Dimineaţa, septembrie 1909 (Anul 6, nr. 1985-2014)
1909-09-26 / nr. 2010
'6'rtm'bată 26 Septembrie 1909 I» 0^.«» SF. DUMITRU Se va face în public de către reprezentanții camerelor de comerț din BUCUREȘtI, IAȘI și BR&IX.A Trupa Morii Acordate GRATUIT abonaților Ziarului „DIMINEAȚA” compuse die: CASA din IAȘI Strada Romană No. 9 -7------LIE ERA DE OUIGE SARMA —Situată în cea mai frumoasă poziție a orașului—6 încăperi.— Tramvaiul electric în fața casei —Strada canalizată și luminată electric. — Valoarea casei este de lei 20.000,închiriată cu lei 1.000 anual. —— UM DORMITOR COMPLOT DE MUC, «»< - O SUFRAGERIE COMPLECTĂ— La Marele magazin de mobilă „LA CONSUM“ — București, Strada Doamnei No. 9, Bfastul 150 ARONAMENTU la ziarul „ADEVERUL“ Valoarea totală a acestor Premii este de peste 25.000 Lei Toți abonații fară mi vor câștiga la aceasta tragere, participă cu Bonurile ramase, la tragerile următoare a caselor din București și Brăila și a celorlalte premii în valoare totală de LEI 50.© ©# Costul abonamentului rămîne același: Pe un an Lei 20, dînd dreptul la 26 cupoane de participare; pe 6 luni Lei 11, dînd dreptul la 11 cupoane de participare; pe 3 luni Lei 6, dînd dreptul la 4 cupoane de participare. MARILE PEPINIERI VITE MICI altoite lOfIN T. MICHAIL, Slatina-Olt M. AL. MATHEIU, Specialist-Viticultor Primesc de pe sjcuri comande de Vite Americane altoite, pentru Toamna curentă și Primăvara anului 1910. "Pepinierele Domnului loan T. Michail fiind situate în cele mai frumoase și favorabile poziții din comunile Slătioara și Dranovaț (Romanațî) au o reușită admirabilă ca vegetațiune viguroasă a vitelor. AMERICANE ALTOITE cu peste 80 varietăți indigene și străine, de lux și desert, furnizează numai vite de la calitate și absolut autentice ca de: DRAGASANI, ODOBESTI, COTNAR, etc. precum și străine, franco de transport și ambalagiu orice gară C. F. R. Comandele se primesc la: Direcțiunea Pepinierelor loan Th. Michail, Slatina Olt și la Reprezentanții noștri. w» Catalogul se trimite gratis și franco la cerere — P. S. Deoarece primim zilnic comenzi din toate unghiurile țarei, rugăm pe d-nii clienți cari doresc a-șî planta viile, sa ne remită comenzile din vreme deoarece mai tîrzii toate varietățile vor fi epuizate. ni. BREZOIUL BUCUREȘTI — Calea Rahovei No. 5 MBRICA de Dormitoare-Sufrageriî-Saloane Birouri etc. etc. I Execuție ovăluluii. - Prețuri de biserică I fHn: Alexandru & Vlassie Dumitrescu — S’A ROTAT in fața Stinzei Șelari — Str. Lipscani 27—BUCUREȘTI—Str. Lipscani 27 Cel mai MARE MAGASIN din țară — II — Articole pentru Minai VIIBE BFTIS Gaz și Eleelmeitale Filtre. — Cărsare pe trai Copil SINGURUL I>F,I»OZIT AL LOBELQII WINTER entarc cu Colts, Antracit și Lemne — 5007, Economie — ftS’A. U i=ri PREȚURI FIXE — Un nou Magasin de Croitorie bărbăteacă sub conducerea cunoscutului Coupeur Dubiu, care după un lung voiagiu făcut în streinătate, s’a reîntors perfecționat cu ultimele creațiuni în arta Croitului. Bogat asortiment de stofe engleze și franceze Se efectuează și Blănî, Costume de Sport, Livrele, Uniforme școlare, etc. — Prețuri foarte moderate. Roga nu comanda necesarele pentru sesonul de toamnă și iarnă pîna ce nu veți vizita magasinul Croitoria RUBIN str. Doamnei 1, Palatul Silea special comandate la ale lemnului sub Direcțiunea Domnului bila ca vegetațiune viguroasa Im NMm m PORCELANURI CRISTALERIE ARGINTĂRIE ___ SIlPI __ pentru ASTAZI, 25 Sept. (8 Oct.) 1909 Ortodox: Ouv. Eufrosinat Catolic: Brigita, MEMENTO Autoritäte. — Toata autoritățile deschise. Judiciare. — Toate tribunalele deschise. SPECTACOLE Teatrul Lyric. — Compania dramatică Davila. Se va juca: Măgarul lui Buridan, comedie in 4 acte de Flers si Caillavet. Sala Eforiei. — In fiecare seară reprezentațiuni date de teatrul cinematograf Ceser, Circul Sidoli. — Teatru de varietăți. Teatrul de varietăți imperial, str. Cimpineanu 16.