Dimineaţa, ianuarie 1909 (Anul 6, nr. 1751-1778)

1909-01-15 / nr. 1763

-v f PUBLICITATEA! CONCEDATĂ EXCLUSIV, Agenției ne­publicicii« CAROL SCHULDER & Co* buc­u­REȘTI mtv. fierageorgevici­u­-SelemB z­s Birourile ziarului: -.......­m Str. Sărindar No. 11 w >^VlMiVV­MlVVVVVVV WVV WVVWvlvV APARE ZILNIC CU CELE DIN URMA ȘTIRI ALE NOPȚEI TELEGRAME| Conflictul turco-bulgari DECLARAȚIA bulgariei către TURCIA SOFIA, 13 Ian. — GUVERNUL TURCESC A ÎNTREBAT FE­GALE OFICIALA FE­GEL BULGAR UN­DE SCOP ACEST DIN URMA A LUAT TOATE MASURILE MILITARE, CARI FAG ACUM OBIECTUL ATI­­TOR COMENTARII. GUVERNUL BULGAR A RĂSPUNS CA NU MO­BILIZEAZĂ, CI CA A CHEMAT PE REZERVIȘTI PENTRU UN EXER­­CIȚIU DE TREI SAPTAMANI. CE NU VA TOLERA BULGARIA _ Sofia, 13 Ianuarie, — Ziarul ofi­­cios „Vremea“ ține astăzi un lim­­ba gră mai pujtin agresiv, dar foarte categoric. Măsurile militare, scrie acest ziar, nu au de scop înrăutățirea relațiilor noastre cu Turcia, ci numai clarifi­carea situației. Ele sunt impuse din interese de pace. Dacă mai înainte de­­ disența lor pericolul unui războiu­ nu era exclus, mulțumită acestor măsuri, acest pericol poate fi soco­­tit ca micșorat, dacă nu chiar in­­lăturat. E timpul să se declare Turciei că națiunea bulgară nu va tolera ate­­pirațiune străine asupra drepturilor er teritoriale. Puterile care doresc pacea ar tre­­bui să înduplece Turcia să-și stabi­lească pe cât mai curind punctul să fi de vedere față de Bulgaria și să revie asupra pretențiilor ei fabu­loase. CONVOCAREA A INCA PATRU CLASE DE REZERVIȘTI SOFIA, 13 Ian.— MINISTRUL DE RAZBOIU A DAT UN ORDIN CA SA FIE CHEMAȚI PENTRU UN EXERCIȚIU D­E TREI SAPTAMANI ALTE PATRU CLASE DE REZER­­VIȘTI. , MĂSURILE MILITARE LA GRANIȚA Sofia, 13 Ian.— Ministrul de Răz­­boi ș­ a dat ordin tuturor garnizoane­lor limitrofa Turciei ca trupele bul­gărești să nu provoace în nici un mod pe cele turcești, dar nici să nu se lase provocate de acestea. UN SFAT TURCIEI —Anglia și preparativele militare— Londra, 13 Ian.— Știrea dată de unele ziare, că Anglia ar fi făcuții demersuri la­­ sila și Constantino­­pole din cauza înarmărilor, se dez­minte. „Times“ creîa că Turcia nu va persista in pretențiunile sale relative le compensation! teritoriale, spre a nu produce dificultăți în situatiunea internațională cari ar putea provoca o acțiune din partea acelor Puteri, cari nu vor să creadă în dreptatea ce­rerilor Turciei. INCAERARILE DE LA GRANIȚA Sofia, 13 ianuarie. — Pe când oficiosul guvernului ține un lim­­ba gră oareși­ cum moderat, de la frontieră vin știri alarmante. Ast­fel, a sosit vestea de la Sta­­razogora că între un detașament de trupe turcești și unul bulgar a avut loc o Incăerare singeroasă, pe locul Beșlebe, lingă riul Ardă. Aă •căzut morți un ofițer turc și unul bulgar și șapte soldați din ambele părți.O altă Incăerare a avut loc la punctul de frontieră Boceriova pe teritoriul bulgăresc. Intre un post de grăniceri bulgari și unul de grăniceri turci. Au fost răniți 6 turci și doi uciși. Ministrul de războiu­ s'a grăbit se deplingă aceste­­,incidente“ și să dea ordine riguroase ca ele să nu se mai repete. DIPLOMAȚII ȘI SITUAȚIA Sóiia, 13 Ian.— Cercurile diplo­matice locale exprimă părerea că situația se poate considera ca liniș­titoare, în orice caz, că lucrurile nu ar ajunge la un războiu­. Se afirmă, pe de altă parte, că rprezentanții unor Puteri ar fi de­­­­venit intermediari între Sofia și Constantinopola pentru asigurarea ■iăedî. Turcia ar fi consimțit la o despăgubire de 100 milioane. Bul­garia ar fi dispusă să ofere 09 mi­lioane. COMITET DE AJUTOR Sofia. 13 Ianuarie.