Dimineaţa, decembrie 1908 (Anul 5, nr. 1723-1750)

1908-12-08 / nr. 1730

Antii V— No. IT •' PUBLICITATEA | CONCEDIITA EXCLUSIV r­jertutaî de Pub­licitate CAROL SCHULDER & Ce. BOC­­EEȘn ttte. Karascorjievici !9“® efe#cn Ei* Birouri!›, ziarului: Str. Sărindar Mo. 11 O COCOCOCOC. '‘^^^^OCCvOCCCOCCCOC va pare zilnic cu cele din urma știri ale nopiei­­ A^WAWW T­elegrame­ niUe lui Firmi­­fiană al Bulgăriți E sau nu 0 țar? — Solia, 8 Decembrie.— O impresia penibilă a produs aici mesagiul sal* lanului către parlamentul carcase si anume pasagiul în cars, vorbindu--sa de­­ az­il Ferdinand al Bulgariei, nu se menționează acest Uliu de țar. * Pe de alta parte, azi fiind ziua onomastică a țarului Nicolae al Hu­siei, s’a oficiat în capela rusească din localitate un serviciu divin. Cu această ocazie, cind sa făcut pome­nirea numelui lui Ferdinad al Bul­gariei, nu i s’a dat d­­e asemenea tit­lul de tar și aceasta din ordinul for­mal al reprezentantului Husiei. Suveranul nici nu a fost astăzi în localitate, ci la vînătoare. Recepția de la palat, care se făcea da obiceiul în fiecare an, în seara sf. Nicolae, nu va avea loc anul acesta. Toate aceste fapte dovedesc că actul de la 22 Septembrie nu sa vede a fi în adevăr consolidat.—D. STOLIPIN VORBEȘTE DE SĂRĂ­CIA POPORULUI Petersburg, 6 Decembrie. .— Du­ma. — Primul ministru Stolypin zice că nu se poate planta dra­pelul unei libertăți aparente nu­mai pentru clasele superioare fă­ră a se cugeta și la clasele infe­rioare. Avem datoria de a scăpa poporul de sărăcie, de ignoranță. O puternică posesiune indivi­duală este necesară pentru rena­șterea împărăției noastre pe te­­­meiul principiilor puternice mo­narhice și este un obstacol mi­­­șcării revoluționare. Toate silin­țele guvernului trebue să fie­ în­dreptate spre ridicarea forțelor pro­ductive ca unica sursă a bunei stări în țară prin favorizarea­ muncii individuale și a posesiu­nii individuale. CIOCNIRI LA GRANIȚA AUSTRO. SIRRA Londra, 6 Decembrie. — Agenția Reuter află că Miercurea trecută un număr de 50 de soldați aus­­triaci sub comanda­­ unui căpitan au trecut granița sîrbă pe­­ngă localitatea Mocragora și s’au de­dat, la e­scese, trăgind mai multe focuri asupra unui funcționar vamal, lingă Lipova. Asemenea incursiuni s’au mai repetat și al­tădată. . Guvernul sîrb declară că dacă asemenea treceri se­ vor mai repe­ta, el nu­ poate fi făcut răspunză­tor dacă sârbii vor ataca pe solda­ții austriaci. DEMISIA GUVERNULUI PORTU­GHEZ Lisabona, 6 Decembrie.— D. de Amaral va prezenta astăzi regelui demisiunea cabinetului. Criza pro­vine din aceea că d. Vilhelma, șeful partidului regenerator, a retras cabi­netului Amarat încrederea grupării sale. DISCURSUL LUI ISWOLSKY Petersburg, 6 Decembrie.— Șefii grupărilor din Dumă au decis să fixeze pentru Vinerea viitoare dis­­cuțiunea budgetului afacerilor străi­ne în ședință plenară. Cu această­ ocaziune, ministrul de externe Is­­wolsky va vorbi de politica externă. (A. R.) EUROPATKIN ASUPRA EVENI­MENTEOR DIN BALCANI Berlin, 6 Decembrie. — Ziaru­lui Berliner Tagblatt i se telegra­­fiază din Moscova că ziarul octo­brist Golos Moskwi publică un interview pe care corespondentul sau din Petersburg l-a avut cu ge­neralul Kuropatkin în chestiunea anexărea Bosniei și Herzegovinei. Intereviewul prezintă o deosebită însemnătate pentru că el reflec­tează starea de spirit a cercuri­lor conducătoare ruse față cu e­­venimentele ce se desfășoară a­cum în Balcani. Kuropatkin spune: Știți că Ru­sia se preocupă de soarta slavis­mului și urmărește de aproape acțiunea unei puteri așa de mari ca Austria în Balcani. Nu trebuie să uităm că legăturile Austriei cu­ Peninsula Balcanică datează de sute de ani înainte de ameste­cul nostru