Dimineaţa, aprilie 1909 (Anul 6, nr. 1836-1864)
1909-04-02 / nr. 1836
«di 2 Aprilie 1909 Ultimele 18 zile la ÎS A prilte' Se va face în public de către reprezentanții Camerei de Comerț din București și Craiova Tragerea Premiilor Oferite ORATIVIT afionaților ziarului „DIMINEAȚA“ Casa din Craiov» — Liberă de ori-ce sarcină Îm TSâl © spre «se peste Sz»! Un dormitor complect de nuc, compus din: 2 paturi, 2 garderoaba, 2 mescioare cu marmoră și un lavoar cu marmoră, special comandate la Ziarele Bazar cu Mobile Marco Batenkremer din Str. Carol Mo. 62. > 30 A.!îOi*a ® ac»t«3 la ziarul „Auäeverul“ Toți abonații cari nu vor cîștiga la această tragere participă cu bonurile rămase la tragerile următoare a caselor din București, Iași și Brăila și a celor l’alte premii î n valoare totală, de Iun MEI 75.000 -pegie Costul abonamentului rămîne același. Pe un an Bei 20, «înd dreptul la 26 cupoane de participare, pe 6 luni Lei 11,‘dînd dreptul la 11 cupoane de participare, pe 3 luni Lei 6, dînd dreptul la 4 cupoane de participare Cel mai fin și mai elfin ceai in lume LIPTON Cei mai mari posesori de terenuri din Ge^ionj Furnisorii M, 8. Hegelul Angliei si al și Italiei, etc. eta. Paste a 115 gr. M2.— Paste a 250 gr. Lili— Reprezentant General pentru Borumia ARTHUR SEINER. — Strada Lucád 66 bis S’A BE§€MI§ Noua fostăuărie JUANTUL“ — Strada Șelari Ho. 4> Bucuresti —ASORTATA 00 TOT FELUL DE STOFE PENTRU SEZONUL de PRIMAVARA si VARA IMPORTATE de la cela MAI REUNITE FABRICI EROLE DE RAIOH SPECIAL pentru FURHITURI de CROITORIE ISHCER0J4TS ȘI HA ^EȚI CONTIINGE :Hu ■« PLOEȘTI Dr. S. Camsrman Specialist ín Boale de copii, Interne și Boale Lumești S’a mutat în Calea YTârgșor Mo. 13 — Doctorul IL Demetriad Fost Intern al spitalelor Monitor al Clinicei de Maladii Genito-Urinare (Spitalul JVeker, Paris). După doi ani de asistență în serviciul Prof. Albaran (Guyon) din Paris, s-a reîntors în țară stabilindu-se în Strada Piîar-Moșu No. 15 — Consultațiuni 5—7 — Cameră Spațioasă bine mobilată cu pensiune complectă, la o familie onorabilă se închiriază. A se adresa în toate zilele de la 10 la 4 în Strada Stavropoleos, deasupra Drogheriei Roman. Dr. Galimir De la Facultatea din Paris 1 BOALE de STOMAC Instalațiune modernă pentru tratamentul S BOALELOR SECRETE Str. Doamnei 1 (Palatul Mion) Telefon 4/55 I Consultații 2—4 și 7—8 p. m. Analize complecte de urină (ud) spută (flegmă), sînge,lapte, suc gastric, secrețiuni, tumori, paraziți, fecale, căutarea Spirochetului SIFILISULUI etc., execută LABORATORUL Dr. în medicină SC. VERZEANU 279 Str. Doamnei, Telefon 1959 Cel mai complect laborator particular de Chimie, Microscopie și Bacteriologye clinică Culturi pentru stîrpirea șoarecilor se prepară numai la cerere pentru a fi proaspete. Vase pentru strîns urinele și instrucțiuni se trimit la cerere gratuit. Se caută, în centrul orașului, apartament compus din 4 camere de stăpîn, o cameră pentru servitori, bucătărie și lac. Chiria anuală 2500—3000 lei. Oferta sub X. 200 la Agenția de Publicitate Carol Schulder & Comp. București Bîsalele iestestinetul Diaree (adulți și copii), Dizenterie, Colite, Apendicite, Constipație, Furunculoza (coși) și Eczema cînd sînt, în legătură cu Infecțiinile intestinale se tratează admirabil cu LACTOFERMENT Aprob. de Direct. Serv. Sanitari zilnic proaspăt preparat numai în Laboratorul dr. G. Robin 5, Str. I. G. Brătianu. Tilisa 13-63 Flaconul 2 leî__Provincie 2.50 — contramandat poștal — Prescris de somitățile ecsetre medicale Vindecări numeroase * ft # ftI“"Is B fr! ‡ & fi STAZI: 1 (14) 1 aprilie 1909 CADENDAR Ortodox. Cijv. Maria Egipt. Catolic: Tiburgiu. MEMENTO Autoritäte. — Toate autoritățile închise. Judiciare. — Toate tribunalele închise. Expoziții. — La Ateneu expoziția e pictură a d-șoarei Adela Jean. - In foaierul cel mare al teatrului Național expoziție de pictură și sculptură. — La Atenei expoziția de pictură și sculptură a societăței „Tinerimea Artistică", TEATRUL NAȚIONAL Se va juca „Apus da Soare“, piesă istorică în 4 acte de d. R. Șt. Delavrancea. Y SPECTACOLE TEATRUL LYRIC.—Artiștii companiei lirice române vor juca „Voevodul țiganilor“, operetă în 3 acte. CIRCUL SIDOLI.— Reprezentație de cinematograf. TEATRUL EDISON.— Reprezentațiune de cinematograf. TEATRUL BOULEVARD. — Reprezentațiuni de cinematograf. Teatru de varietăți Imperial, str. Cîmpineanu 16.