Dimineaţa, aprilie 1909 (Anul 6, nr. 1836-1864)

1909-04-02 / nr. 1836

«di 2 Aprilie 1909 Ultimele 18 zile la ÎS A prilte' Se va face în public de către reprezentanții Camerei de Co­merț din București și Craiova Tragerea­­ Premiilor Oferite ORATIVIT afionaților ziarului „DIMINEAȚA“ Casa din Craiov» — Liberă de ori-ce sarcină Îm TSâl © spre «se peste Sz»! Un dormitor complect de nuc, compus din: 2 paturi, 2 g­arderoaba, 2 mescioare cu marmoră și un lavoar cu­ marmoră, special comandate la Ziarele Bazar cu Mo­bile Marco Batenkremer din Str. Carol Mo. 62. > 30 A.!îOi*a ® ac»t«3 la ziarul „Auäever­ul“ Toți abonații cari nu vor cîștiga la această tragere participă cu bonurile rămase la tragerile următoare a caselor din București, Iași și Brăila și a celor­ l’alte premii î n valoare totală, de Iun MEI 75.000 -pe­g­ie Costul abonamentului rămîne același. Pe un an Bei 20, «înd dreptul la 26 cupoane de participare, pe 6 luni Lei 11,‘dînd dreptul la 11 cupoane de participare, pe 3 luni Lei 6, dînd dreptul la 4 cupoane de participare Cel mai fin și mai elfin ceai in lume LIPTON Cei mai mari posesori de terenuri din Ge^ionj Furnisorii M, 8. Hegelul Angliei si a­l­ și Italiei, etc. eta. Paste a 115 gr. M­2.— Paste a 250 gr. Lil­i— Reprezentant General pentru Borum­ia ARTHUR SEINER. — Strada Lucád 66 bis S’A BE§€MI§ Noua fostăuărie JUANTUL“ — Strada Șelari Ho. 4> Bucu­resti —­ASORTATA 00 TOT FELUL DE STOFE PENTRU SEZONUL de PRIMA­VARA si VARA IMPORTATE de la cela MAI REUNITE FABRICI EROLE DE RAIOH SPECIAL pentru FURHITURI de CROITORIE ISHCER0J4TS ȘI HA ^EȚI CONTIINGE :Hu ■« PLOEȘTI Dr. S. Camsrman Specialist ín Boale de copii, Interne și Boale Lumești S’a mutat în­­ Calea YTârgșor Mo. 13 — D­octorul IL Demetriad Fost Intern al spitalelor Monitor al Clinicei de Maladii Genito-Urinare (Spitalul JVeker, Paris). După doi ani de asistență în serviciul Prof. Albaran (Guyon) din Paris, s-a reîntors în țară sta­­bilindu-se în Strada Piîar-Moșu No. 15 — Consultațiuni 5—7 — Cameră Spațioasă bine mobilată cu pensiune com­­plectă, la o familie onorabilă se închiriază. A se adr­esa în toate zilele de la 10 la 4 în Strada Sta­­vropoleos, deasupra Drogheriei Roman. Dr. Gali­mir De la Facultatea din Paris 1 BOALE de STOMAC Instalațiune modernă pentru tratamentul S BOALELOR SECRETE Str. Doamnei 1 (­Palatul Mion) Telefon 4/55 I Consultații 2—4 și 7—8 p. m. Analize complecte de urină (ud) spută (flegmă), sîng­e,lapte, suc gastric, secrețiuni, tumori, pa­raziți, fecale, căutarea Spiroche­­tului SIFILISULUI etc., execută LABORATORUL Dr. în medicină SC. VERZEANU 279 Str. Doamnei, Telefon 19­59 Cel mai complect laborator particular de Chimie, Microscopie și Bacteriologye clinică Culturi pentru stîrpirea șoarecilor se prepară numai la cerere pentru a fi proaspete. Vase pentru strîns urinele și instrucțiuni se trimit la cerere gratuit. Se caută, în centrul orașului, apartament compus din 4 camere de stăpîn, o cameră pentru servitori, bucătărie și lac. Chiria anuală 2500—3000 lei. Oferta sub X. 200 la Agenția de Publicitate Carol Schulder & Comp. București Bîsalele iestestinetul Diaree (adulți și copii), Di­zenterie, Colite, Apendicite, Constipație, Furunculoza (coși) și Eczema cînd sînt, în legă­tură cu Infecți­inile intes­tinale se tratează admirabil cu LACTOFERMENT Aprob. de Direct. Serv. Sanitar­i zilnic proaspăt preparat numai în Laboratorul dr. G. Robin 5, Str. I. G. Brătianu. Til­isa 13-63 Flaconul 2 leî__Provincie 2.50 — contra­mandat poștal — Prescris de somitățile ecsetre medicale Vindecări numeroase * ft # ftI“"Is B fr! ‡ & fi STAZI: 1 (14) 1 aprilie 1909 CADENDAR Ortodox.­ Cijv. Maria Egipt. Catolic: Tiburgiu. MEMENTO Autoritäte. — Toate autoritățile închise.­­ Judiciare. — Toate tribunalele închise. Expoziții. — La Ateneu expoziția e pictură a d-șoarei Adela Jean. - In foaierul cel mare al teatru­lui Național expoziție de pictură și sculptură. — La Atenei­ expoziția de pictură și sculptură a societăței „Tinerimea Artistică", TEATRUL NAȚIONAL Se va juca „Apus da Soare“, piesă istorică în 4 acte de d. R. Șt. Delavrancea. Y SPECTACOLE TEATRUL LYRIC.—Artiștii com­paniei lirice române vor juca „Voe­­vodu­l țiganilor“, operetă în 3 acte. CIRCUL SIDOLI.— Reprezentație de cinematograf. TEATRUL EDISON.— Reprezen­­tațiune de cinematograf. TEATRUL BOULEVARD. — Re­­­prezentațiuni de cinematograf. Teatru de varietăți Imperial, str. Cîmpineanu 16.