Dimineaţa, ianuarie 1909 (Anul 6, nr. 1751-1778)
1909-01-01 / nr. 1751
Yanuarie 1909 De la ministerul de război ș Ofițerii de rezervă generali, superiori și inferiori precum și asimilații lor mai jos notat! depășind limita de vârstă au fost trecute în poziție de retragere. D. general de divizie C. Budișteanu de la comandamentul corpului 4 de armată. D. lt.-colonel D, Dancovici din reg. Argeș No. 4. Maiorul I. Vlădescu din reg. Răsboeni No. 15. Maiorul M. Isvorani din reg. 3 Roșiori. Căpitanii M. Vrîncescu din reg. 1 roșiori și D. Cristian din reg. 9 roșiori; guardul de artilerie cl. I N. Bolintineanu de la comandamentul corp. II de armată. Guardul de geniu cl. I. Ștefănescu dela comandamentul corp 4 de armată. Guardul de geniu cl. I. D. Blidescu dela corp. corp 4 de armată. Locotenenții: Gr. Malaxa, T. Boneanu, T. Nicolau, Gh. Panaitescu, P. Mihăilescu, N. Paulian, N. Vișineanu, M. Policrat și T. Burghele. Sublocotenenții: I. Marinescu Gh., Irimia I. Leca, V. Apostololeanu, Gh. Spinu, Gh. Gavriliu, N. G. Popovici, N. Mihaescu, N. Știrbei și administratorul cl. III A. Florea. . . ^* - sg ■ ’ li r'-ma- Măsura în care trebue s’o protejăm în ce măsură trebue să protejăm industria națională? Iată o întrebare pe care și-o fac de aproape un pătrar de veac nu numai oamenii noștri de stat, ci toți cei ce se ocupă mai îndeaproape cu cestiunile economice. La 1886 s’au făcut primele demersuri mai serioase pentru creațimea unei industrii naționale. In scopul acesta s’a votat și pus în aplicare un tarif vamal protector. Un an mai tírziu, în 1897, s’a găsit însă că mijlocul acesta nu oferea o protecțiune îndestulătoare. S’a hotărît atunci să se mai acorde industriei naționale și supliment de avantagii; scutiri de impozite și da plata taxelor vamale pentru materiile prime ce nu se găsesc în țară; terenuri în mod gratuit pentru nevoile stabilimentelor industriale; o reducere de 45 la sută pentru transporturile pe căile ferate. Toate aceste avantagii, cari se ridică anual la cîteva milioane de lei, se acordă necontenit de 20 de ani încoace, în conformitate cu legea pentru încurajarea industriei naționale. In anii 1891 și 1893, socotinduse că taxele vamale din trecut fuseseră prea ridicate, ele au fost reduse .S’a micșorăU leu chipul acesta și măsura protecțiunei industriei naționale. Această modificare a provocat bine înțeles protestări puternice din partea celor interesați. Cu toate acestea tarifele vamale din 1891 și 1893 au servit de protecțiune industriei naționale pînă în anul 1906, cînd s’a pus în aplicare tariful vamal aflat în vigoare și astăzi. . După unii, protecțiunea ce se acordă industriei naționale prin acest tarif vamal este așa de mare încît suplimentul de avantagii din legea pentru încurajarea acestei industrii, despre care am vorbit mai sus, nu mai are nici o rațiune de a se acorda. După alții, din contra, aceste avantagii nu numai că nu pot fi de prisos,dar ele ar mai trebui să fie încă mărite. Nedumerire pe toată linia, astăzi ca și în trecut. Problema măsurei în care treime protejată o industrie la începutul ei spre a putea lupa în contra concurentei industriilor străine, vechi și perfecționate sub raportul tehnic, preocupă de mai multă vreme spiritele și in alte stări. " După o experiență îndelungată ișî după studii amănunțite în această privință, s’a convenit în a se recunoaște că pentru ca protecțiunea vamală a unei industrii [să fie eficace din toate punctele de vedere trebue să aibă la baza ['diferența dintre costul de producv djnaia, apoi, mai mare decit cn[ferenta dintre cele două costuri, j constitue o protectiune excesivă, fel într’un caz și într’altul rezultatele sînt păgubitoare. .. Cînd măsura protecțiunei este mai mică, industria națională nu poate rezista, căicî concurența străină o nimicește. Cînd pe de ialtă parte, protecțiunea este excessivă se ajunge la alte neajunsuri: [artificializarea industriilor naționale, încărcarea pe nedrept a consumatorilor cu dări prea ridicate [pentru a se asigura industriașilor [profituri extraordinare. 