Dimineaţa, ianuarie 1909 (Anul 6, nr. 1751-1778)
1909-01-15 / nr. 1763
-v f PUBLICITATEA! CONCEDATĂ EXCLUSIV, Agenției nepublicicii« CAROL SCHULDER & Co* bucuREȘTI mtv. fierageorgeviciu-SelemB zs Birourile ziarului: -.......m Str. Sărindar No. 11 w >^VlMiVVMlVVVVVVV WVV WVVWvlvV APARE ZILNIC CU CELE DIN URMA ȘTIRI ALE NOPȚEI TELEGRAME| Conflictul turco-bulgari DECLARAȚIA bulgariei către TURCIA SOFIA, 13 Ian. — GUVERNUL TURCESC A ÎNTREBAT FEGALE OFICIALA FEGEL BULGAR UNDE SCOP ACEST DIN URMA A LUAT TOATE MASURILE MILITARE, CARI FAG ACUM OBIECTUL ATITOR COMENTARII. GUVERNUL BULGAR A RĂSPUNS CA NU MOBILIZEAZĂ, CI CA A CHEMAT PE REZERVIȘTI PENTRU UN EXERCIȚIU DE TREI SAPTAMANI. CE NU VA TOLERA BULGARIA _ Sofia, 13 Ianuarie, — Ziarul oficios „Vremea“ ține astăzi un limba gră mai pujtin agresiv, dar foarte categoric. Măsurile militare, scrie acest ziar, nu au de scop înrăutățirea relațiilor noastre cu Turcia, ci numai clarificarea situației. Ele sunt impuse din interese de pace. Dacă mai înainte de disența lor pericolul unui războiu nu era exclus, mulțumită acestor măsuri, acest pericol poate fi socotit ca micșorat, dacă nu chiar inlăturat. E timpul să se declare Turciei că națiunea bulgară nu va tolera atepirațiune străine asupra drepturilor er teritoriale. Puterile care doresc pacea ar trebui să înduplece Turcia să-și stabilească pe cât mai curind punctul să fi de vedere față de Bulgaria și să revie asupra pretențiilor ei fabuloase. CONVOCAREA A INCA PATRU CLASE DE REZERVIȘTI SOFIA, 13 Ian.— MINISTRUL DE RAZBOIU A DAT UN ORDIN CA SA FIE CHEMAȚI PENTRU UN EXERCIȚIU DE TREI SAPTAMANI ALTE PATRU CLASE DE REZERVIȘTI. , MĂSURILE MILITARE LA GRANIȚA Sofia, 13 Ian.— Ministrul de Război ș a dat ordin tuturor garnizoanelor limitrofa Turciei ca trupele bulgărești să nu provoace în nici un mod pe cele turcești, dar nici să nu se lase provocate de acestea. UN SFAT TURCIEI —Anglia și preparativele militare— Londra, 13 Ian.— Știrea dată de unele ziare, că Anglia ar fi făcuții demersuri la sila și Constantinopole din cauza înarmărilor, se dezminte. „Times“ creîa că Turcia nu va persista in pretențiunile sale relative le compensation! teritoriale, spre a nu produce dificultăți în situatiunea internațională cari ar putea provoca o acțiune din partea acelor Puteri, cari nu vor să creadă în dreptatea cererilor Turciei. INCAERARILE DE LA GRANIȚA Sofia, 13 ianuarie. — Pe când oficiosul guvernului ține un limba gră oareși cum moderat, de la frontieră vin știri alarmante. Astfel, a sosit vestea de la Starazogora că între un detașament de trupe turcești și unul bulgar a avut loc o Incăerare singeroasă, pe locul Beșlebe, lingă riul Ardă. Aă •căzut morți un ofițer turc și unul bulgar și șapte soldați din ambele părți.O altă Incăerare a avut loc la punctul de frontieră Boceriova pe teritoriul bulgăresc. Intre un post de grăniceri bulgari și unul de grăniceri turci. Au fost răniți 6 turci și doi uciși. Ministrul de războiu s'a grăbit se deplingă aceste,incidente“ și să dea ordine riguroase ca ele să nu se mai repete. DIPLOMAȚII ȘI SITUAȚIA Sóiia, 13 Ian.— Cercurile diplomatice locale exprimă părerea că situația se poate considera ca liniștitoare, în orice caz, că lucrurile nu ar ajunge la un războiu. Se afirmă, pe de altă parte, că rprezentanții unor Puteri ar fi devenit intermediari între Sofia și Constantinopola pentru asigurarea ■iăedî. Turcia ar fi consimțit la o despăgubire de 100 milioane. Bulgaria ar fi dispusă să ofere 09 milioane. COMITET DE AJUTOR Sofia. 13 Ianuarie.