— La Staraza­­sora s’a alcătuit un comitet, pen­­ru ajutorarea familiilor rezerviș­tilor fără de mijloace. DEPUTAȚII ȘI EVENTUALITATEA RĂZBOIULUI Sofia. 13 Ianuarie.­­ Deputații tin raionul diviziei a s-a, cari sînt ofițeri in rezervă, au declarat că in cazul izbucnitei unui războiu, ei vor renunța la dreptul de imu­nitate și vor cere să fie înrolații in regimentele respective. Ei s'au adresat ministrului de­­ războiu­, punîndu-i în vedere a­­treastă hotârâre. Ministrul a răs­puns­­ că va ține seamă de cererea lor, dacă va fi nevoe. NOTA BULGARIEI CĂTRE PU­ Sofia. 13 ian.— Guvernul bulgar a adresat astăzi o notă către puteri, în care indică motivele măsurilor militare, spunînd că Bulgaria nu­ vrea să tulbure pacea, ci caută să se pună la adăpost de o eventuală­ ■­năvălire a turcilor pe teritoriul bul­gar. DECLARAȚIILE MINISTRULUI DE INTERNE Berlin. în ianuarie. — Corespon­dentul ziarului ,,Le Matin“ a avut o convorbire cu ministrul de inter­ne al Bulgariei, care a repetat că Bulgaria este gata de a relua tra­tativele­­ cu Turcia, dacă aceasta acceptă oferta de mai înainte a Bulgariei.Ministrul a declarat că posibi­litatea unui conflict nu este ex­clusă, de­oarece în Orient toate sunt posibile. Se speră însă că Turcia se va convinge că buna-înțelegere e mult mai avantagioasă decit o despăgu­bire obținută prin presiuni. INTERVENȚIA PUTERILOR INTRE TURCIA ȘI BULGARIA Berlin, 13 ian.— „Lokalanzeigei" anunță că Kiamil-pașa a fost între­bat de către ambasadorul Rusiei și Angliei, dacă ar fi dispus ca în joc de 150 miioane «?* ">m­­ane că despăgubire din partea Bal CmIS Si. ăi­cii. AX. «aXOR&âA stă­ alte concesii, Kiamil-pașa a răspuns afirmativ. Ambasadorul Rusiei și Angliei s'au adresat și guvernului bulgar, între­­bîndu-l dacă consimte la această propunere. Ministrul președinte Malinov a spus ambasadorilor, că Bulgaria nu p­oate plăti mai mult ca 82 milioa­ne, și dacă Turcia nu acceptă la­­ a­ceasta sumă, Bulgaria va continua cu mobilizarea. Ministrul de externe Paprikoi­­­ a afirmat că Bulgari dorește pacea, dar cu toate acestea situația a sili foarte critică. Ministrul de comerț Liapcer spu­ne că cunoaște bunele intenționi ale marelui vizir și de acea speră că peste 19 zile se va ajunge la o înțe­legere. TERI ] Anarhia în Persia A se citi în corpul ziarului arti­colul cu titlul de mai sus, scris a­nume pentru cititorii noștri de personagiul pe care îl reprezinți ilustrația de mai sus. Prințul Amiradjibi PREGĂTIRILE DE RAZBOIU Artileria turcă făcînd exerciții cu tunurile pe clmpul de manevre Din Serbia FIERBERE IN BOSNIA Belgrad, 13 Ianuarie. — Se a­­nunță din Sarajevo, capitala Bos­niei, că acolo domnește o mare iritare și fierbere în popor, de­oa­­re­ce din Viena a sosit știrea că acolo se plănuește acordarea unei constituții pentru Bosnia încă îna­inte de rezolvirea situației de drept a acestei provincii. De ase­menea circulă știrea că guvernul are de gînd să închee un nou îm­prumut­ pentru Bosnia, ceea­ ce mărește agitația —Para O MIȘCARE NAȚIONALA A SIR­B­BILOR DIN UNGARIA Belgrad, 13 Ianuarie.— Se anun­'­­ă din Croatia că în comitatul­­ [UNK] Syrm­ia în care sirbii formează majoritatea populației, aceștia a­­­u decis să tipărească un memoriu­­ care să fie iscălit de cel puțin 1­30.000 de sîrbi și care să fie pre­­­­intat banului baron Randi Prin­­ acest memoriu, cei semnați se de­clară solidari cu sirbii acuzați de înaltă trădare, cu cari sunt în deplin acord de vederi și cer a­­restarea tuturor celor 30.000 de iscăliți.