—In toate serile reprezentațiuni pentru familii. Program artistic din rou aranjat pentru stagiunea de vară. Debutează S. Bernardo, primul și cunoscutul cupletist comic român, Mlle Poucette, étoile de Paris. Va curca comic german și alti artiști noul angajați. Duminicile și sărbătorile matined cu intrarea liberă, Sala Volta (str. Doamnei No. 7)— Zilnic reprezentațiuni de cinematograf. CAPITALA Scumpirea, chiriilor Proprietarii de oase iarăși au ridicat prețul chiriilor Pe zi ce merge traiul devine din ce în ce mai scump, iar mijloacele de existență tot mai restrînse. Dacă multe din cele ce constitue traiul nostru, ca alimentația, îmbrăcămintea, etc., în mod fatal au trebuit să se scumpească și deci nu e nimeni vinovat de aceasta, nu tot astfel putem spune și despre scumpirea chiriilor. Sînt vreo cîțiva ani de cînd toți proprietarii de case din Capitală, ca și cum s’ar fi cartelat între dînșii, ridică regulat prețul chiriei caselor lor, fără însă ca carneva să poată interveni. Case, pentru cari în alți ani plăteai chirie cel mul 800 lei, anul acesta proprietarii lor cer de la 1500 lei în sus, Ceea ce este mai curios este faptul că nimic nu-î îndreptățește de a ridica prețul chiriilor. Bieții chiriași sunt nevoiți deci să se supună la capriciile proprietarilor,să plătească chirii Ușa de ridicare și D-zeu știe cine sacrificiiil nu fac ca să le poată plăti. S’a crezut în toamna aceasta că, după campania dusă prin ziare, chiriile, dacă nu vor fi scăzute dar cel puțin vor fi menținute cele vechi. Mare le-a fost însă chiriașilor mirarea, cînd au constatat că chiriile sînt mai ridicate chiar decit cele din primăvara trecută. Purtarea proprietarilor de case în cazul acesta este nedemnă, căci tocmai dînșii n’au nici un motiv care să-î îndreptățească a scumpi chiriile. » Este foarte curios faptul că chiriile sânt așa de ridicate, căci interesîndu-ne la primăria Capitalei, am aflat că anul acesta s’au eliberat mai mult de 2000 de autorizații de construcții de case, deci de 3 ori mai mult ca anul trecut. Se pare că cei din crapul autorităților comunale, prevedeau o urcare bruscă a chiriilor, deoarece, pentru a veni în ajutorul populației sărace, au construit mai multe locuințe în strada Lînăriei cari vor fi închiriate cu un preț destul de modest. Dacă vestea care circulă de câtăva vreme prin Capitală cum că mai mulți mari capitaliști din străinătate,au intențiunea de a clădi mai multe lutmobile mari în București și pe cari le vor închiria cu prețuri relativ oftine s’ar adeveri, numai atunci credem că datorită egalizămi cererii cu oferta, »și concurența» fiind mai serioasă, proprietarii noștri ,se vor vedea siliți a scădea prețul chiriilor. Sinuciderea din strada Știrbei-Vodă. încă o victimă a dragostei este desigur ungătorul de mașini, din serviciul fabricei hidraulice,de pe cheiul Dîmboviței, tînărul V. Constantinescu, în virstă de 26 ani. Ungătorul iubea și el o fată pe care vroia să o facă soția lui, însă aceasta nu simțea nimic pentru el și în ultimul timp i-o spusese verde în față. Descurajat, Constantinescu a plecat aseară de la aceia pentru care nutrea o iubire atît de înflăcărată și ajuns acasă în str. Știrbei Vodă No. 204, a căzut pe pat izbucnind într’un hohot de plîns. . Durerea îl podidise însă și el sa gîndit un moment că nu mai are pentru ce trăi și deodată se gîndi la sinucidere. Turnă într’o sticlă în care se afla 250 grame spirt denaturat o cantitate de gaz și apoi bău. Societatea de salvare fiind avizată, d. dr. Zaharescu a sosit imediat, dînd ajutoare sinucisului. Circumscripția respectivă anchetează: NENOROCIRI ACCIDENTE — Guvernanta Iosefina Pilner, în vîrstă de 35 ani, din str. Romană No. 152, a fost ori victima unei nenorociri, de pe urma căreia va rămîne poate infirmă. Vroind să se coboare Într’o ■pivniță, d-na Pilner a alunecat pe scară și căznd s'a rănit pe corp șî s’a ales și cu mai multe leziuni pe coloana vertebrală. Rănita a fost pansată de către un d. d-rand. dela șoc. de salvare ,și apoi a fost transportată la spitalul Filantropia, unde a fost internata în serviciul chirurgical. — Fetița Ecaterina Predescu, de 12 ani, din strada Sirenei No. 47, jucîmdu-se prin curte, a fost mușcată de naș de un cline. Copila a fost pansată la soc de salvare. — Zugravul Mihail Nahomer, de 22 ani, din bul. Maria No. 89, pe cînd vopsea era o casă, a căzut da pe scară răniindu-se grav pe corp și la mînă. A fost pansat la salvare. FAPTE DIVERSE — Cizmarul Nicolae Constantinescu, de 27 ani, din str. Golești Noii, certindu-serî cu un ucenic al lui a vroit să-l lovească și s’a iănit într’un geam la mina stingă. Rănitul a fost pansat la soc de salvare. INTRE PUNGAȘI Un pungaș „parvenit", adică din aceia can par a-șî avea venitul lor sigur, fiind invitat de un „colega“ să elibereze niște bieți pui închiși la cotei îî trîntește următoarea strașnică morală: .