— La Starazasora s’a alcătuit un comitet, penru ajutorarea familiilor rezerviștilor fără de mijloace. DEPUTAȚII ȘI EVENTUALITATEA RĂZBOIULUI Sofia. 13 Ianuarie. Deputații tin raionul diviziei a s-a, cari sînt ofițeri in rezervă, au declarat că in cazul izbucnitei unui războiu, ei vor renunța la dreptul de imunitate și vor cere să fie înrolații in regimentele respective. Ei s'au adresat ministrului de războiu, punîndu-i în vedere atreastă hotârâre. Ministrul a răspuns că va ține seamă de cererea lor, dacă va fi nevoe. NOTA BULGARIEI CĂTRE PU Sofia. 13 ian.— Guvernul bulgar a adresat astăzi o notă către puteri, în care indică motivele măsurilor militare, spunînd că Bulgaria nu vrea să tulbure pacea, ci caută să se pună la adăpost de o eventuală ■năvălire a turcilor pe teritoriul bulgar. DECLARAȚIILE MINISTRULUI DE INTERNE Berlin. în ianuarie. — Corespondentul ziarului ,,Le Matin“ a avut o convorbire cu ministrul de interne al Bulgariei, care a repetat că Bulgaria este gata de a relua tratativele cu Turcia, dacă aceasta acceptă oferta de mai înainte a Bulgariei.Ministrul a declarat că posibilitatea unui conflict nu este exclusă, deoarece în Orient toate sunt posibile. Se speră însă că Turcia se va convinge că buna-înțelegere e mult mai avantagioasă decit o despăgubire obținută prin presiuni. INTERVENȚIA PUTERILOR INTRE TURCIA ȘI BULGARIA Berlin, 13 ian.— „Lokalanzeigei" anunță că Kiamil-pașa a fost întrebat de către ambasadorul Rusiei și Angliei, dacă ar fi dispus ca în joc de 150 miioane «?* ">mane că despăgubire din partea Bal CmIS Si. ăicii. AX. «aXOR&âA stă alte concesii, Kiamil-pașa a răspuns afirmativ. Ambasadorul Rusiei și Angliei s'au adresat și guvernului bulgar, întrebîndu-l dacă consimte la această propunere. Ministrul președinte Malinov a spus ambasadorilor, că Bulgaria nu poate plăti mai mult ca 82 milioane, și dacă Turcia nu acceptă la aceasta sumă, Bulgaria va continua cu mobilizarea. Ministrul de externe Paprikoi a afirmat că Bulgari dorește pacea, dar cu toate acestea situația a sili foarte critică. Ministrul de comerț Liapcer spune că cunoaște bunele intenționi ale marelui vizir și de acea speră că peste 19 zile se va ajunge la o înțelegere. TERI ] Anarhia în Persia A se citi în corpul ziarului articolul cu titlul de mai sus, scris anume pentru cititorii noștri de personagiul pe care îl reprezinți ilustrația de mai sus. Prințul Amiradjibi PREGĂTIRILE DE RAZBOIU Artileria turcă făcînd exerciții cu tunurile pe clmpul de manevre Din Serbia FIERBERE IN BOSNIA Belgrad, 13 Ianuarie. — Se anunță din Sarajevo, capitala Bosniei, că acolo domnește o mare iritare și fierbere în popor, deoarece din Viena a sosit știrea că acolo se plănuește acordarea unei constituții pentru Bosnia încă înainte de rezolvirea situației de drept a acestei provincii. De asemenea circulă știrea că guvernul are de gînd să închee un nou împrumut pentru Bosnia, ceea ce mărește agitația —Para O MIȘCARE NAȚIONALA A SIRBBILOR DIN UNGARIA Belgrad, 13 Ianuarie.— Se anun'ă din Croatia că în comitatul [UNK] Syrmia în care sirbii formează majoritatea populației, aceștia au decis să tipărească un memoriu care să fie iscălit de cel puțin 130.000 de sîrbi și care să fie preintat banului baron Randi Prin acest memoriu, cei semnați se declară solidari cu sirbii acuzați de înaltă trădare, cu cari sunt în deplin acord de vederi și cer arestarea tuturor celor 30.000 de iscăliți.