1 Pretutindeni protecțiunea industrială a avut un caracter tranzitoriu., Ea s’a acordat atîta timp [cît i-a trebuit industriei naționale să se perfecționeze din punct de vedere al technicei în așa fel încît să poată produce cam în aceleași condițiune ca industriile străine. S’a întrebuințat Insă pentru aceasta o protectiune rațională. Sub regimul unei protectioni excesive perfecționarea industriilor începătoare nu se poate face decît cu mult mai încet, căci le lipsește orice stimulent pentru aceasta și din afară și din năuntru. In contra concurenței din afară, care ar putea rezulta dintr’o perfecționare și mai mare a industriilor străine, producătorii naționali sînt apărați prin acea protecțiune excesivă, iar în contra concurenței interioare se apără singuri prin înjghebarea de carteluri. Și astfel tariful vamal cu beneficiile lui este scopul pentru care i se înființează industriile naționale, iar nu mijlocul care să le ușureze exstența și perfecționarea lor. Se ajunge cu alte cuvinte la o stare anormală de lucruri. Intorcîndu-ne acum la industria noastră trebue să constatăm cu regret că nu s’a avut nici o normă serioasă în protectiunea ce i s’a acordat încă de la început. Numai așa se explică de altfel toata acele neînțelegeri ce n’au iscat în privința măsurei acestei protecțiuni. Dar o asemenea stare de lucruri nu poate să mai dăinăuiască, căci produce o adevărată perturbațiune în toată viața noastră economică. Că, trebuie să ajutăm industria nationistă în desvoltarea-I neîncetată, sîntem și noi cu totul da această părere. Nu o puem însă mai bine ajuta decît acordîndu-i o protecțiune rațională. Și măsura acestei protecțiuni este, precum am văzut și mai sus diferența între cositul mijlociu de producțiune din interior și costul cel mai scăzut din afară. Ca să putem stabili această măsură e nevoe de cercetări serioase cari nu se pot face fără pricepere și o muncă încordată. Așa numai se explică de ce aiurea, înainte de a se schimba un regim vamal, se fac tot felul de anchete cari de cari mai amănunțite. Și fiindcă acum este vorba de a se modifica la noi legea pentru încurajarea industriei nationale, ar fi de dorit să Se dea cea mai mare atențiune măsure în ere trebue ajutată această industrie. Numai cu chipul acesta s’ar putea face operă utilă. ________ G. Christ .Ct lUOt HCbUl • -t-ra caz de 1 s It. V. Opreau . , p. 21. -* * 1 Hm* * Sublocol. în rezervă Șt. Cilințu din reg. 4 artilerie a fost trecut în opoziție de retragere pentru infirmități. D-ni. C. S. Sturdza și dl. N. Elian. deputați au fost numiți membri în comisiunea superioară a Casei dotației castel. *Următorii ofițeri au obținut concedii! D. general I. Istrati, comandantul brigăzei 5 de infanterie 2 luni. D. general D. Văleanu, comandantul brigăzei 2 de cavalerie o lună. D. colonel I. Săulescu, comandantul Regimentului 1 Călărași, 2 luni. D. căpitan Efil. Pîrîianu din reg. Gorj No. 18 patru luni. D. căpitan I. Dimboviceanu din reg. 1 călărași, patru luni, D. căpitan P. Penescu din reg. 10 roșiori, trei luni. * Au fost înaintațț la gradul de sublocotenent în rezervă următorii sergenți plutonieri: Infanterie: D. Gănescu din reg. Rovine No. 26 în același; Gh. Tulescu din reg. 7 Racova în același; N. Nestorescu din reg. 4 Ilfov No. 21 în reg Constanța No. 34; Gh. Tătărescu din reg. Ștefan cel Mare No. 13 în același; Alex. Sturza din reg. Bacov No 27 în reg. Războeni No. 15; N. Mogoș din bat, 4 in 9 vînători; I. Botez din bat, 4 în 9 vînătorî și Alex. Paciumb din reg. 14 roșiori în același. Cavalerie: N. Costinescu din 2 roșiori în 3 călărași; N. Cristescu din 3 călărași în același; Gh. Sănătescu din 1 în 12 călărași; Gh. Proicea din 1 în 4 călărași; Gh. Orman din 1 în 2 călărași; C. Gh. 11 felul eseu din 2 în 3 roșiori; N. Misir din 2 în 3 roșiori; I.