—In toate serile re­prezentațiuni pentru familii. Pro­gram artistic, nou și foarte variat. Debutează S. Bernando, primul­­ și cunoscutul cupistist și comic român Iulian, comic român cu originalul său program, de scene de mahala­ Cotescu, cunostutul tenor și cîntă­­reț național. Vocuria, comic ger­man, și alți artiști și artiste anga­jații anume. Duminicile și sărbăto­rile Matiseă cu in­trarea gratis. Muzee Muzeul zoologic (șoseaua Kiss­iéi), Deschis Duminica și sărbăto­rile, de la 10 dim.—4 d. ă­. și Io­ de la 11 dim.—3 d.­ a. — Muzeul de geologia și pa­leontologie. (Universitate), —­ Pina­coteca Statului (Palatul Ateneului, intrarea prin str. N. Golescu). — Ateneul român, (vizitarea localurilor și colecțiilor sale). Deschis în fie­care zi 9—12 dim. 2—4 d. a., Taxa de intrare 50 bani. Muzeu­ de anti­­chități, (Universitate). Deschis Du­minica și Joia de la 11 dimineața pî­­nă la 3 d. a., iar pentru vizitatorii străini sau cei din provincie, în toate zilele între aceleași ore. Muzeul etnografic și de artă națională (Monetăria statului, șo­seaua Kiselef). Ne­fiind inaugurat numai încă e deschis publicului cu învoirea direcțiune L Scrisori din Bucovina Dieta tarei.—Profanarea unui mormînt. Atentat criminal CERNĂUȚI, 28 Martie.— Se a­­sigură că­ dieta Bucovinei va fi convocată în toamna anului a­­cesta într’o sesiune mai lungă, pentru a se putea legifera proec­­tele cari se studiază deja în comi­tetul de administrație al țării. In legătură cu convocarea dietei se comentează știrea că seziunea­ de toamnă va fi ultima perioadă le­gislativă a dietei, pentru că în vara viitoare vor avea loc nouile alegeri dietale, cari se vor face cu siguranță în baza legii electorale de curînd întocmită și care ur­mează a se vota și a fi supusă sancționărei ulterioare a împăra­tului. » In seziunea trecută a fost luat în discuție proectul legei electora­le, elaborat și depus pe biroul die­tei de către deputatul Onciul, însă din cauza divergințelor între gru­purile naționale proectul a fost retras din discuție, numindu-se a­­poi o comisiune permanentă, care să i se ocupe cu noua reformă. A­­cum însă i se zice că această co­misiune nu-și va continua lucră­rile, pentru că o asemenea refor­mă­ nu va fi sancționată de către împărat. Deputatul Onciul, căruia îi a­­parține meritul introducerea în comunele rurale a unei reforme e­­lectora­le pe o bază foarte demo­cratică,— nutrește intenția să dea un asalt în contra dușmanilor i­­deilor democrate, pentru a asigu­r­a votarea și sancționarea proec­­tului sau de reformă electorală pentru alegerile dietale. In deosebi se opun marii pro­prietari­­­ proectului­­ deputatului Onciul. Ei doresc să-și păstreze influența în parlamentul din Bu­covina, fapt pentru care nu vor ca nici­ un chip să cedeze. După cum transpiră, deputatul Onciul mai prepară pentru seziu­nea de toamnă a dietei Un proect de reformă electorală pentru ora­șul Cernăuți. Dată fiind capacita­­tatea deputatului Onciul și pute­rea sa de inițiativă, actualul con­siliu comunal se teme ca nu cum­va să se realizeze această ideie, care de fapt, intră in cercul de competență al consiliului comu­nal. Cum însă consiliul comunal nu dorește introducerea spiritului de democrati­zare la alegerile de co­mună, dieta e competentă, după legea organizarea comunelor, a determina modul de alegere pen­tru orașul Cernăuți, lege de care deputatul Onciul va face uz in susținerea planului său. După cum se prevede, leziunea viitoare a dietei va fi bogată în enervări și lupte politice. Profanarea unui mormînt Administrația cimitirului orto­dox din Cernăuți a înștiințat­ di­recțiunea poliției că niște indivizi necunoscuți au profanat mormân­tul lui Gheorghe Tăutul, depus a­­cum cîte­va zile în cavoul fami­liei. Profanatorii au pătruns în ca­­vou și după ce au înlăturat pă­­mîntul de pe mormânt, au scos si­criul unde se afla cadavrul lui Tăutul. Ei au furat apoi hainele și obiectele prețioase aflătoare pe corpul defuncitului.. Se vede că profanatorii au fost surprinși de către vre-un vizitator al cimitirului, căci dorind a se face în grabă nevăzuți, nu le-a mai rămas timpul necesar să aco­pere mormântul cu pămîntul dez­gropat, lăsînd ast­fel totul în pă­răsire. Se bănuește că există în Cernă­uți o bandă care i se ocupă cu pro­fanarea de morminte și care ope­rează de mai mult timp în cimiti­rul local. Poliția cercetează riguros cazul și se crede că e deja pe urma rău­­făcătorilor. Atentat criminal Din districtul Storoneți-Putila se vestește că administratorul finan­ciar Șust a fost atacat prin sur­prindere cu un