—Pera. CONDAMNĂRI DRACONICE IN BOSNIA Belgrad, 13 Ianuarie. — Din Sarajevo se anunță două condamnări draconice, cari ilustrează regimul de teroare înființat de Austria în Bosnia Ziarul ,,Srpska Rieci“ publicînd traducerea cuvînt cu cuvînt a unui articol din ,,Pester Lloyd“ redactorii săi au fost dați în idecată. Redactorul responsabil Jumovici a fost condamnat la 7 ani și colaboratorul Omvikus la un an de carceră grea. Sentințele au și fost puse imediat în executare- AGITAȚIA CONTRA REGELUI PETRU Belgrad. 1$ Ianuarie — Ziarul „Pravda“, organul partidului progresist, continuă campania contra regelui Petru, pe care-l invită să facă loc fiului său George. Ziarul spune că principele moștenitor nu trebue împiedicat în acțiunea sa pentru binele poporului sîrbesc. Din această campanie se poate vedea cum se lucrează la detronarea regelui Petru. — ITALIENII PORNIȚI CONTRA AUSTRIE! Roma, 13 la...—Giomale d’Italia anunță că guvernul va amina convocarea camerei deputățiilor, deoarece se teme ca față de situațiunea creată prin proectul facultate i italiene la Viena, deputații să nu fie porniți contra Austriei. BOICOTUL CONTINUA Berlin, 13 Ianuarie.—„Vossische Zeitung“ află din Uskid că înțelegerea dintre Austria și Turcia nu a produs efectul așteptat asupra populațiunei, căci boicotul, departe de a slăbi sau de a înceta, continuă încă cu mai multă energie, astfel că reprezentanții din Usküd ai unor mari case din Austria au fost nevoiți să anuleze comandele lor, făcute în Austria în vederea încetării boicotului. ultimul OBRENOVICI Budapesta, 13 ian.— Ziarele au publicat în ultimul timp diferite știri despre unele fapte nu tocmai corecte în sarcina ultimului vlăstar al Obrenovicilor. George Cristici. Dînsul s’a înapoiat acum la Budapesta și a dat lămuriri complecte referitor la toate cele ce i se imputau. George Cristici a declarat că de aci înainte va căuta să-și creeze o existență. Se spune că dînsul va apare în curînd ca cântăreț de cuplete pe o scenă din Capitală, Contele Bellegarde Contele Franz Bellegarde, deputat al cerculi electoral Dorna Watra- Cîmpulung se trage dintr'o familie franceză refugiată în Austria. El a funcționat mult timp ca prefect al județului Cîmpiulung din Bucovina. Aici Bellegarde învață repede limba,româna pe care o îndrăgi foarte mult și se distinse printr’o administrație din cele mai părintești, mai ales față de țărani. Avind norocul «•! fie prefect tocmai In tiimpul cînd in fruntea Bucovinei sie aia principele Hohoniohe, cel care a introdus o administrație eurupeană în Bucovina, Belegarde s’a purtat astfel cu țăranii romînî încît pentru alegerile generale din 1107 numeroase delegații din toate satele s’a prezentat pentru al ruga să-șî pue candidatura. La început Bellegarde a refuzat, aceste delegații înmulțindu-se însă mereu, el a cedat declarînd însă că nu va primi mandatul de cil daca va fi ales în primul scrutin. Mai spusa apoi că nu va primi mandatul de cil dacă va fi ales în primul scrutin. Imediat după plecarea lui se începu o campanie electorală din cele mai crîncene, deoarece cercul Cîmpulungului" fiind cel mai curat romíne"." din Bucovina, cei doi șefi ai partidelor „istorice" și-au pus acolo candidaturile: cav. de Onciul, din partea democrațiilor și Dori Popovici, din a naționaliștilor. Amîndoi au ținut numeroase întruniri recunosc'nd meritele lui Bellegarde dar susținînd că rominii trebue să aleagă un român. Bellegarde, după o promisiune, n'a venit în județ. Numai odată, fiind rugat foarte mult, a ținut o întrunire publică insă în orașul Gura Hunioara, deoarece promisese că nu va călca în județul său. De fapt, două mii de alegători au venit la Gura Iuniora să-i audă, iar a doua zi toate ziarele vieneze publicau cu mult haz istoria