in Peninsulă ca pro­tectori ai populațiunilor slave. Interesele Serbiei și ale Mun­­tenegrului nu sunt identice cu­­ ale Rusiei, dar soarta Serbiei nu poate fi­ indiferentă pentru noi. Căci s’a vărsat mult singe rusesc pentru cucerirea independenței Serbiei. In ultimul timp am văzut cu "arere că Serbia nu poate pro­gresa "și nu se poate dezvolta un­ chip mulțumitor., Ne-am dat seama atunci că e o datorie pen­tru noi să n­u lăsăm ca această țară să fie înăbușită de împreju­rări protivnice progresului ei. Rusia are tot interesul ca prin ridicarea panslavismului să ri­dice o barieră­­ împotriva expan­siunea pangermanismului în pe­ninsula Balcanică, în dauna sta­telor slave. DIN CAMERA AUSTRIACA Viena, 6 Decembrie.—La sfîrșitul ședinței de azi se va termina discu­ția asupra proectului de împuterni­cire pentru încheierea convențiilor. Se așteaptă cu nerăbdare voia Ca­merei prevăzîndu-se că guvernul va întruni cu greutate majoritatea. Ma­es priimi pfe fin­atei prin­ PRINCIPELE NIKITA VEDE SITU­AȚIA DESPERATA Londra, 6 Decembrie.— Din Ge­linge se anunță: Principele Nikita a primit ora în audiență pa corespondentul ziarului „Daily Mais“, căruia i-a făcut ur­mătoarele interesante declarațiuni: — Prin anexarea de către Austrie a Bosniei și Herzegovinei, Muntene­­grul a pierdut tot ce avea mai bun: speranța care dă viață națiunilor. Atîta tena cu­ Austro-Ungaria ocupă numai, cele două provincii s’a putut spera că va veni o vreme cînd se vor realiza idealurile unei Serbii mari. Azi n­u le-a mai rămas munte­­negroni ior alta de făcut, decit să se retragă in munți și să piară în cea mai neagră mizerie. Aceasta dacă cumva nu vor ridica armele și nu vor căuta să-și schimbe soarta prin­­tr’un războia. Eu ași vrea bucuros să evit răz­boiul. Dacă lasă puterile mari, și în special Anglia, căreea i-am promis că de­ocamdată vom rămâne în lini­ște, an va căuta la Conferință să vă vra un ajutor, atunci nu ne va rămî­­ne de făcut asta decit să apucăm ar­mele, deși avem prea puțină spe­­ranță să ești­ învingători. Muntenegrul cere pentru anexa­rea Bosniei și Herzegovinei să­ i se acorde Spizza și Antivari; este însă foarte probabil că Austria nu va ad­­mite nici una din aceste două ce­reri. Mării ®­n Mlishi­ini Meri — Suspectarea atitudine: Angliei — Budapesta, 6 Decembrie. — Par­tea dela urma a conferinței orien­talistului Vámbok­, conține unele lucruri foarte interesante, cari tre­­bue­sc relevate. Conferențiarul spune că Aus­tria a procedat la anexarea Bos­niei și Herzegovinei, mai mult de nevoie, decit de bună plăcere. A determinat-o la această misterioa­sa întrevedere de la Reval. Nimeni nu știe ce s’a petrecut acolo, se păstrează cel mai mare secret, cu toate acestea a fost vorba de Austria, și baronul Aehrenthal a fost obligat să facă ceia ce a fă­cut. Atitudinea Angliei contra Aus­triei nu se poate tăgădui. Baronul Aehrenthal a știut de mul aceasta, el urmărind de aproape acțiunea diplomatică engleză, al cărei ad­mirator este. In special s’a pus în evidență acțiunea partidului libe­ral englez care pînă acum a lu­crat totdeauna contra Turciei. Vambék­ pune apoi într’o lumi­nă curioasă acțiunea lui Buxton, președintele comitetului balcanic. Acesta la rugat pe dânsul, nu de mult, să fie la Londra o confe­rință contra Turciei, ceea ce e­ în­­suți, bine­înțeles a refuzat. Azi, Buxton, nu se știe cum, a devenit cel mai mare apărător al Turciei (Ilaritate). El arată apoi că e o mare gre­­șală a se crede că Turcii tine într’ad­evăr atât de mult la Bosnia și Herzegovina. Liberalii englezi spun pretutindeni că ei nu se gînd­esc însă că tinerii turci nu văd cu ochi buni așa ceva. Bux­ton declară că a­ primit nu de mult o scrisoare din partea unor tineri turci