drug de fier de către homarul Taniaga. Adminis­tratorul financiar a fost grav ră­nit la cap, și nu­mai grație inter­venției trecătorilor a putut scăpa cu viața. Gendarmeria a constatat că atentatorul a săvîrșit lovitura după îndemnul funcționarului Tomașenschi, care fiind de curînd concediat din serviciu, a vroit să se răzbune asupra superiorului sau. Alfa ȘTIRI ARTISTICE. Astă-seară, Miercuri 1 Aprilie, are loc la teatrul Lyric, o repre­­zentație extra­ordinară dată de artiștii companiei lirice române, în beneficiul talentatului artist Mișu Ștefănescu. Se va cînta .frumoasa operetă Voevodul țiganilor, muzica de Iohan Strauss. Dar concursul la această reprezentație d-nele Elena Leonard, Virginia Miciora, Anna Grand, Birsescu și d-nii Leonard, Carussy, Ciucurette, Stane­seu, Pe­­trovicescu, Gheorghiu, etc. Se prevede un mare succes. •• In seara de 14 Aprilie, artiștii­­ Teatrului Național din Craiova vor da o reprezentație, extra­or­dinară, cu concursul­­ d-lui N Soreanu. Se va reprezenta admi­rabila comedie de Otto, Ernst. Institutorii.­­ SS Artiștii companiei lirice româ­ne vor da patru reprezentații ex­­tra­ordinare la R.-Vilcea și Pi­tești. La R.-Vîlcea vor cînta: Joi î­n Aprilie Regele vinătorilor Vi­neri 3 Aprilie El și Ea. Lă Pi­tești: Sîmbătă 4 Aprilie Regele vînătorilor, Duminică 5 Aprilie El și Ea. Gherea decorat interview express Intîlnind ieri pe cunoscutul nos­tru critic, d. C. Dobrogeanu-Ghe­­rea și știind că ministrul instruc­țiunii n acordase o așa de meritată distincțiune, mă grăbesc să salut pe literatul decorat: — Felicitările mele, cu oane Cos­­tică, la mai mare! Ai fost decorat cu Bene­ Merenti cl. 1­•— Da, am văzut din ziare, cu toate că nu mi s’a comunicat­­ încă decretul. Regret însă că mă găsesc în neplăcuta situație de a nu pu­tea primi această distincție, care mă măgulește, dar pe care princi­piile mele îmi interzic de a o ac­cepta. — Ta să zică nu accepți? — Se înțelege. Cu toate că e în­tot­deauna greu de a refuza ce­­ea­ ce ți se oferă, în definitiv, cu bu­­nă-voință, cu atît mai mult cu cît aceasta ar putea fi interpretat de unii ca o lipsă de delicateță sau o reclamă personală cu totul streine firei mele, — dar nu pot face altfel pentru că, încă odată, principiile mele mă opresc de a primi ori­ce soia de decorație. ■& Am strîns cu căldură mîna cri­ticului nostru, gîndindu-mă cu mul­țumire că tot se mai găsesc în țara noastră oameni cari nu se desmint. DOCTOR ROSEN CABINET SPECIAL pentru îngrijirea Feței — prin Electricitate și Masagii — SE DISTRUGE 6 perii de pe obraz, punctele negre, petele roșii din naștere, cicatricele vechi . Vindecă­­ nasul roșiu,pistrui, sbîrciturile, precum și ori­ce formațiune neestetică de pe obraz sau corp. Cosultațiuni dela 11—12 a. m. și 2—op. m.—Calea Șerban-Vodă Bio. 1 gw­arr« nai .... i—mo, Tragica nenorocire de pe linia Nehoiașî (Buzău) Un inginer om­orît de o drezină BUZĂU, 29 Martie.— Eri, Sim­­băta Paștelui, o tragică nenorocire s’a întîmplat în județul Buzău, la 500 metri depărtare de stația Cis­­lău. La o jumătate de oră după cele întîmplate,­ întreaga populație a Bu­zăului avea amănunte complecte asupra accidentului, — simplu in sine,—dar care a costat viața unui om în floarea vîrstei, tată de copii, —inginerul Attilio Badeglia, stabi­lit în București, str. Culmea­ Nouă No. 1. Și în vreme ce toată lumea, era veselă așteptînd fiecare repausul celor­­ trei zile ale sfintelor sărbă­tori, cînd întreaga natură renăs­cînd, îmbrăca haina frumosului,­­ veseliei, cînd toată creștinătatea aș­tepta învierea marelui Christ, care a semănat pace și dragoste în ome­nire, murind pentru păcatele ei,— telegraful anunța pe nefericita soție a inginerului Badeglia să-și Îm­brace haina de doliu,—haina tris­tețe!, a suferinței!... Cine este inginerul?. De origină italian, inginerul­­ At­tilio Badeglia a trăit o vreme și la Ploești. Om cult, caracter nobil, muncitor și cinstit, nefericitul in­giner, căruia o clipă fatală i-a răpit, viața, era de o constituție robustă. Radeglia luase un antrepriză di­rectă, de la direcțiunea din Viena a societăței forestiere Göetz, construi­rea unei linii de fier îngustă pentru exploatarea pădurilor de lingă Ne­hoiași. Avînd reprezentanții săi care ve­gheau la efectuarea lucrărei care se făcea de aproape o jumătate an, in­ginerul venea totuși foarte des la Nehoiașî pentru a inspecta lucră­rile, și de parțea trecută el se gă­sea acolo. Cum s’a întîmplat accidentul Eri, Sîmbătă, la orele 5 jumătate