- V. Lascar din 2 în 3 roșiori; Gr. Dendrino din 2 roșiori în același și V. Cantacuzino din 7 roșiori in același. Artilerie: Nicolae Lăzărescu din reg. 2 cetate în același. * Sublocotenent I. Vasiescu a fost mutat din reg. 7 in 6 roșiori iar sublocotenent Gh. Pascu din ti in 7 roșiori.* Următorii funcționari civili au fost confirmați în funcțiile ce ocupă la Casa dolanei pastel.: I. Erban șef de birou cl. I. P. Patru sub-șef de birou cl. III și Eustațiu Măndrescu sub-șef de birou cl. II.* D-nii căpitan Traian Pascal și It. I. Pîrcălăbescu au fost trimiși la fabrica din Blum pentru recepționarea unei cantități de 40000 kilograme de fulm buton. ________■ C. P. Doi oameni degerați BUZĂU, 29 Decembrie. Gerul din ultimele zile a făcut două victime omenești și în județul Buzau, ca și aiurea în multe părți. Astfel, la marginea cătunului Punga, pendinte de comuna Trestia, niște săteni au găsit in dimineața zilei de 26 cor. cadavrul uinui țăran care a fost recunoscut a fi Gheorghe Valache din Trestia. La început s’a bănuit că la mijloc ar fi crimă, curînd însă s’a stabilit adevărata cauză a morței. Apucat pe drum de un ger strașnic pe cînd venea dintr'o comună vecină, Valache a degerat. La marginea satului Boldești, în ziua de 25 cor., niște călători au găsit un alt cadavru în zăpadă. Cercetările ulterioare au stabilit că el este al locuitorului Petre Radu, un nenorocit care atins de demență rătăcea în neștire zile de-a rîndul, fie prin Armășești satul sau natal, fie prin împrejurimi. Cu ocaziunea Anului Nou, adresăm tuturor clienților și amicilor noștri cele mai sincere felicitări, unindu-le un an bun și fericit. Frații Ezellasi ai Fabricii de Bere Luther Colecta națională a „Adevărului“ Pentru ajutorarea luptei Romînilor de peste munți XXIX Nicu Algiu, președinte de tribunal (București). ... 20 lei T. Frățilă (București)... 5 „ Colecta d-lui Ion B. Ionescu, funcționar din Cîmpina și anume: Dimitrie G Țintea, șef de atelier 5 lei; Victor Popa Radu, funcționar 2 lei; loan B. Ionescu, funcționar 3 lei; Nae Georgescu, maestru-mecanic lei; Aron Manoiu, 1acătuș-mecanic 4 lei; loan N. Florescu, maestru mecanic 2 lei; Chiril Popescu, cazangiu 2 lei; loan Mavrodin, strungar 3 lei; Petre Dumitrescu, cazangiu 2 lei;Radu Comănescu, lăcătuș-mecanic 2 lei; Vasile Teodorescu, strungar 2 lei; Ion Neagu, lăcătuș-mecanic 1 leu și 50 l.; Vasile Constantinescu, lăcătuș-mecanic 1 leu și 50 l.; loan Chris, funcționar 1 leu; Onofre Cavadia, funcționar 1 leu; loan C. Ionescu, funcționar 1 leu; Nicu I. Cosmescu, comerciant 1 leu; Ștefan Fagioli, lăcătuș-mecanic 1 leu; Gogu Constantinescu,lăcătuș-mecanic 1 leu; Costel Bărbulescu, strungar 1 leu; Costică Iliescu, strungar 1 leu; Haralambie N. Florescu, cazangiu 1 leu; Ion N. Stoicescu, cazangiu 1 leu; Ghiță Bălan, lăcătuș-mecanic 1 leu; Ion Anghelescu, lăcătuș mecanic 50 b.; Gh. Niculescu, lăcătuș-mecanic 50 b. și Costică Rainovici, ucenic-lăcătuș 50 b. Total: . 461.30 b. , . . . , 711.50 b. Listele precedente 10.431.20 b. Total 10.554T70T Numiri în învățămînt Ministerul instrucțiunei publice a rezervat următoarele posturi din învățămlntul d-lor: Sava Bărbătescu, catedra din corn. Plopi- Călăreți, jud. Mehedinți; Mihail G. Ciortan la Ploștina, tot jud. Mehedinți I. Iosef Popescu la Bătrîna, jud Prahova; I. J. Sîrbu la Reșca, Romanați; L. A. Petrovici la Turlaua, jud. Dorohoiu ,Tănase I. Stelian la Pîrscovu-Lunca Frumoasă, Buzau; Bănică Dobica la Mărtologi-Ciobanul, jud. Argeș; Nicolae G. Teodorescu la Aliceni-Zilișteanca, jud. Buzau; Neagu M. Ion, corn. Dinuleasca, jud. Buzau; Vasile Oancea la Ciorarica-Limpezișul, jud. Buzau. .Citiți: NEA GHIȚA No. 9 Pedeapsa cu moarte in Franța Execuțiile au Început din nou Se știe din amănuntele noastre telegrafice că în Franța, în urma votului parlamentului pentru menținerea pedepsei cu moartea, ghilotina, și-a reînceput funcția ca singeroasă. Primii decapitați, după un lung interval de odihnă, au fost șefii unei bande fioroase de asasini. Ilustrația noastră ne arată ghilotina, gata să-și primească victimele și pe călăul Parisului, Weibler sau „Monsieur“ Deibler, cum i se zice în Franța Ghilotina.