Dimineaţa, septembrie 1909 (Anul 6, nr. 1985-2014)
1909-09-19 / nr. 2003
ANI.IL VI. — io. 2ü0a PUBLICITATEA, CONCEDATA EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER & Comp. BUCUREȘTI Str. Karageorgevlcl 13—Telelőn 8/4 Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 [ Stmbftu 19 Septembrie 1909 DIRECTOR CONST. MINLE Abonamente cu premii: Unul ........ .. Lei 20 • Inui . » •, *« • .... „118 Inni......................... . „ s Pentru străinătate prețul este îndoit TEILIFON « Direcția ți Administrația No. 14/10 Redacția cu Capitală. . „ 14/10 » Provincia . „ 14/^9 „W, „ Străinătatea „ 12/40 S*Ipare zilnic cu cele din urema știri ale nopței 1, m I 1 KéjjéI il llllí ! Unde să călătorim ? Cîteva observațiuni și un sfat Printre toate popoarele din Europa nu cred sa existe un altul care să fie mai voiajor, sau mai amator de călătorii ca poporul nostru romînesc din regat. Să se noteze că nu vorbesc de biata clasa țărănească, care d'abia își mai duce traiul din o zi pe alta și nici noi știe ceva să zică a călători decit pentru nevoile sale de muncă istovitoare. Aproape toți românii, idela cel mai bogați și pînă la cel cu mijloacele numărate boli și anume determinate, de la miniștri și vină la ultimul slujbaș de carieră, odată cu sosirea vereî ne simțimi cuprinși de un neexplicabil dor de ducă, de mama sau, mai bine zis boala, călătoriilor. Arenu are — romanul cum intră in ruina lui Cuptor se crede dator să iasă undeva din București, care pretinde că-l înăbușe, și fie că-și scontează leafa pe o lună Sau chiar pe două, fie că face cunoștință cu Muntele de pietate, românul n’ar fi român dacă cu treabă sau fără treabă, bolnav sau sănătos, n’o face el un voiaj cu de mic: la’ Slănic, la Pucioasa, Sinaia, Bușteni, Călimănești, Constanța, Brașov, Mehadia, etc., etc. Bineînțeles, cel cu pungai plină sau cu credit pe piață, sub pretextul că nu găsesc confortul trebuincios la stațiunile noastre balnetare, nu știu cum să-și aranjeze afacerile mai curînd pentru ca să plece cel puțin cu trenul accelerat, dacă nu cu cel expres, fie la Karlsbad, Marienbad, Gastein, Ischl, Kissingen, Nauheim, fie la Vichy, Aix-les-Bains, Contrexeville, Ostende, Trouville, Biaritz și clte și mai clte alte stațiuni balneare sau climaterice, unde lasă bani grei românești în schimbul unui confort de multe ori foarte problematic. Asta se întâmplă în timpul varei. Dar iarna? Nizza și Monte- Carlo, mai ales de cîțîva ani, au devenit pari că otrașe româneștî! Unde te întorci, ori unde te duci, nu dai decit de romînî, cari in naivitatea și forlandiseala lor, vor să tină piept cu miliardarii americani, cu milionarii englezi, ruși, etc. » 1 mm !* / • Constatarea acestui fenomen viu denotă oare 0 stare bolnăvicioasă In modul nostru de a fî, da a înțelege lumea și rostul nostru într’însa? Desigur că da *— și dacă o semnalez aci n’o fac nu speranța că vom reuși printr’un articol de gazetă să schimb firea rominadul, ci In dorința vie ce am de a atrage atenția puzderiei de Romînî care călătorește, asupra unei țări și asupra unor locuri, cari, din toate punctele de vedere, ar merita să le vază și să le cunoscă, cel puțin d’aci inainte. Pline de amintiri scumpe pentru neamul nostru, aceste locuri, la cari îmi permit să îndemn pe numeroșii Romîni — călători să meargă să le vază, sunt adine convins că le-ar înălța sufletul blazat și i-ar face să se simtă mai tari și mai mândri decit sunt în realitate.... Cine n’a auzit, de exemplu, ’de vestita cîmpia a libertății dela Blaj ? Toți ! Dar întrebarea este: citi dintre noi aui fost s’o vază cu ochii, s’o admire și să se îmbărbăteze pentru luptele mari ce ne așteaptă în viitor ? Desigur, foarte puțini, și pe aceia i-am putea număra pedegte. Dar cite și mai eite alte localități nu sunt în Transilvania, acest leagăn sacru al românismului, cari minoire și frumoase prin sfintele amintiri ce sînt legaite de ele, așteaptă pare că cu atita nesatia să fie cunoscute și de liberii și fericiții romîni din regat . Iată care e ținta, iată cara e scopul acestor rinduri. Urmînd vechiului și înțeleptului dicton grecesc. .,cunoaște-te pe tine însuți !