— Bine mă, nu le vezi în ce hal ai ajuns. Bate iarna la ușă și tu în loc să te îngrijești de palton, de căciulă și de lemne te ții de ,, găinării“ ? Din Târgoviște Lumină electrică. — Consiliul comunal »dindu-și avizul pentru luminarea orașului cu electricitate, s’au și început tratativele în acest sens cu o societate din străinătate. In acest scop ,primăria a lansat un apel către toți proprietarii din oraș cari vor să instaleze lumina electrică în case, să-i comunice aceasta cel mult pînă la 25 Septembrie. Călcat de căruță. Marți seara, pe la orele 5, Dumitru Stanciu Lupu din comuna Pierșinari trecea cu căruța cu doi cai, în care avea trei butoae cu gaz. Pe când se aflau prin comuna Văicărești, vroind să treacă înaintea altor căruțe, a dat peste copilul Constantin Alexandru Dobre Dragan, de 2 ani, care se juca pe marginea șoselei. Roatele căruței trecîndu-l peste cap i l-au zdrobit. Nenorocitul a rămas mort pe loc. Parchetul anchetează. Nenorocire.—In noaptea de Marți spre Mercurî, pe la ora 1, locuitorul Hie I. Oancea, și fiul său, din comuna Poenilor, se aflau la luncă spre a încărca niște coceni. Pe cînd Ilie Oancea se afla deasupra cocenilor din căruță, paia smucită căruța, iar nenorocitul perzîndu-șî echilibrul a căzut cu capul în jos, rămînînd mort pe foc. Cadavrul a fost dus acasă de fiul victimei. Nefiind bănuit, s’a autorizat înmormântarea. Furt prin efracție, — Necunoscuți făcători de rele, spărgînd lacătul de la un pătul al femeei Maria Șt. Rădoi din comuna Săcueni, i-au furat mai multe obiecte de ale casei și suma de zece lei ce o avea într’o ladă. Jandarmii anchetează. Arestare. — Jandarmii din comuna Suta Seacă, găsind prin con»•»*!> or.1/, un_ chisedec Iordăchescu de la M-rea Neamțu. Prin maniaturMei-itir*)";. Călugărul a declarat că a fugit din monastire în urma traiului greu. El a intrat în viața monahală de la 1900, pe cînd era de 26 ani,—Rică STAREA CIVILA Născuți. 23. Morți: 14. Vasile Alexandru Ion, 5 ani; Petre D. Marin, 18 ani; Alexandru, Vasilica Gheorghe, 3 ani; Niculaie Ion Avram, 10 zile; Lucica Aurelian, 25 ani; Elena Alexandru Ilie, 12 ani; Paulina Banguer, 18 ani; Ion Alexandrescu, n. m.; Ștefan Elena Niculescu», 3 săptămîni; Anica Dinicu, • 1 an. și 10 luni; Gheorghe Barbu, 22 ani; Maria Nicolaie, 70 ani; Florea Gh. Drăgănescu, 6 ani; Niculaie Gușa Ciurgă, 1 an și 2 luni. ----• — PROPRIETARI de MORI! Transformați morile D-v. actuale in mori ca benzină și procurați-vă renumitele ENGLEZEȘTI "mini — de la — Societatea Anonimă Română de Comerț Furnisoare a Cartei Regale București Brăila Craiova Str. Smărdan 10. Bulev. Cuza 95 Str. Kogălniceanu 22 Descoperirea unui cadavru dispărut T.SEVERIN, 24 Septembrie. Aseară s’a denunțat poliției locale, de către femeia Ecaterina Erbiceanu, cum că în curtea casei sale din strada Calomfirescu No. 157, într’o latrină înfundată, se află cadavrul lui Dumitru Lascu, fost proprietar și consilier județean, care a dispărut în ziua de 19 iulie 1908. V. director al poliției, Băllăneanu, a înștiințat pe d. prim-procuror Pirîianu, care azi noapte, la orele 11, a ordonat arestarea lui Vama Anghelina, Tănase Lascu, nepotul defunctului, cum și a femeei Paraschiva Robete, concubibina lui Toma Anghelina, pe cari îi acuza denunțătoarea caăoniorii pe Dumitru Lascu. D-sa i-a supus unui interogatoriu, dar ei au tăgăduit orice amestec în această afacere. Astăzi, la lorele 9 dimineața, împreună cu Ecaterina, Erbiceanu, denunțătoarea, d. prim-procuror a mers la fața locului. Acolo, după i s-a arătat latrina unde se află cadavrul, a ordonat, prin pompierii locali, scoaterea cadavrului, care a fost găsit în latrină cu fața în sus și cu picioarele amîndouă legate, iar la gît auzind o fringhie cu care asasinii îl strangulaseră. Autopsia s’a făcut de către d-niî d>rî Mangiurea și Metzger. ^iff Denunțul se datorește faptului că asasinii promiseseră femeei Ecaterina Erbiceanu suma de 2000 lei ca să tăinuiască lucrul, și ei, neținîndu-se de cuvînt, ca i-a denunțat. ‘ Omorul a avut ca mobil dorința lui Tănase Lascu, precum și a lui Anghelina, rude cu defunctul, de a pune mina pe averea