— Călăul Deibler e Sărbători, nu uitați Colecta Națională a „Adevărului“ -STRIA NAȚIONALA Vin alb și negru Pompilian litru —.80 bani Vin vechiu Vericeanu litru 1.— .. Bordeaux Stoicescu 1900 litru 1.80 lei Vin Pacineste 1901 litru 1.90 * la GdPTUAR NAțIONA Calea Victoriei, 36 -------- 1 Ianuarie 1900 MARE FESTIVAL de GALĂ cu concursul lui ERMETE novelli — Muzica sub îngrijirea d-lui B Dinicu ‚ FÂNTÂNA BLANDUZIEI Actul al Ill-lea LE BESTEMMIE, de Cadillac CU ATENTAT CONTRA FAMILIEI ȚARULUI PETERSBURG, 30 DECEMBRIE. IN LEGĂTURĂ CU EXPLOZIA DE BOMBE CARE S’A SEMNALAT LA ÎZARSKOIE SELO, SE VORBEȘTE DE UN ATENTAT ÎMPOTRIVA FAMILIEI ȚARULUI. PERECHEA IMPERIALA A PRIMIT ZILELE TRECUTE UN MARE NUMĂR DE SCRISORI DE AMENINȚARE. IN TIMPUL NOPȚEI DE EAI S’AU FĂCUT NUMEROASE ARESTĂRI LA PETERSBURG ȘI TEAR SKOJE-SELO. BURSA DIN BUDAPESTA BUdapEsTa, 30 DecemBRie. — La deschiderea bursei s’au cotat: acțiunile de credit austriace 623, acțiunile de credit unjcurești 722, tix.10 Aprilie 1281, grtü Octombrie 1088. Tendința spre urcare. O STATISTICA A VICTIMELOR DIN ITALIA După constatările făcute pînă acum, iată care ar fi numărul victimelor catastrofei din Ralia: Messina 108 000, Reggio di Calabria 31.000, Palmi 4500, Miletto 2300, Bagnsta 800, Villa San Giovani 3700, Pesaro 3300, Scilla 2800. în total 156.400 victime. La acestea mai trebue de adăugat morții din micile localități, precum și 3000 de morți din San Eufemia, ceea ce urcă numărul victimelor la 160.000. Nu trebue de uitat, pe lîngă asta, numărul răniților care de asemenea trebue să fie mare. 0 CĂLĂTORIE IN PUSTIETĂȚILE ASTEI Audiența unui explorator la țarul Rusiei Berlin, 30 Decembrie. — Corespondentul din Petersburg al ziarului „Lokal-Anzeiger“ a avut o convorbire cu Sven Hedin, imediat după audiența pe care acesta a avut-o la țarul Nicole. Cunoscutul explorator se arată încîntat de persoana țarului și de interesul pe care acesta îl poartă problemelor științifice. Țarul e singurul om căruia exploratorul i-a expus efecele călătoriei sale în Asia, și cari abia cu mult mai târziu vor fi aduse la cunoștința publicului, deoarece conform angajamentelor luate exploratorul e ținut să păstreze secreul încă asupra rezultatelor în cari a ajuns. In cabinetul țarului se aflau mai multe hărți topografice ale descoperirilor făcute pînă acum de predecesorii lui Sven-Hedin. Acesta din urmă a umblat însă numai pe căi neumblate. FI a parcurs peste tot 400 mile engleze. Cind se zvonise în Europa că el ar fi pierit, Sven-Hedin se află în inima Tibetului, de unde însă nu avea cum să transmită știri în Europa. Convorbirea cu țarul a durat mai bine de o oră. RELAȚIILE AUSTRO-GERMANE Un discurs al împăratului Wilhelm Berlin, 30 Decembrie. — Ca ocaziunea jubileului regimentului de grenaduri, al cărui proprietar este împăratul Franz-Josef, împăratul Wilhelm a jlans un discurs, spunând între altele, că în aceste timpuri grele o complicație nu e imposibilă. „Să ne ferească Dumnezeu de aceasta“, zisa împăratul Wilhelm, „dar cu atît mai prețios e în aalte împrejurări un aliat fidel ca împăratul Franz-Joseph. Fidelitatea sa și simpatiile sale pentru acest regiment sunt mai presus de orice laudă.“ împăratul Wilhelm și-a terminat discursul, strigînd de trei ori ura. PREGĂTIRI MILITARE LA GRANIȚA BULGARA COLONIA. 