—In toate serile reprezentațiuni pentru familii. Program artistic, nou și foarte variat. Debutează S. Bernando, primul și cunoscutul cupistist și comic român Iulian, comic român cu originalul său program, de scene de mahala Cotescu, cunostutul tenor și cîntăreț național. Vocuria, comic german, și alți artiști și artiste angajații anume. Duminicile și sărbătorile Matiseă cu intrarea gratis. Muzee Muzeul zoologic (șoseaua Kissiéi), Deschis Duminica și sărbătorile, de la 10 dim.—4 d. ă. și Io de la 11 dim.—3 d. a. — Muzeul de geologia și paleontologie. (Universitate), — Pinacoteca Statului (Palatul Ateneului, intrarea prin str. N. Golescu). — Ateneul român, (vizitarea localurilor și colecțiilor sale). Deschis în fiecare zi 9—12 dim. 2—4 d. a., Taxa de intrare 50 bani. Muzeu de antichități, (Universitate). Deschis Duminica și Joia de la 11 dimineața pînă la 3 d. a., iar pentru vizitatorii străini sau cei din provincie, în toate zilele între aceleași ore. Muzeul etnografic și de artă națională (Monetăria statului, șoseaua Kiselef). Nefiind inaugurat numai încă e deschis publicului cu învoirea direcțiune L Scrisori din Bucovina Dieta tarei.—Profanarea unui mormînt. Atentat criminal CERNĂUȚI, 28 Martie.— Se asigură că dieta Bucovinei va fi convocată în toamna anului acesta într’o sesiune mai lungă, pentru a se putea legifera proectele cari se studiază deja în comitetul de administrație al țării. In legătură cu convocarea dietei se comentează știrea că seziunea de toamnă va fi ultima perioadă legislativă a dietei, pentru că în vara viitoare vor avea loc nouile alegeri dietale, cari se vor face cu siguranță în baza legii electorale de curînd întocmită și care urmează a se vota și a fi supusă sancționărei ulterioare a împăratului. » In seziunea trecută a fost luat în discuție proectul legei electorale, elaborat și depus pe biroul dietei de către deputatul Onciul, însă din cauza divergințelor între grupurile naționale proectul a fost retras din discuție, numindu-se apoi o comisiune permanentă, care să i se ocupe cu noua reformă. Acum însă i se zice că această comisiune nu-și va continua lucrările, pentru că o asemenea reformă nu va fi sancționată de către împărat. Deputatul Onciul, căruia îi aparține meritul introducerea în comunele rurale a unei reforme electorale pe o bază foarte democratică,— nutrește intenția să dea un asalt în contra dușmanilor ideilor democrate, pentru a asigura votarea și sancționarea proectului sau de reformă electorală pentru alegerile dietale. In deosebi se opun marii proprietari proectului deputatului Onciul. Ei doresc să-și păstreze influența în parlamentul din Bucovina, fapt pentru care nu vor ca nici un chip să cedeze. După cum transpiră, deputatul Onciul mai prepară pentru seziunea de toamnă a dietei Un proect de reformă electorală pentru orașul Cernăuți. Dată fiind capacitatatea deputatului Onciul și puterea sa de inițiativă, actualul consiliu comunal se teme ca nu cumva să se realizeze această ideie, care de fapt, intră in cercul de competență al consiliului comunal. Cum însă consiliul comunal nu dorește introducerea spiritului de democratizare la alegerile de comună, dieta e competentă, după legea organizarea comunelor, a determina modul de alegere pentru orașul Cernăuți, lege de care deputatul Onciul va face uz in susținerea planului său. După cum se prevede, leziunea viitoare a dietei va fi bogată în enervări și lupte politice. Profanarea unui mormînt Administrația cimitirului ortodox din Cernăuți a înștiințat direcțiunea poliției că niște indivizi necunoscuți au profanat mormântul lui Gheorghe Tăutul, depus acum cîteva zile în cavoul familiei. Profanatorii au pătruns în cavou și după ce au înlăturat pămîntul de pe mormânt, au scos sicriul unde se afla cadavrul lui Tăutul. Ei au furat apoi hainele și obiectele prețioase aflătoare pe corpul defuncitului.. Se vede că profanatorii au fost surprinși de către vre-un vizitator al cimitirului, căci dorind a se face în grabă nevăzuți, nu le-a mai rămas timpul necesar să acopere mormântul cu pămîntul dezgropat, lăsînd astfel totul în părăsire. Se bănuește că există în Cernăuți o bandă care i se ocupă cu profanarea de morminte și care operează de mai mult timp în cimitirul local. Poliția cercetează riguros cazul și se crede că e deja pe urma răufăcătorilor. Atentat criminal Din districtul Storoneți-Putila se vestește că administratorul financiar Șust a fost atacat prin surprindere cu un