—Pera. CONDAMNĂRI DRACONICE IN BOSNIA Belgrad, 13 Ianuarie. — Din Sa­rajevo se anunță două condamnări draconice, cari ilustrează regimul de teroare înființat de Austria în Bosnia Ziarul ,,Srpska Rieci“ pu­­blicînd traducerea cuvînt cu­­ cu­­vînt a unui articol din ,,Pester Lloyd“ redactorii săi au fost dați în idecată. Redactorul responsa­bil Jumovici a fost condamnat la 7 ani și colaboratorul Omvikus la un an de carceră grea. Sentințele au și fost puse imediat în execu­tare- AGITAȚIA CONTRA REGELUI PETRU Belgrad. 1$ Ianuarie­ — Ziarul „Pravda“, organul partidului pro­gresist, continuă campania contra regelui Petru, pe care-l invită să facă loc fiului său George. Ziarul spune că principele moș­tenitor nu trebue împiedicat în ac­țiunea­ sa pentru binele poporului sîrbesc. Din această campanie se poate vedea cum se lucrează la detrona­rea regelui Petru. — ITALIENII PORNIȚI CONTRA AUS­­TRIE! Roma, 13 la...—Giomale d’Ita­lia anunță că guvernul va amina con­vocarea camerei deputățiilor, de­oa­rece se teme ca față de situațiunea creată pri­n proectul facultate­ i ita­lien­e la Viena, deputații să nu fie porniți contra Austriei. BOICOTUL CONTINUA Berlin, 13 Ianuarie.—„Vossische Zeitung“ află din Uski­d că înțele­gerea dintre Austria și Turcia nu a produs efectul așteptat asupra po­­pulațiunei, căci boicotul, departe de a slăbi sau de a înceta, conti­nuă încă cu mai multă energie, ast­fel că reprezentanții din Us­kü­d ai unor mari case din Austria au fost nevoiți să anuleze coman­­dele lor, făcute în Austria în ve­derea încetării boicotului. ultimul OBRENOVICI Budapesta, 13 ian.— Ziarele au publicat în ultimul timp diferite știri despre unele fapte nu tocmai corecte în sarcina ultimului vlăstar al Obrenovicilor. George Cristici. Dînsul s’a înapoiat acum la Bu­dapesta și a dat lămuriri complecte referitor la toate cele ce i se im­putau. George Cristici a declarat că de aci înainte va căuta să-și creeze o existență. Se spune că dînsul va a­­pare în curînd ca cântăreț de cuple­te pe o scenă din Capitală, Contele Bellegarde Contele Franz Bellegarde, deputat al cercu­li electoral Dorna Watra- Cîmpulung se trage dintr'o familie franceză refugiată în Austria. El a funcționat mult timp ca prefect al județului Cîm­­piulun­g din Bucovina. Aici Bellegarde învață repede limba,româna pe care o îndrăgi foarte mult și se distinse printr’o administrație din cele mai părin­tești, mai ales față de țărani. A­­vind norocul «•­! fie prefect tocmai In tiimpul cînd in fruntea Bucovinei sie ai­a principele Hohoniohe, cel care a introdus o administrație eu­­rupeană în Bucovina, Bel­egarde s’a purtat astfel cu țăranii romînî în­cît pentru alegerile generale din 11­07 numeroase delegații din toate satele s’a prezentat pentru al ru­ga să-șî pue candidatura. La început Bellegarde a refuzat, aceste delegații înmulțindu-se însă mereu, el a cedat declarînd însă că nu va primi mandatul de cil daca va fi ales în primul scrutin. Mai spusa apoi că nu va primi mandatul de cil dacă va fi ales în primul scrutin. Imediat după plecarea lui se în­cepu o campanie electorală din ce­le mai crîncene, de­oare­ce cercul Cî­mpulungului" fiind cel mai curat romíne­"." din Bucovina, cei doi șefi ai partidelor „istorice" și-au pus acolo candidaturile: cav. de Onciul, din­ partea democrațiilor și Dori Po­­povici, din a­ naționaliștilor. Amîn­­doi au ținut numeroase întruniri recunosc'nd meritele lui Bellegarde dar susținînd că rominii trebue să aleagă un român. Bellegarde, după o promisiune, n'a venit în județ. Numai odată, fiind rugat foarte mult, a ținut o întru­nire publică insă în orașul Gura Hunioara, de­oare­ce promisese că n­u va călca în județul său. De fapt, două mii de alegători au venit la Gura I­uniora să-i audă, iar a doua zi toate ziarele vieneze publicau cu mult haz istoria