dimineața, inginerul Attilio Ba­deglia, în vederea Paștelui urmînd să plece în sinul familiei la Bucu­rești,­a plecat din Nehoiașî cu o drezină pentru a ajunge la Gislău de unde urma să ia trenul de 7­35 care ajunge la Buzău la orele 10 și jum. a. m. Alăturea de inginerul Radeglia a luat loc în drezină d. Sabian Hen­­tzel din Ploești, casierul sau, d. G. Wiener, architect, din București, ca­lea Rahovei, d. Emil Matușevski, subarchitect din Focșani, str. Tra­­ian 52, și patru lucrători cari con­duceau drezina. In timpul cînd drezina mergea pe linie, inginerul Radeglia, la dis­tanțe, înlătura cu piciorul pietrele cari se găseau pe șine. Aproximativ la 500 m. distanță de gara Cislău, drezina a făcut o­ săritură in sus de pe linie, din cau­za unui bolovan, — fără ca roțile însă să iasă de pe șine,—și ingine­rul Badeglia pierzîndu-șî echilibrul la această zguduitură­,—a căzut cu fața în jos, înaintea drezinei, nu a lungul liniei. Drezina a trecut peste om pus­sîndu­l la pămint, fără însă a-i face vreo gravă leziune, deci­ cît­ev­a mici zgîrieturi la mina stingă și la un picior. Ridicat de jos de cel ce­ l­ înso­țea, inginerul Badeglia se văita de grave dureri interne. Cu trenul de 10 și funi, inginerul a fost adus la Buzau, unde medi­cul C. F. R., d. dr. Constantinescu, i-a dat primele ajutoare. Cu tot devotamentul și toate mijloacele întrebuințate de bătrînul medic care a stat pînă la orele 12 lingă muribund, totul a fost fără folos, și la orele 12 și­­ un sfert, din cauza unei emoragii interne,­ Attilio Badeglia, sub privirea înso­țitorilor săi, și-a dat obștescul sfîr­­șit în camera serviciului medical din­ gara Buzău. Alte amănunt. Parchetul avizat, d. substitut de procuror Traian Orleanu a sosit în­dată în gara Buzau, azistînd la perchiziția făcută cadavrului de că­tre comisarul găreî, d. Arh. Pirvu, care a continuat restul zilei de ori cercetările. Asupra inginerului Radeglia s’au găsit: 166 bilete de bancă a cite 20 lei, un ceasornic de aur, Ț5 hîrtie a cite 100 lei, un bilet de abonament pe C. F. R. clasa I, un număr din ziarul „Adevărul", un port-visite și un portofel, 5 bilete de la compania vagoanelor de dormit, și cîteva alte diferite obiecte,­­ și o mică sumă în diverse monezi de argint și ni­chel. La ora 1 P- m, cadavrul a fost dus la morga spitalului Gîrlași, ur­mînd să sosească membrii familiei din București pentru ridicarea lui. Și astî noapte, cînd clopotele bi­sericilor orașului aminiau învierea din morți a Mîntuitorului lumei, un tren pornind din Buzău ducea nefe­ricitei soții și copilașilor trupul ri­gid al lui Attilio Badeglia.... v Sandu IN TREACĂT Și totuși luptă ! E Sîmbătă Paștelor, pe stradă mișcare ca de obiceiu, iar în tram­vt­aiul cu care mă întorc spre casă, două femei potrivit îmbrăcate, cu fetele chinuite își fac la intermi­nabile confidențe.. Franțuzeasca corectă ce vorbesc lipsa de cochetărie în îmbrăcă­minte mă fac a bănui că sînt două străine,­ întrebarea celei mai bă­­trine mă întări în supoziția mea. — Și cîte lecții ai acuma? — Vr’o cinci, răspunse cealaltă, o blondă cam de vre-o patru­zeci și cinci de ani ce purta pe fața ei veștejită urme de o rară frumu­sețe. — Amîndouă sărace, pierdute în țară la noi, cine știe din ce lumi­noasă provincie a Franței sau El­veției sosise minate de furtuna ne­învinsă a vieței. Fără de afecție, fără de un cuvînt drag, ele își trăesc traiul din casă în­ casă, silindu-se a da educație aleasă, maniere distinse, fiicelor parveni­ților noștri, cari primesc toate ca un lustru față numai de lumea sa­loanelor. . Căci ele­ bietele Madmoazele sau Madame foarte rar beneficia­ză de amabilitatea elevelor sau a părinților îngrifați de luxul, și poziția lor. Mă uitam cu milă la vecinele din tramvai. Fie­care cumpărase oile un mic cozonac și înțeleseră că se­ pregăteau a face Paștele, a­­ceastă sărbătoare a celor mulți și veseli, în oropstta și pustia lor odăiță de păsări pribege, de toți stînjenite. Trecute de vîrsta cînd mai poți avea speranțe, înghițind zilnic la umilinți și dureri, ele totuși lup­tă, au energia d’a se scula, d’a porni în căutarea plinei, singura plăcere, unica nevoie imperioasă a truditului lor corp. Cine știe însă dacă viziunea pa­triei depărtate nu vizitează cîte odată ochii lor stinși și dacă pînă în ultimul moment cînd cad în­vinse, ele nu speră ca și naufra­giatul că va veni miraculoasa co­rabie care să le ducă la soarele sub care s'au născut. Maî întotdeauna însă nimic nu sosește, și sărmanele mor după cum au trăit, de nimeni mîngă­­iate, făr’ de cuvînt bun, în mij­loc de iarnă îngrozitoare, pe cînd în lumini orbitoare copleșite de diamante, elevele de eri, damele mari de astăzit își arată una al­teia cu mii de amabile zîmbete educația, bunele maniere primite de la uitata profesoară a copilă­­riei lor.