drug de fier de către homarul Taniaga. Administratorul financiar a fost grav rănit la cap, și numai grație intervenției trecătorilor a putut scăpa cu viața. Gendarmeria a constatat că atentatorul a săvîrșit lovitura după îndemnul funcționarului Tomașenschi, care fiind de curînd concediat din serviciu, a vroit să se răzbune asupra superiorului sau. Alfa ȘTIRI ARTISTICE. Astă-seară, Miercuri 1 Aprilie, are loc la teatrul Lyric, o reprezentație extraordinară dată de artiștii companiei lirice române, în beneficiul talentatului artist Mișu Ștefănescu. Se va cînta .frumoasa operetă Voevodul țiganilor, muzica de Iohan Strauss. Dar concursul la această reprezentație d-nele Elena Leonard, Virginia Miciora, Anna Grand, Birsescu și d-nii Leonard, Carussy, Ciucurette, Staneseu, Petrovicescu, Gheorghiu, etc. Se prevede un mare succes. •• In seara de 14 Aprilie, artiștii Teatrului Național din Craiova vor da o reprezentație, extraordinară, cu concursul d-lui N Soreanu. Se va reprezenta admirabila comedie de Otto, Ernst. Institutorii. SS Artiștii companiei lirice române vor da patru reprezentații extraordinare la R.-Vilcea și Pitești. La R.-Vîlcea vor cînta: Joi în Aprilie Regele vinătorilor Vineri 3 Aprilie El și Ea. Lă Pitești: Sîmbătă 4 Aprilie Regele vînătorilor, Duminică 5 Aprilie El și Ea. Gherea decorat interview express Intîlnind ieri pe cunoscutul nostru critic, d. C. Dobrogeanu-Gherea și știind că ministrul instrucțiunii n acordase o așa de meritată distincțiune, mă grăbesc să salut pe literatul decorat: — Felicitările mele, cu oane Costică, la mai mare! Ai fost decorat cu Bene Merenti cl. 1•— Da, am văzut din ziare, cu toate că nu mi s’a comunicat încă decretul. Regret însă că mă găsesc în neplăcuta situație de a nu putea primi această distincție, care mă măgulește, dar pe care principiile mele îmi interzic de a o accepta. — Ta să zică nu accepți? — Se înțelege. Cu toate că e întotdeauna greu de a refuza ceea ce ți se oferă, în definitiv, cu bună-voință, cu atît mai mult cu cît aceasta ar putea fi interpretat de unii ca o lipsă de delicateță sau o reclamă personală cu totul streine firei mele, — dar nu pot face altfel pentru că, încă odată, principiile mele mă opresc de a primi orice soia de decorație. ■& Am strîns cu căldură mîna criticului nostru, gîndindu-mă cu mulțumire că tot se mai găsesc în țara noastră oameni cari nu se desmint. DOCTOR ROSEN CABINET SPECIAL pentru îngrijirea Feței — prin Electricitate și Masagii — SE DISTRUGE 6 perii de pe obraz, punctele negre, petele roșii din naștere, cicatricele vechi . Vindecă nasul roșiu,pistrui, sbîrciturile, precum și orice formațiune neestetică de pe obraz sau corp. Cosultațiuni dela 11—12 a. m. și 2—op. m.—Calea Șerban-Vodă Bio. 1 gwarr« nai .... i—mo, Tragica nenorocire de pe linia Nehoiașî (Buzău) Un inginer omorît de o drezină BUZĂU, 29 Martie.— Eri, Simbăta Paștelui, o tragică nenorocire s’a întîmplat în județul Buzău, la 500 metri depărtare de stația Cislău. La o jumătate de oră după cele întîmplate, întreaga populație a Buzăului avea amănunte complecte asupra accidentului, — simplu in sine,—dar care a costat viața unui om în floarea vîrstei, tată de copii, —inginerul Attilio Badeglia, stabilit în București, str. Culmea Nouă No. 1. Și în vreme ce toată lumea, era veselă așteptînd fiecare repausul celor trei zile ale sfintelor sărbători, cînd întreaga natură renăscînd, îmbrăca haina frumosului, veseliei, cînd toată creștinătatea aștepta învierea marelui Christ, care a semănat pace și dragoste în omenire, murind pentru păcatele ei,— telegraful anunța pe nefericita soție a inginerului Badeglia să-și Îmbrace haina de doliu,—haina tristețe!, a suferinței!... Cine este inginerul?. De origină italian, inginerul Attilio Badeglia a trăit o vreme și la Ploești. Om cult, caracter nobil, muncitor și cinstit, nefericitul inginer, căruia o clipă fatală i-a răpit, viața, era de o constituție robustă. Radeglia luase un antrepriză directă, de la direcțiunea din Viena a societăței forestiere Göetz, construirea unei linii de fier îngustă pentru exploatarea pădurilor de lingă Nehoiași. Avînd reprezentanții săi care vegheau la efectuarea lucrărei care se făcea de aproape o jumătate an, inginerul venea totuși foarte des la Nehoiașî pentru a inspecta lucrările, și de parțea trecută el se găsea acolo. Cum s’a întîmplat accidentul Eri, Sîmbătă, la orele 5 jumătate dimineața, inginerul