lui. — Creț. - I - -- -*»- ' - '•£ Adunarea chelnerilor Erî la orele 3 p. m. s’au întrunit în adunare generală, un mare număr de lucrători chelneri, membri ai „Uniunnii generale a chelnerilor din România“ cu sediul în calea Victoriei 91. A prezidat d. G. Chalssen care a anunțat că membrii „Unimei“ au fost convocați la adunarea de azi pentru a alege 3 membri cu cari să se copiiplecteze comitetul secțiunei centrale. După ce au fost aleși acești 3 membri, s’a efectuat și alegerea delegaților ce vor participa la congresul chelnerilor ce se ține la începutul Tunei Octombrie la Ploești și cari sînt d-niî: Marian Cristescu, Costică Ciculescu și Theodor Cristescu din partea „Uniunei generale a »chelnerilor din Romînia: d-niî lancu Chitulescu, T. Georgescu, Vasile Constantinescu, Nicolae Rigopol și Mișu Feldman din partea secțiunei centrale a „Uniunea“ și d-niî lancu Olteanu și Simion Zaharia din partea ziarului chelnerilor „Uniunea“. In urmă a luat cuvîntul d. lancu Olteanu care a vorbit despre necesitatea ca lucrătorii chelneri să se organizeze. D. Marian Cristescu a vorbit despre însemnătatea congresului lucrătorilor chelneri, spunînd că aceasta înseamnă un spas spre progresarea în bine a situației lucrătorilor chelneri din Romînia. Au mai luat cuvântul și nouii aleși în comitet, cari au spus că vor iăutft să-și îndeplinească pe deplin misiunea ce li s’a încredințat. Adunarea a luat sfîrșit la orele 6 p. m. în mijlocul unui viu entuziasm. — Alb. Societalei sonitorilorromiul In ziua de 22 Septembrie, comitelui societăței scriitorilor romîni s’a întrunit în ședință ordinară lunară, sub președinția d-lui Sadoveanu. Comitetul a luat mai multe hotărîrî »privitoare la prosperarea »societățeî. S’a decis între altele să se înceapă serbările literare pentru adunarea fondurilor. Iniiia serbare se va da la Ploești în ziua de 1 Octombrie. Se va angaja un local corespunzător pentru membrii societății.. Se va scoate în luna viitoare un almanah,cu colaborarea tuturor membrilor. Se va mai tipări un regulament interior votat de comitet în «mod »provizor. Comitetul societăței scriitorilor a luat în aceiași ședință cunoștință de răspunsul dat de d. Haret, ministrul cultelor, și de comitetul sindicatului presei, la telegramele omagiale ale societăței. In treacăt în țară streină Modest îmbrăcat, cu fața energică și slabă, Mister Henry sau Denzu îmi tot explică intr o germană cu accent englezesc cum vîntul soartei i’a adus în țara noastră unde e cu totul strein. Profesor făr’de pereche, singura necunoștință a Ambei noastre îl împedică a avea o reușită strălucită. Născut tocmai în America, Mister Deatu a luptat, a studiat și nu s-a dat învins nici față de greutățile intimpîlnate în fără străină, nici față de decepțiile nenumărate Intilnite. Cu o lecție, două, el și-a dus înainte traiul, scoțînd elevi eminenți cu mica lui metodă. — Eă nu vrei pomană, îmi spunea el cu minune și puțin cam atins la privirea de compătimire ce aruncasem asupra costumului său nespus de modest. Bă vreau să muncesc și garantez că acei ce vor lua lecții cu mine, in scurt timp vor fi la curent cu limba engleză. Am admirat această tărie de caracter și acest curaj d’a înfrunta nevoia și pi i-am zis cu părere de rău că mulți romîni de-ai noștri s’ar mulțumi și ar căuta chiar ajutoare la nevoie, fără a simți mândra revoltă a streinului ce are oroare de pomană. O astfel de fire merită mai mult dorit încurajare și pentru cei cari au nevoie de un bun profesor englez, dăm aci adresa lui, în speranță că nu o facem iu zadar. Mister Deutu. locuește la d-rul Abramovici, strada Covaci No. 1. 0. Take Ionescu la Pitești PITEȘTI, 24 Septembrie. — Astăzi, ora 4 p. im. a sosit aci cu expresul din străinătate d. Take Ionescu, șeful partidului conservator-democrat. Pe peronul gării se afla un public numeros, care venise să-l întîmpine. Am remarcat pe di-nui I. Coprăneanu, șeful partidului conservator-democrat din localitate; dr. Rădulescu, general Geanolu, maior Do kșaki, N. Numian, fost senator ; Alex. Dumitrescu, avocat, nator; Alex. Dumitrescu, avocat, profesor; B. Comănescu, inginer; Luca Dimitrie, avocat; Rădulescu, avocat; Drăgănescu, avocat; Haralambie Stoenescu, avocat; Iancu Constantinescu, fost ajutor de primar; Teohani, profesor; Gutui, profesor; Iliescu, profesor; Vasile