cari se exprimă că ei nu ar primi Bosnia și Herzegovi­na chiar dacă li s’ar face cadou. PAPA PIUS DAT­UDECATEI Budapesta, 6 Decembrie. — Din Satmare se anunță că Andreas Mez­­lemy, o rudă a defunctului episcop catolic Iulius Mezlemy a dat în ju­decată pe toți acei cari au primit le­gate prin testamentul defunctului, cerlnd în acelaș timp anularea ace­lui testament. Intre cei cari au primit levate es­te însă­și Papa Pius care a primit 300 ducate. Plîngerea lui Mezlemy se îndreaptă și contra Papei cărui Îi cere restituirea acelei sum­e. OCUPAȚIILE REGINEI BULGARIEI Sofia, 6 Decembrie.—Regina Eleo­nora a întreprins un turneu în țară, pentru a vizita spitalele și institu­­țile de binefacere.—D. BURSA DIN STRĂINĂTATE Viena, 6 Decembrie.— Ministrul agriculturiei și-a făcut evo­darea de seamă despre starea agricolă a An­gliei. Din această cauză la cursul cerealelor se observă o scădere de 5 heleri. Budapesta, 6 Decembrie.—La bur­să prețurile sunt susținute, CAMERA ITALIANA ȘI AUSTRIA - Roma, 6 Decembrie.— In timpul ședinței de eră a Camerei, extremă, stingă s’a dedat la manifestatiuni contra Austro-Ungariei. Guvernul a protestat insă contra acestor manifestații. AMBASADORUL AUSTRO-U UNGAR LA TOKIO Budapesta, 6 Decembrie.­ Șeful de secție din ministerul de externe, baronul Kati, care, după cum se știe, a fost numit ambasador la To­kio, a sosi­t aci. El a avut mai multe întrevederi cu ministrul președinte și cu ceilalți miniștri^ de la cari și-a luat rămas bun, urmînd să­ plece la postul său. MIȘCĂRILE FLOTEI AUSTRIACE Gattaro, 6 Decembrie.­­ Flota austriacă care se află în apele dalmatine este comandată de vice-amiralul Ziegler. Vasale au primit ordin să facă patrulă în­tre Antivari, Cattaro și Ragusa. De Crăciun nu se va acorda concediu nici unui soldat. RĂSPUNSUL ANGLIEI LA NOTA AUSTRIEI Berlin, 6 Decembrie. — In cer­curile oficioase nu­­ se cunoaște nimic din conținutul notei Rusiei adresată ca răspuns Austro-Un­­gariei. Se consideră însă ca adevărate versiunile presei engleze cum că Istvolsky, înainte de a expedia nota, a avut o conferință cu am­basadorul Franței și cel al An­gliei. * CIOCNIRE DE VAPOARE Stettin, 6 Decembrie.—O ciocnire de vapoare s’a înttmplat pe Marea Nordului. Din cauza ceței vaporul „Frederike Müller“ s’­a ciocnit cu un vas suedez, care a început să se scufunde. Opt persoane s’au înecat. Au fost salvate 7 persoane, intre cari și că­pitanul vasului. Vaporul ...Frederiko Müller“ a su­ferit mari avarii. AUSTRIA ȘI PROECTELE UN­­GARIEI Viena, 6 Decembrie. — „Neue Freie Presse“ scrie următoarele cu privire la tratativele ce se fac acum in chestia proectelor milita­re : De doi ani de zile se ocupă cer­curile militare competente cu acest proect. Punctul de vedere al ungu­rilor se găsește acceptabil și el nu atinge într’u nimic ideia u­­nității. Ziarul spune că un timp scurt se va lua o deciziune definitivă în această chestie. INTERVIEW CU ȘAHUL PEHSIET Petersburg, 6 Decembrie. — Co­respondentul din Teheran al zia­rului „Novoie Vremia“ a avut un interview cu șahul Persiei, care i-a declarat că prietenia Rusiei față de Persia este în afară de orice îndoială. Șahul e ferm decis să conserve reformele introduse și să persiste ■pe calea aceasta, cu toate dificul­tățile ce le întimpină din partea revoluționarilor, învinuirile ce i se aduc că e împotriva acțiunei de reforme sunt neîntemeiate. Crede însă că nu e bine să se procedeze în chip prea violent, căci nici eri rezoluțiile prea brusce n’au dat rezultate bune. Reformele trebuesc introduse treptat.­­ Persia va avea o Constituție i­­mediat ce vai fi în stare a o înțe­lege. Șahul se va feri să convoace un al doilea parlament revoluționar. ANGLIA ȘI RUSIA IȘI IMPART PERSIA Londra, 6 Decembrie.