30 DECEMBRIE. — „KÖLNISCHE ZEITUNG“ AFLA DIN SALONIC CA DUPĂ ȘTIRILE OFICIALE SOSITE LA SALONIC, O MIȘCARE FEBRILA DE TRUPE SE OBSERVA LA GRANIȚA BULGARIEI. Numărul viitor al „Dimineței“ va apară Vineri la orele obicinuite. Regele a semnat decretul prin care se adoptă pentru ofițerii de grăniceri în timpul ernei, căciula și mantaua îmblănită cu guler de blană. Această îmbrăcăminte nu se va putea purta decit în timpul inspecțiilor. Serviciul divin ce se oficiază cu ocazia zilei de anul nou la polle, va avea loc la orele jumătate dimineața. Ținuta va fi de ceremonie t coralii. Doctorul A. Reishstadt ș ținut cu succes teza de doct medicină și chirurgie trata pre: „Valoarea diagnostic; herculinizatifl neî părcutai lui Moro“« Societatea „Cultura“ ne anunțăm ca reprezentați lă ce are loc în seara nului în sala Edison, orele 9 precis, deoareceul nopței se va serba . Casa centrală a băilui.3 a dat lămuriri ponulare din întreaga totalitățile necesare pemiterea creanțelor creditulu agricol asupra băncilor populare sunt următoarele: 1. O încheere a consiliului de administrație, prin care să se arate această dorință cum și comuna din care voește să ia creanțele. 2) Ultima situație sumară a băncii-Aceste acte se vor înainta, spre a se supune deliberarea consiliului casei centrale, care va hotărî. Nu se poate cere însă decît Creanțele locuitorilor din comuna de reședință a băncei sau cel mult din acele cu care banca face operațiuni conform statutului. In ziua de 2 Ianuarie va avea loc prima ședință a consiliului permanent de instrucția , de pe lîngă ministerul cultelor și instrucțiunei publice. D. I. Livescu, societar al Teatrului National, a început era în amfiteatrul liceului Lazăr, cursul de dicțiune cu profesorii secundari de limba și literatura romina, de filosofie și istorie. Subiectul conferinței d-lui Livescu a fost următorul: Consideratîunei teoretice asupra artei dicțiunei. Numeroși profesori au urmărit cu atențiune cursul d-lui Livescu. D dr. Ștefănescu, medicul plășel Cricov (Prahova) a comunicat prefecture! județului că în comuna Podeniî-Nouă s’a ivit din nou scarlatina. Pentru a stăvili întinderea epidemiei, Hîjdi<ul a propus întreruperea comunicației cu cătunele Prissaca și Valea Boului, dendinte de comuna Cornetu- Cricov. D. dr. Aurel Ritter von Onciul, deputat austriac și P. Beroff, deputat bulgar au sosit în Capitală. D. Dobrovici, directorul general al închisorilor continuă actualmente ancheta relativă la neregulile descoperite la această administra He in urma sinuciderei fostului comptabil Baraslam. Directorul general este asistat, de un inspector financiar. Independența Romînă, crezuse de cuviință acum, două luni cînd anunțasem zisele nereguli să ne desmintă. Azi vedem pe oficiosul liberal obligat să se desmintă singur și să afirme cea ce noi am spus la timp, că grave delapidări au fost constatate. D. George Damian a fost numit chimist la laboratorul chimic comunal in locul rămas vacant prin avansarea d-rei Nicolau. In cnsiliul comunal de Vineri 1. prin ar va cere aprobarea consiliulu pentru a se veni în ajutorul victimelor din sudul Italiei. Membrii societătei centrale a’s pentru victi?i Reggio sumarul societatea imă doiul Beca istrul plenipo- i București, inunțat, comisi studierea actualelor terminîndu-șî intai anteprocetul i lucrărilor pubîiii" . Zrfc. : "• ■«j Aceste produse s’au îndreptat spre Belgia, Egipt, Franța, Enginera, Olanda, Italia, Gibraltar și Portugalia. ■După datele sosite la ministerul de externe mișcarea bastimerieioi la Sulina pe timpul,de la 1 la 9 ianuarie st. n. a fost următoarea: a intrat vaporul Lumea de naționalitate grec cu un tonaj de 559 tone cu destinație F’ a' și ;?,a ieșit vapoarele K1: naționalitate engl porumb, vapor'z, Incărcea, grec, în 3 toate an pri M altar, Ila* ) .ustai • D. Nicolai siliulu! de 1 zata aprob. presidentuliștic, semnln emise, prec ce nu estenistru. Acționar,convocați pe anarie 1909 ,pentru agerea unui director in Th. Ștefănescu și a unui ce. n locul d-lui C. Nacu, al căror inundat expiră la 31 Decembrie 1903-Acționarii vor trebui să-șî depună titlurile cel mai târziu pina la 26 Ianuarie 1909. Vineri a doua zi după Anul Nou se va face în sala specială a ministerului de finanțe amestecrii și punerea în urnă a celor 60.000 bilete ale loteriei statului, iar Sîmbătă ai orele 8 și jumătate va Începe tragerea