unicului fenomen ctnd alegătorii aleargă după candidat. In ziua de 14 Iunie 1907 avură loc alegerile și contele Bellegarde fu ales în primul sens,uin deputat cu 4355 voturi, contra 2755 ale lui Onciul și 1014 ale lui Dor Popovici; la aflarea rezultatului, pe care Bellegarde îl aștepta la Gara Huniora, el își făcu intrarea în Chipulung unde fu primit cu mare entuziasm. La deschiderea parlamentului, d. Bellegarde se alipi clubului român. Cînd fu vorba să se înființeze un gimnaziu la Cîmpulung, el stărui din răsputeri ca acesta, să fie romînesc. Și in celelalte privințî sprijini interesele naționale românești, așa că ocupă un loc frumos în clubul ronda,. S. P. A. Adăpostul animalelor de pripas din tâmpul Teilor. Cîini aduși pe ziua de 13 Ianuarie: 6 și anume: 1 cine ciobănesc,cline corcitură setter iris, 1 cnne corcitură black, 1 cățea corcitură setter gordon, 1 cățea corcică bouldogue. Inteleprea turceaustriacă a asistati —Deputații turci contra acordului— Constantinopol, 13 ianuarie.—Un număr de 27 deputați au domarat aarelui vizir că ei se vor opune la stabilirea acordului cu reușina prin că îi vor adresa în acest sens o interpelare în Cameră. Deputații radicali sunt si ei contra acordului, nucît e de așteptat că guvernul să nu cemite majoritatea. Se prevăd dezbateri furtunoase în Cameră.* Viena, 13 Ianuarie. — Protocolul redactat de marchizul Pallavicini în privința înțelegerei dintre Austria și Turcia, se află acum la ministerul de externe al Austriei și se crede că examinarea proectului se va termina peste cîteva zile. Se vor face probabil numai mici modificări stilistice și dacă Turcia le primește, prima fază a afacerei se poate considera ei încheiată. In a doua fază, protocolul va fi trimis parlamentului turcesc. Există îndoială, dacă protocolul va fi supus și aprobarei oamenilor austro-ungare. Dacă protocolul va fi votat de ■parlamente, urmează apoi a treia, fază a chestiune,adică ratificarea protocolului prin suveranii Austriei și Turciei. GREVA TIPOGRAFILOR DIN FAPARIS Paris, 5.3 Ian — Greva lucrătorilor tipografi linotipiști s’a declarat. Din această cauză, ziarele n’au putut apare, afară de cîteva cari au apărut autografiate. CONSULUL ROMÂN LA BALUL DAT DE ARCHIDUCELE IOSEF Budapesta, 13 Ianuarie. — La mamele bal ce s’a dat de către archiducele Iosef în castelul regal,a afisat și consulul general al României, -d. Debussch. IN CHESTIA FACULTAȚEI ITALIENE LA VIENA Roma, 13 Ianuarie. — Intre Roma și Viena se urmează tratative în privința chestiunei facultăței italiene din Viena. Contele Lützow, ambasadorul Austriei la Roma, care a lucrat ca mijlocitor în afacerea acelei facultăți, a descris guvernului austriac situațianea sa față de atitudinea Italiei cu privire la acest proiect. „Popolo“ anunță că Tittoni nu va demisiona singur, deoarece politica externă nu a fost condusă numai de dînsul, ci de cabinetul întreg. EPISCOPUL ROMÂN DIN CARANSEBEȘ NU VA FI CONFIRMAT Budapesta, 13 Ianuarie. O corespondență semi-oficioasă desminte știrea despre apropiata confirmare a Aipiscopului Caransebeșului, Musta. Corespondentul spune că confirmarea e foarte problematică, deoarece noul episcop s'a arătat prea puțin energic în executarea ordinelor ministeriale privitoare la ancheta disciplinară In afacerea proparandiei din Caransebeș LUPTA CONTRA LUI BÜELOW Berlin. 13 ian.— Lupta, conservatorilor și centrului împotriva cancelirul Buelow continuă. Centrul va face opoziție împotriva reformei impozitelor și legei electorale. Care va fi atitudinea cancelarului încă nu se poate cunoaște. Se anunță că și Podbielski, ministrul agriculturei și șeful agrarienilor s’au asociat la mișcarea pornită contra d-lui Buelow. REGINA ANGLIEI BOLNAVA Londra, 13 Ianuarie.