—„Daily Te­legraph" în articolul său de fond se ocupă de evenimentele din Asia și pregătește opinia publică pentru îm­părțirea Persiei. Numitul asiat arată că singură această soluție ar putea să aiusă capăt frămîntărilor din im­periul persan și precizează chiar că într’o eventuală împărțire Rusia ar lua parisa de Nord, iar Anglia teri­toriile de la golful Persic pînă în interiorul țărei, cum și partea sudică. „Daily Telegraph“ arată că Rusia va începe chiar in cursul săptămî­­nei viitoare acțiunea sa de cucerire. Știrile acestea produc mare sen­zație. BOICOTUL DIN TURCIA Viena, 6 Decembrie. — „Wiener Algemeine Zeitung“ anunță că mișcarea boicotului a rămas ne­schimbată. Guvernul nu a reușit să diminueze această mișcare. Cu toate acestea­­ se poate pre­vedea, spune ziarul, că nu va dura mult și boicotul va înceta. Dacă lucrul se va întîmpla, se va putea deduce că guvernul a­­ fost ș­i el implicat, in această mișcare. AFACEREA STEINHEIL Paris, 6 Decembrie. — Figaro dă știrea că Alexandru Wolff a fugit în­ Anglia. Daca faptul se confirmă, atunci susținerile d-n­ei Steinheil în privința lui Wolff vor veni iarăși pe tapet. Remy Couillard a fost astăzi ascultat din nou .S’au găsit oare­­care contraziceri între depoziția lui de azi și cele de mai Inaint Cîrsd l’au făcut atent asupra aces­tui fa­pt, el s’a arătat disperat. D-na Wolff a intentat acțiune de divorț soțului sau. In cur­înd în foița „DIMINEȚEI“ senzaționalul roman de actualitate rest în­s din Paris SAU Misterei © Afacerel Steeinstal i­paliul •^51?.^wrr.-fr,j­, r^T ^ Intre Olanda și Venezuela borii fi, pentru a-șî uita de sănătate după o telegramă ősi la azi, pare în­­ă că el ar fi ale­­is a nu se mai întoarce în pa­­r­te. Pînă în prezent , se știe încă precis care va fi ■­firșitul ace­stor onflicte. In 24 ore nsă se așteaptă dezlegarea acestei chestiuni care pre­ocupă acum opt­­ia publică. Tot ce se știe precis pînă acum, după­ ultime­le telegrame cari ne-au sosit în cursul nopței, este că în toată Venezuela au loc demons­trații furtunoase contra Olandei. In ce privește conflictul cu­ l’rdwri, ’Soluția lui depinde de în­torsătura pe care o va lua-o conflictul cu Olanda. ale Venezuelei. Se afirmă chiar de unele agenți tel­e­grafic­e din străinătate cum că Venezuela ar fi de­clarat războiul O­­landei. Pină acum însă știrea pare a nu se confirma. Pentru orice even­­tualitate fiota o­landeză este con­centrată. In acest timp președintele Vene­zuelei, Castro, se află în Europa la Venezuela are acum conflicte cu mai multe state, în special cu Franța și Olanda, In ce privește Ol­ada, conflictul este mai grav pentru că acel al mai multe vase Diplomații și tonul misa­­giului turc Berlin, 6 Decembrie.— „Berliner Tageblatt“ află din Constantinopol. Cercurile diplomatice sunt nemul­țumite de tonul Biesagiului, din cauza atacurilor p­e cari la conțins la adresa Bulgariei și a Austro-Un­­gariei. Diplomații spun că aceste pasagii ale mesagiului nu sunt me­nite a înlesni înțelegerea dintre Tur­cia și Austria și ele au­ fost introduse numai pentru a face efect asupra poporului. MIȘCAREA DIN VENEZUELA New-York, 6 Decembrie...­ Se află din izvor competinte, că trustul as­faltului sprijină revoluția din Vene­zuela. Ei distribue revoluționarilor puști, munițiuni și bani. Guvernul Statelor­ Unite declară că e gata a recunoaște noul regim din Venezuela, imediat ce se va al­cătui. Ziarul „Tribune“ află din Vene­zuela cä Castro nu se va mai în­toarce în patria sa. Berlin, 6 Decembrie.— Din­­­ Was­hington se telegrafiază ziarului Ber­liner Tageblatt că nu este sigur cum că președintele Venezuelei ar fi de­clarat războiul Olandei, și că chiar dacă aceasta s’a întîmplat, este pro­babil că nu va avea urmări prac­tice. * ® MOARTEA UNUI ZIARIST Bolom­ia, 6 Decembrie.