clasei 1 a loteriei a cincea. In urma avizului mai multor bănci, consiliul de administrație al societătei de hîrtie Letea, a desemnat pe d-ni. D. Protopopescu, D. Mazak și N. Zahariad-Damogu, ca avînd drepul să andozeze polițele și cambiile societăței ce se vor remite pe viitor. S’a conferit medalia „Răsplată Muncea“ cl. I d-lui I. Stănculescu, dirigintele școalei Comoșteni din județul Dolj, care a reușit prin ■ subscripție publică să construiască un frumos local de școală in acea comună. Novelli și D-na Gianini Mogul lui Diopue și tenii ziss t Housli Prețurile locurilor: Loja rangul I, 206 lei; loja rangul II, 100 lei; loja rangul al Ill-lea 60 lei; stal 1 si fotoliule orchestră 25 lei; stalii, 15 lei; stal III 10 lei. INFOR _a*iNNî Telegrame . Pe litoriii» Mm Nonî cutremure. — Un om scos viu de sub dărâmături. — înfiorătoarea lui povestire. Messina, 30 Decembrie. — În fundul mărei se produc necurmat fenomene, cari se manifestă la suprafața printr’o vie zbuciumare a apelor. Zi și noapte se simt mereu cutremure de pămînt, cari fac să se prăbușească ruinele fostului oraș ți împiedică operațiile de salvare a victimelor cari se mai află sub dărâmături. Am asistat astăzi la un spectacol îngrozitor. De sub un morman de ruine a fost scos un om, care era încă viu, dar a cărui stare te îniiora. Nu părea a fi un om, ci un spectru. Cu ochii plini de spaimă, slab ca o închipuire, buzele supte, el a povestit cu o voce triată, cavernoasă ca surprins de cutremur împreună cu soția și cei trei copii ai lui. au fost îngropați sub dărâmăturile casei lor, fără a fi însă zdrîgiți, căci ca din minune ruinele au format în jurul lor ca un fel de boltă. Paisprezece zile au stat în acest mormînt, lipsiți de lumină, de aer îndestulătoare, chinniji de foame și de sete. Nenorocitul a văzut cum soția și copiii lui se sting de sfîrșeală, cum mor sub ochii lui, cum se zbat în spazmele agoniei. Această povestire a impresionat adine pe toate persoanele cari au fost față la desmormîntarea acestei victime a cutremurului. Poino tratativele turco-AUSTRIACE — Hotârirea consiliului de miniștri turc — Constantinopol, 20 Decembrie, — Majoritatea ziarelor de dimineață rectifică știrea dată el, zicînd că s’ar fi respins de consiliul de miniștri despăgubirea de 2 jum. milioane livre turcești, și declară că nu s’a luat pînă acum nici o hotărîre de consiliul de miniștri în această privință. Ziarul „Ikdam" zicea că marelevizir a comunicat numai consiliului de miniștri propunerea Austro-Ungariei. Mîine va da lămuriri Camerei. Consiliul de miniștri ce era fixat pe mîine, se va ține astăzi. (A. R.) PRETENȚIILE TURCIEI Frankfurt, 30 Decembrie. — „Frankfurter Zeitung" află din Constantinopol să răspunzînd la propunerea Austriei, care a oferit 2 milioane și 500.000 lire turcești, marele vizir va cere 3.000.000. CATASTROFA DIN ITALIA Restabilirea viaței comerciale Messina, 30 Decembrie.— Supraviețuitorii se străduesc a restabili mișcarea comerciala în orașul lor. Toți cer ca serviciul de vapoare cu Messina să reînceapă a funcționa ca și în trecut. (A. R.) REPATRIAREA REFUGIAȚILOR Roma, 30 Decembrie.— Comitetul central de ajutorare a victimelor cutremurilor, a admis propunerea președintelui ei, ducele de Aosta, de a se repatria cît mai repede cu putință refugiații calibrezi în tara lor. S-a destinat o sumă de 500.000 franci, pentru a se facilita plasarea lucrătorilor refugiați, un milion pentru a se grăbi construirea taracelor pe locurile devastate, și 200 de mii franci unei opere naționale pentru venirea în ajutorul orfanilor. (AR.) »TOELBEL CEHE GRAȚIERE Petersburg, 29 Decemb. — Generalii Stoessel și Nebogatov au cerut țarului a fi grațiați cu ocaziunea noului an. Se așteaptă hotărîrea împăratului. ÎNTÂLNIREA FRAȚILOR WRIGHT Paris, 30 Decembrie. — Orvine Wright, cunoscutul aeronaut, a sosit noaptea trecută, împreună cu soră-sa venind din America. Ei au fost așteptați la gară de către fratele lor