“, subsemnatul, îmi propun ca o dată pe săptămână să descriu în „Dimineața.“ diferite instituții și localități de la frații noștri din Transilvania, doar doar vom reuși să excit gustul romînilor, amatori de călătorii, pentru frumoasa și încîntătoarea tară a Transilvaniei, considerată ca mărgăritarul cel mai scump al Coroanei Ungariei și pe care însuși împăratul Traian o considera ca atare. Dacă vom reuși, profitul național ce va rezulta pentru fiecare român în parte, care ține să-și cunoasă și iubească neamul, va fi cea mai mare și mai scumpă a mea răsplată. I. RUSII ABRUDEANU Barbaria militară de la Dorna la sergent scoate în stradă un pluton de grăniceri și-i ordonă să bată civilii. ă . ■ Numeroși răniții comerciantului Faibiș Fridman, un scandalângeros provocat de grănicierii de la pichetul Dorna. Doi sergenți majori, Stănică și Moisescu, au fost de cu zi în Vatra Dornei (Bucovina), unde au băut bere. Din vorbă In vorbă s’au luat la ceartă. La un moment sergentul-major Moisescu aplică două palme colegului sau: ’ Acesta nu ripostează decit cu vorba, temîndu-se de vre-un scandal in tară străină, dar pleacă imediat pe jos spre a trece In Rominia pe la vama Dorna. Pe drum Insă e ajuns din noți de bătăușul sau coleg, care luase o trăsură, și care’î ordonă să se urce In ea. Cellălalt nu voi. Atunci agresorul din nou 11 lovește și, astfel ajung la graniță. iar Sergentul-major Stănică , tornan dăntul unui semipluton de grăniceri din Cojoci (la o depărtare de 25 km. de Dorna) și trebuind ca să plece cu mai curînd la postul sau, iar pe de altă parte temîndu-se de camaradul sau, își ia drumul spre post. In drum, însă, intilnindu-se tutun gospodar din Dorna,pe care îl cunoștea, se abate pe la circiuma comerciantului Faibiș Fridman, unde se așează să bea cite un pahar de vin. Deodată insă intră în Circiumă sergentul-major Moisescu, urmat de un soldat armat, și se năpustește din nou asupra camaradului sau J și 11 scoate afară, lovindu-l cu palmele, apoi ordonă soldatului să-l lovească cu patul armei.Soldatul execută ordinul și începe a î căra lui Stănică peste cap, piept și unde se Întimplă cu patul armei, pînă ce nenorocitul sergent-major cade într’o complectă nesimțire. Lumea ce era lai circiumă rămăsese uimită de această sălbătăcie și unii din el începuse chiar a-l întreba pe ferocele major că de ce-și maltratează camaradul. Acela Insă din Icop ordonă: ■„Soldat, mai dă-i cîteva paturi de armă". Soldatul iar execută ordinul. In sfîrșit, văzînd că oamenii voiau a interveni spre a scăpa pe victimă, sergentul major aleargă la pichet, de unde vine cu Întregul pluton armat. De aci se începe un singeros Spectacol. Ordonă ca să nu se dea voe la nici un om să părăsească circiuma și poruncește a-î scoate pe rînd afară ca să-î bată. Loviturile de pat de armă cad ca grindina. Singele începe să curgă în torente din capetele și trupurile celor loviți. De la o depărtare mare se auzeau loviturile căzute pe spinarea celor nevinovați, iar răcnetele umpleau văzduhul. N’a rămas nici un om nelovit, iar în fața circiumei zăceau pe jos trupurile celor rămași, într'un sac de singe și aproape