unicului fenomen ctnd alegătorii aleargă după candi­dat. In ziua de 14 Iunie 1907 avură loc alegerile și contele Bellegarde fu ales în primul sens,uin deputat cu 4355 voturi, contra 2755 ale lui On­ciul și 1014 ale lui Dor­ Pop­o­vici; la aflarea rezultatului, pe care Bel­legarde îl aștepta la Gara Huniora, el își făcu intrarea în Ch­ipulung unde fu primit cu mare entuziasm. La deschiderea parlamentului, d. Bellegarde se alipi­ clubului român. Cînd fu vorba să se înființeze un gimnaziu la Cîm­pulung, el stărui din răsputeri ca acesta, să fie romî­­nesc. Și in celelalte privințî spriji­ni interesele naționale românești, a­­șa că ocupă un loc frumos în clu­bul ronda,. S. P. A. Adăpostul animalelor de pripas din tâmpul Teilor. Cîini aduși pe ziua de 13 Ianua­rie: 6 și anume: 1 cine ciobănesc,­­cline corcitură setter iris, 1 cn­ne corcitură black, 1 cățea corci­tură setter gordon, 1 cățea corci­că bouldogue. Inteleprea turce­­au­striacă a asistati —Deputații turci contra acordului— Constantinopol, 13 ianuarie.—Un număr de 27 deputați au dom­­arat aarelui vizir că ei se vor opune la­ stabilirea acordului cu reușina p­rin că îi vor adresa în acest sens o in­terpelare în Cameră. Deputații radicali sunt si ei contra acordului, nu­cît e de așteptat că guvernul să nu cemite majoritatea. Se prevăd dezbateri furtunoase în Cameră.* Vien­a, 13 Ianuarie. — Protocolul redactat de marchizul Pallavicini în privința înțelegerei dintre Aus­tria și Turcia, se află acum la mi­nisterul de externe al Austriei și se crede că examinarea proectului se va termina peste cîtev­a zile. Se vor face probabil numai mici modificări stilistice și dacă Turcia le primește, prima fază a afacerei se poate considera ei încheiată. In a doua fază, protocolul va fi trimis parlamentului turcesc. Există îndoială, dacă protocolul va fi supus și apro­barei oamenilor austro-ungare. Dacă protocolul va fi vota­t de ■parlamente, urmează a­poi a treia, fază a chestiune­,­­adică ratificarea­­ protocolului prin suveranii Austriei și Turciei. GREVA TIPOGRAFILOR DIN FA­­PARIS Paris, 5.3 Ian — Greva lucrători­lor tipografi linotipiști s’a declarat. Din această cauză, ziarele n’au pu­tut apare, afară de cîteva cari au apărut autografiate. CONSULUL ROMÂN LA BALUL DAT DE ARCHIDUCELE IOSEF Budapesta, 13 Ianuarie. — La mamele bal ce s’­a dat de către archi­­ducel­e Iosef î­n c­astelul regal,­­a a­­fisat și consulul general al Româ­niei, -d. Deb­ussch. IN CHESTIA FACULTAȚEI ITALIE­NE LA VIENA Roma, 13 Ianuarie. — Intre Ro­ma și Viena se urmează tratative în privința chestiunei facultăței italiene din Viena. Contele Lützow, ambasadorul Austriei la Roma, care a lucrat­ ca mijlocitor în afacerea acelei fa­cultăți, a descris guvernului aus­triac situațianea sa față de atitu­dinea Italiei cu­ privire la acest proiect. „Popolo“ anunță că Tittoni nu va demisiona singur, de­oare­ce politica externă nu a fost condusă numai de dînsul, ci de cabinetul întreg. EPISCOPUL ROMÂN DIN CARAN­­SEBEȘ NU VA FI CONFIRMAT Budapesta, 13 Ianuarie. O co­respondență semi-oficioasă des­­minte știrea despre apropiata con­firmare a­ Aipiscopului Caranse­beșului, Musta. Corespondentul spune că con­firmarea e foarte problematică, deoarece noul episcop s'a arătat prea puțin energic în executarea ordinelor ministeriale privitoare la ancheta disciplinară In aface­rea proparandiei din Caransebeș LUPTA CONTRA LUI BÜELOW Berlin. 13 ian.— Lupta, conserva­torilor și centrului împotriva can­­celi­r­­ul Bu­elow continuă. Centrul va face opoziție împotriva reformei impozitelor și legei electorale. Care va fi atitudinea cancelaru­lui încă nu se poate cunoaște. Se anunță că și Podbielski, mi­nistrul agriculturei și șeful agrarie­nilor s’au asociat la mișcarea porni­tă contra d-lui Bu­elow. REGINA ANGLIEI BOLNAVA Londra, 13 Ianuarie.