Wilbur Wright și de un mare număr de persoane notabile' cari se interesează' de aeronautică. Orville este aproape restabilitee rănile pe cari le-a căpătat în urma accidentului de care s-a vorbit la timp. El umblă totuși sprijinit de baston deoarece mai are dureri la un picior. Peste două luni el va fi însă cu desăvîrșire restabilit. Ambii frați vor pleca în curând la Pau. Peste o lună Orville se va reîntoarce în America unde va continua, experiențele cu aeroplanul său, pe care îl va vinde probabil guvernului Statelor Unite. NUMIRE Viena, 29 Dec. — Oficial. — Baronul de Calt, șef de secție la ministerul de externe, a fost numit ambaador la curtea japoneză și ministru pe lîngă curtea siameză. D. TORGA IN BUCOVINA Cimpulung, 30 Decembrie. —Pe ziua de azi se așteaptă aci sosirea d-lui N. Iorga. D-sa va ține o conferință asupra munților Bucovinei. Ziarele din Cernăuți atribue vizitei d-lui Iorga și scopuri politice și spun că vor reveni asupra acestui fapt CRIZA CABINETULUI RUS Petersburg, 30 Decembrie. — Ziarele de azi anunță că în curînd se va face o remaniere a cabinetului. Miniștrii de marină de războii și culte vor fi înlocuiți. Noul titulari vor fi: amiralul Voevodsky, generalul Sukurlinov, șeful statului major, și prințul Kotzuby, șeful denpartamentului apanagiilor. Sinuciderea tînărului 1 . Epureanu — Citim în „Le Bratia“ din Anvers —„Un tînăr romín, Carol Epureanu, în vîrstă de douăzeci de ani, student în drept la Nancy, locuind în strada Stanislas, 21, șî-a traserî un glonț de revolver în piept. „La zgomotul detună tureî, proprietarul sau, intrînd în camera lui, găsi pe tînăr numai pe jumătate îmbrăcat, întins la picioarele unei mese pe care se găsea fotografia unei tinere și frumoase nominee în costum național. „Lîngă fotografie Se afla o scrisoare, pe care tînărul român o adresa familiei lui ca s’o înștiințeze că neputînd trăi departe de femeea pe care o iubește, preferă să moară. „Starea lui e foarte gravă“. ZÂMBNEAȚA 16 FOSTA ZIARULUI „DIMINEAȚA“ Iflessalina din Paris MISTERUL AFACERE STEIN HEIL MARE ROMAN DE ACTUALITATE I CAP. 25 Fuga Rozaliei din peșteră Francesca se retrase crezînd că [ presupusa ei rivală se va deștepta...Cu pumnalul în mină, cu fața I schimonosită de ură aștepta amanta banditului momentul cînd [ să se repeadă asupra victimei sale. ; Dar copila rămase nemișcată. ■ gemînd prin somn. Revăzîndu-și ».părintele albit de suferințe și ru Ișine. Unda am mai văzut-o ;eu, drace ? întreba Francesca. E slabă ca o stafie, numai părul e frumos, a turbat Carol de umbră după toate ciulucurile ce trec de la o vreme prin tîrgușor. Rozalia Durand se întoarse în somn cu fața în sus și deodată Chipul Frănciscăî se roși. — Doamne să fie cu putință? murmură ea. Asta e fiica negustorului angrosist, Durand din str. Poitiers. Ah, puicuța mea, așadar Carol ți-a fost drăguțul care te-a scăpat din închisoare? Vei muri, dar nu atît de lesne, vei gusta chinurile iadului o frumoasă burgheză răsfățată. Ah, și cînd te gîndești că era să se mărite cu un ofițer !Ce stricate sunt fetele bogaților, se prefac că sînt sfinte și pe ascuns ne fură amanții. Vei merge cu mine mamzella, voitt lua mulți bani de la mama Diana care e întotdeauna gata sa cumpere fete frumoase. Repede puse pumnalul în buzunar și eși din peșteră călcînd Încet pentru a nu o trezi pe nenorocita cărei Îi pregătea cea mai amară soartă ce poate avea o feroce. După o jumăaăte de oră amanta lui Carol reveni însoțită de un individ înalt cu fața stricată de vărsat. Era noul ei prieten care o însoțise în pădure fără a ști însă că ea nu venise acolo decit pentru a-l căuta pe Carol. — Privește porumbița, șopti ea, vezi că ce-țî spuneam eu nu erau vorbe în vînt. Putem găsi cîte ceva în vizuina noastră. — Drace, dar cum a ajuns fata aci îșopti banditul. Mă mir— e o străină. — Haide, beatr-o repede, trebui să o ducem astă noapte la mama Diana, o cunoști, are cel mai frumos buchet de fete în