— A încetat din viață unul din cei mai distinși ziariști italiani—Hugo Pesci. El s’a născut la Florența, în 1846. NOUL MINISTRU DE RĂZBOI AL STATELOR­ UNITE New-York, 6 Decembrie..— Preșe­dintele Taft a numit pe senatorul Knox ca ministru la depa­rtam­entul războiului. Taft va întreprinde, la 25 Ianua­rie, o călătorie la Panama. In acea­stă călătorie, președintele va fi în­soțit de două cuirasate. Convenția Austro-Raffe îQn Viena, 6 Decembrie.— Chestiunea împuternicirea guvernului pentru în­cheierea convențiilor ceaneroase, n’a fost încă tranșată. Agrarienii nu vor cu nici un preț să o acorde. Lueger n‘a putut decide pe crești­nii sociali să votezi pentru lege, așa în cât s'a luat hotărirea ca­ deputații din partiției sau să votase cum­ vor voi. Pentru lege s’au declarat numai deputații orașului, polonezii, italie­nii și r­o­m­tim. NAVIGAȚIA AERIANA Londra, 6 Decembrie.— Se tele­grafiază din Paris că acolo s’a pus bazele unei societăți al cărei scop este de a se înființa o legătură re­gulată între Paris și orașele înveci­nate, prin curse aeronautice. Patru baloane mari s­înt în con­­trucție. PRETENȚIILE COMPANIEI C. F. ORIENTALE Șofia, 6 Decembrie.—Se comunică din Constantinopole că compania orientală a căilor ferate nu numai că n’a cedat în pretenițiile sale, ci Ie-a și sporit cerind și despăgubiri pentru schimbarea­ și ta afișl traficu­­lui companiei, modificare ce nu con­vine acesteia. Pretențiile companiei se ridică a­­cum la 60 de milioane de lei. Compania e convinsă că guvernul bulgar tărăgănează înadins lucru­rile,, pentru a aștepta Împrejurări cari să-i scape de răspundere.—C. FELICITĂRI SULTANULUI Constantinopol, 6 Decembrie.—Cu ocaziunea deschidere­­a parlamentu­lui, sultanul a primit peste 360 tele­grame de felicitare din străinătate. Sultanul a­­ răspuns în mod perso­nal regelui Eduard exprimîndu-șî mulțumirile sale sincere pentru prie­­teneștele urări ce i-a adresat cu a­­ceastă­ ocaziune și formulînd spe­ranța că prietenia anglo-turcă nu va fi prin nimic zdruncinată. 1 Colecta „ națională a „Adevărului Pentru ajutorarea luptei ro­­mînilor de peste uniați Sebastian Korsazi fost de­putat 100 lei Comitetul de redacție al ziarului „Democratul­­conservator“ din Găești 50 „ Dr. Elin Antonini (Craiova) 40 „ Nicolae Constantinescu, co­merciant din Bucuregii cal. Hallovai 80 „ Un fost inspector școlar 10 1V .. P. Crstoia (Săeși) 5 a l-na CI. I. P. Cretoia (Gă­­ești) 5 „ moi I. P. Cretoia „ 5 „ scolar I. P. Cretoia „ 5 „ nailo Georgescu, tipograf București 2 „ 362 lei Listele precedente 5824 „ Total 6126 lei Sinuciderea oficiantului poștal Ogrezeanm —Roni amănunte T.­JIU, 6 Decembrie.—Vineri di­mineața, la orele 7, un cantonier din gara Craiova a găs­i la o dis­tanță de 20 metri de pară cadavrul unui necunoscut bine îmbrăcat, tă­iat de tren. Săpaiele trecuse peste partea stingă a corpului, pe care a retezat'o împreună c­u capul. Died alarma, s’a putut constata identita­tea cadavrului a perse­rna lui Ila­­ralambie Ogrezeanu, dirigintele ofi­ciului telegrafo-poștal din orașul nostru. Nenorocitul plecase la București în seara de 80 Noembrie pentru a stărui la direcția poștelor să nu fie mutat din localitate, după cum se zvonise. La început, s’a crezut că e un accident nenorocit; această bănuială a fost risipită cînd făcîn­du-se Per­cheziția cadavrului, s­aft parti două scrisori din care una închisă, adre­sată soției sale. De aci s’a dedus că e sinucidere. Cauzele nu se cunosc. In tot orașul nu se vorbește de altceva de­cit ,numai de acest fapt, fiecare atribuind­ sinuciderea unor motive felurite. * Direcțiunea generală a telegrafelor și poștelor a cerut telegrafic