— Regina A­­lexandra se află bolnavă de influ­ență. Ecoul Emobilizare l­or în Franța Declarația ambasadorului turcesc. — „Le Matin“ și situația. Paris, 13 Ianuarie. — Ambasado­rul Turciei a declara unor ziariști că Turcia sare departe de a avea in­­tențiuni războinice; ea a dat des­tule dovezi depre aceasta și deci nu trebue să se dea crezămînt afirma­­tiive­ bulgarilor, cum că Turcia are de gînd să ocupe două puncte stra­tegice. Ziarul „Le Matin“ spune că miș­carea trupelor turcești nu trebue luată în sens tragic. Mai multă a­­tensiune merită surescitarea­­ popo­rului turcesc, care acuză guvernul că n’a procedat cu destulă energie față de Bulgaria, cînd aceasta și-a proclamat independența. DINTRE RUINELE MESSINEI — Un octogenar scos viu — Roma. în Ianuarie. — Carabinie­rii ocupați cu lucrările de salvare la Messina, au scos de sub ruine un moșneag de 80 de ani, încă viu,­­care din ziua catastrofei s’a între­ținut numai cu ierburi. Igresin­Mjii C.-niUig Erî s’a prezentat la redacția zia­rului nostru d. căpitan Vasile Co­lea, veteran din războiul indepen­denței, proprietar al hotelului Cen­tral din C.­Lung, într’o stare foar­te gravă, cu­ obrazul plin de Vă­­nătîr și cu capul bandajat. D-sa ne-a declarat că a fost a­­tanci chiar în fața proprietatei sale din C.­Lung și grav bătut de către comisarul Titu Giurcă, cari i-a aplicat trei lovituri, spăr­­gîndu-I capul. In urmă au sărit asupra-i și doi gardiști, cari l’au bătut într’un mod îngrozitor, le­­gîndu-I mî­inile, după care l’au dus la poliție. Aci, chiar în fața directorului poliției, subcomisarul Giurcă și comisarul Ghioculescu l'au luat din nou la bătae, izbindu-l cu palmele peste obraz. 30. cap. V. Culea După aceea, fiind plin de sînge, a fost­­ spălat de d. dr. Vișoianu și apoi pu­s in libertate. D. Culea s’a dus apoi la par­chet unde a relatat procurorului și judelui instructor cele Intim­idate. Ca motiv al acestei agre­siuni, d. Culea dă­­ un conflict pe care la avut cu­­ căpitanul Ralet, șeful poliției din­ C.­Lung. Victima a sosit în Capitală pen­tru a reclama cazul d-lui ministru de interne. Cronicile „Dimineței (De la colaboratorii noștri speciali din Paris) Noi și strămoșii noștri — Pofta­­ te mîncare — Dacă cumpătarea e o virtute, a. >01 noi suntem­ virtuoși, căci min­ăm foarte puțin: „Caprițul al Budei, slăbiciunea de stomac sau uperstiție a higienei?“ se întrea­bă un istoriograf al „mîncărei“. îteși treze pot fi cauzele, una fi­­in consecința celei 1­ alte. De aceia răm­înem înmărmuriți ind­ici se vorbește despre mânu­irile de odinioară și despre lăco­mii stramoșilor noștri care a­­v­eau așa de mare poftă, de min­are.­­ Desigur, eî ar rîde de sărăcia me­­ieter noastre, cari n’ar potoli foa­­ipea acestor stămoși, cărora li se serv­eau piramide de cărnuri, du­pă cum­­ dovedește prinzul oferit lui ț Cesar Borgia de către orașul Lyon, cu prilejul intrărea acestui aventurier In ducatul sau de Va­lenti­nois: nu erau pe masă mai puțin de șai­zeci de feluri de mîn­­care- Dar­manu-ul prințului dat în onoarea Isabelei de Bavaria în 1339 î și acela al banchetului dat la Lille în onoarea lui Filip cel Bun la 17 ianuarie 1452! Fie­care serviciu cuprindea 48 de feluri. Erau patru servicii, deci un total de 192 feluri- Friptu­rile sosiau pe masă la niște căru­cioare de aur și de argint, cari păreau că se mișcă singure. Sala era transformată intr’un fel de teatru ale cărui decoruri se schimbau la fie­ce serviciu. Bu­căți imense apăreau din