casa ei. Banditul nu răspunse, ci apropiindu-se repede de pat, o acoperi pe Rozalia cu pătura cu care era învelită. Un țipăt înăbușit răsună, nefericita trezită din somn se sbătea în mîinile banditului care o lega ca pe un pachet și o ridică pe umeri plecînd spre eși . —La va înăbuși, zise Francesca o bagă de seamă, nu vreau să moară. Cel care o purta pe Rozalia plecă prin pădure fără a răspunde. Cînd gemetele încetară, el depuse corpul pe pămînt, o desvalț din pătură și-o legă gura cu o batistă . Așa, acum fiind leșinată, nu mai este primejdioasă. Veî stanei pînă ce mă voiu întoarce cu ci roabă dela hanul nostru, va trebui să cheltuim ceva cu transportul. — Nu te teme, Diana plătește, mi—e frică să nu moară. Banditul plecă în fugă prin pădure, iar Francesca se ghemuise lingă Rozalia pipăindu-i mîinile cu grijă. — Nu vreau să moară. După ce va sta o săptămînă în stabilimentul, Dianei voiü trimite poliția. Hahala, ce îi va fi ! Fiica lui Curând în casa mamei Diana! Să mai poftească fetele burghezilor să ne ia amanții. Dacă ași putea pe toate le-așî aduce acolo ! Trlntorî și trîntorițe sînt toți bogații cu toate neamurile lor ! In sufleul ei de fată săracă și vicioasă clocotise de mult dorul de răzbunare contra celor cari se puteau împodobi cu ceea ce rîvnea în zadar. Nu trecu mult și ticălosul apaș reveni cu un cărucior în care o așezară pe Rozalia. — La han vom pune surcele peste ea și cînd vom trece prin oraș, al dracului să fie sticletele care va bănui ce avem noi sub surcele. Drumul pînă la oraș fu greoi, se lumină de ziuă cînd sfîrșiră în curtea hanului de așezat așchiile de lemn peste nenorocita Rozalie care încă nu dădea semne de viață. — De acum ia o zu înainte, zise apașul către Francesca. Să mă aștepțî la poartă Casa Dianei era cam la marginea orășelului astfel că ticălosul reuși a ajunga acolo fără a se întîlni cu vre-un paznic de noapte. In casă era liniște și întuneric. Felinarul roșu din poartă sa stinsese, dar la sunetul clopoțelului, apăru o femee întrebiînd cine era. — Deschide mamă Dia,no, sunt eu Francesca, deschidă repede, încet se deshise portița și banditul trecu întîî cu căruciorul, apoi Francesca. — Haide, deepacheteaz-o, tare mi-e frică să nu fie moartă, exclamă Francesca aruncînd așchiile din cărucior cu amîndouă mîinile. Patroana stabilimentului tremurînd de frig îî privea nedumerită și cînd văzu femea din cărucior scoase o exclamație de spaimă. — Nemernicilor, îmi aduceți ani cadavru? Vreți să mă nenorociți ? Afară ! — Taici femee, taci că aduni stglețiî, o vie, e marfă pentru tine. Deschide ușa să o ducem în casă. Vei vedea ce păr de aur are. Potolită bătrîna se isupuse și banditul transportă pe Rozalia într’o cameră unde Pe masă ardea o candelă de argint. — De unde a-ți cules’o? Oi să-mi faceți buclucul. — Taci și privește-o, «Exclamă Francesca luîînd candela de pe masă. —Da, e frumoasă și tînără, zise bătrîna proxenetă. De unde ațî lut-o? — Nu se privește, e nobilă, din familia Curând. —— Fata lui Curând oare și-a ucis pruncul? — Da, ea este, murmură Francesca. Sa-ți tii pliscul de nu vrei s’o pierzi. — Și cît cereți pentru ea? Cîte patru napoleoni de om. — Sînteți nebuni ! I aduceți beleaua vreți și a puțți. Sînt femee sărăcesc o fii, fată bună. — Fără bani nici parma nu-ți dă nimic, plăteneala noastră. — Dați cîte doi napiem. — Patru, nici o cenții, a țin. — Trei, sau de nui cu ea de aci ■ Francesca și tovarășul eî primiștî prețul. Bătrîna Diana trezi o servitoare bătrînă poruncindu-i să o ajute a transporta pe nenorocita Rozalie în altă cameră mai retrasă cu fereastra mică și zăbrelită ca de celulă. Cîteva zile Rozalia Durand fu între moarte și viață pentru a ș I continua suferințele. Din spusele femnei care venea de două ori pe zi în cămăruța și nu putu mai nimic înțelege, nici nu ghici că se afla în Beaucourt, aproape de tatăl ei. Diana Ișî făcuse alt plan în privința ei. Întplegînd că ar tine prizonie SAV