morți. Unele arme au fost sfărîmate de spetele nenorociților săteni. Scandalul s’a terminat prin aceia că d. locotenent, comandantul plutonului, aflind, sosi la fața locului. . D. medic . Carol Merais venind și d-sa a dat în grabă primele ajutoare celor loviți. Unii din ei au rămas in nesimțire pînă' a doua zi.. ' A doua zi 15 Septembrie, a sosit administratorul comunal care, aducînd pe cei loviți la primărie, a început ancheta provizorie. Era trist de văzut pongoiul celor ce mergeau. Unii din ei cu laDORNA, 16 Septembrie." — In ziua de^ 1i Septembrie. Pe la 8 ^ de necunocat, cu părul Imbuiseara, sa întîmplat la circiuma dnt Runea încestat, mnii bat de singe închegat, unii șchiopi, alții cai coastele sfărîmate, iar alții nicî n’au putut fi aduși spre a fi interogați. Iată în scurt gravul Incident, care n’ar trebui trecut așa ușor cu vederea de autoritățile superioare. Să se ordone o severă și justă anchetă și să se pedepsească aspru făptuitorii. Populația este surescitată peste măsură.—" Călimanuh Din 1 actrită, călugăriță ligi Talentata f artista, « Hedwig Wangel,din ’ Berlin s’a hotărît să părăsească scena pentru a se devota unei viați religioase. Starea aceasta ? a produs dezolarea berlinezilor, cari apreciau mult humorul cunoscutei comediane. Hedwig Wangel Inmormîntarea lui Gh. Moceanu era la orele 3 d. a. a avut loc înmormintarea regretatului maestru de gimnastică Gh. Moceanu. Carul mortuar a pornit de la locuința defunctului, intrarea Rosetti. înaintea cortegiului mergeau membrii societăților de gimnastică din București, precum și elevii școalei militare de infanterie și ai internatului Sf. Sava, unde regretatul Moceanu a fost profesor de gimnastică multă vreme. Cordoanele erau purtate de d. Ionescu, inspectorul de gimnastică și d. Velescu, profesor. Foarte mult cunoscuți și profesori de la liceul Sf. Sava, au urmat carul mortuar pînă la cimitirul Sf. Vineri, unde s’a făcut inmormîntarea. La trecerea cortegiului prin fața teatrului National, d. Dumitriu, a ținut o scurtă cuvintare, In jurul manevrelor Corpului comandanții trupelor din corpul lI de armată, ale căror manevre vor avea D.r general Zottu are ca șef al statului major pe d. lt-colonel Lupescu. Trupele diviziei IV au fost expediate din București cu trenul spre Alexandria unde se află astăzi de armată loc între Alexandria și București, în zilele de 18—23 Septembrie. Șef al statului major al partidului albastru ed. Maior Arghirescu. Trupele diviziei III au fost expediate spre București și își vor începe marșurile de manevre de la comuna Bragadiru (Ilfov). GENERAL V. ZOTU comandantul diviziei IV care formează partidul roșu, PHncipsis Ferdinand directorul manevrelor ... j GENERALULI ION CULCE,R arbitrul șef GENERAL CONST. DICI va comanda divizia III, care formează partidul albastru i A ME Criza Ungară CONVORBIRE CU DEPUTATUL TEODOR MIHALI Viena, 17 Septembrie. — „Reichpo.st."” publică o convorbire cu d. Theodor Mihali șeful partidului naționalităților din parlamentul ungar. D-ml Mihali spune că criza actuală pare a fi începutul sfârșitului dualismului, cel puțin al dualizmului cum s’a înțeles în trecut. Neegalitatea factorilor politici ai Ungariei e cauza de căpetenie pentrui care această țară nu poate progresa.De patruzeci și două de ani ungurii exercită o presiune din cele mai grele asupra populațiunilor nemaghiare. Conducătorii politici ai Ungariei nu au altă preocupație decit maghiarizarea pe care o exercită în școală, in presă, în viața politică. Despre *>■ întărire serioasă a Sîualizmuilui nu se va putea vorbi decit atunci cînd viața politică a Ungariei se va clarifica prin alcătuirea