Mișcarea din Serbia fiu este numai o mișcare a popo­rului ci ea interesează de aproape dinastia chiar. Dacă Serbia ar provoca Austria, puterile europene ar fi nevoite să inte­rvie in sprijinul Serbiei. Anglia pin'acum, nu a comuni­cat răspunsul ei formal, dar peste câteva zile alianța ei cu Rusia, Franța și Italia va fi îndeplinită“. APROPIATA RETRAGERE A LUI AEHRENTHAL Viena, și Noembrie. — In cercu­rile politice nu se vorbește decit de apropiata cădere a baronului Aehrenthal. Aceste cercuri arată că politica lui Aehrenthal a provocat neîncre­derea Italiei și apropiata dizolva­re a triplicei. Ca urmași ai lu­i Aehrenthal sunt desemnați ambasadorul aus­­tro-ungar din Londra și ministrul de interne al Ungariei, contele An­­drassy. ZGOMOTOASA ÎNTRUNIRE A SU­­ FRAGETELOR DIN LONDRA Londra, 24 Noembrie. — Dumi­nicii s’a tinut la Albertshall o ma­re Întrunire a sufragetelor, la ca­re a vorbit și secretarul de stat Lloyd George. întrunirea s’a tinut In mijlocul unui scandal imens. Sufragetele vroiau sa Impedice cu orice preț pe ministru de a vorbi. S’a dat citire unei moțiuni pentru acor­darea dreptului de vot femeilor. După citirea moțiunei, sir Lloyd George a­ voit sa vorbească. Fe­meile l’au­ întrerupt și au trebuit sa fie duse una dite una afară din sală. Unele se legau cu frînghii de bănci, altele imaltratau pe poli­țiști și pa servitori. Văzînd toate acestea ministrul zise că e de prisos să te lupți cu prostia și cu histeria. In cele din urmă se făcu liniște și ministrul declară că noua lege electorală conține dispozițiuni privitoare la dreptul de vot al femeilor In cazul cînd Parlamentul nu le va vota, liberalii vor pune în programul lor,­­acordarea dreptu­rilor politice femeilor. EXPOZEUL LUI MALINOV Sofia, 24 Noem­brie. — Peste două trei zile primul ministru Ma­­linov va face în Cameră un ex­pozed­­ al situației turco-bulgare și se speră că în urma acestuia lu­crurile se vor mai clarifica. . D. AUSTRIA TRIMITE UN ULTIMA­TUM TURCIEI Paris, 24 Noembrie. — „Le Ma­tin“ află din Viena că în cercurile diplomatice de acolo se afirmă că Austria a trimis un ultimatum Tur­ciei, ultimatum care ar fi fost in­­minat­ori. BULGARIA ȘI DISCURSUL LUI TITTONI Sofia, 24 Noembrie. — Cercurile oficiale de aci sînt plăcut impresio­nate de declarațiile ministrului Tittoni în Camera italiană, mai a­­les în ce privește declarația că s’a ajuns la o înțelegere între Italia și Rusia. Austria rămîne prin aceasta izo­lată, șansele întrunirea unei confe­rințe scad, șansele unei înțelegeri reale turco-bulgare sporesc. D. PULBERĂRIE ARUNCATA IN AER Londra, 24 Noembrie. — Din Calcuta se anunță că pulberăria din apropierea acestui oraș a fost arun­cată in aer. Sunt numeroși morți ai rănit! SERBIA DA BA.NI MUNTENEGRE­NILOR Belgrad. 24 Noemb.— Guvernul sîrbe­sc a acordat celui muntene­grean un împrumut de 300.000 di­nari. Acum, două săptămîni, Serbia îm­prumutase statului muntenegrean un milion de dinari. Ambele împrumu­turi servesc la acoperirea primelor cheltueli necesitate de înarmări. DEMISIA ȘEFULUI STATULUI MAJOR Belgrad, 24 Noembrie.— Ziarele de azi anunță că generalul Putnic, șeful statului major sîrb, ar fi de­misionat pe motiv de sănătate. .Se afirmă că el ar avea intenția de a părăsi țara. Relațiile i­a­ aiste. PLECAREA MARCHIZULUI PAL­­LAVICINI Constantinople, 24 Noemb.