Attilio Badeglia, în vederea Paștelui urmînd să plece în sinul familiei la București,a plecat din Nehoiașî cu o drezină pentru a ajunge la Gislău de unde urma să ia trenul de 735 care ajunge la Buzău la orele 10 și jum. a. m. Alăturea de inginerul Radeglia a luat loc în drezină d. Sabian Hentzel din Ploești, casierul sau, d. G. Wiener, architect, din București, calea Rahovei, d. Emil Matușevski, subarchitect din Focșani, str. Traian 52, și patru lucrători cari conduceau drezina. In timpul cînd drezina mergea pe linie, inginerul Radeglia, la distanțe, înlătura cu piciorul pietrele cari se găseau pe șine. Aproximativ la 500 m. distanță de gara Cislău, drezina a făcut o săritură in sus de pe linie, din cauza unui bolovan, — fără ca roțile însă să iasă de pe șine,—și inginerul Badeglia pierzîndu-șî echilibrul la această zguduitură,—a căzut cu fața în jos, înaintea drezinei, nu a lungul liniei. Drezina a trecut peste om pussîndul la pămint, fără însă a-i face vreo gravă leziune, deci cîteva mici zgîrieturi la mina stingă și la un picior. Ridicat de jos de cel ce l însoțea, inginerul Badeglia se văita de grave dureri interne. Cu trenul de 10 și funi, inginerul a fost adus la Buzau, unde medicul C. F. R., d. dr. Constantinescu, i-a dat primele ajutoare. Cu tot devotamentul și toate mijloacele întrebuințate de bătrînul medic care a stat pînă la orele 12 lingă muribund, totul a fost fără folos, și la orele 12 și un sfert, din cauza unei emoragii interne, Attilio Badeglia, sub privirea însoțitorilor săi, și-a dat obștescul sfîrșit în camera serviciului medical din gara Buzău. Alte amănunt. Parchetul avizat, d. substitut de procuror Traian Orleanu a sosit îndată în gara Buzau, azistînd la perchiziția făcută cadavrului de către comisarul găreî, d. Arh. Pirvu, care a continuat restul zilei de ori cercetările. Asupra inginerului Radeglia s’au găsit: 166 bilete de bancă a cite 20 lei, un ceasornic de aur, Ț5 hîrtie a cite 100 lei, un bilet de abonament pe C. F. R. clasa I, un număr din ziarul „Adevărul", un port-visite și un portofel, 5 bilete de la compania vagoanelor de dormit, și cîteva alte diferite obiecte, și o mică sumă în diverse monezi de argint și nichel. La ora 1 P- m, cadavrul a fost dus la morga spitalului Gîrlași, urmînd să sosească membrii familiei din București pentru ridicarea lui. Și astî noapte, cînd clopotele bisericilor orașului aminiau învierea din morți a Mîntuitorului lumei, un tren pornind din Buzău ducea nefericitei soții și copilașilor trupul rigid al lui Attilio Badeglia.... v Sandu IN TREACĂT Și totuși luptă ! E Sîmbătă Paștelor, pe stradă mișcare ca de obiceiu, iar în tramvtaiul cu care mă întorc spre casă, două femei potrivit îmbrăcate, cu fetele chinuite își fac la interminabile confidențe.. Franțuzeasca corectă ce vorbesc lipsa de cochetărie în îmbrăcăminte mă fac a bănui că sînt două străine, întrebarea celei mai bătrine mă întări în supoziția mea. — Și cîte lecții ai acuma? — Vr’o cinci, răspunse cealaltă, o blondă cam de vre-o patruzeci și cinci de ani ce purta pe fața ei veștejită urme de o rară frumusețe. — Amîndouă sărace, pierdute în țară la noi, cine știe din ce luminoasă provincie a Franței sau Elveției sosise minate de furtuna neînvinsă a vieței. Fără de afecție, fără de un cuvînt drag, ele își trăesc traiul din casă în casă, silindu-se a da educație aleasă, maniere distinse, fiicelor parveniților noștri, cari primesc toate ca un lustru față numai de lumea saloanelor. . Căci ele bietele Madmoazele sau Madame foarte rar beneficiază de amabilitatea elevelor sau a părinților îngrifați de luxul, și poziția lor. Mă uitam cu milă la vecinele din tramvai. Fiecare cumpărase oile un mic cozonac și înțeleseră că se pregăteau a face Paștele, această sărbătoare a celor mulți și veseli, în oropstta și pustia lor odăiță de păsări pribege, de toți stînjenite. Trecute de vîrsta cînd mai poți avea speranțe, înghițind zilnic la umilinți și dureri, ele totuși luptă, au energia d’a se scula, d’a porni în căutarea plinei, singura plăcere, unica nevoie imperioasă a truditului lor corp. Cine știe însă dacă viziunea patriei depărtate nu vizitează cîte odată ochii lor stinși și dacă pînă în ultimul moment cînd cad învinse, ele nu speră ca și naufragiatul că va veni miraculoasa corabie care să le ducă la soarele sub care s'au născut. Maî întotdeauna însă nimic nu sosește, și sărmanele mor după cum au trăit, de nimeni mîngăiate, făr’ de cuvînt bun, în mijloc de iarnă îngrozitoare, pe cînd în lumini orbitoare copleșite de diamante, elevele de eri, damele mari de astăzit își arată una alteia cu mii de amabile zîmbete educația, bunele maniere primite de la uitata profesoară a copilăriei lor.