Teodorescu,mare comerciant; Răducanu Nicolau, idem; Teodor Rădulescu; loan Coculescu; Lazăr Păunescu; Vasilescu, proprietar; Niță Gheorghije; loan Vulpescu; D. Marinescu; frații Zănescu; Peteu Marinescu, etc., etc. D. Take Ionescu a descins din vagon și s'a întreținut cu cei prezenți tot timpul ci a stat trenul în gară. D. Ioan Comăneanu a făcut prezentările persoanelor prezente. ■D. Take Ionescu era foarte bine dispus, necontenit a rîs și a glumit. Cu toate că sosirea d-lui Take Ionescu nu era anunțată aci, a venit foarte multă lume la gară spre a-l saluta și revedea. In compartimentul d-lui Take Ionescu se afla și d. N. Eleva, care eșise intru intimpinarea șefului la frontieră. La plecarea trenului tot publicul din gară a izbucnit în viraje îndelung prelungite.—Coresp, Congresul francez de chirurgie S’a deschis la Paris al 22-lea congres francez de chirurgie in marele amfiteatru al facilitatei de medicină,sub preșidenția d-rulius Richelot, membru al academiei de științe. Pe lingă titularii marelor clinice chirurgicale din Paris și provincie, asistă la acest congres un mare număr de savanți străini,printre cari se află, din București, d. profesor dr. Toma Ionescu. Ca o inovație la acest congres, ■s’a instalat în marele vestibul al facultății de medicină o expoziție de instrumente chirurgicale, de electricitate medicală și de obiecte de pansamente pe toată durata congresului. ȘTIRI ȘCOLARE La Liceul Francez Român,dm Capitală, funcționează, In anul acesta școlar, clasele V și VI secțiunele reală și modernă. DIMINEAȚA Tîrgul financiar și comercial f^nreni Valurilni* I »° mn papă 120—106; iarma 113 Sursiu vGiuitiui j 100; iaprac 81_56; somote, 71__35; cosae 37—36; nisetru 150—80; știucă 87—23; babiță 37; morun 128— 83; păstrugȘ 106—50; cegă 173—33; oblețî 47; biban 23—13; albituri 24—22. Pește sărat’. Ciortan 57; cîrjancă—47; plătică 50—51; avat 48; babușcă 8-32; iaplac 62—68; șomotez 45—57; nisetru 90; știucă 44—48; morun 126; păstrugă 79; albitură 30—55. CURSA DIN BUCUREȘTI 24 Septembri. RESTA 5% din 1894 internă lei 102.— 101.Vaidem 0% inspr. delfin mil. din 1903, let 108—mos/a ; idem 4% intern de 32 jam. milioane lei 90«/» 89.'/s idem 4o de 5 mi, din 1889 let 9e.1)»«~W,fe idem 4«/c de 274 mil. din 1890 lei 96'*95«/»; idem 4% de 45 milioane din 1891 lei 92.-----90V2 idem 4 °/c de 120 mil. din 1894 lei 92.-----91*/*; idem 4 °/a de 90 mil. din 189 fi, lei 02 SIV*; idem 4 °/odol 80 mil din 1898 și 99.-----ul ^2 ; idem de 100 mii, din 1905 Seria A aiB lei idem 89.85—89.69. 4% convertită din 1905 lei 89.3/î--89../2—; idem de 7 mii, din 190>8 lei 88.77*.2-----.—. CR £ IHTIL județean și comunal 5% lei 99.T/S— 89.8/s OBLIOAXIU^ILE com. București 46/6 din 1003 lei 87.-----Sp.*/*. idem 4% din 1906 lei 87.-----idem com. Craiova. 500 lei 973/4-1—idem com. Ploești 5% lev 9594./2 idem com. Iași 4V*% tei 961/a—95.8/a POftCI A fit E rurale 5% lei 9>1.*U—97.65 idem 4 °/*>ieX .87.*/«—867/e; idem urbane București 500 lei 96.*/*.—96.66 idem urbane Iași 5<76 leî 94.-----938/*; Bonurile Casei Rurale 50/0 lei 98.—.—97.80 AC fii)NM : Banca Națională leî 4255- 4245: 6assa Rurală, lei 453 —450; Banca Agricola, lei 439.-437 ; Banko Roumania, lei 222—220; Banca de Scont din București, lei 130--127; Banca Marmoroech Blank et Comp. leg&o—855; Banca Populară din Pitești lei 285—255 Banca Generală Romina 1760—1755. SOCIETĂȚI PERSICTRARE: Dacist-Romînia, lei 785—762; Naționala, tei 940—935; Generala, tei 633 -830. IcCMIMR: Cek Londra 2w»21*/*25.18‘/4 cek Paris 100.30.-----1OU.î'»—,cek Berlin 123.50-----1*23.25— cek Viena 105,05------104.8.5cek Belgia 99.85-----99.65— SWONTmu ȘI AVANSSKI 5 Bancă Națională, Scont 5 °/c; idem avansuri pe depozite , Cassa de Depuneri, avansuri pe depozite 5Mo. BURSA DIN STSEINATATH Deschiderea: 24 Sept. VieuK*. Napoleonul 19,13. Rubla 255.— Credit Auetalt 650.75; Credit funciar austriac, 3167.—ungar 761.— Drumurile Austriace 746.70 ex. Lombarde 123.50 Alpina 723.— Loturi turcești 20050 Ranta austriaca. Mrtie 94.00, argint 34.85; aur 116.65; renta, ungară aur 412.90. Schimb: Londra 239.91), Paris 95.47 Berlin tl7.40. Amsterdam 139.30. Belgie 95.-, Italia 95.10. IsmUuța : calmă închiderea, 24 Sept. Vie ?».