—Farmen. Crima din șoseaua Piscului In după amiaza primei zile de Paști, soldatul Dumitru Stoian, intrînd în circiuma lui Ioniță Ma­nea din­ șoseaua Piscului spre ajșî­­ lua țigări, dădu acolo peste indi­vizii Toma Gheorghe, zis și Orbu Nae Cîrjan, Vasile Cîrjan și Niță Berendei, cu cari nu se avea bine. Iscându-se între dînșii o ceartă, soldatul dădu fuga aca­să, de unde, luînd pe tatăl său Mihalache Stoian și pe cumnatul său Mihalache Baciu, se îndrep­tară toți t­reî spițe comisariat ca să reclame. Pe drum însă se întîlniră cu banda fraților Cîrjan și, cearta reîmcepînd, Nae Cîrjan împlîntă, la un moment dat, cuțitul în piep­tul soldatului Dumitru Stoian, care abia mai aru puterea să se tîrască pînă în curtea ca­selor cu No. 28 din șoseaua Piscului, unde căzu, joș dîndu-șî sufletul. Mihalache Stoian și Mihalache Baciu, fură de asemenea răniți în lupta aceasta. Ucigașul Nae Cîrjan s’a prezentat, singur la circumscripția 24, unde s’a predat. Comisarul șef Andreescu a arestat apoi pe Toma Gheorghe, Vasile Cîr­jan și Berendeiu. Cu instruirea acestei crime a fost însărcinat de jude-instructor V. Po­povici Starea răniților este extrem de gravă, Deraierea din stația Balș Un rănit.— întreruperea circulați­­ei.—Circulația s'a făcut prin trans­­bordare.— Ancheta. — Rănitul la spital.— Pagube însemnate.— Ce spune un martor ocular.—Panica Sîmbătă 28 Martie, o deraiere s’a întîmplat în stația Balș la orele 1 și jumătate p. m. Trenul cu . No. 610 ce venea din spre Piatra-Olt, la macazul de in­trare în stația Balș, după trece­rea celor 2 mașini și a celor 20 de vagoane, al 21-lea vagon fiind în­cărcat cu niște mașini acoperite cu o mușama, din cauza vîntului mu­șamaua a fost luată într’o parte ,și lovind macazul s’a mișcat din loc făcînd astfel ca linia să fie schim­bată. Din această cauză cele 13 vagoa­ne cari veneau în urmă au deraiat de pe linie. Vagoanele au fost sfărîmate și marfa — manufactură și lemnărie a fost stricată. Frînarul Panaitescu Ion, în vîr­­stă de 50 ani, care se afla la frîna a fost zdrobit între sfărămăturile vagoanelor. In stare muribundă el a fost trans­portat imediat la spitalul din locali­tate unde i s'au dat primele ajutoare. Rănitul e de fel din Craiova și are 8 copii nevrîstnici. Ceilalți frînari văzînd pericolul au avut timpul să sară de pe frîne și astfel ei au scăpat nevătămați. Din cauza acestei deraieri circu­lația a fost întreruptă pînă Dumini­că dimineață la orele 6, făcîndu-se prin transbordare. Trenul cu No. 126, care trebuia să sosească era în Capitală la orele 8 și jumătate seara a sosit cu o în­târziere de aproape 4 ore. Pentru că circulația trenurilor­­ era anevoioasă, s-a făcut o linie provizorie pînă la ridicarea vago­­nelor. Luni dimineață circulația a fost complect restabilită. La locul derierei a sosit un tren de ajutor din Piatra-Olt, cîteva ma­șini și un d­­ioctor. Ancheta a fost făcută de către subinspectorul de mișcare din Craiova, care se afla în trenul de persoane. Toate organele de control, tracțiune, mișcare și în­treținere au sosit la locul dezastru­lui," „Eram pe peronul stației Blaș ne spune un martor ocular, — cînd trenul de persoane cu No. 126 aștepta să intre în stație trenul cu No. 610 pentru a putea părăsi gara pentru Piatra-Olt. Peronul era plin. Din trenurile ce trebuiau să sosească intrase aproa­pe jumătate. La un moment dat vagoanele tre­nului care intrase aproape în gară începuseră să sară de pe linie și un zgomot infernal se produse. Spectacolul era înfiorător. Cei din gară văzînd cele ce se pe­trecuse alergară la fața locului. Pa­nica era mare. Personalul trenului deraiat și pasagerii scăpați de moar­te erau foarte emoționați. Ei adresau rugi Domnului că i-a scăpat de Sfin­tele sărbători de o moarte atît de îngrozitoare. Pe linii vagoanele sfărîmate și mărfurile împiedecau­ circulația. Frînarul Panaitescu, al cărui corp era acoperit de sfărlmăturile va­goanelor, implora pe cei prezenți să-i vie în ajutor, să-l scape de moarte. ‘­­ Sim, Misterul din stația B. M. Din cauza sărbătorilor Paște­­lui, ancheta misterului din­ stația B. M. a fost întreruptă. De alt­fel, toți martorii și persoanele cari ar fi putut da lămuririle ne­cesare, au fost interogați de ju­dele instructor. D. Ionescu Dolj așteaptă oare­­cari comunicări din partea in­stitutului medico legal și e foarte cu putință ca pînă Sîmbătă să dea ordonanța definitivă în a­­ceastă afacere. Ingenioasa escro­cherie din Rusciuk RUSCIUC, 31 Martie.