—Ple­carea marchizului Pallavicini este iminentă. Marchizul s'a convins că orice intervenții diplomatice în chestia boicotului nu vor avea nici un e­­fect. Cu toată intervenția guvernu­lui turc s'au înscris încă 5­200 ar­me in comitelui de boicot. ANGLIA NU ?. CONTRA ANE­­xarei Londra, S1 Noembrie. — „Valiig Express" publică citeva declarați­­uni cari s'au făcut coresponden­tului sau din Viena. La ministerul de externe s’a fă­cut ziaristului englez declarați­­unea că toate marile puteri, fără excepție, fac sforțări pentru men­ținerea păcii europene. „Succesul acestor sforțări co­mune ale puterilor nu poate fi pus la îndoială, cu atît mai mult cu cit nu e de admis că vre-o ma­­­re putere ar fi în stare să-șî ia răspunderea unui räzboiu din cauza Bosniei. Printre chestiunile internaționale nu e nici una a cărei soluție ar intimpina piedici de neînlăturat. In principiu, toa­te puterile europene aprobă ane­xarea Bosniei. Dar acțiunea a­­ceasta necesită încă ținerea unei conferințe, pe care și Austria o dorește. Prin urmare este sigur că confe­rința aceasta se va întruni. E a­­devărat că tonul unei părți din presa engleză și al unor politiciani englezi cari călătoresc prin Ori­ent, nu e menit să continue la menținerea păcii. Trebue să nu pierdem din vedere­a că tonul aces­­­tor ziare și al oamenilor politici englezi, este în complectă contra­zicere cu intențiunile guvernului englez, care dorește în chipul cel mai sincer, o înțelegere între Tur­cia și Austria, așa că e admmis că guvernul englez va contribui la înlăturarea greutăților momen­tane“. GARANTAREA INTEGRITATEI SERBIEI Viena, n Noembrie. — Cercuri­le diplo­mt­ce din jurul guvernu­lui sîrb au ridicat chestiunea ca conferința europeană să garanteze integritatea teritorială a Serbiei. La Viena ideia aceasta a fost primită cu satisfacție de­oarece se admite că Serbia consideră ca rezolvată chestiunea Bosniei. ROLUTIȘTII ȘI SIRBII Berlin, 24 Noembrie. — „Kleines Jemnal“ află din Belgrad că Pa­­șici a declarat unui prieten că po­sedă documente scrise din care reiese că ministrul de comerț al Ungariei, Kossut, a asigurat pe șefii sîrbilor din Ungar­ia că par­lamentul ungar nu va recunoaște nici o dată anexarea Bosniei Pa­­șici a mai declarat că în caz de nevoie va da publicitătea docu­mentul in chestiune. SITUAȚIA GUVERNULUI SÎRB Belgrad, 24 Noembrie. — In ca­zul cînd guvernul sîrb va demisiona —ceea ce pare foarte probabil— d Tittoni va lua postul de ambasador la Berlin. ÎNȚELEGEREA dintre Rusia și ITALIA Paris, 24 Noembrie.— ,"Le Temps" află din Roma că Intre Rusia și I­­talia nu s’a legat o alianță în sensul strict al cuvîntului, însă miniștrii de externe ai ambelor state în între­vederea lor s’au înțeles verbal ca să urmărească o politică comună în Balcani. HOTARIREA SOCIALIȘTILOR UNGURI Budapesta, 24 Noembrie.— Parti­dul creștin-social a ținut ora o în­trunire în care s’a hotărît să se pro­testeze împotriva grevei politice. h­otărîrea congresului socialist, de a combate reforma electorală, a produs o vie agitație și o mișcare puternică, îndreptată mai ales îm­potriva guvernului. IN CHESTIA DECLARAȚIILOR LUI MILOVANOVICI Belgrad, 24 Noembrie. — Cores­pondentul lui „Novoje Vremja" a făcut următoarele declarațiuni unui redactor al ziarului „Politica": „Am cotat exact tot ceea ce mi-a spus d. Milovanovici. Nu e nevoe să inzist asupra faptului că am ce­rut ministrului de externe ca să-mi dea acest interview în scris sau să autorize pe Secretarul său de a-i re­da părerile în scris. Ministrul a zis că lucrul acesta n’ar fi oportun. Am reprodus exact declarațiunile d-lui Milovanovicî și protestez împotriva acuzațianei ce mi se aduce că în­semnările mele nu sunt exacte. Unul dintre noi doi nu spune drept. Vii­torul va arăta care e acela", PAȘIGI LA REGELE PETRU Belgrad, 24 Noembrie. — Regele Petru a primit în audiență pe d. Pașicî. Scupștina ține astăzi o a doua ședință secretă. DIN CAMERA UNGARA Budapesta, 24 Noembrie. — l­­a discuția de astăzi a bugetului mi­nisterului de justiție, deputatul Pop a declarat că nu va vota a­­cest buget deoarece nu admite punctul de vedere al guvernului, ca tribunalele să fie ușurate de surplusul de lucru prin trecerea unor chestiuni cari erau de re­sortul lor la alte instants. Săptămâna aceasta : Amintiri