—Farmen. Crima din șoseaua Piscului In după amiaza primei zile de Paști, soldatul Dumitru Stoian, intrînd în circiuma lui Ioniță Manea din șoseaua Piscului spre ajșî lua țigări, dădu acolo peste indivizii Toma Gheorghe, zis și Orbu Nae Cîrjan, Vasile Cîrjan și Niță Berendei, cu cari nu se avea bine. Iscându-se între dînșii o ceartă, soldatul dădu fuga acasă, de unde, luînd pe tatăl său Mihalache Stoian și pe cumnatul său Mihalache Baciu, se îndreptară toți treî spițe comisariat ca să reclame. Pe drum însă se întîlniră cu banda fraților Cîrjan și, cearta reîmcepînd, Nae Cîrjan împlîntă, la un moment dat, cuțitul în pieptul soldatului Dumitru Stoian, care abia mai aru puterea să se tîrască pînă în curtea caselor cu No. 28 din șoseaua Piscului, unde căzu, joș dîndu-șî sufletul. Mihalache Stoian și Mihalache Baciu, fură de asemenea răniți în lupta aceasta. Ucigașul Nae Cîrjan s’a prezentat, singur la circumscripția 24, unde s’a predat. Comisarul șef Andreescu a arestat apoi pe Toma Gheorghe, Vasile Cîrjan și Berendeiu. Cu instruirea acestei crime a fost însărcinat de jude-instructor V. Popovici Starea răniților este extrem de gravă, Deraierea din stația Balș Un rănit.— întreruperea circulației.—Circulația s'a făcut prin transbordare.— Ancheta. — Rănitul la spital.— Pagube însemnate.— Ce spune un martor ocular.—Panica Sîmbătă 28 Martie, o deraiere s’a întîmplat în stația Balș la orele 1 și jumătate p. m. Trenul cu . No. 610 ce venea din spre Piatra-Olt, la macazul de intrare în stația Balș, după trecerea celor 2 mașini și a celor 20 de vagoane, al 21-lea vagon fiind încărcat cu niște mașini acoperite cu o mușama, din cauza vîntului mușamaua a fost luată într’o parte ,și lovind macazul s’a mișcat din loc făcînd astfel ca linia să fie schimbată. Din această cauză cele 13 vagoane cari veneau în urmă au deraiat de pe linie. Vagoanele au fost sfărîmate și marfa — manufactură și lemnărie a fost stricată. Frînarul Panaitescu Ion, în vîrstă de 50 ani, care se afla la frîna a fost zdrobit între sfărămăturile vagoanelor. In stare muribundă el a fost transportat imediat la spitalul din localitate unde i s'au dat primele ajutoare. Rănitul e de fel din Craiova și are 8 copii nevrîstnici. Ceilalți frînari văzînd pericolul au avut timpul să sară de pe frîne și astfel ei au scăpat nevătămați. Din cauza acestei deraieri circulația a fost întreruptă pînă Duminică dimineață la orele 6, făcîndu-se prin transbordare. Trenul cu No. 126, care trebuia să sosească era în Capitală la orele 8 și jumătate seara a sosit cu o întârziere de aproape 4 ore. Pentru că circulația trenurilor era anevoioasă, s-a făcut o linie provizorie pînă la ridicarea vagonelor. Luni dimineață circulația a fost complect restabilită. La locul derierei a sosit un tren de ajutor din Piatra-Olt, cîteva mașini și un dioctor. Ancheta a fost făcută de către subinspectorul de mișcare din Craiova, care se afla în trenul de persoane. Toate organele de control, tracțiune, mișcare și întreținere au sosit la locul dezastrului," „Eram pe peronul stației Blaș ne spune un martor ocular, — cînd trenul de persoane cu No. 126 aștepta să intre în stație trenul cu No. 610 pentru a putea părăsi gara pentru Piatra-Olt. Peronul era plin. Din trenurile ce trebuiau să sosească intrase aproape jumătate. La un moment dat vagoanele trenului care intrase aproape în gară începuseră să sară de pe linie și un zgomot infernal se produse. Spectacolul era înfiorător. Cei din gară văzînd cele ce se petrecuse alergară la fața locului. Panica era mare. Personalul trenului deraiat și pasagerii scăpați de moarte erau foarte emoționați. Ei adresau rugi Domnului că i-a scăpat de Sfintele sărbători de o moarte atît de îngrozitoare. Pe linii vagoanele sfărîmate și mărfurile împiedecau circulația. Frînarul Panaitescu, al cărui corp era acoperit de sfărlmăturile vagoanelor, implora pe cei prezenți să-i vie în ajutor, să-l scape de moarte. ‘ Sim, Misterul din stația B. M. Din cauza sărbătorilor Paștelui, ancheta misterului din stația B. M. a fost întreruptă. De altfel, toți martorii și persoanele cari ar fi putut da lămuririle necesare, au fost interogați de judele instructor. D. Ionescu Dolj așteaptă oarecari comunicări din partea institutului medico legal și e foarte cu putință ca pînă Sîmbătă să dea ordonanța definitivă în această afacere. Ingenioasa escrocherie din Rusciuk RUSCIUC, 31 Martie.