— Regina Alexandra se află bolnavă de influență. Ecoul Emobilizare lor în Franța Declarația ambasadorului turcesc. — „Le Matin“ și situația. Paris, 13 Ianuarie. — Ambasadorul Turciei a declara unor ziariști că Turcia sare departe de a avea intențiuni războinice; ea a dat destule dovezi depre aceasta și deci nu trebue să se dea crezămînt afirmatiive bulgarilor, cum că Turcia are de gînd să ocupe două puncte strategice. Ziarul „Le Matin“ spune că mișcarea trupelor turcești nu trebue luată în sens tragic. Mai multă atensiune merită surescitarea poporului turcesc, care acuză guvernul că n’a procedat cu destulă energie față de Bulgaria, cînd aceasta și-a proclamat independența. DINTRE RUINELE MESSINEI — Un octogenar scos viu — Roma. în Ianuarie. — Carabinierii ocupați cu lucrările de salvare la Messina, au scos de sub ruine un moșneag de 80 de ani, încă viu,care din ziua catastrofei s’a întreținut numai cu ierburi. IgresinMjii C.-niUig Erî s’a prezentat la redacția ziarului nostru d. căpitan Vasile Colea, veteran din războiul independenței, proprietar al hotelului Central din C.Lung, într’o stare foarte gravă, cu obrazul plin de Vănătîr și cu capul bandajat. D-sa ne-a declarat că a fost atanci chiar în fața proprietatei sale din C.Lung și grav bătut de către comisarul Titu Giurcă, cari i-a aplicat trei lovituri, spărgîndu-I capul. In urmă au sărit asupra-i și doi gardiști, cari l’au bătut într’un mod îngrozitor, legîndu-I mîinile, după care l’au dus la poliție. Aci, chiar în fața directorului poliției, subcomisarul Giurcă și comisarul Ghioculescu l'au luat din nou la bătae, izbindu-l cu palmele peste obraz. 30. cap. V. Culea După aceea, fiind plin de sînge, a fost spălat de d. dr. Vișoianu și apoi pus in libertate. D. Culea s’a dus apoi la parchet unde a relatat procurorului și judelui instructor cele Intimidate. Ca motiv al acestei agresiuni, d. Culea dă un conflict pe care la avut cu căpitanul Ralet, șeful poliției din C.Lung. Victima a sosit în Capitală pentru a reclama cazul d-lui ministru de interne. Cronicile „Dimineței (De la colaboratorii noștri speciali din Paris) Noi și strămoșii noștri — Pofta te mîncare — Dacă cumpătarea e o virtute, a. >01 noi suntem virtuoși, căci minăm foarte puțin: „Caprițul al Budei, slăbiciunea de stomac sau uperstiție a higienei?“ se întreabă un istoriograf al „mîncărei“. îteși treze pot fi cauzele, una fiin consecința celei 1 alte. De aceia rămînem înmărmuriți indici se vorbește despre mânuirile de odinioară și despre lăcomii stramoșilor noștri care aveau așa de mare poftă, de minare. Desigur, eî ar rîde de sărăcia meieter noastre, cari n’ar potoli foaipea acestor stămoși, cărora li se serveau piramide de cărnuri, după cum dovedește prinzul oferit lui ț Cesar Borgia de către orașul Lyon, cu prilejul intrărea acestui aventurier In ducatul sau de Valentinois: nu erau pe masă mai puțin de șaizeci de feluri de mîncare- Darmanu-ul prințului dat în onoarea Isabelei de Bavaria în 1339 î și acela al banchetului dat la Lille în onoarea lui Filip cel Bun la 17 ianuarie 1452! Fiecare serviciu cuprindea 48 de feluri. Erau patru servicii, deci un total de 192 feluri- Fripturile sosiau pe masă la niște cărucioare de aur și de argint, cari păreau că se mișcă singure. Sala era transformată intr’un fel de teatru ale cărui decoruri se schimbau la fiece serviciu. Bucăți imense apăreau din cînd în cind în