— La Rus­­ciuc a produs o adîmca impresie arestarea marelui comerciant Gia­­•fer Pervian proprietarul fabr­ic­ei de țigări, care a frustat statul cu suma de peste 500 mii de lei. Iată modul cum a izbutit el­­ să fruste­­ze statul și împrejurările în care a fost descoperit. Giafet Persian are la Ruseile o mare fabrică pentru țigări bulgă­rești. El este obligat ca pentru fie­care cutie cu țigări să plătească statului o patentă de 36 centime. In schimbul patentei­­ plătite, statul îi liberează o bandă de hârtie ca de un deget lățime, pe care se a­­flă imprimată marca țărei. Fabri­cantul e obligat ca fiecare cutie să fie legată cu această bandă de hîrtie pentru a i se putea dovedi că patenta a fost plătită. Fabricantul de vreo douai ani încoace, în loc ca să lipească toată banda pe cutie și s-o închidă l­u ea, a găsit de cuviință să o împartă în trei și i s­ă lipească astfel trei cutii de țigări cu cîte o parte din acea bandă. Orice cutie de țigări bulgărească are p­e unul din capa­ce lipită marea fabricei, astfel că banda nu se poate vedea. Pentru ca fabricantul să ascundă fapta a căutat să lipească și pe al doilea capac o ilustrație, lăsînd banda imprimată a statului numai pe 2 din partite unde se deschide cu­tia. Cu chipul acesta, întrebuințîn­­du-se la o cutie numai a treia par­te din banda obligatorie, fabrican­tul cîștiga cîte 20 bani de cutie. Intru­cît această procedare da­tează de aproap doui ani, frau­dele trec de suma de 500 mii lei. * El a­rată împrejurările în cari descoperit faptul : Intr’una din zilele trecute o ploaie torențială a căzut la Sofia. Cu acea ocazie, directorul ziaru­lui Dnevnic a văzut în stradă o cu­tie de țigări peste care căzuse DIMINEAȚA Biblioteca pentru toți Apare regulat 2 volume pe săptâmînâ . Ultimele VOLUME apărute — fie­care numai 30 bani — 434 Cehov. Nuvele traduse din Ru­sește ; 423 Octav. G. I Lecca Dom­nițe și jupînese Române de altă dată; 440 Willi. Meyer-Forster Vechiul Heidelberg, Comedie ; 435—436 I.er­­monton Un erou al timpului.; 424— 425 Ilmuiliu Zamfirescu îndrep­tări, Roman; 432—433 Tolstoi Ro­manul Căsătoriei; 426- 429 Edmon­­do de Amicis Cuore Inimă de Co­pil (cu ilustrațiuni); 422 Silukie­­witz: Pentru Pâine, Nuvele ; 421 Dostoievsky Povestiri; 420 Re­­nato Simeni Văduva, Comedie: Transmis Coppée, Lăutarul din Cremona, trad. de Tr. Demetrescu. Catalogul complect al acestei Bi­blioteci pentru toți, care cuprinde peste 450 de volume, a se cere gr. la Librana ALCALAY, București ploaia și făcuse să se deslipea­sca hîrtia de pe unul din capacele cu­tiei. Intrigat de faptul că bandă cu marca țărei liberală de stat nu este lipită peste toată cutia, a bă­nuit că la mijloc este o fraudă. Cercetînd și la alte cutii de ți­­gări, a constatat acelaș lucru Cazul fiind adus la cunoștința­ autorităților, fabricantul a fost a­­restat iar fabrica închisă. Judecă­torul de instrucție din Rusciuc a început cercetările. Au fost as­cul­ta­­t­­ o parte din lucrătorii fabricei. Giafer Persiani este cel mai mar­i fabricant de țigări din Rusciuc. El făcea și export de țigări bulgă­rești cu deosebire în Austria și Germania: _ ____ idem. O ligă de bine­facere In c­ub­sul lunei acesteia s’a întemeiat în, Capitală, o ligă contra tuberculozei, sifilisului și alcoolului. Inițiativa a fost luată de «H V mare număr de persoane mar­­­cante, cari înspăimîntate de ra­vagiile acestor trei grozave fla­gele, s’au hotărît a lupta pe toata căile pentru stîrpirea lor­. Printre cei care sînt în fruntea acestei ligi e și d. Grigore Alexan­­drescu cunoscutul mare industri­aș și om de bine, și ca secretar general d. dr. I. Mitolascu direc­torul „Institutul de bine­facere. Matei și Maria“. Asupra mijloacelor de comba­tere, condițiunilor de admitere, etc. vom reveni în curînd cu de­talii.—Fui. Adunarea generala a cercului „Viitorul“< Luni 30 Martie la ora 4 d. a. s-a ținut adunarea generală a celicului­­ cultural „Viitorul“. A­­dunarea a fo­st prezidată de d. Zaharia Lalu, care arată scopul adunărei, după care propune ca președinte de onoare al cercului, pe d. George Coșbuc. Adunarea primește propunerea, cu aplauze călduroase. I D. Crețul, vorbind de ziua de 3 Mai, cînd se împlinesc 61 de­ ani de cînd s’au adunat 40 de­ mii de românî pe câmpia libertă­:­ței de la Blaj spune că cercul „Viitorul“ va serbători această a­­­niversară printr’un bal ce se va­ da în sala Băilor Eforiei, sub pa­­­tronagiul d-lui Const. Mille. La, bal va asista și d. Coșbuc. Vor, da concursul la bal societatea co»­ >­rală „Minerva“ și mai mulți ar­.