parche­tului de Gorj să sigileze casele cu bani pînă la sosirea unui reprezen­tant al săi­. Cadavrul, aflăm în ultimul mo­ment, la ora 12 încă nu fusese ri­dicat­ după linie. El va fi transpor­tat la morga orașului Craiova. Vă vomü tine în curent cu cele ce se vor descoperi. — Cor. ' Mîine Ochiul dracului de IOAN ADAM Scandal studențesc în Grecia Universitatea din Atena a fost zilele din urmă teatrul unui ma­re scandal. D-ra dr. Panaiotath­, fiind nu­mită privat-docentă la această u­­niversitate, venise să-și fie pri­ma ei prelegere asupra bactereo­logiei. Printre asistențî se gäseau re­prezentanți ai celor mai înalte cercuri științifice din Atena. Abia însă d­-ra­­ Panaiotatu se urcă pe catedră și se produsa un inel imens. — La bucătărie! strigau unii. — Nu-î trebue Greciei sufrage­­ta ! vocif erau alții. --- La copii e locul d-tale! — Jos cu emanciparea femeilor ! Și țipete tot de asemenea natu­ră rasunau prin sala de cursuri. In zadar se căzui rectorul să restabilească liniștea, căci nu reuși, ba dimpotrivă, provocato­rii scandalului își întețiră stri­gătele. Nu se vedea altă soluție decît ca prelegerea să fie ținută în mij­locul tumultului. D-șoara Ganaioitatu ținu piept vociferărilor cu un curagiu demn de laudă și se poate zice pe bu­nă dreptate că prima femee pri­­vat-docent din Graicia și-a cucerit locul cu sudoarea frunții. Toată presa ateniană condamnă scenele acestea, ceea ce e o do­vadă că și în Grecia emanciparea femeilor își are partizanii ei. ALEGERILE DIN CAPITALA Canditajlî conservator- democrați Luni 8 Decembrie Í9Ü8 DIRECTOR CONST. MILLE Abonamente cu premiis Un an ....... . Lei Si fi lan! ........ »12 S tanî................................. $ TELEFONt Direcțiunea No. 14S8 Capitali „ 1410 Provincie ți Sirünätate No. 1.240 ’ctrtfV NUVELELE „DIMINEȚEI^1 I i' ,V .. , ■' Victima pălăriilor moderne — Fantezie umoristică —’ .de V­ISILE POP. Un amic cunoscut ca om cu i­­dei foarte originale, povestea ur­mătoarea întîmplare, pe care o re­dau aci, sub rezervele cuvenite, de­oare­ce n’ași dori să se acrediteze in public ideea că eu le am năs­cocit, adică, mai pe­rteau­ că eu sunt a­tit de nebun iicit să inven­tez asemenea elucubrații. Fără să gin­desc că mă poate paște vreo nenorocire, mă oprisem în fața unei vitrine cu cărți, cînd auzii la spatele mea o convorbire dusă în limba franceză. In secunda aceasta, am simțit ceva care mă gâdila la gît în par­tea din­spre care veneau glasurile. Cum nu vroiam sa mă dau în spectacol, să mă vadă cineva atît de familiar pe stradă cu niște domnișoare, m'am dat la o parte, fără să mă uit într’acolo, prefăcîn­­du-mă că nu am observat această familiaritate. Dar abia am lăsat ceva mai mult loc, și m’am simțit din nou atins, dar de astă dată nu mai eram gîdilat în mod delicat, ci cu o putere care m’a făcut să mă uit în lături, să văd cine își per­mite o astfel de glumă cu mine. Eram cît pe aci să scot o excla­mație de groază, văzînd un fel de suprafață plană, ceva cu flori pe ea, asemeni unei cîmpii în mijlocul căreia pe o movilă s’ar fi plantat cele mai variate flori. In primul moment, am crezut că a căzut firma prăvăliei, Că s’a oprit pe capul cuiva și că mă a­­tinsese și pe mine. Eram gata să mulțumesc lui Dumnezeu­ că scă­­pasem atît de ușor cu viața, cînd firma făcu o mișcare gata să-mi rupă gulerul și îndată am desco­perit că sub plăcinta aceea co­losală, se afla o domnișoară. în­cepui să strig „ajutor“ întinzînd m­îna să scot fața de sub ceea ce îi căzuse în cap, dar o voce subți­rică îmi strigă: — „Ce domnule! crezi că sunt chioară? vrei să buzunărești lu­mea ! ?