cînd în cind în centrul cărora se aflau buți­ și vieri, pateuri monstre, cari serveau de adăpost muzican­ților. N’a lipsit și o femeie cu to­tul goală, care reprezenta orașul Constant­inopole; ea sta culcată într’o prăjitură — torță colosală. Istoria nu ne spune, dar­ noi presupunem că femeia cea goală a scăpat nemîncată... Se mai îndopau p’atunci cu un fel de rațe îngrășate, cu „pastă de bob’’ cu „rizele“ făcute din slăni­nă, ouă fierte, și lapte. Multe păsări domneau­ pe mese. Iată și menitul unei mese dată în onoarea Caterinei de Medicis de către orașul Paris în anul 1545: Păuni, fazani, lebăde, claponi, berze, pui, purcei, epuri, căpri­oare, iezi, pui de gîscă, prepelițe, sparanghel, bob și anghinare. Fără îndoială, ați observat mi­cul număr de legume de la aceas­tă masă,­ precum și lipsa totală de carne de măcelărie... I Caterina de Medicis nu se așeza la masă numai așa, de formă. Ea mnima țeapăn; era chiar un obiceiu al ei ca să mănânce așa. La nunta domnișoarei Martyn­es­sa­mined au­tea creste de cocoș, că istoria spune că sta „ga­ta să cra­pe“ cum scrie în mod cu totul nerespectos l’Estoile. M­esele straluceau prin cantitate în lipsă de calitate­ Și pentru a ajuta la digestia a­­cestui munte de bucate, cită bău­tură nu se mai inghiția! Nu de­geaba cardinalul de Gui­se era supranumit „moșul sticle­lor“. Montaigne ne spune că în tim­pul lui se bea ceva mai puțin. Dar acest „mai puțin“ ar speria și as­­tă­zi pe cei mai băutori ai noștri căci cel mai nobril din gentilomi inghiția încă „două­­ căni enorme de vin la fie­care masă“. Regele Soare, Ludovic al XIV-a, urmînd tradiția strămoșilor săi, mînca zdravăn și el. Nu o să dau aci amănuntele me­­ni-urilor sale fenomenale. Mă voi mulțumi de a cita micul „lunch“ pe care 11 porunci în ziua în care luă un purgativ. Două su­pe, o ciorbă de pasăre, trei pui din care lăsa numai oasele, două torțe și un compot! De aceia și contemporanii lui Ludovic al XIV-lea urm­au exem­plul stăpînului lor. La căsătoria d-nei Blois cu prințul Conti, sa cete o m­asă cu 480 de feluri. Prințul Vendôme făcu să i­ se servească într-o dimineață 12.000 peștișori și se lăuda că a mîncat 1200 de sardele numai la o sin­gură masă. Burbonii, de alt­fel, a­u dat tot­deauna probe de o poftă de mîn­­care sălbatică, afară de Ludovic al XIII-lea, care se mulțumea la prînz cu două mere coapte, un clapon, vițel fiert, trei ouă și pu­țin vin. Ludovic al XV-lea mînca 31 de feluri­­ cu carne și ,un singur iei de legume la prînz. Ludovic al XVI-lea care suna la șase ceasuri dimineața pentru ca să i se aducă un mic dejun, întreba pe valet ce are de mîncare: — „Șira, un pui gras și niște „cotlete“. — ,,E prea puțin“ să’mî mai fa­că și niște och­iuri“. El mînca puiul, patru cotlete, ouăle ochiuri, șuncă, bea o bute­lie și jumătate d­e șampanie... Pleca la vînătoare și ‘venea de prînzea cu o poftă grozavă. .,El mănîncă îngrozitor d­e mult, ne­ spune „Corespondența secretă“ și nimic nu-l poate opri, micșora pofta, nevoia de­­ mîncare care îl predomină în orele cele mai gra­ve, cele mai tragice. La Varenne, în închisoare un­de era păzit de aproape, pe cînd copiii lui adoramjau, zdrobiți de oboseală și pe cînd regina se în­fiora în durerea ei plină de indig­nare, el cerea de mîncare! In timpul procesului sau, roagă pe Chaumette­­ să-i dea o bucată de pline și reîntors la închisoare, mănîncă șase cotlete,­ o pasăre, porumbel, ouă și bău vin alb și un pahar de tămăioasă. O­­ce jalnice apar: cot­leta­, car­tofii prăjiți, crenvlișu­l și bucă­țica de brînză, cari compun prin­­zurile noastre, pe lîngă mesele la­comilor noștri strămoși! -Paul Chaumet Paris, 9 Ianuarie. CARTE și REVISTE Cereți la toate librăriile. Amintiri da la Junimea din Iași de George Panu, prețul 3 lei exem­plarul. Letoni­siți­­ de Const. Mil­le, prețul x.50 exemplarul. - Jeul 15 Ianuarie 1909 Provincie si Străinătate No. 12[405 Abonamente cu premii: Un an. ....... Lei » • Iani ............................ U­S Ieni ........ e ® TELEFON: Direcțiunea No. 14199 Capitals , 14110 DIRECTOR CONST. MILLE. eP „NUVELELE PIMlREȚEI Fata Argintarului (După Ilhland) Printre pietre nestimate, sta plecat peste emntar Lingă dulcea lui copilă, și lucra, un argintar. ..tot tu ești, ü zise dînsul, străbătîndu-l dulci fiori. Dintre tot ce-i scump pe lume, cea mai scumpă din comori. Insă ușa se deschide și apare un oștean: „Meștere, să-mî faci degrabă o coroană de mărgean. Dintre cîte­ au fost pin astăzi, cea mai mîndră o voesc. Vreau s’o dau iubitei mele, în curînd mă logodesc. Făurește argintarul o minune din povești. Fata lui ’și­ împodobește buclele-î dumnezeești: „ Ce mîndreui se cunună! Cum lucește! Adevăr, Fericită e mireasa care și-o va prinde'n păr! Eu m'aș mulțumi, oftează fata cu obraji subțiri, Dacă mî-ar aduce numai un mănunchi de trandafiri”. Două zile trec, și-apare iarăși blondul cavaler. Mulțumit, întoarce ’n mină prețiosul juvaer, Și-apoi zice iar: „Ești meșter , cu coroana mi-ai dat semn și îmi mai trebue acuma un inel de dînsa demn.“ Gata și inelul de­ aur. După muncă fără preget, Argintarul îl admiră, fata lui îl pune ’n deget: „Peticită e aleasa care-o să primească darul. Mai suspină-adînc copila, stâpînindu-și tristă-amarul. Mie numai o șuviță de mi-ar da-o făr se cer, M’ar robi pe vecinicie arătosul cavaler.* Iată'l iar: „Să’mî dai coroana și inelul, vreau sa sbor. Să le duc unde nu așteaptă alintatul meu odor. Cum i-o sta cu ele, însă, de pe-acu aș vrea să știă. Rogu-te, copilă blîndă, să încerci al lor foc viu. Draga mea, spre care visu-mi să mă poarte,acuma vrea, E frumoasă tot ca tine, soră parc’ai fi cu ea.“ E Duminică, și fata argintarului a pus: Rochiea cu care merge să se roage lui Isus. Roșie, înaintează, și s' oprește­ apoi pe loc. Cavaleru ’n păr îi prinde al cununei magic foc, Degetu ’i împodobește cu inelul strălucit, Și-­n sfîrșit vorbește: „Vino, vino îngere iubit, Căci mireasa pentru care daruri scumpe am cules, Tu ești dulcea mea iubită, îngeru de mine­ ales. “ Radu D. Rosetti (Inedită, 1909) Biti immu ! Mim In sfîrșit, în Capitală! Dîmboviță apă dulce Cine bea nu se mai duce și ! am scăpat, iată-mă-s permu­tat în cetatea lui Bucur, mult vi­sata și dorita Capitală ! în primite­­le nici nu știam pe ce lume sunt; totul era nou, frumos, sur­prinzător ! Acum insă începe s­­ă-mi pară că e prea mult zgo­­not, umblu ca amețit. Pe Ungă i­uruitul trăsurilor, căruțelor, aminelor și bubuitul automobi­­l­lor, mai sunt și un soia de oa­­m­eni can toată ziua umblă pe rotuare, răcnind mai abitir decit i­ codru. — lauri­ca ! Fasulica veche ! Pe­ — Gaz ! Sopon hai ! * Toate aceste strigăte smt lau ate­ul pe străzi și mă fac să mă p­­re­sc un loc privind în urma ol­e­­ilor cari rebegiți de frig în hai­de lor de aba subțiri cutreerd­apitala din zori și pină noaptea ar tind tot felul de mărfuri pe la file oamenilor. Gazda zîmbind cu indulgență de aivitatea mea mi-a spus că In p­rimăvară se întorc cîteva sub­­e olteni și că unii poartă pe u­­ieri coșuri încărcate cu oile io—­0 kgr. de zarzavaturi, ba chiar și ».