dela Junimea din last (ca un indice alfabetic al numelor proprii) de G. PrtNQ Un splengiu­ volum­ele 400 patim­i. — 3 lei MM­lipii Budapesta, 21 Noembrie. — Par­tidul socialist a ținut pe ziua de orî un congres extraordinar. S'a decis ca la momentul oportun să se declare greva generală pentru a­ se împedica astfel reforma e­­lectorală a lui Andrassy. Pe ziua de cri a fost confiscat de poliție ziarul „Népszava“ orga­nul partidului social-democrat. Ziarul publicase un articol sem­nat de Eugen Lendler, care în­deamnă pe funcționarii căilor fe­rate să nu se supue ordinelor gu­vernului și să continue a se aso­cia la mișcările partidului socia­list. PLECAREA PERECHEI REGALE SUEDEZE DIN VIENA Viena, 24 Noembrie. — Perechea regală suedeză a părăsit astăzi Vi­ena. Despărțirea de împăratul Franz Josef a fost foarte cordială. MILOVANOVICI MINISTRU LA BERLIN Belgrad, 24 Noembrie.— Milova­­novici și-a rezzervat, în cazul cînd se va retrage din postul său, func­țiunea de ministru al Serbiei la Berlin. PRESA "USTRIACA ATACA ITA­LIA Viena, ?4 Noembrie.—Ziarele de astăzi încep să se obișnuiască cu ideia că Italia se va desface de tripla alianță. Ziarele sunt de pă­rere­­ că Austria are astăzi cel mai mare interes în a se înțelege cu Turcia. „Sonn-und Montagszeitung“ care voește să arate că e primul ziar care se pune pe acest teren, publi­că un articol foarte curios. Arti­colul începe printr’o serie de in­sulte la adresa Italiei, și continuă astfel: „In aceste momente, rolul cel mai important al Austriei este de a împedica formarea unui mare imperiu sîrb. In această operă, Austria are aliați pretioși în Romînia, Bul­garia și Grecia cari au și recunos­cut că un mare imperiu sîrb ar însemna pierderea independenței lor. (?!). Și Turcia va recunoaște lucrul acesta. Datoria monarh­iei este de a face ca ideia aceasta să prindă teren în sus zisele state și mai cu­ seamă, în sinul popoarelor sus uimite". Armata chineză Reorganizatorul armatei chineze după modelul armatelor europene Yuan-Shih-Kai MOARTEA UNUI FINANCIAR AU­STRIAC Triest, 24 Noembrie.— Președinte­le „Lloydului“ austriac, d. Becker, care suferea de multă vreme de o boală de inimă, a încetat astăzi din viață. Defunctul era în vîrstă de 67 de ani. CONSILIU DE MINIȘTRI UNGURI Budapesta, 11 Noembrie. — As­tăzi după amiazi are loc un consi­liu­­ de miniștri care se va ocupa cu chestiunile politice la ordinea zilei. ÎNTOARCEREA lui vucotici la CETTINGEy Ueskiab, 24 Noembrie.— Genera­lul Vucotici, trimisul muntenegrean a sosit aci și va pleca prin Scutari la Cettinge. Consulii rus și sîrb pre­gătesc un banchet în onoarea lui. Vorbind cu corespondentul lui „Novoje Vremja“, Vucotici a de­clarat că numai după dorința Rusiei și a altor state prietene, prințul Ni­­colae vrea să astîmpere dorința de războiu a poporului muntenegrean. Dacă însă conferința europeană nu va mulțumi poporul, atunci războ­­boiul este inevitabil: „Mai bine moartea decît sclavii Austriei !" Generalul Vucotici a declarat că e mulțumit cu rezultatul călătoriei sale la Constantinopole. Turcia pri­cepe că dînsa și Muntenegrul au un dușman comun. ÎNȚELEGERE comerciala tur­­CO-ITALIANA Roma, 24 Noembrie.— Deputații Luzzatti și Venosta împreună cu Ah­med Riza și alți membri ai co­mitetului tinerilor turci, au semnat o înțelegere în baza căreia se vor organiza­­ în diferite orașe ale Italiei și ale Turciei expozițiuni de produ­se ale ambelor țări. BOICOTAREA CONTINUA Constantinopole, 24 Noembrie.