— La Rusciuc a produs o adîmca impresie arestarea marelui comerciant Gia•fer Pervian proprietarul fabricei de țigări, care a frustat statul cu suma de peste 500 mii de lei. Iată modul cum a izbutit el să frusteze statul și împrejurările în care a fost descoperit. Giafet Persian are la Ruseile o mare fabrică pentru țigări bulgărești. El este obligat ca pentru fiecare cutie cu țigări să plătească statului o patentă de 36 centime. In schimbul patentei plătite, statul îi liberează o bandă de hârtie ca de un deget lățime, pe care se află imprimată marca țărei. Fabricantul e obligat ca fiecare cutie să fie legată cu această bandă de hîrtie pentru a i se putea dovedi că patenta a fost plătită. Fabricantul de vreo douai ani încoace, în loc ca să lipească toată banda pe cutie și s-o închidă lu ea, a găsit de cuviință să o împartă în trei și i să lipească astfel trei cutii de țigări cu cîte o parte din acea bandă. Orice cutie de țigări bulgărească are pe unul din capace lipită marea fabricei, astfel că banda nu se poate vedea. Pentru ca fabricantul să ascundă fapta a căutat să lipească și pe al doilea capac o ilustrație, lăsînd banda imprimată a statului numai pe 2 din partite unde se deschide cutia. Cu chipul acesta, întrebuințîndu-se la o cutie numai a treia parte din banda obligatorie, fabricantul cîștiga cîte 20 bani de cutie. Intrucît această procedare datează de aproap doui ani, fraudele trec de suma de 500 mii lei. * El arată împrejurările în cari descoperit faptul : Intr’una din zilele trecute o ploaie torențială a căzut la Sofia. Cu acea ocazie, directorul ziarului Dnevnic a văzut în stradă o cutie de țigări peste care căzuse DIMINEAȚA Biblioteca pentru toți Apare regulat 2 volume pe săptâmînâ . Ultimele VOLUME apărute — fiecare numai 30 bani — 434 Cehov. Nuvele traduse din Rusește ; 423 Octav. G. I Lecca Domnițe și jupînese Române de altă dată; 440 Willi. Meyer-Forster Vechiul Heidelberg, Comedie ; 435—436 I.ermonton Un erou al timpului.; 424— 425 Ilmuiliu Zamfirescu îndreptări, Roman; 432—433 Tolstoi Romanul Căsătoriei; 426- 429 Edmondo de Amicis Cuore Inimă de Copil (cu ilustrațiuni); 422 Silukiewitz: Pentru Pâine, Nuvele ; 421 Dostoievsky Povestiri; 420 Renato Simeni Văduva, Comedie: Transmis Coppée, Lăutarul din Cremona, trad. de Tr. Demetrescu. Catalogul complect al acestei Biblioteci pentru toți, care cuprinde peste 450 de volume, a se cere gr. la Librana ALCALAY, București ploaia și făcuse să se deslipeasca hîrtia de pe unul din capacele cutiei. Intrigat de faptul că bandă cu marca țărei liberală de stat nu este lipită peste toată cutia, a bănuit că la mijloc este o fraudă. Cercetînd și la alte cutii de țigări, a constatat acelaș lucru Cazul fiind adus la cunoștința autorităților, fabricantul a fost arestat iar fabrica închisă. Judecătorul de instrucție din Rusciuc a început cercetările. Au fost ascultat o parte din lucrătorii fabricei. Giafer Persiani este cel mai mari fabricant de țigări din Rusciuc. El făcea și export de țigări bulgărești cu deosebire în Austria și Germania: _ ____ idem. O ligă de binefacere In cubsul lunei acesteia s’a întemeiat în, Capitală, o ligă contra tuberculozei, sifilisului și alcoolului. Inițiativa a fost luată de «H V mare număr de persoane marcante, cari înspăimîntate de ravagiile acestor trei grozave flagele, s’au hotărît a lupta pe toata căile pentru stîrpirea lor. Printre cei care sînt în fruntea acestei ligi e și d. Grigore Alexandrescu cunoscutul mare industriaș și om de bine, și ca secretar general d. dr. I. Mitolascu directorul „Institutul de binefacere. Matei și Maria“. Asupra mijloacelor de combatere, condițiunilor de admitere, etc. vom reveni în curînd cu detalii.