­­­­tiști aî teatrului național. După terminarea ordinei de zi, d. I. Crețu a ținut o conferință­ despre Evoluția societăței, d. V­. Dumitrescu a recitat Colina de­ Artur Stavri și o poezie de Goga,­ iar d. Dordea, elev la conserva­tor, a declamat un monolog din Vlaicu Vodă de d. Davila și alte versuri. Ședința ei a terminat la ora 6 d. a. _____ încercare de tîlhărie Craiova, 31 Martie.­Azi noaptea o bandă de tîlharî a încercat, la­ bariera Amarăzii, se comită o­ tîlhărie asupra administratorului­ moșiei Adîncata, anume Eduard Hell. Administratorul dînd bice cat­, lor, aceștia au luat-o la goană.1 S’au tras în urma luî cinci glon­­­țe, cari i-au trecut pe la urechi, fără însă a’l atinge. Cazul reclamîndu-se poliției, s’a făcut noaptea o descindere la ba­rieră, unde s’a putut aresta ca­pul bandei, un anume Fierea1 Dumitru. D. comisar. Becescu anchetează­ Xam. Modificarea cursurilor la școlile primare Ministerul instrucțiunei publică a luat următoarea deciziune: După vacanța Paștelui, cu înce­­­pere de la Dumineca Tomei și pînă­ la finele anului școlar, lecțiile în­ școalele primare urbane, se vor ți­­­ne numai dimineața de la orele 7­ și jumătate pînă la 12 și jumătate,­ conform orarelor alcătuite de d-m­îl K inspectori generali ai învățământu­­­­­lui primar și normal-primar. Aceste orare se vor publica !n| „Buletinul Oficial" și se vor pună­ în aplicare îndată după­ vacanța­ Paștelui acestui an școlar* ! Pentru școalele rurale d-nnt­re­ j­vizor! școlari de cl. I sînt autorizați să experimenteze orare cu secțiun­i numai în orele de dimineață în cîte­ una sau două școale în fiecare ju­­­deț, alese pe regiuni. Experiența va­ dura în anul 1909—1910, după care­ se va­­ vedea ce este de făcut­ 10 FOIȚA ZIARULUI „DIMINEAȚA“ CU. FRUNZA Instiluiilu­i Crimă ori sinucidere? MASE ROMAN DE SENZAȚIE — E un fel de artistă ratată, deci cu imaginația cam înflăcă­rată, planul va fi ușor de execu­tat. Du­te­azi și fă cererea în că­sătorie, peste o săptâm­înă putem fi la Triest cu Unora, doamnă. — Mi-e teamă să nu fiu­ refu­zat, zise Mandoni care în sufle­tul său tot mai avea un rest de conștiință. Afacerea studentului. — Ele n’au de unde ghici că tu l’am făcut pensionarul statu­lui. Hahaha, bietul băiat — și-a terminat studiile la Măicuța! — Ești dracul în persoană, ex­­trelamă el privind-o cu groază, am presimțirea că tu mă vei neno­roci. — Ași, eu voiți fi confidenta fericirei tale, du-te acasă și li­­niștește-te copil urîcios ce ești! Haide sărută-mi lăbuța! Millidoni se înclină sărutindu-î mina rece ca de mort, apoi plecă fa,găduindu-i că se va gîndi. Abia se depărtase automobilul din fața casei, cînd Alba începu a-șî zmulge părul plîngînd cu ho­hote și rostind cuvinte fără șir, blesteme și injurii la adresa lui Ervin și a iubitei lui. — Ah, ah, clinele! Mie să-mî spue asta, mie să-mî spue că iu­bește, pe altar iar las’ eu știu ce să fac. Irina va fi arma mea de răzbunare, Irina va fi șarpele ce-l va otrăvi! Camerista care asculta la ușă ar fi jurat în acele momente că frumoasa ei stăpînă fusese lo­vită de un acces de nebuniei CAP. 12 , . Descoperirea lui Alexe Servitorul lui Mandoni plecînd din casa stăpânului sau se dusese la un prieten tot albanez care ținea un fel de han circiumă in șoseaua Herăstrău Fiind­că Alexe ajunese omul de încredere al bogatului industriaș se înălțase în rang și foarte rar se mai întâlnise cu tovarășul săi­ de sără­cie Costea Bodin fost pușcăriaș în Bitolia refugiat pe pămîr­tul os­pitalier al Romîniei. Foarte fericit fu­lostea la vede­rea prietenului sau și nu-i ceru multe deslușiri, nulțumindu-se cu spusa lui Alexe că stăpinul era dus la moșie iar el apucat de dor ve­nise să se cinstească cu el. Amanta cîrciumarului, o femee bătrînă dar ,voinică, le pregăti mîn­­carea cea mai bună și-î servi la masă ca o slujnică, alergînd din cînd în cînd și în altă Odae din fund unde părea că avea pe cine­va. — Ați dobîndit vre-un plod? în­trebă Alexe bine dispus de vinul ce băuse, uitînd atunci toate grijele. — Pe dracu. Ne-a căzut aseară din senin o femee pe cap, răspunse Costea. Nu știu de unde o fi scă­pat, dar e bolnavă pe moarte și nu știu ce să fac cu dînsa. — Dă-î drumul doar