— La protestările dragomanului au­striac împotriva boicotului, ma­rele vizir a răspuns că va lua măsuri ca el să înceteze. Boicotarea continuă insă cu a­­celași putere ca mai înainte. UN ZIAR ENGLEZ ȘI ITALIA Londra, S1 Noembrie. — Vorbind despre dezbaterea din­­ Camera i­­taliana „Daily Graphic” zice că ea a fost de la început pînă la sfîrșit o demonstratiune contra Austriei și o pledoarie în sensul ca Italia să iasă din tripla a­­lianță. Austria nu a fost apărată de nimeni­. Declarațiunea lui Fortis că Austria este singurul dușman­­ al Italiei, a fost aplaudată de toată lumea. ANCHETELE NOASTRE, Mizeria în Capitala Primisem de cîte­va zile un sfî­șietor apel, o plîngere a unei ne­norocite femei uitată de gol dar nu și de nevoi. Era atîta jale,în rîndurile scri­se ale văduvei în cit­a zi diminea­ță, avînd alături, în trăsura mea pe patronul atelierului fotografic „Julieta“, totdeauna gata a servi gazeta noastră, mă îndreptai spre „Cîmpul Cocoanei“. Eram decisă a fot­ogra­fia casa unde atîtea necazuri trăesef pre­cum și pe femeia care plină de încredere în sprijinul nostru, îmi scrisese. O scară, ce se clatină Clinii cu duiumul, răi la culme ne întîmpina cu strașnic lătrat, după gardul casei cu n-rul 9, din strada Pomu-Verde. — Ioana Iosifescu,? întreb­ea pe o fe­mee legată la cap ce tot sinopolea într’o circiumă mică, murdară de spaimă. — In fund, pe scara aceia. Scara ! o întreagă poemă de tripte rupte, putrede, fără de sus­ținător­ ce duce la odaită sau mai binar, cușca bătrînie în Bolnavă da o mină, pe care de abia o mișcă, pînă mai era para­lizată de picioare, desfigurată de o teribilă maladie a pielei, de cite îngrijiri nu ar avea nevoe sârma­na ce zace pa un rirundhi golos și subțire. Rămasă văduvă cu două fetițe mici, foastă soție de cojocar, bă­­trînil se luptă din răsputeri pînă își văzu copilele vr­ari, carte nu pu­tu să le dea, dar din fabrică nu fabrică­ sărmanele alergară cătînd a cîștiga cel cițîva gologani pen­tru infirma lor mamă, precum și pentru un nepoțel orfan ,pe lume. — De ași fi fost măcar îngriji­tă de un doctor, de ași putea avea o mîncare mai de D-zep, aftă bă­­trîna... Dar cine să vie tocmai a­­ci, cine să’șî rupă gâtul pe scara ce duce la mine Nimeni ? mă întreb, eu pe gîn­­durî, cum ? nimeni din cel ce vor afla, din cel ce vor ști că în casa arătată aci, e o nevoe grea de ajutat,­ o bătrînă ce­ zace singură toată ziua bolnavă și slabă, nu se va îndura s'o a­jute, să caute a-i face loc în vr’un spital, a-I trimite o pline sau haine . Nu cred, de­­ aceia plină de în­credere scriu aceste rînduri pen­tru toți cei ce vor­ să ajute pe acei ce cu adevărat merită, pentru so­cietățile noastre de binefacere, cari adesea mult bine fac și cari de­­­sigur nu vor uita, adresa bă­­trînei Ioana. Faimen Odăița bătrinei losifescu împreună cu scara ei cea dără­pănată. Elen rostîBî estirisi. Ei pli­npefii Brașov. 2A Noembrie. — Se anunță din Elisabetopol că din gimnaziul de acolo au fost eliminați cinci elevi ro­­mîni, și anume : Aurel Basila, loan Corbu, Vasiliă Emil, Mi­hail Mitrea și loan Muntiu. E­­liminarea s’a făcut din cauză că într’o seară ei petrecînd la­o­laltă ar fi scos strigăte con­tra ungurilor. Li s’a intentat proces de scandal, sub motiv că ar fi atacat o femeie, au fost ținuți trei zile arestați și apoi dați afară din școală. Excluderea lor a fost apro­bată de minister. BULGARIA OFERĂ 83 MILIOANE Viena, 24 Noembrie.­ Genera­lul Papricoff a declarat unui zia­rist că guvernul bulgar a trimis reprezentanților săi diplomatici din Europa o expunere a situa­­țiunei financiare a țării, prin care se arată că Bulgaria oferă astăzi Turciei suma de 83 milioane. REGELE EDUARD ESTE BOLNAV Londra, 24 Noembrie.­ Călăto­ria regelui Eduard a fost amînată sine die din cauza boalei sale. Regele face băi și masagii elec­trice UN ÎMPRUMUT ITALIAN DE UN MILIARD Roma, 24 Noembrie.