—Napoleon 19.12 — Mărci 117.50. Ruble 2.55 Schimb Paris 95.42 V2 Schimb Berlin 117.45 Schimb Londra 239.90 Schimb Amsterdam 198.25. Credit 659.75 Loturi turcești 20.50 Renta austriacă cor. 94.90. Rentaung, cor. 91.85 ROTA BOMINA LA BERLIN 24 Septembrie Rentă 5% din 1903 ipr. 185 mii. 102 — „ 4 °/6 „ 1899 „ 50 * 91.10 „ „ „ 1890 „ 274 „ 90.50 » „ „ 1891 „ 45 n 91.20 „ » „ US94 „ 120 „ 91 — „ „ „ 1896 „ 90 w 90.50 ” „ „ 1898 „ 180 „ 90.70 „ „ Convertită —.— w « « 1905 ț, 100 n f Seria A și B \ 90.90 Din Giurgiu Netul colațieî al societăței de binefacere la d. prefect de Vlașca, cerindu-i concursul. Scandalul cu societatea de binefacere n’a luat sfîrșit. Am arătat că Dumineca trecută făcindu-se alegeri a fost ales un alt comitet în locul celui vechiu. Comitetul cel vechiu contestă noului comitet dreptul de a se fi ales conform statutelor. Noul comitet susține contrarul Ceva mai mult: noul comitet a manifestat oarecare neîncredere B» vechiul comitet, care nu vrea să-î dea în primire scriptele și casa societăței, și a cerut procurorului sigilarea casei. Directorul poliției, d. Mereuță ai aplicat sigiliile pe registre și pe casa societăței. S’a cerut apoi ministerului ca să se facă o anchetă. Vechiul comitet au anunțat o întrunire pentru Duminica viitoare spre a face o nouă alegere. . Azi noul comitet s’a prezentat d-lul prefect Poenaru Iatan și i-a expus situația cerînd ca să se ia măsuri ca noul comitet să fie pus în posesia registrelor și casei societăței, întrucit alegerea a fost făcuta conform statutelor. D. prefect a dispus ca d. procuror Răcoviceanu să facă o cercetare, spre a se constata dacă alegerea de Duminecă a fost sau nu făcută conform statutelor, iar cînd se va constata aceasta să se dispună punerea în posesie a noului comitet. Membrii din noul comitet au cerut d-lui prefect ca să ia măsuri pentru a se împiedica alegerea ce încearcă a se face Dumineca viitoare, întru cit, susțin ei, această alegere nu se face conform statutelor societăței. Aci stau lucrurile pînă în prezent. Ziua de mîine va spune de ait cui parte a fost dreptatea, și astfel.» sperăm că va lua sfîrșit această curioasă cestiune. ÎNAPOIEREA REGIMENTULUI 5 VLAȘCA ’Azi s’a înapoiat de la, manevre Regimentul 5 Vlașca. Toți oameni au fost desconcentrați imediat după sosire. Trupa permanentă a regimentului a rămas in tabăra Slobozia. DE LA TRIBUNA ® Este aproape un an »de zile doi cînd d. A. Scurtu »a fost dat în judecată de către corespondentul ziarului „Universul“ pentru că i-ar fi aplicat »citeva palme în urma publicări în ziar a unei notițe tendențioase la adresa d-gale. Tribunalul a achitat pe d. Scurtu, negăsindu-l vinovat de fapta ce i se impută. Corespondentul „Universului" s-a arătat nemulțumit de rezultat și a făcut apel contra acestei sentințe.. Azi urma să se judece la Tribunal acest apel, dar corespondentul „Universul" a renunțat la judecare, convingîndu-se singur că nu va putea face dovada reclamațiunei sale. CITE CAZURI DE FEBRA TIFOIDA SUNT LA RUSCIUK? DE SMINȚIRE Corespondentul unui ziar de dimineață a anunțat că la Rusciuk sunt peste 800 de cazuri de febră tifoidă. Absolut inexact. Din raportul făcut Direcției noastre sanitare de către d. dr. Pascal, medicul portului Ramadan, care a fost informat de autoritățile din Rusciuk, de mersul acestei epidemii, se constată, că mai sunt în acel oraș numai vre-o 300 de cazuri. Tot prin acel raport se arată ca sunt în portul Ramadan cîteva cazuri de febră gastrică. S’au luat măsuri pentru combaterea epidemiei. — Idem. Cnrsiul mărfurilor core ale Brăila, 24 Sept. Franco vagon port*—îi* ve ÎOO cgr Erî Azi Gi’un bun curat roșu răi kg. la hi.) . . . 20-20 16—60 „ mijloci ü (77 kg. la hi.) 19—60 15—06 ,, amestecat (75 kg. la hl.;..................... 18-80 14-10 Secară la calitate (74 kg. la hi. . . . 14-50 10-73 „ Il-a calitate (72 kg. la hl.......................14-20 10—22 Ora de toamnă (66 kg. la hl.)....................12------------7—92 » de primăvară (62 kg. la hp)..................... 11-50 7 -13 (46 kgr. la hl.) . . 10—60 4—87 Porumb vechiu gros țărănesc (77 kg. la hl.) 14-----10—78 „ non comun. 13—— 9—49 Fasole...............................f 23 --------îHeiu 1 43-—--------Budapesta, 24 Sept. Coroane pe ăO Icgr. S3 24 ürtü Oct. 14.13 14-28 „ Aprilie 14.03 14.13 Secară Oct. 9.68 9 72 „ Aprilie 10.04 10.09 Porumb Maiu 6.91 6.93 Ovăz Oct. 7.54 7.58 „ Aprilie 7.70 7.73 Pari. 24 Sept. Frantf. j?e 100 kgv. 23 24 arta Oct. 24.S0 23.30 „ Nov. 23 50 23.35 „ Nov.