nu­ e spita­lul aci. — Ei, doamne, s’o vezi cum plinge, zise femeia, spune că are dușmani, că îndată ce și-o veni în fire să duce la poliție. Am oprit-o ca s’o descop, cine știe de nu vom putea cîștiga ceva dupe urma ei. Alexe devenise atent, el știa că Irina fusese luată de cîntăreața și avu presimțirea că o găsise acolo pe neașteptate. — O fi vre­o mincinoasă, o fi fu­rat ceva și caută să se ascundă. Gazda protestă zicind că femeea pare cinstită și din oameni buni că era foarte delicată și frumoasă. — Ia s’o văd și eu, poate o iau de nevastă, exclamă el rîzînd, tot n’am eu acu ce face, că­ mi leg piatra de gît. Cîrcium­ureasa îl condusa le odăiță de unde printr’o ușă cu geam putu vedea la lumina­­ tâm­pei pe femeea­­ care stătea culcată pe un pat. Era Irina, o recunoscu imediat. — Să știi că dracul s’a pus să ne frîngă gîtul își zise el, pe cînd se întorceau în circiumă. E frumoasă, n’am, ce zice și e păcat s’o alungați dacă e bolnavă, zise el cu glas tare. După o jumătate d­e ceas plecă din han făgăduind că se va În­toarce și le va face o surpriză. Pe la orele zece noaptea fu la locuința stăpînului pe care din întîmplare îl găsi acasă. Cînd­­ Servitorul îl povesti unde era Irina, Ervin Mandioni începu a înjura pe cîntăreața și pe fra­tele ei.­­ Sunt niște mincinoși, vor să mă nenorocească, murmură el, dacă Irina se ducea la poliție ași fi fost negreșit arestat. Femeea asta a ajuns un blestem pentru mine. Era cu attît mai furios cu cît planul cîntăreței îi plăcuse și fu­sese h­otărît să se ducă a doua zi da . d-na Rodeanu pentru a-l cere pe Margareta de soție, ce se mai liniști plecă cu automobilul spre hanul dela Herăstrău, avînd lîngă el în tră­sură pe devotatul sau Alexe. Costea făcu ochii mari văzîm­du-șî prietenul revenind cu stă­pânul säu, și fu și mai uimit cînd într’o odăiță dosnică, cei sosiți îi oferiră două sute de lei pentru femeia străină ce se afla în casa lui. Nu era însă el cel carie să aibă mustrări de conștiință cînd era vorba de cîștigat bani. Se tocmiră ca la bilpiț și Irina fu vîndută pentru trei sute cinci­zeci și cinci de lei. Nastasia cea bătrînă nu pătu de loc uimită ci zise zî­mbind: — El, da, femeile frumoase nu rămîn multă vreme pe drumuri, șiii eu! Acum rămîne să vorbiți cu ea, doar n’o face mofturi.­­— N’ăm ce­ vorbi, zise Mandoni, o Vom­ lua pe sus și voi­ pleca, închideți doar obloanele ca să nu audă cine­va cît va țipa. Irena dormea cînd Mandoni și Alexe intrară în cameră. Cînd Alexe puse o mină pe m­­­iăna ei, se trezi și rămase ză­păcită ne­putîndu-și crede ochilor! Nici nu avu timp să scoa­tă un țipăt cînd fu acoperită cu o pă­tură groasă și ridicată din pat. Cînd automobilul se puse în mișcare, îi dezveliră obrazul; era leșinată. Mancioni dădu dru­mul mașinei și trăsura zbura ca o nălucă pe șosea pe cînd Alexe o ținea în brațe pe Irina gata să-î astupe gura la cel mai mic gest. El văzu că stăpinul sau nu se întorcea spre casă, ci pe un drum lăturalnic, pornise pe cîm­­pie spre fabrica de cărămizi dar trecu înainte spre velodrom. Ișî aminti că stăpinul său are pe acolo o vilă în care nu locuia nimeni și înțelese planul său. Ascunsă între copacii întune­cași, vila pici nu putea fi vă­zută de pe șosea; era cel mai bun loc pentru a ascunde pe ci­neva și Mandoni regreta că nu se gîndise de la început la aceas­tă locuință unde ar fi purtut­ o a­­duce de mult fără ajutorul Mo­­­rencei. Alexe sări peste gardul de os­­trețe și deschise ți barta ca să treacă automobilul. Fură nevoiți a strica o ușă de din des pentru a putea pătrunde în casă. De la moartea bătrînului Man­cioni, nimeni nu mai fusese Din acolo,­ aerul era îmbîcsit de mu­­cegaiț, înăbușitor pentru cel­e cari veniră din aerul curat al­ nopțeî. i Irina fu transportată într’o în­­­căpere din etajul Intíin și culcată­ pe un pat fără așternut. Feres­­­­trele fură deschise, în acest timp, Irina se dezmeteci căutînd a ve­­­dea unde se află.­­ La lumina nesigură ce pătrun­­­dea prin geamuri văzu doui inși’ în cameră și se convinse că nu vi­­­sase, — Unde sînt, Doamne sfinte,’ unde m’au adusí — Ești în casa mea Irina, zise, Ervin cu blîndeță. Nu țipa, nui te speria fiindcă nici prin gînd, nu m­i-a trecut vre-o­­dată să-ți faci vre-un râu. — Oh, în zadar îmi vorbești , blind, știi că vrea să mă ucizi ca­­ să scapi de mine.­­ Iți jur că nu mă vei mai ve­­­dea, lasă-mă să plec acasă, să-mî­i văd copilașul! — De el să îmi­ te îngrijești, Iri»! ne dragă, a fost dat !a stoică, eu­­ am avut grija asta«

Next