unei legi electorale care să asigure un parlament eșit chiar, din sinul națiunei întregi. După ce arată tendințele partidelor politice de la 1867 încoace, șeful partidului naționalităților critică atît pe Justi cit și pe Kossuth, afirmînd că nici unul nici altul nu au în program capabil a aduce o îmbunătățire în starea actuală de lucruri. I * 'Să’întrebarea': in ce^’sens trebue să se dea o soluție crizei pentru ca dualizmul să poată fi pus pe baze solide. Mihali a răspuns : De data ăsta Coroana n'a voit să se mai lase amăgită.Un guvern nu mai e cu putință în Ungaria decit cu condiția de a introduce Votul universal, așa cum s’a introdus in Austria. Și nu e vorba de Votul universal , așa cum s’a mai încercat a se introduce, ci de Votul universal, egal, direct și secret. O asemenea reformă va chema la viața publică numeroase pături de maghiari și nemaghiari. Scăparea dualizmului după mine— a zis d. Mihali,— nu e cu putință decât dacă în Ungaria vom avea un parlament care să-șî datorească existența Votului universal egal. Fără egalitatea dreptului de vot, dualizmul nu mai e cu putință. * Despre partidul moderat al d-lui Babeș, d. Mihali spune că ideia înfiintărea unui asemenea partid e o încercare de a ademeni pe romînî în lagărul hossatiștilor. încercarea însă n’are nicî un fort de izbîndă Cum contițiunea nu mai poate rămîne la putere, partidul moderat, care s’a născut postum, va muri și el. CHESTIA iBANGEî Budapesta, 17 Septembrie.— Unele ziare anunță că primul ministru Wekerle s’ar fi pronunțat că în curînd el va înființa banca de stat. Știrea este inexactă. Intr’un consiliu de miniștri Wekerle a ridicat această chestiune, dar a întîmpinat un refuz categoric din partea guvernului austriac. GUVERNUL IȘI REINOEȘTE DEMISIA. — SUVERANUL NU S'A PRONUNȚAT INCA Viena, 17 Septembrie. — Primul ministru al Ungariei, d. Wekerle, a fost primit azi dimineață în audiență la împărat. Audiența a durat o oră și un sfert. „ După audiență, Wekerle s'a dus la ministerul de externe unde a avut o lungă consfătuire cu baronul Aerenthal. Întrebat de un ziarist asupra rezultatului audienței sale, primul ministru a răspuns că a prezentat împăratului demisia scrisă și motivată a cabinetului, fugind ca ea să fie acceptată. împăratul a spus că se va pronunța mai tîrziu. Wekerle a refuzat să dea alte amănunte. UN CABINET HEDDERWART Budapesta, 17 Septembrie.— S’a răspîndit versiunea despre formarea unui cabinet Hedervary. Noul guvern ar urma să fie format din elemente de ale partidelor din 1867 și 1898. Este încă una din Combinațiunile cari se pun în circulație și despre care nu se poate spune pînă acum nimic serios. Viena, V Septembrie.— O comunicare oficială spune că împăratul a primit azi la orele 13 pe primul ministru ungar Wekerle într'o audiență care a durat. 70 minute. La orele 1 și 16 minute. Wekerle a plecat de la Hofburg. Primul ministru a făcut, după audiență următoarele declarațiuni: Audiența mea la suveran a durat mai bine de o oră. Monarhul se simte foarte bine dispus și m-a primit în modul cel mai cordial posibil. Am rugat pe maiestatea sa să primească demisia cabinetului, la care ’suveranul mi-a răspuns că se va pronunța mai târziu. Audienta ministrului de comerț Frantz Kossuth s’a fixat pentru Sîmbătă“. AUDIENTA LUI LUKAK3 Viena, 17 Septembrie.— Se dezminte în aspd-cf!