—Fui. Adunarea generala a cercului „Viitorul“< Luni 30 Martie la ora 4 d. a. s-a ținut adunarea generală a celicului cultural „Viitorul“. Adunarea a fost prezidată de d. Zaharia Lalu, care arată scopul adunărei, după care propune ca președinte de onoare al cercului, pe d. George Coșbuc. Adunarea primește propunerea, cu aplauze călduroase. I D. Crețul, vorbind de ziua de 3 Mai, cînd se împlinesc 61 de ani de cînd s’au adunat 40 de mii de românî pe câmpia libertă:ței de la Blaj spune că cercul „Viitorul“ va serbători această aniversară printr’un bal ce se va da în sala Băilor Eforiei, sub patronagiul d-lui Const. Mille. La, bal va asista și d. Coșbuc. Vor, da concursul la bal societatea co» >rală „Minerva“ și mai mulți ar.tiști aî teatrului național. După terminarea ordinei de zi, d. I. Crețu a ținut o conferință despre Evoluția societăței, d. V. Dumitrescu a recitat Colina de Artur Stavri și o poezie de Goga, iar d. Dordea, elev la conservator, a declamat un monolog din Vlaicu Vodă de d. Davila și alte versuri. Ședința ei a terminat la ora 6 d. a. _____ încercare de tîlhărie Craiova, 31 Martie.Azi noaptea o bandă de tîlharî a încercat, la bariera Amarăzii, se comită o tîlhărie asupra administratorului moșiei Adîncata, anume Eduard Hell. Administratorul dînd bice cat, lor, aceștia au luat-o la goană.1 S’au tras în urma luî cinci glonțe, cari i-au trecut pe la urechi, fără însă a’l atinge. Cazul reclamîndu-se poliției, s’a făcut noaptea o descindere la barieră, unde s’a putut aresta capul bandei, un anume Fierea1 Dumitru. D. comisar. Becescu anchetează Xam. Modificarea cursurilor la școlile primare Ministerul instrucțiunei publică a luat următoarea deciziune: După vacanța Paștelui, cu începere de la Dumineca Tomei și pînă la finele anului școlar, lecțiile în școalele primare urbane, se vor ține numai dimineața de la orele 7 și jumătate pînă la 12 și jumătate, conform orarelor alcătuite de d-mîl K inspectori generali ai învățământului primar și normal-primar. Aceste orare se vor publica !n| „Buletinul Oficial" și se vor pună în aplicare îndată după vacanța Paștelui acestui an școlar* ! Pentru școalele rurale d-nntre jvizor! școlari de cl. I sînt autorizați să experimenteze orare cu secțiuni numai în orele de dimineață în cîte una sau două școale în fiecare județ, alese pe regiuni. Experiența va dura în anul 1909—1910, după care se va vedea ce este de făcut 10 FOIȚA ZIARULUI „DIMINEAȚA“ CU. FRUNZA Instiluiilui Crimă ori sinucidere? MASE ROMAN DE SENZAȚIE — E un fel de artistă ratată, deci cu imaginația cam înflăcărată, planul va fi ușor de executat. Duteazi și fă cererea în căsătorie, peste o săptâmînă putem fi la Triest cu Unora, doamnă. — Mi-e teamă să nu fiu refuzat, zise Mandoni care în sufletul său tot mai avea un rest de conștiință. Afacerea studentului. — Ele n’au de unde ghici că tu l’am făcut pensionarul statului. Hahaha, bietul băiat — și-a terminat studiile la Măicuța! — Ești dracul în persoană, extrelamă el privind-o cu groază, am presimțirea că tu mă vei nenoroci. — Ași, eu voiți fi confidenta fericirei tale, du-te acasă și liniștește-te copil urîcios ce ești! Haide sărută-mi lăbuța! Millidoni se înclină sărutindu-î mina rece ca de mort, apoi plecă fa,găduindu-i că se va gîndi. Abia se depărtase automobilul din fața casei, cînd Alba începu a-șî zmulge părul plîngînd cu hohote și rostind cuvinte fără șir, blesteme și injurii la adresa lui Ervin și a iubitei lui. — Ah, ah, clinele! Mie să-mî spue asta, mie să-mî spue că iubește, pe altar iar las’ eu știu ce să fac. Irina va fi arma mea de răzbunare, Irina va fi șarpele ce-l va otrăvi! Camerista care asculta la ușă ar fi jurat în acele momente că frumoasa ei stăpînă fusese lovită de un acces de nebuniei CAP. 12 , . Descoperirea lui Alexe Servitorul lui Mandoni plecînd din casa stăpânului sau se dusese la un prieten tot albanez care ținea un fel de han circiumă in șoseaua Herăstrău Fiindcă Alexe ajunese omul de încredere al bogatului industriaș se înălțase în rang și foarte rar se mai întâlnise cu tovarășul săi de sărăcie Costea Bodin fost pușcăriaș în Bitolia refugiat pe pămîrtul ospitalier al Romîniei. Foarte fericit fulostea la vederea prietenului sau și nu-i ceru multe deslușiri, nulțumindu-se cu spusa lui Alexe că stăpinul era dus la moșie iar el apucat de dor venise să se cinstească cu el. Amanta cîrciumarului, o femee bătrînă dar ,voinică, le pregăti mîncarea cea mai bună și-î servi la masă ca o slujnică, alergînd din cînd în cînd și în altă Odae din fund unde părea că avea pe cineva. — Ați dobîndit vre-un plod? întrebă Alexe bine dispus de vinul ce băuse, uitînd atunci toate grijele. — Pe dracu. Ne-a căzut aseară din senin o femee pe cap, răspunse Costea. Nu știu de unde o fi scăpat, dar e bolnavă pe moarte și nu știu ce să fac cu dînsa. — Dă-î