“ Buimăcit de această apostrofă pe care nu o meritam, mi-am re­tras mîinile și, cu gîndul să las o nenorocită în plata domnului, mi-am aplecat capul și am desco­perit că biata fată era acoperită pînă peste ochi de ceea ce­­­ că­zuse în­ cap. Domnișoara mă pri­vea cu o supărare explicabilă. Biata fată era in dreptul ei să creadă că eu văzînd-o complect orbită de rotonda aceea de flori, care căzuse pe ea, gata să o stri­vească, vroiam să o buzunaresc. Era să mă indignez însă mila a fost mai tare de­cît supărarea ce sm resimțit în acest moment, am lăsat orice necaz la o parte, m'am strecurat pe sub rotondă pînă lin­gă capul fetei, și am ridicat­ puțin în sus, bine înțeles menajîmiu mi puterile pe cît puteam, pentru a nu mă nenoroci la rindul nud. Cum trăgeam sau, mai bine zis, împingeam, de curioasa roondă, in sus, am simțit că ea se agățase de părul fetei atît de tare. In­cit. îl ridica cu totul în sus. In secunda următoare, domni­șoara drept mulțumire că am vrut să o scap de o strivire, și deci o moarte sigură, m’a pocnit pi­ste ochi cu o umbreluță. Atribuiam pentru un moment a­­ceastă lovitură faptului că biata, fată nu putea să mă vadă bine.­­vedeam că un gest al ei de des­­nădejde, o împinsese să mii lo­vească atît de crud, și apreciimi disperarea ei, mi-am zis că treime să zoresc cu opera mea de salva­re Dar n’am apucat bine să mai smuncesc odată în sus de rotonda aceea, și o nouă lovitură m­’a sur­prins oprindu-mi mișcării­ ce fă­ceam. Fata începu să strige — „Pălăria, săriți că îmi stri­­că pălăria!“ Nenorocita, îl căzuse rotonda în cap îi turtise­­ pălăria și acuma se plîngea că eu îi stric pălăria. Tre­buia să o ajut dar cît de repede chiar și în contra voinței sale, mai ales cînd știam din experiență ce avere reprezenta­u pălărie. IJ­și eram păturas de admirație pen­tru fata aceasta, care mai presus de viața ei pune pălăria, nu m’am oprit de­cit cînd am auzit-o stri­­gînd: •— „Mizerabile! ce vrei să îmi strici pălăria, te dau pe mina po­liției“. Abia acuma m’am oprit și aple­­cîndu-mă ca să pot privi domni­șoară în față, i-am spus foarte res­­pectos: , "■" — „Mă ertați d-șoară, nu vă supărați, am vrut să vă scap de sub rotonda asta care v’a căzut în cap“. — „Dar ce domnule! mi-a stri­gat d-șoara indignată „asta e o rotondă ? — „Pardon! se poate sa nu fie o rotondă, dar de­sigur că ar pu­tea fi numită astfel. Totul e să vă pot scoate de sub coviltirul acesta, care amenință să vă turtească. — „Ce, asta este pentru d-ta un coviltir, domnule? să-țî fie ruși­ne!“ Purtarea această ciudată a dom­nișoarei m’a zăpăcit cu teiul și ei, am binguit. — „Mă ertați, credeam... dar aveți dreptate, cu florile astea, aduce mai mulți a baldachin rto cît a co­viltir“. — „Să-țî fie rușine domnule că vorbești astfel de pălăria mea“. — „Care pălărie d-șoară?“ am­ întrebat-o eu uimit. — „Care? nu vezi domnule, pă­lăria mea, asta de care aî zmun­­cit“. -----„Coviltirul, baldachinul, vreau să zic rotonda asta, e pălăria d-ta­­ie ? Fata, pe care o crezusem cople­șită sub greutatea acelei întinderi ce avea pe cap, m’a privit de sub coviltirul ei cu un aer atît de mus­trător, în­cît am crezut că eu am să fiu­ copleșit, cu toate că n’a­­veam nici o rotondă de flori pe cap. Tînăra a plecat, iar ea am ru*­mas gînditor, neputînd crede că ceea ce văzusem avea dreptul să fie o pălărie. Și tocmai mă pur­tam cu gîndul să mă duc la un a­­mic al meu, un doctor, ca să vâna ■ dacă nu cumva am înebunit, cîn­d simțit din partea opusă că cineva îmi zgîrîe umărul. M’am întors repede și abia am avut timpul necesar să mă dau In lături ca să nu fiu în drumul al­tui coviltir, care umbla, nici mai mult nici mai puțin, să-mi roadă umărul. Am sărit în lături la timp ca sa nu se trice umărul meu de covil­tirul care mă amenința și c­in­ I să mă dau încă un pas înapoi:„am simțit că de la spate se