centrul cărora se aflau buți și vieri, pateuri monstre, cari serveau de adăpost muzicanților. N’a lipsit și o femeie cu totul goală, care reprezenta orașul Constantinopole; ea sta culcată într’o prăjitură — torță colosală. Istoria nu ne spune, dar noi presupunem că femeia cea goală a scăpat nemîncată... Se mai îndopau p’atunci cu un fel de rațe îngrășate, cu „pastă de bob’’ cu „rizele“ făcute din slănină, ouă fierte, și lapte. Multe păsări domneau pe mese. Iată și menitul unei mese dată în onoarea Caterinei de Medicis de către orașul Paris în anul 1545: Păuni, fazani, lebăde, claponi, berze, pui, purcei, epuri, căprioare, iezi, pui de gîscă, prepelițe, sparanghel, bob și anghinare. Fără îndoială, ați observat micul număr de legume de la această masă, precum și lipsa totală de carne de măcelărie... I Caterina de Medicis nu se așeza la masă numai așa, de formă. Ea mnima țeapăn; era chiar un obiceiu al ei ca să mănânce așa. La nunta domnișoarei Martynessamined autea creste de cocoș, că istoria spune că sta „gata să crape“ cum scrie în mod cu totul nerespectos l’Estoile. Mesele straluceau prin cantitate în lipsă de calitate Și pentru a ajuta la digestia acestui munte de bucate, cită băutură nu se mai inghiția! Nu degeaba cardinalul de Guise era supranumit „moșul sticlelor“. Montaigne ne spune că în timpul lui se bea ceva mai puțin. Dar acest „mai puțin“ ar speria și astăzi pe cei mai băutori ai noștri căci cel mai nobril din gentilomi inghiția încă „două căni enorme de vin la fiecare masă“. Regele Soare, Ludovic al XIV-a, urmînd tradiția strămoșilor săi, mînca zdravăn și el. Nu o să dau aci amănuntele meni-urilor sale fenomenale. Mă voi mulțumi de a cita micul „lunch“ pe care 11 porunci în ziua în care luă un purgativ. Două supe, o ciorbă de pasăre, trei pui din care lăsa numai oasele, două torțe și un compot! De aceia și contemporanii lui Ludovic al XIV-lea urmau exemplul stăpînului lor. La căsătoria d-nei Blois cu prințul Conti, sa cete o masă cu 480 de feluri. Prințul Vendôme făcu să i se servească într-o dimineață 12.000 peștișori și se lăuda că a mîncat 1200 de sardele numai la o singură masă. Burbonii, de altfel, au dat totdeauna probe de o poftă de mîncare sălbatică, afară de Ludovic al XIII-lea, care se mulțumea la prînz cu două mere coapte, un clapon, vițel fiert, trei ouă și puțin vin. Ludovic al XV-lea mînca 31 de feluri cu carne și ,un singur iei de legume la prînz. Ludovic al XVI-lea care suna la șase ceasuri dimineața pentru ca să i se aducă un mic dejun, întreba pe valet ce are de mîncare: — „Șira, un pui gras și niște „cotlete“. — ,,E prea puțin“ să’mî mai facă și niște ochiuri“. El mînca puiul, patru cotlete, ouăle ochiuri, șuncă, bea o butelie și jumătate de șampanie... Pleca la vînătoare și ‘venea de prînzea cu o poftă grozavă. .,El mănîncă îngrozitor de mult, ne spune „Corespondența secretă“ și nimic nu-l poate opri, micșora pofta, nevoia de mîncare care îl predomină în orele cele mai grave, cele mai tragice. La Varenne, în închisoare unde era păzit de aproape, pe cînd copiii lui adoramjau, zdrobiți de oboseală și pe cînd regina se înfiora în durerea ei plină de indignare, el cerea de mîncare! In timpul procesului sau, roagă pe Chaumette să-i dea o bucată de pline și reîntors la închisoare, mănîncă șase cotlete, o pasăre, porumbel, ouă și bău vin alb și un pahar de tămăioasă. Oce jalnice apar: cotleta, cartofii prăjiți, crenvlișul și bucățica de brînză, cari compun prinzurile noastre, pe lîngă mesele lacomilor noștri strămoși! -Paul Chaumet Paris, 9 Ianuarie. CARTE și REVISTE Cereți la toate librăriile. Amintiri da la Junimea din Iași de George Panu, prețul 3 lei exemplarul. Letonisiți de Const. Mille, prețul x.50 exemplarul. - Jeul 15 Ianuarie 1909 Provincie si Străinătate No. 12[405 Abonamente cu premii: Un an. ....... Lei » • Iani ............................ US Ieni ........ e ® TELEFON: Direcțiunea No. 14199 Capitals , 14110 DIRECTOR CONST. MILLE. eP „NUVELELE PIMlREȚEI Fata Argintarului (După Ilhland) Printre pietre nestimate, sta plecat peste emntar Lingă dulcea lui copilă, și lucra, un argintar. ..tot tu ești, ü zise dînsul, străbătîndu-l dulci fiori. Dintre tot ce-i scump pe lume, cea mai scumpă din comori. Insă ușa se deschide și apare un oștean: „Meștere, să-mî faci degrabă o coroană de mărgean. Dintre cîte au fost pin astăzi, cea mai mîndră o voesc. Vreau s’o dau iubitei mele, în curînd mă logodesc. Făurește argintarul o minune din povești. Fata lui ’și împodobește buclele-î dumnezeești: „ Ce mîndreui se cunună! Cum lucește! Adevăr, Fericită e mireasa care și-o va prinde'n păr! Eu m'aș mulțumi, oftează fata cu obraji subțiri, Dacă mî-ar aduce numai un mănunchi de trandafiri”. Două zile trec, și-apare iarăși blondul cavaler. Mulțumit, întoarce ’n mină prețiosul juvaer, Și-apoi zice iar: „Ești meșter , cu coroana mi-ai dat semn și îmi mai trebue acuma un inel de dînsa demn.“ Gata și inelul de aur. După muncă fără preget, Argintarul îl admiră, fata lui îl pune ’n deget: „Peticită e aleasa care-o să primească darul. Mai suspină-adînc copila, stâpînindu-și tristă-amarul. Mie numai o șuviță de mi-ar da-o făr se cer, M’ar robi pe vecinicie arătosul cavaler.* Iată'l iar: „Să’mî dai coroana și inelul, vreau sa sbor. Să le duc unde nu așteaptă alintatul meu odor. Cum i-o sta cu ele, însă, de pe-acu aș vrea să știă. Rogu-te, copilă blîndă, să încerci al lor foc viu. Draga mea, spre care visu-mi să mă poarte,acuma vrea, E frumoasă tot ca tine, soră parc’ai fi cu ea.“ E Duminică, și fata argintarului a pus: Rochiea cu care merge să se roage lui Isus. Roșie, înaintează, și s' oprește apoi pe loc. Cavaleru ’n păr îi prinde al cununei magic foc, Degetu ’i împodobește cu inelul strălucit, Și-n sfîrșit vorbește: „Vino, vino îngere iubit, Căci mireasa pentru care daruri scumpe am cules, Tu ești dulcea mea iubită, îngeru de mine ales. “ Radu D. Rosetti (Inedită, 1909) Biti immu ! Mim In sfîrșit, în Capitală! Dîmboviță apă dulce Cine bea nu se mai duce și ! am scăpat, iată-mă-s permutat în cetatea lui Bucur, mult visata și dorita Capitală ! în primitele nici nu știam pe ce lume sunt; totul era nou, frumos, surprinzător ! Acum insă începe să-mi pară că e prea mult zgonot, umblu ca amețit. Pe Ungă iuruitul trăsurilor, căruțelor, aminelor și bubuitul automobillor, mai sunt și un soia de oameni can toată ziua umblă pe rotuare, răcnind mai abitir decit i codru. — laurica ! Fasulica veche ! Pe — Gaz ! Sopon hai ! * Toate aceste strigăte smt lau ateul pe străzi și mă fac să mă presc un loc privind în urma oleilor cari rebegiți de frig în haide lor de aba subțiri cutreerdapitala din zori și pină noaptea ar tind tot felul de mărfuri pe la file oamenilor. Gazda zîmbind cu indulgență de aivitatea mea mi-a spus că In primăvară se întorc cîteva sube olteni și că unii poartă pe uieri coșuri încărcate cu oile io—0 kgr. de zarzavaturi, ba chiar și ».