-:"i "'trre c''mn că ui ministru Lukaks ar fi fostprimit în audienu temporat. CONFLICTUL BISERICEI ROMINE CU UNGURII Budapesta, 17 Septembrie, ■— „Keleti Értesítő“ publică știrea că în unele școli romînești preoții predac religia în limba ungurească. ..Lupta" relevîrd știrea ziarului unguresc o reduce la justa ei valoare, spunînd că e o știre veche, despre care „Lupta" s’a ocupat încă de acum cîtva timp, arătînd la ce se reduce adevărul. E o insinuație care se încearcă de acoliții lui Apponyi. Ceia ce interesează, în toată această chestiune este dacă, biserica romînească se supune sau nu ordonanței lui Apponyi. Or, după hotărîrea luată de episcopii celor două biserici, răspunsul la această întrebare se impune oricui. E chestia acum ca să fie concordantă între fapte și hotărîrea episcopilor. Dacă se vor găsi preoți romîni cari s’o calce, nu va fi spre lauda lor. „Lupta" îndeamnă pe preoți să nu dea ocazie miniștrilor de a spune că abația episcopilor nu are nici un sens, atunci cînd chiar preoții procedează înpotriva ei. DIPLOMATICE Viena, 17 Septembrie.— Ambasadorul austriac din Sofia, contele Thun, se va retrage la pensie, în locul 1 fiind numit baronul Giskra, ^ SF Războiul din Maroc SPANIOLII ȘI VICTORIILE DIN MAROC Madrid, 17 Septembrie.— Orașul e în sărbătoare. Seara a avut loc o iluminație feerică. Un public extrem de numeros s'a îngrămădit pe străzi strigînd: Trăiască armata ! Trăiască regele! Mulțimea s’a adunat apoi în fața palatului regal, manifestînd pentru rege Suveranul a apărut în balcon, mulțumind publicului care i-a făcut ovații.i Asemenea manifestații de bucurie pentru victoriile din Maroc au avut loc în diferite orașe din provincie cum și In Mellila, t * Madrid, 17 Septembrie, — Cucerirea pozițiunilor Gurugului s’a făcut în urma unui atac dat, la orele 7 dimineața, de o coloană compusă din 16 companii de infanterie, 3 baterii și mai multe trupe din geniu. Ele n’au întîmpinat nici o rezistență și au putut ocupa pozițiunile fără nici o vărsare de sînge. Steagul spaniol a fost arborat pe poziția, cea mai înaltă de acolo. La Madrid știrea a sosit în momentul cînd regele se afla în consiliu cu miniștrii. Ziarele au apărut imediat in ediții speciale aducînd știrea cara a produs mare bucurie în popor. ȚARUL NU SE dUCE LA CONSTANTINOPOLE Berlin, 17 Septembrie.— Pe ziua de azi avem o știre ceva mai pozitivă și întru cliva motivată, nu mult enigmatica chestie dacă țarul se duce sau nu se mai duce la Constantinopole. Eî bine țarul nu mai pleacă în vizită la sultanul Turciei. Știrea o aduce ziarul „Berliner Zeitung am Mittag". Călătoria s-ar fi contramandat pe un motiv de etichetă. Ca suveran de dată mai recentă ar fi trebuit ca sultanul să viziteze înflî pe țarul Rusiei. Or, după un uz construit în Turcia, aceasta este cu neputință. Sultanul nu poate să părăsească țara în primii doi ani de domnie. Și din această pricină, pe care de altfel trebue s’o fi cunoscut mai de mult, țarul a renunțat a mai veni la Constantinopole. PEDEAPSA CU MOARTE IN RUSIA — Șapta execuții pe zi — Petersburg, 11 Septembrie. — In Dumă s’a depus un proect de lege pentru desființarea pedepsei cu moarte. In curînd se va da publicității o statistică, oficială, din care se constată că în cursul anului 1908 au fost executați 3569 de cont,amnați la moarte, ceea ce dă un procent de șeapte execuții pe zi. In ceea ce privește orașele în care au avut loc execuțiile, Odesa stă în frunte cu un total de 30 lă sută din numărul executaților. ROOSEVELT IN EUROPA Paris, 17 Septembrie. — Fostul președinte al Statelor Unite, înainte de a se reîntoarce în America, va ține cîteva conferințe în centrele europene, și anume la: Paris, Berlin și Oxford. El a fost invitat să vie și la Viena, dar a răspuns că invitația i-a sosit prea tirziu și deci nu mai poate primi, , In jurul manevrelor --------- i MANEVRELE CORPULUI O OE ARMATA ** După cum am mai vorbit in ziarul nostru principalele