•penii tot astfel se vînd. Avea dreptate Alexandri al nos­tru, „românul are șapte vieți In pieptu­l de aramă­­“ Dar ce'i drept, frumos e Bucu­­reștiul, n'am ce zice și bogat ! Ce de cafenele, ce de prăvălii! Pe la noi in provincie lumea e proastă, se plînge de sărăcie. Să vază ei vitrinile în Lipscani și n’ar mai vorbi anapoda. Lucruri scumpe, frumoase, de-ti iau ochii. Pentru cine sunt aduse dacă nu sunt bani ? Sînt mîndru privind splendorile Capitalei, străinii de sigur că-șî schimbă părerea cînd ne vizitează. Pe bulevardul Elisa­­beta se construește palatul minis­terului lucrărilor publice, costă milioane. De unde bani dacă ța­ra e săracă ? -Hei, hei, acum înțeleg­eți bra­­șoavele gazetelor! Mofturi. Țara noastră stă bine, contribuabilii plătesc toate birurile, fiind-că aă de unde. Prăvăliile sînt pline de cucoane, fiind-că bărbații lor ci șligă ușor și mult. De cînd am sosit în Capitală mi s’au deschis ochii. Oh, Romînie, dulcea mea tară, în zadar te hulesc dușmanii, cu pași uriași mergi spre progres. Cit sunt de fericit că pot trăi în Capitală ' ! ' ■ V.. Stan Bolovan D. fiam șef al liberalilor brăileni BRAILA, 13 san.— D. Alexiu, a fost astăzi proclamat de amicii săi politici, Într’o consfătuire intimă ca șef al ’liberalilor din Brăila. Faptul a­cesta a dat loc la vii co­mentarii în cercurile politice lo­cale. Intre partizanii d-lui Cociaș a­­ceastă proclamare a produs mare indignare, susținîndu-se că nu se poate trece peste d. Cociaș. ■­­­o Per. D. Morțun la Iași IAȘI, 13 ianuarie. — D.­ ministru Morțun a sosit astăzi aci, la orele 8 și j­umătate dimi­n­eaț­a, însoțit fiind­­ de o mulțime de liberați ie­șeni cari fuseseră la București da congres. D-sa a fost ‘nm­piniat la gară de d. Zdrobiri, directorul -prefecture­ de poliție și. câțiva fruntași liberia­­ți. S’a urcat apoi în trăsură c­u d. N. Game și a descins la hotelul Troian, unde, după cîteva minute de re­­p­auz, a făcut cîteva vizite pe la li­beralii di­n localitate. D. Moiiiium a veni­t la Iași pentru a participa la căsătoria d-lui Ha­­ralamb G. Lecca, directorul de scenă al teatrului național, cu d-ra Nata­­lița Botezatiu, o nepoată a d-lui Nicu Ganie, primarul orașului. , * Călătoria civilă s’a săvîrșit la o­­rele 2 d. a., oficiată fiind de d. N. Ganne‘ ép­re Martori­­ au fost d-nii C. Lecca, a­­voca­t­­ din București și Mihail Hur­muz­escu, inginer. Printre asistențî am remarcat pe d. mrmcisitnu Morțun, toată familia Gane, familia Stoiianovici, câțiva fruntași ruși din Basarabia unde de aproape cu mireasa, frații miresei, % Astă seară 3. Morțun se Moare e înapoi la București. — Dan, Corpurile legiuitoare 1~ • 1 „ ■ Camera Ședința dela 13 Ianuarie 1909 Prezidează d. M. Ferechide. D. Haret,­­ministrul instrucțiune! depune un proect de lege pentru deschiderea unui­­ credit pe seama Casei bisericilor. D. Em. Culoglu, raportor, dă ci­tire raportului comisiunei pentru verificarea titlurilor deputaților noul aleși. D. Țu­cules­cu este proclamat de­putat al colegiului 3 de Romanați. Intru­cît privește alegerea celor trei deputați al colegiului 2 de Il­fov, raportul spune că d­emisiune­a d-lui N. Fleva n’a fost publicată în „Monitorul Oficial“ și că d. Fle­va nu a prezintat scrisorile de re­chemare regelui Italiei. Totuși raportul conchide la va­lidarea ddor N. Fleva, Barbu Pâr­­tineanu și J. Th. Florescu. D. G. Diamandi adresea­ză o in­terpelare ministrului de justiție, cerînd să vină cu un proect de le­ge pentru fixarea eligibilităței aleșilor în anumite cazuri și pen­tru pedepsirea conrupțiunei elec­torale. Ședința se ridică și Cameră trece în secțiuni. .f Senatul Ședința dela 13 Ianuarie 1909 La orele 3 și 40 minute d. Ne­rea Lupașcu ocupă fotoliul preșe­­dințial. Pe banca ministerială se află d. ministru Emil Costinescu. Răspund la­­ apel 94 d­ nn sena­tori. Se fixează ordinea zilei de inlu­ne și se ridică ședința. ._

Next