•penii tot astfel se vînd. Avea dreptate Alexandri al nostru, „românul are șapte vieți In pieptul de aramă“ Dar ce'i drept, frumos e Bucureștiul, n'am ce zice și bogat ! Ce de cafenele, ce de prăvălii! Pe la noi in provincie lumea e proastă, se plînge de sărăcie. Să vază ei vitrinile în Lipscani și n’ar mai vorbi anapoda. Lucruri scumpe, frumoase, de-ti iau ochii. Pentru cine sunt aduse dacă nu sunt bani ? Sînt mîndru privind splendorile Capitalei, străinii de sigur că-șî schimbă părerea cînd ne vizitează. Pe bulevardul Elisabeta se construește palatul ministerului lucrărilor publice, costă milioane. De unde bani dacă țara e săracă ? -Hei, hei, acum înțelegeți brașoavele gazetelor! Mofturi. Țara noastră stă bine, contribuabilii plătesc toate birurile, fiind-că aă de unde. Prăvăliile sînt pline de cucoane, fiind-că bărbații lor ci șligă ușor și mult. De cînd am sosit în Capitală mi s’au deschis ochii. Oh, Romînie, dulcea mea tară, în zadar te hulesc dușmanii, cu pași uriași mergi spre progres. Cit sunt de fericit că pot trăi în Capitală ' ! ' ■ V.. Stan Bolovan D. fiam șef al liberalilor brăileni BRAILA, 13 san.— D. Alexiu, a fost astăzi proclamat de amicii săi politici, Într’o consfătuire intimă ca șef al ’liberalilor din Brăila. Faptul acesta a dat loc la vii comentarii în cercurile politice locale. Intre partizanii d-lui Cociaș această proclamare a produs mare indignare, susținîndu-se că nu se poate trece peste d. Cociaș. ■o Per. D. Morțun la Iași IAȘI, 13 ianuarie. — D. ministru Morțun a sosit astăzi aci, la orele 8 și jumătate dimineața, însoțit fiind de o mulțime de liberați ieșeni cari fuseseră la București da congres. D-sa a fost ‘nmpiniat la gară de d. Zdrobiri, directorul -prefecture de poliție și. câțiva fruntași liberiați. S’a urcat apoi în trăsură cu d. N. Game și a descins la hotelul Troian, unde, după cîteva minute de repauz, a făcut cîteva vizite pe la liberalii din localitate. D. Moiiiium a venit la Iași pentru a participa la căsătoria d-lui Haralamb G. Lecca, directorul de scenă al teatrului național, cu d-ra Natalița Botezatiu, o nepoată a d-lui Nicu Ganie, primarul orașului. , * Călătoria civilă s’a săvîrșit la orele 2 d. a., oficiată fiind de d. N. Ganne‘ épre Martori au fost d-nii C. Lecca, avocat din București și Mihail Hurmuzescu, inginer. Printre asistențî am remarcat pe d. mrmcisitnu Morțun, toată familia Gane, familia Stoiianovici, câțiva fruntași ruși din Basarabia unde de aproape cu mireasa, frații miresei, % Astă seară 3. Morțun se Moare e înapoi la București. — Dan, Corpurile legiuitoare 1~ • 1 „ ■ Camera Ședința dela 13 Ianuarie 1909 Prezidează d. M. Ferechide. D. Haret,ministrul instrucțiune! depune un proect de lege pentru deschiderea unui credit pe seama Casei bisericilor. D. Em. Culoglu, raportor, dă citire raportului comisiunei pentru verificarea titlurilor deputaților noul aleși. D. Țuculescu este proclamat deputat al colegiului 3 de Romanați. Intrucît privește alegerea celor trei deputați al colegiului 2 de Ilfov, raportul spune că demisiunea d-lui N. Fleva n’a fost publicată în „Monitorul Oficial“ și că d. Fleva nu a prezintat scrisorile de rechemare regelui Italiei. Totuși raportul conchide la validarea ddor N. Fleva, Barbu Pârtineanu și J. Th. Florescu. D. G. Diamandi adresează o interpelare ministrului de justiție, cerînd să vină cu un proect de lege pentru fixarea eligibilităței aleșilor în anumite cazuri și pentru pedepsirea conrupțiunei electorale. Ședința se ridică și Cameră trece în secțiuni. .f Senatul Ședința dela 13 Ianuarie 1909 La orele 3 și 40 minute d. Nerea Lupașcu ocupă fotoliul președințial. Pe banca ministerială se află d. ministru Emil Costinescu. Răspund la apel 94 d nn senatori. Se fixează ordinea zilei de inlune și se ridică ședința. ._