-Febr. 23.65 23.55 „ Ian.-April 24.— 23.90 Secară Oct. 16 25 16.26 Nov. 16.50 40.50 ,, Nov.-Febr. 16.75 16.75 „ Ian .April. 16.90 36.85" Berlin, 24 Sept. Mărci pe notă 23 24 febt. Oct. 210.— 216 50 „ Pec 214.75 215.50 Secară Oct. 172.25 173— Dec. 172.25 172.75 © văz Oct. 154.50 154 50 — Mai 160— 160— Petroleu 24 Septembre. Hamburg.— Petrol brut Mărci 6.30 Anvers.—Petrol rafinat Fr. 22.— Piața pescăriei Au sosit 28.000 kgr. pește proaspăt și s’au vîndut cu următoarele prețuri: Crap 91—70; ciorto-crap 88—60; ciortan 7*—35;șalău 250—103; avat, 41—34; cîrjancă 43—30; plătică 41—12; știuică 34—25; babușcă 30; pană 172; iarma 196; iaplac 170; somoteiu 105; biban 25; albitură 33—17; roreană 99—17; nisetru 160—130; păstrugă 142—128; cegă mare 270—210, cegă mică 180—115. « # GALAȚI, 24 Septembrie — Au sosit 12845 kgr. pește proaspăt și 9625 kgr. pește sărat și s’a vîndut cu următoarele prețuri: Pește proaspăt: Crap 105—86; ciorto-crap 80; ciortan 70—49; ciortănică 76—37; șalău mare 108—72; brjancă 28; plătică 35; avat 38—26; lin. 47-30; caracudă 35—14; babușcă 26—15; Pentru tinerii caii recrutează Este știut că o «mare »parte din tinerii cari urmează a fi supuși, operațiunilor de recrutare »nu-șî pot obține drepturile fixate prin lege, din cauza necunoștinței în facerea actelor »necesarei la asemenea ocaziuni. Toți tinerii din Capitală și provincie cari se găsesc în această categorie, — adică cei ce au de invocat diferite dispense, reduceri de termen, amânări de serviciu, pentru continuarea studiilor, dispense ,condiționale, scutiri, supușenie străină, etc., să se adreseze d-lui L. Voinea licențiat în drept, directorul birouilui de informațiuni al ziarului „Adevărul“, București,strada Sărindar No. 11, fie personal, fie prin scris. Biroul în schimbul unui onorar convenit, se însărcinează cu facerea actelor și îndeplinirea tuturor formalităților legale pentru cei interesați, ri 13 FOIȚA ZIARULUI .DIMINEAȚA“ Barbara Ubric sau Victima Călugărițelor Catolice— RJîare roman tiSramatic din viața reală CAPITOLUL 16 Orgiile din mănăstire — Sînt inchizitor, am dreptul inspecta și noaptea mînăstirile, aspunse călugărul cuprinzînd’oi brațe. Tu soră Maria, ești prima toată, trebue să mă săruți ca ■ -mi răsplătești osteneala ce-mî au venind încoace. De cînd te-am văzut nu» viseze cu femei. — Vai mare păcate prea sfinte. — Eu păcat și pentru asta trebue ă. faci tu ca Să nu mai visezi ci , trăesc aevea clipele dorite, tu te apăra, ești a meat Știi feifle ăat . Frumoasa soră Maria tremura gîndind că cel care-l vorbea era unul dintre cei mai teribili judecători bisericești. O vorbă a sa o putea trimete în camera de tortură. Călugărul o înbrățișa, iar din,sa uitînd viitorul și trecutul se lăsa în voia sa. Un zgomot îi făcu să tresară speriați între florile și iarba ce-i adăposteau sub copacul uriaș. Sora Maria după ce ascultă cîteva minute recunoscu glasurile tovarășelor ei. Rideau călugăritele amețite de băutură. In pavilionul din fundul gradinei erau adunate la chef cu se țigp< și artă, păci în acea, fapte era ultimul praznic al Sf. Bernard. Sora Maria și inchizitorul ajunseră curînd in sala unde ferestrele erau astupate cu obloane de fier pe dinăuntru ca să nu se vază lumină. Cîteva călugărițe servitoare aduceau pe tăvi mari ,de argint bucate și sticle cu vin. Inchizitorul dispăruse printr'o ușă înainte de sosirea lor, iar sora Maria i spășită ca și cînd atunci s’ar fi întors de la biserică. Nimeni nu observase lipsa ei în veselia ce domnea în sala de mine are. O masă lungă împodobită cu flori și cu vase de cristal era așezată în mijlocul sălii sub un uriaș candelambru aurit. Pe scaune cu speteaza înaltă ședeau călugărițele cari nu mai purtau bonetele negre ci multe din ele aveau rochii colorate garnisite cu panglici și dantele. Erau cîteva scaune neocupate, dar după tacîmurile deranjate se vedea că stătuseră și acolo călugărițe cari preferaseră să se retragă din diferite motive. Nimeni nu mai cerceta în acea seară,fiecare Hirea îâ fie fire Visem, căci plăcerile merefi încărcate cu bunătăți îmblinzise inimile. Nici Intr-un harem al unui pașă nu se gateau bucate și