manevre din anul acesta va face corpul II de armată sub conducerea generală a principelui Ferdinardi. Acesta manevre am zis ce au importanță prin tactica cu totul nouă care se va întrebuința anul acesta. Vechiul sistem de a se da dinainte tema nu va mai fi pus in practică. Trupele se vor mișca întocmai ca un timp de razboiu, conducîndu-se de atacul momentan neprevăzut. In chipul acesta fiecare armă va fi nevoită să'șî întrebuințeze mult mai bine forțele și atenția și adevăratul scop al manevrelor, — lupte date ca pe cîmp de războiu — va fi mai repede ajuns. Aceste manevre ale corpului 2 de armiată au Început. Mercur au fost trimise diviziile III și IV cari vor face manevre principale între 18 și 23 Septembrie a. c. Trupele diviziei IV au fost transportate la Alexandria, iar de la Târgoviște sosesc spre București trupele diviziei a III care vor face marșuri de manevre la comuna Bragadiru (Ilfov). Divizia IV, numită și partidul roșu — va avea ofensiva avînd ca comandant pe d. general Zottu și ca șef de stat major pe locol-colonel Lupescu. Divizia III— numită și partidul albastru — va ține defensiva, sub comanda d-lui general Culcer, comandantul diviziei IX din Dobrogea. Șef de stat major al partidului albastru va fi d. maior Arghirescu. Maine, trupele din cele două partide se vor pune în mișcare. In acest scop va pleca din Capitală principele Ferdinand, directorul manevrelor, însoțit de d-nii, locot-colonel M. Iliescu și D. Praporgescu, șeful și sub-șeful statului major al corpului II de armată. Cuartierul general va fi la Ghinpați ln Vlașca. Aci va mai veni și d. I. Brătianu, ministru ad-interim la razboiu însoțit de d-ni. general Crăiniceanu, șeful marelui stat major și Coandă, inspectorul general al artileriei. Manevrele se vor desfășura pe o distanță de 80 km., făcînd fiecare partid cite 20 km, pe zi. Prima zi va fi numai marșuri iar de a doua zi — pînă Mărfi 22 curent — se vor da lupte. Marți seara va urma încetarea manevrelor și trupele celor două divizii vor fi concentrate pe platoul de la Cotrocenî, Mercurî 23 curent, trupele vor fi dinand va trece trupele in revistă, după care va urma defilarea. După defilare va urma critica manevrelor. Mercur. 23 euron, trupele vor fi, desconcentrate. Ninistrli Brătianu, Naref ^ Marin la llaski VASLUI, 17 Septembrie.— Orașul nostru e azi in sărbătoare. E peste tot pavoazat șii decorat. Se așteaptă sosirea a trei miniștri. La orele 9 dimineața au intrat In oraș 9 automobile, aducînd pe miniștri așteptați. In primul automobil se aflau d-nii Ionel Brătianu, Spiru Haret, Vasile Morțun și Eduard Chica, prefectul județului; în al doilea, d-nii Grăjdaru și Bogdan, membri în consiliul superior administrativ; în al treilea, d-nii dr. Sion, Bordea și Lupu; în al patrulea, d-nil Halita, inspector general al învățământului primar, Corbescu, prefectul județului Fălciu și Sasu, deputat, în al cincilea, d-niî Iamandi, ministrul țârei la Sofia și Berceanu, șeful cabinetului d-lui Brătianu. In celelalte automobile se aflau bagaje. Tuturor acestor personagii li s’a făcut o primire frumoasă. Dela Delenî, miniștrii s’au dus la prefect, unde au luat cafeaua, iar la orele 10 au plecat la Delenî unde s’a inaugurat un nou local de școală. Serviciul religios a fost oficiat aci de episcopul de Huși. Au rostit Cuvintârî de ministru Haret și revizorul școlar al județului. Dela Delenî, miniștri s’au dus la Tatomirești la moșia d-lui Nerón Lupașcu, unde au luat dejunul. La orele 8 seara s'au reîntors la Vaslui. Dela orele 8 la 9, a avut loc recepția autorităților, apoi un banchet la care au fost invitate 50 de persoane, în sala Teatrului Național, frumos decorat și împodobit pentru această ocazie. Miniștrii sunt găzduiți la d. Nerea Lupașcu; episcopul de Huși e găzduit la d. I. Nedea; d-ni. Iamandi și Bogdan sunt găzduit la d. Mavrocordat; d-ni. Sion, Lupu, dr. Bordea, prefectul Corbescu la d. căpitan Aritonul. Mâine dimineață miniștrii vor pleca în inspecția a trei comune, iar după aceea vor părăsi Orașul.’