— „Bolle­­tino delle finance“ anunță că gu­vernul are intențiunea de a con­tracta un împrumut de un miliard sau de un miliard și jumătate pentru acoperirea cheltuelilor ex­traordinare necesitate de armată și de construcțiunea de căi ferate. Mttftll .,EOilfläflti­îi" __El» M Un număr de studenți de la „So­lidaritatea“ simțindu-se atinși de unele afirmări dintr’un articol publicat în „A­deverul“, sub ru­brica „Scrisori din Iași“ au în­ceput să se agite. Ei au publicat într’o foaie locală o somațiune cu autorul articolului, în chestie, d dr. Steuermann-Rodion, să-și dovedească afirmațiunile. In acelaș timp însă o delegație foarte numeroasă de studenți de la „Solidaritatea“ a găsit cu cale să se prezinte la locuința d-lui dr. Steuermann, la orele 10... seara, probabil pentru a-i cere acelaș lu­cru pe care îl ceruseră și prin so­­mațiunea de care vorbim mai sus Pentru eri seară studentai de la „Solidaritatea“ au convocat o în­trunire de protestare, după care e vorba să se organizeze o de­monstrație contra „Adevărului“. Cum­ unii studenți merg pînă acolo în eit să amenințe pe d. dr. Steuermann, d-sa a anunțat par­chetul cerindu-i să ia măsuri că at­ît d-sa cit și familia d-sale să nu aibă de suferit , de pe urma apucăturilor puțin civilizate de cari dau dovadă unii studenți din­ Iași. CIOCNIRE INTRE POLIȚIȘTI ȘI REVOLUȚIONARI RUȘI Petersburg. 24 Noembrie. — Pe cînd perchiziționau un cuib de revo­luționari, mai mulți polițiști au fost atacați cu revolverele. Un po­lițist a fost ucis. Revoluționarii au trebuit să cedeze forțe! S’au găsit numeroase scrieri și broșuri revo­luționare. NU EXISTA O ALIANȚA BUSÓ­IT­ALIANA Paris, 21 Noembrie. — Corespon­dentul din Roma al lui „Temps“ crede a ști că între Italia și Rusia nu există un tratat scris. Intre persoanele diriguitoare a urmat o serie de convorbiri, cari au produs înțelegerea. PARLAMENTUL TURC Sultanul a luat in sfirșit o hotărire în privința deschide­rei Parlamentului, care este așteptată cu mare nerăbdare. Ședințele se vor ține în marele local Dolma Bagdsdie a cărui fotografie o dăm mai sus. Qe la congresul socialiștilor unguri Budapesta, 11 Noembrie.­­ La congresul extraordinar al socialiș­tilor unguri au­ luat parte 343 de­legați ai tuturor organizațiunilor socialiste din țară și din Buda­pesta. Erau reprezentate și organi­­zațiunUe naționaliste și­ femeile Deputatul dr. Ellenbogen a ară­tat că împăratul a rămas de­ păre­rea că votul universal­ însemnea­ză un progres al tării, dar împre­jurarea că el a trebuit să dea a­­probarea sa proed­ului lui Andra­ssy se datorește situatiunii exter­ne. Mai lămurit, cauza reformei electorale in forma lui Andrassy, este anexarea Bosniei. Din acest motiv deplîngem anexarea. Ane­xarea nu va însemna o binecuvin­­tare pentru tară. De asemenea ea nu va contribui la menținerea pa­rii. in Europa. Relatiunile noastre in statele balcanice sunt zguduite, in urma știrilor alarmante lansa­te în cercurile industriale, mii de lucrători sunt concediați de către acel care le dedeau de lucru. Ex­cesele din Praga se datoresc ele­mentelor feudale și agrare. La urmă s'a pus la ordinea zilei o moțiune prin care se protestează cu indignare împotriva acelei po­litici externe inconștiente și c­­ve­nturoase care a provocat pe­ricolul unui räzboiu european printr-o anexare ilegală a unor prorin­ eH. PRESA RUSA ȘI DISCURSUL LUI TITTONI Petersburg, 24 Noiembrie. — „Novoie. Vremea“ este entuzias­mată de discursul lui Tittoni și susține că Italia vrea să meargă mină în mînă cu Rusia și nu cu Austria. „Rretsc­h“ declară că cuvîntarea nu conține nici o frază din care ar reeși că Italia vrea să pără­sească tripla alianță. REoRGANIZAREA ARMATEI ITA­LIENE Roma, 24 Noembrie. — Consi­liul de­ miniștri se va ocupa în curînd cu chestiunea reorgani­zării armate! E vorba de reforma artileriei, de construirea fortifi­cațiilor, de organizarea jandar­meriei de ocuparea punctelor de la granița de nord și la răsărit. Artileria va fi mărită. Bugetul ministerului de marină va fi de asem­enea mărit. Președinția in Cuba José ASg­inel «ornez Noul președinte din Cuba DESFACEREA LOGODNEI DUCE­­LUI ABRUZZILOR Roma, 24 Noembrie.