drumul doar nu e spitalul aci. — Ei, doamne, s’o vezi cum plinge, zise femeia, spune că are dușmani, că îndată ce și-o veni în fire să duce la poliție. Am oprit-o ca s’o descop, cine știe de nu vom putea cîștiga ceva dupe urma ei. Alexe devenise atent, el știa că Irina fusese luată de cîntăreața și avu presimțirea că o găsise acolo pe neașteptate. — O fi vreo mincinoasă, o fi furat ceva și caută să se ascundă. Gazda protestă zicind că femeea pare cinstită și din oameni buni că era foarte delicată și frumoasă. — Ia s’o văd și eu, poate o iau de nevastă, exclamă el rîzînd, tot n’am eu acu ce face, că mi leg piatra de gît. Cîrciumureasa îl condusa le odăiță de unde printr’o ușă cu geam putu vedea la lumina tâmpei pe femeea care stătea culcată pe un pat. Era Irina, o recunoscu imediat. — Să știi că dracul s’a pus să ne frîngă gîtul își zise el, pe cînd se întorceau în circiumă. E frumoasă, n’am, ce zice și e păcat s’o alungați dacă e bolnavă, zise el cu glas tare. După o jumătate de ceas plecă din han făgăduind că se va Întoarce și le va face o surpriză. Pe la orele zece noaptea fu la locuința stăpînului pe care din întîmplare îl găsi acasă. Cînd Servitorul îl povesti unde era Irina, Ervin Mandioni începu a înjura pe cîntăreața și pe fratele ei. Sunt niște mincinoși, vor să mă nenorocească, murmură el, dacă Irina se ducea la poliție ași fi fost negreșit arestat. Femeea asta a ajuns un blestem pentru mine. Era cu attît mai furios cu cît planul cîntăreței îi plăcuse și fusese hotărît să se ducă a doua zi da . d-na Rodeanu pentru a-l cere pe Margareta de soție, ce se mai liniști plecă cu automobilul spre hanul dela Herăstrău, avînd lîngă el în trăsură pe devotatul sau Alexe. Costea făcu ochii mari văzîmdu-șî prietenul revenind cu stăpânul säu, și fu și mai uimit cînd într’o odăiță dosnică, cei sosiți îi oferiră două sute de lei pentru femeia străină ce se afla în casa lui. Nu era însă el cel carie să aibă mustrări de conștiință cînd era vorba de cîștigat bani. Se tocmiră ca la bilpiț și Irina fu vîndută pentru trei sute cincizeci și cinci de lei. Nastasia cea bătrînă nu pătu de loc uimită ci zise zîmbind: — El, da, femeile frumoase nu rămîn multă vreme pe drumuri, șiii eu! Acum rămîne să vorbiți cu ea, doar n’o face mofturi.— N’ăm ce vorbi, zise Mandoni, o Vom lua pe sus și voi pleca, închideți doar obloanele ca să nu audă cineva cît va țipa. Irena dormea cînd Mandoni și Alexe intrară în cameră. Cînd Alexe puse o mină pe miăna ei, se trezi și rămase zăpăcită neputîndu-și crede ochilor! Nici nu avu timp să scoată un țipăt cînd fu acoperită cu o pătură groasă și ridicată din pat. Cînd automobilul se puse în mișcare, îi dezveliră obrazul; era leșinată. Mancioni dădu drumul mașinei și trăsura zbura ca o nălucă pe șosea pe cînd Alexe o ținea în brațe pe Irina gata să-î astupe gura la cel mai mic gest. El văzu că stăpinul sau nu se întorcea spre casă, ci pe un drum lăturalnic, pornise pe cîmpie spre fabrica de cărămizi dar trecu înainte spre velodrom. Ișî aminti că stăpinul său are pe acolo o vilă în care nu locuia nimeni și înțelese planul său. Ascunsă între copacii întunecași, vila pici nu putea fi văzută de pe șosea; era cel mai bun loc pentru a ascunde pe cineva și Mandoni regreta că nu se gîndise de la început la această locuință unde ar fi purtut o aduce de mult fără ajutorul Morencei. Alexe sări peste gardul de ostrețe și deschise ți barta ca să treacă automobilul. Fură nevoiți a strica o ușă de din des pentru a putea pătrunde în casă. De la moartea bătrînului Mancioni, nimeni nu mai fusese Din acolo, aerul era îmbîcsit de mucegaiț, înăbușitor pentru cele cari veniră din aerul curat al nopțeî. i Irina fu transportată într’o încăpere din etajul Intíin și culcată pe un pat fără așternut. Ferestrele fură deschise, în acest timp, Irina se dezmeteci căutînd a vedea unde se află. La lumina nesigură ce pătrundea prin geamuri văzu doui inși’ în cameră și se convinse că nu visase, — Unde sînt, Doamne sfinte,’ unde m’au adusí — Ești în casa mea Irina, zise, Ervin cu blîndeță. Nu țipa, nui te speria fiindcă nici prin gînd, nu mi-a trecut vre-odată să-ți faci vre-un râu. — Oh, în zadar îmi vorbești , blind, știi că vrea să mă ucizi ca să scapi de mine. Iți jur că nu mă vei mai vedea, lasă-mă să plec acasă, să-mîi văd copilașul! — De el să îmi te îngrijești, Iri»! ne dragă, a fost dat !a stoică, eu am avut grija asta«