prăjituri mai bune decit în acea mînăstire. Una dintre călugărițe făcu o glumă pe socoteala celor cari lipseau; hohotele de rîs făcură să răsune sala tulburînd liniștea pereche din grădină. Frumoasa Maria suferi cîteva glume înțepătoare dar nu zise nimic. Călugărița, care glumise iubi veni la ea și după ce vorbiră în șoapte plecă și ea urmărită de rîsetele surorilor. Pe cînd cele rămase în, o sală continuată a bea și a ride, sora Cecilia ,străbătu repede vestibulul și pătrunse intro cameră întunecoasă. Imediat fug coprinsă de două brațe care o ridicară pe sus. Ea nu păru surprinsă ci se lăsă în voia celui care o ducea în brațe. Călugării din Sancta Stella de mult așteptau această noapte. Pavilionul avea numeroase camere fără ferestre, nimeni nu tulbura petrecerea lor, călugărițele așteptau doar să fie chemate pentru, a Sală dfe ffînd care. Mobilele erau frumoase și scumpe, căci bani aveau destul și numai D-zeu cunoștea tainul acestor cabinete secrete unde jurămintele erau profanate. Mici lămpi colorate împrăștiau o slabă lumină peste scenele de orgie, căci pe atunci intra în mănăstiri și copile minore cari erau acolo căzute în prada desfiînărei rafinate. Din mănăstirea Sancta Stella venea inchizitorii și călugării superbi printr’o galerie subterană pînă la pavilionul plăcerilor, astfel că cine ar fi fost in grădină n’ar fi putut nici bănui adevărul.In grădina din Sancta Stellatera, un pavilion la fel unde călugării chefuiau lăsînd pe ceilalți să plece în voia lor. Gardianul lui Casimir era beat și căuta Pe al noulea glas în aplauzele celorlalți cari nu erau mai puțin amețit de băutură decit dînsul. Intre călugări se afla Duigi case îmbrăcase în acea noapte în haine de monah pentru a petrece fără grijă de vre-o inspecție. Pe lingă dorința de a petrece bine, venise și cu gîndul de a supraveghea celulele condamnaților de a cărui răzbunare se temea. Princesa Wanda îl însărcinase să-i păzească cu cea mai mare grijă, dar nu se putuse opri de a nu lua parte la banchetul călugărilor. Luigi nu avea încredere nici în călăul Wencelas care îl insultase în casa bătrînei Ubrik. Fusese în ajun la calau acasă pentru a vorbi cu ei despre execuția celor doui condamnați și fusese foarte surprins de purtarea acestui om. Nu fusese primit în casă, ba i se păruse că auzise glasul unei femei care plîngea. Chinuit de griji, Luigi se furișe din pavilion pentru a se duce la patul unde erau prizonierii. El se reîntoarse posomorit între cei cari uitînd orice prudență evntau în cor cîntece lumești. După miezul noptei Luigi plecă din nou dar nu se mai întoarse. CAPITOLUL 17 Dispariția prizonierilor Vizita lui Luigi îngrozise pe Barbara Ubrik care se afla încă în casa călăului. Ea crezuse că aflase prezența ei în casa călăului și că venise s-o aresteze. După plecarea lui călăul ca s’o liniștească îi făgădui că va face tot posibilul pentru a-l salva pe Casimir Miesko. In aceiași seară călălul plecă de acasă îmbrăcat cu o manta neagră și o pălărie mare ce-i ascundea fața. Prin străzile cele mai dommnice și pustii merse pînă la mănăstirea Carmelitelor. El știa că în acea noapte călugării și călugărițele präznuiau pe sf. Bernard în pavilioanele din grădină. Pe cînd se apropia cu băgare de seamă de poarta mînăstire văzu o umbră furișindu-se ca și dînsul. Iuții crezu că e vr-un călugăr beat care eșise și se plimba pe șosea. Dar și el fusese văzut căci omul se apropiă repede de dînsul Și-i zise fiu al pricoe — Hei, ce cauți pe aci noaptea? N’ai alt loc de plimbare creștine. — Nu face gălăgie cuviosule, răspunse călăul. Dacă ai întîrziat prin oraș vei dormi lingă zild fiindcă frații nu te vor mai primi în astă noapte. — ístiü și nici nu ai void bate, zise străinul apropiindu-se. Cine ești din ? »Se priveau amîndouă cu atenție fără a» se putea vedea prin întuneric. Deodată călugărul apucă ,pe călău de braț. Acesta scoase repede un revolver din buzunar. —Sst—nu face zgomot, șopti călugărul. D-ta ești călăul. — Ce te privește pe d-ta cine sunt ? — Te duci la cei douî condamnați ? ■— Ce te privește, caută-țî ’ de drum, răspunse călăul posomorit. — Cât să-ți dau ca să-î faci scăpați ? — Dute dracului, călugăr bețiv! — Iți dau cinci sute de galbeni dacă mă ajuți ai-I scăpa, zise străinul scoțind din buzunar, câteva, pachete.Va urmai.