­­ Ducele Abruzzilor a rupt logodna cu miss Elkins. Contele de Turin fratele său mai mare se va logodi cu prințesa de Connaught, ceia ce are o in­­semntate politică. Din America vine însă știrea­­ că miss Elkins este acela care a rupt logodna, de­oarece ea iubește de un ofițer de marină, cu care ,­vrea să se căsătorească. BUGETUL MINISTERULUI DE JUSTIȚIE DIN UNGARIA Budapesta, 24 Noembrie. —In cu­vântarea pe care a rostit-o la discu­ția bugetului justiției, deputatul ro­man Pop a declarat că împărțirea dreptatei în regiunile locuite de di­versele naționalități este iluzorie de­oarece judecătorii nu cunosc limba părților. La introducerea ins­­tituțiunei juraților, s’a hotărît că numai aceia cari cunosc limba un­gară pot fi jurați și așa se înt’m­­­plă că în județele naționalităților, jurații nu sînt înțeleși. Procesele de presă nu au fost nici­odată așa de numeroase. Asupra relacțiuni­­lor ziarelor naționalităților, pare a se fi proclamat starea de asediu. Ziariștii sînt chemați la răspundere pe motivele cele mai neînsemnate Judecătorii ar trebui să fie făcuți cu desăvîrșire independenți de gu­vern“. Oratorul a arătat apoi ce trebue să se facă pentru Îndreptarea relelor semnalate și a declarat că nu va vota decit paragraful prin care se acordă o subvențiune de 50.000 co­roane societăței de patronagiu. BOICOTUL CONTINUA Petersburg, 24 Noembrie.­­ Se anunță din Constantinopol că Kra ■mil-Pașa, marele vizir, a declarat unul ziarist că boicotarea măr­furilor austriace nu va înceta decât după ce Austria va primi pretențiile Turciei în chestia a­nexărea Bosniei și Herzegovinei f­l CHESTIA ÎNARMĂRILOR DIN AUSTRIA Budapesta. 24 Noembrie. In ur­ma alărmării publicului din cauza întreruperea circulației trenurilor și vapoarelor de marfă, pentru a se putea transporta trupele în Bosnia, direcția Cailor ferate publică azi un comunicat prin care anunța că cu începere de rutine toate trenurile­ vor circula din nou­ în mod regulat. Miercuri 26 Noembrii NUVELELE „DIM INEJE |“ M arin Sîmba In scobitura adîncă a unui ogaș mai diin vale de pădure, pe o în­tindere de vre-o zece pogoane, se coboară pe spinarea repede a vă­­iei, via lui Mihalache Arm­urieru din Strefiaia. Acum cîți­ va ani, cînd Mihala­­che își sădise via, găsi prin păr­țile acelea culcușuri de lupi, așa e de neumblat codrul din apro­piere. O cramă mică, albă, cu fere­strele zăbrelite­­ e furișează, înfri­coșată, după o leasă în care se împletesc sînganul și lemnul cîi­­nelui. Paza viei e încredințată lui Ma­rin Sîmba­, în care stăpînul are o încredere oarbă. Știa el că mai ales în timpul strugurilor, ni­meni n’ar fi îndrăznit să se apropie de via lui și lăsa pe mină pînă și cheile pivniței în care îmbătrî­­neau butoaele de vin și rachiu... Marin era un om pipernicit, spin, puțin cocoșat, cu capul în­­ghemuit între umerii ciolănoși și atît de ascuțiți că dädeau să iasă afară prin țoala care îl­­ acoperea. Vorbea ca o muere și după fața care pare că fusese opărită și acum vindecat­ă, n’ar fi putut ști ce vîrstă are. Ar fi crezut că e bă­­trîn dacă păru­l din cap și cele cîte­va fire din vîrful bărbiei n’ar fi fost negre... Marin Sîmba n’avea nicium prie­ten... întotdeauna trăia singur. La horă nu se arăta de frica flăcăilor cari îl necăjea fl. Ca nici de fete nu se apropia. Și nici de mu­, ier!.... Acestea îl arătau cu de­getul cînd îl vedeau trecînd pa linie... înainte si­, intre vier, era rîndaș la grajdurile de la conacul b­oieresc, unde muncea din greu toată ziua, săcelînd caii și rănind urmele dobitoacelor... Noaptea, cînd cădea de oboseală, își găsea culcușul în paiele din podul graj­dului... Int­r’o bună dimineață, sătul de a mai răbda batjocurile celor­ l’alți