silește ce­va, să-mi tac capul. M’am trîntit repede la pămînt și am văzut una din aceste monstru­oase pălării deasupra mea, iar dintr’o margină a pălăriei curgea singe. Era sîngele meu nevinovat, pe care îl absorbise pălăria în trea­căt, după ce cu o simplă mișcare îmi rupsese cîțiva milimetri sau miniametri, așa ceva, de carne din ceafa mea. Văzînd că-mî pierd sîngele din cauza acestei întîm­plări, n’am mai stat la îndoială, ci am sărit în Primul tramvai ce mi-a eșit un drum, ca să dau fuga pînă la un spital. Insă, spre nenorocul meu conductorul m’a oprit de a mă ur­ca în tramvai­ și m’a dat cu sila jos sub pretext că nu mai are loc, de­oarece o cucoana care s­e urca­se cu o stație mai înainte, ocupa și umplea tot vagonul cu pălăria el și acuma nu mai putea nici să iasă, nici să facă­­ lob, altora. Bie­tul conductor, se văita ca un "ne­norocit, spunînd că pentru ziua a­­ceea tramvaiul era, pierdut, de oare 00, trebuia dus la direcție ca să-l desfacă, și numai astfel să se scoată pălăria și cucoana din vagon. Ca să nu mor­­ pe stradă, am luat repede o trăsură, însă cînd am intrat la doctor, am dat și a­­ci, peste o altă pălărie cari se a­­gita în ușă să intre. M’am aplecat pe jos, m’am u­rît pe brînci și abia așa am putut, in­tra dar aci mi s'a înfățișat un spectacol­ și mai grozav. La doctor intrase cu ceva mai înainte o cu­coană cu o pălărie modernă și cum făcuse o mișcare mai vioae din cap, pălăria ei se învîrtisă ca un ferestrau circular și retezase o parte din falca bietului chirurg. C­h­i­va interni se căzneau acuma să-l clipească la loc, tocmai pe cînd intram eu. Dintr’o simplă aruncătură de ochi, am ghicit ce grozăvie se în­­tîmplase și am­ vrut într’un mo­ment de justă indignare să a­­postrofez cucoană, pentru că mă lăsă fără chirurg din cauza pălă­riei sale asasine. Dar srăina nici nu a vrut să audă pînă la cap doleanțele mele, ci s’a apropiat și de mine, și fiind­că nu avem încotro să fug, de a­­tingerea cu pălăria eî, a înaintat pînă ce mi-a atins brațul meu cu bordul pălăriei și dintr’o simplă mișcare a capului mi-a retezat m­î­­n­a din umăr. Am vrut sa dau cavalerismul la o parte și să mă reped la cu­­cona ca săi pedepsesc pălăria, dar în loc să aștepte măcar ca eu să încep ostilitățile, cucoana s’a ră­sucit odată cu pălărie cu tot în jurul ei, imprimînd astfel pălări­ei sale o mișcare rotativă. Atîta a fost destul ca acel covil­tir s’o antreneze și în virtutea i­­nerției s’o învârtească și pa ea ca pe o sfîrlează în jurul­­ ei. Am zot cum un infern s’a avîntat spre cucoană ca s’o ofstească și m’am gîndit să’l salvez, dar nici n’am avut vreme să trimit după un popă, ci cî era prea tirziu, pî­nă să’l spun eu „stai că te omoa­ra“ bietul nenorocit a fost atins de acest ferăstraîn “circular și ■ l’am văzut cum s’a despărțit în doua, tăiat de la piept. Infernul a cărui parte superioară divorțase de partea inferioară, a căzut acolo jos în două raze fără să scoată măcar un oftat. O mască de la institutul de cari­tate vroind să coase repede pe intern la loc a fost făcută bucăți. In secunda următoare, un­ servi­tor și-a dat duhul tăiat in două ca o felie de brînză. La interval de cîteva secunde a fost tăiat și un student care toc­mai în ziua aceia avusese gîndul funest să dea odată într’un an pe la cursuri. Cîtîva bolnavi, cari trebuiau să moară de medica­mentele spitalului vroind să fugă afară, au găsit pacea eternă nu­mai grație contactului cu această rotundă rotativă. Și cum eu ve­deam cu groază momentul în care pălăria avea să mă prefacă și pe mine în carne tocată, am început să strig după ajutor, cît mă ți­•X parcuri 10 Decembrie în fascicule ilustrate a 5 bani: CAVALERII CRIMEI ................de PUIU ALEXANDRU SCU

Next