argați, fugi de la stă­­pîn, și rămase pe drumuri, fără rost... Atunci îi luă Mituri ,­de Armurieri! Singurătatea îi prindea. Pare că se mai înviorase în apropierea codrului, încrederea pe care i-o arăta stapinu-suu era pentru el o adevărată fală, ma­i ales cînd a­­cesta i­ lăuda fatJl­e­e oameni pentru agerimea și cinstea ,lui... „E așa de credincios — zicea Mihalacche — că în timpul stru­gurilor nici nu mai închide ochii, — ca tun cu domnule —. Toată noaptea stă de pază cu pușca în mînia și tresare la cea mai mică trosnire de vreasc... Și credeți că nu trage cu pușca în om? Trage, nene, numai să îndrăznească să se apropie cine­va de gardul vie! Nici pe mierle nici pe sturzi nu-i lasă să intre în­ vie căci și păsă­rile astea strică ciugulind stru­gurii ca și oamenii“. Și avea dreptate să-l laude așa. Marin împingea așa de departe credința către stă­pîn, că nici el singur nu se atingea de un bob da strugure, fără voia lui Miha­­lache... Intr’o zi Marin zări lîngă pîr­­leaz, fluturarea unei fuste. — Măi, Marine, mă!... Ia vin’ pîn’aci!... Vierul alungă clinii și se apro­pia de pîrleaz, lîngă care recu­noscu pe baba Sanda, pe pețitoa­­rea din Breznița, din satul lui... — M’a trimis — îl întîmpină bă­­trina — Chița... știi fata lui Gran­gure... E curățică și mu’î leneșă... Ți-ar tine de mrît la vie... Marin o cunoștea pe Chița... își aminti chiar, cum, într’o seară îi dăduse un brînd­ pe întuneric, cînd o întîlnise singură pe hudița din dosul bisericei, și că ea îl spurca­se: „Nu te-a scuipat nimeni, poci­tură“!... Acum nu înțelegea cum putea Chita să-I trimeată vorbă prin Sanda. Rămase ca prostit, schimonosind un zîmbet care îl sluți și mai mult. Baba care îl înțelegea nedume­rirea, adau­gă: * —Ii dă totu-su și casa din deal... o ști!.. — Ii dă și casa?! — fie uimi spînul nemaî­înțelegînd nimic... Ca să-l încredințeze și mai mult, Sanda Îi zise pare că în taină. — Vine și ea deseară... Vine cu mine și atunci vei vedea dacă baba Sanda minte...­­X­După ce plecă bătrîna pețitoare, Marin se întoarse îngundurat spre cramă, urcînd cu ușurință suișul cărăre! Dintr’o tufă de struguri, țîșni o mierlă care zburînd peste cramă se așeză pe ramura uscată a unui ulm bătrin... Vierul e sudul cu supărare, și cîn­d se aplecă să caute un bul­găre, ochii îi se opriră mirați la mîna lui neagră ca pămîntul. Nici nu-șî mai amintea de cînd n’o spălase, și rușinat par’că de această neîngrijire se îndreptă spre izvorul care șopotea în vale, printre erburî și mărcini. Negurile sare­ începură să se ri­dice de pe fundul ogașuluî, din desiinele pădu­reî, înecînd împre­jurimile în umbră și taină. Marin care se cocoțase în ulmul cel bă­­trîn din dosul cramei ca să pîn­­d­ească de acolo ori­ce mișcare, rămase fără gîndire cu ochii țintă la dunga de lumină ce încingea cerul peste creasta pădure! Prins pe neașteptate de un dor pustiit, începu a fluera un cîntec, fără înțeles și fără­ melodie care în văgăunele îndepărtate ale pădu­rei răsuna ca o­­ văicăreală, ca strigătul cobi­tor al unei păsări de noapte. Deodată își înecă șueratul la gîtlej, și tresărind strînse cu nă­dejde patul puștei... Dar îl slăbi îndată zărind lingă pîrlea, flu­turarea­­ unei fuste de femeie. Cu agerimea unei veverițe, se de AL. CAZABAN coborî din ulm și văzămîndu-și pușca de zidul cramei, își lunecă la vale, pe cărare, corpul lui pi­pernicit... Și îl prinse în fior ne­înțeles, din cap pînă în călcîie, cînd zări lîngă Sanda pe Chita lui Grangure. Ca să se încredin­țeze că nu visează, cînd se apro­pia de cele două femei, îi dete fetei un brind­ ca și atunci cînd o inii­nise,pe hudița, dimdq sub­ biseri­­ce! Dar Chița nu se supără. Nu­mai îi zise: „la șăzl binișor, bă­diță.... Pentru, întîia dată ,­ vorbea o femeie ast­fel. Inbărbatat­ de a­­ceastă primire, îl maî dete un brînd­... Și așa, fără vorbă multă, între flacou și fată se încinse o hîrjoană pe poteca strîmptă de lîngă gardul viei. Bătrîna, făcîn­­duzși o tigare, îî privea rîzînd cu mulțumire. După ce maî șuguiră așa cu ghionturile, și după ce bătrîna le vorbi de chipul cum s’ar putea lua, Chița, punînd deodată mîna pe umărul vierului, și uitîndu-se cu jind la butucii de vie cari viegreați dincolo de pîrleaz, îi zi­se rugător. — Să-mi dai și mie, Marine, un coș de struguri ca să-l duc acasă la noi.. Lui Sîmba îi pieri toată vese­lia... Incruntîndu-se rămase locu­lui, cu mîinile în jos, maî lungi ca întotdeauna. In ochi avea pri­virea cîinelui, cărui un dușman al sf fipînului sau, i-ar arunca o bucată de pline ca să-l fa­că să nu mai latre. Fata stăruia înainte: — El vezi, Marine, că tot ești rau!.. Nu degeaba spun oamenii... Pare că mare lucru un cotș pentru așa. bișag de struguri!. — Bișag!.. bișag,—murmură Ma­rin—da’s al stăpînului!.. Baba Îl șopti: — Dă-î mă pro,stope, că nu mai vine!.. Vierul își înfoia nările, suflînd din greu. Deodată își duse dege­tul la gură ca și cînd a­r fi po­runcit femeilor să nu mai miște, și smucindu-se din loicul sau, sări în vie făcindu-se nevăzut, în întu­neric. Peste cîtva timp, se întoarse cu o coșniță încărcată de struguri și, dind’o femeilor, le făcu semn •să plece, cît mai repede... " De atunci, la două trei zile, cele două femei se opriau la pîrleazul viei lui Mihalache, și nu sa în­­torceau niciodată cu mîinile goale... Și cu cît s’apropia culesul vii­lor cu atît Chiția îl îndrăgea pe vier, dîndu-i toată nădejdea că se va cununa cu e! Trecu și culesul viilor... Descăr­cată de greutatea strugurilor, vi­ța se deschise la loc, rămînînd dreaptă și ușoară. Un vînt de toamnă suflînd dinspre pădure, se strecura printrș, tufele de vie scuturîndu-le frunza­ îngălbenită. Un corb trecu croncănind a pus­tiu și se așeză nu de­parte, pe un pilop desfrunzit,... Marm­ sta de pază... Nu mai vin­dea însă aproprierea vreunui vrăjmaș... Dimpotrivă, ochii lui erau îndreptați spre cărarea care urca șerpuind pînă la pîrleaz, ne unde trebuia să vie Chița. Dar nici o fustă nu se vedea albind în vale... Aștepta de o săptămîna încheiată, tot nădejduind că se va arăta ibovnica.... într’o dimineață, își zări stăpî­­nnul viind glonț­a pre via. După călcătură, îl simți că e supărat... Stăpînul sări pîrleazul, și nu-l maî chemă pe Marin de departe i­a altă dată... Veni la el încruntat și fulgerîndu-l cu privirea, îî stri­gă amenințător: — M’ai furat, tîlharule!!. Fața gălbegită a vierului se în­vineți aproape. Deschizîndu-șî gu­ra cu o strimbătură dureroasă, întrebă: — Cine a spus?... — Cine a spus?.. Tot satul te știe... Da c­î n’a spus Chita lu! Grangure că îî dădeai coșuri pline de struguri ca să te lasa să te hîr­­joneștî cu ea!.. Muiere, îțî lipsea, pocitura pămîntului!.. Să te duci de la mine... chiar acu... Nu vrîioîi să te mai văd în față... Și nici n’o să-ți mai plătesc ceva... M’am pră­dat destul cu toate muerile din sat... Marin nu maî zise nimic. Tși adună în grabă cele cîteva boarfe pe care le avea în cramă, și plecă cu capul în jos, mai înghemuit în umerii săi diolămoși și ascuțiți... După ce coborî rîpele celor două hîrtoape cari îî se punea în cale, ajunse la cîmp și luă drumul Brezniței... La jumătate de cale, se opri ră­­mănînd nehotărît cu inima grea, cu vîrtejuri amețitoare în cap... Și ar îi stat acolo mult, înfipt în loc dacă trecătorii nu s’ar fi uitat lung la el... Deodată luînd parcă o hotărîre, se întoarse și lepădîn­­du-șî boarfele în­­ șanțul șoselei, se îndreptă, printre mărăcini și tufe, spre pădurea din spatele viei... ■îî A dou­a zi cînd venî Mihalache la vie, îl găsi pe Marin Sîmba spînzurat de ulmul din dosul cra­mei... AL. CAZABAN Mîine Cîntecul fierarului de Radu D. R­osetti 9*3*

Next