— Cor. D. Iorga, bolnav ri s’au răspîndit în Capitală versiuni grave asupra stării sănătății d-lui N. Iorga. Căutînd să aflăm ce este exact în aceste știri alarmante, ne-am adresat la Vălenii de Munte, prin corespondentul nostru din Ploești. Iată care î adevărul: PLOEȘTI, 16 Septembrie. — In localitate s’a răspîndit astăzi zvonul că d. N. Iorga ar fi murit la locuința sa din Vălenii de Munte. Cerînd relațiiunî la Vălenii de Munteni s’a comunicat că d. Iorga a contractat o gravă răceală acum cîteva zile, ceia ce l'a silit să stea la pat. Astăzi d-sa se află in afară de orice pericol, iar la văz, NUVELELE „DIMINETEI" O DRAGOSTE ”) de LIA HARSU3 ’ o iubeam, măi frate lorgule, cum nu cred să mai fi fost iubită vreo femee pe lume.Imi era dragă ca sufletul meu. Ce mai vream eu să știu de nevastă, de copil,TM Ea era tot pentru mine. De veneam acasă după’ ce o văzusem pe ea, mă închideam Într’o odae, mă lungeam pe pat și închideam ochii. O vedeam mereu Înaintea mea, în urechi îmi suna încă glasul ei. Imi veneau pe buze — ca să le repet ca un papagal — vorbele pe cari mi le spusese ea. Imină și zîmbetul ei, puțin ironic cu o încrețitură in colțul buzelor, parcă simțeam că-l imit.. O cunoșteam de mai multă vreme. De un an de zile femeea asta îmi țintuia gîndurile. Cînd mi se citea la vreun colț de stradă că e ea, îmi bătea inima ca unul licean. Dar n'aș fi Îndrăznit odată cu capul să-I spun vreun cuvînt care să o facă să înțeleagă ce se petrece în sufletul meu. Uneori ca să ascund ce-așî fi vrut să-i spun, sau poate ca un fel de răzbunare că nu mă înțelege că o iubesc, îi spuneam vorbe pline de ironie cari vedeam că o supără și de cari mă căram apoi de-mi venita sâ-î cad un genunchi și s'o rog să mă erte. Dar pare că mă împingea un demon să-I vorbesc așa. Și cum îți spuneam, un an intreg m'am chinuit dorind-o și uneori urind-o pentru că Induram atîta pentru ea. Dela o vreme luasem obiceiul să trec pe vremea cînd știam că ese ea în oraș, pe străzile pe cari trebuia să treacă. Gîndeam că doar o voiü întîlni, și odată și odată îî voiü spune — fie ce-o fi — pojarul ce mă arde. Trecea uneori grăbită, mulțumindu-mi rece la salut și fără să se oprească. Cum să fi încercat “ s’o țin în loc ? îmi era teamă să m’o supăr. Alteori se oprea un moment, mă întreba de al mei și încă cîteva cuvinte banale. Cum ași fi început să-i spun ce mi-e în suflet . Mă temeam să nu par ridicol. Odată însă—era o zî frumoasă de toamnă—se întorcea spre casă. Am pornit alături de ea fără să o întreb de-mi dă voe și fără ca ea să mă fi oprit. Și atunci, nu știa cum, i-am spus printre altele —nu-mi aduc aminte ce— i-am spus că mi-e dragă. Și de unde o știam vnoae, veșnic cu o batjocură pe buze, am văzut-o oprindu-se o clipă un loc serioasă și uitîndui-se ciudat la mine. Privirea aceea n’am inteles-o nici atunci, și nici pînă la ziua de astăzi nu știă , ce o fi vrut să spună. * " Mi-a fost frică apoi că și puținul noroc de a o putea vedea așa, din cînd nu ctnd, s’a dus. Dacă e’o fi supărat , gîndeam. Dar ea nu mi-a răspuns nimic, pi T « vorbă, de încurajare și nici de supărare-Am uiers înainte, ea cui capul plecat ca un copil care și-a mărturisit vina și în urmă îi pare rău, ca gravă, serioasă și cu privirea pierdută în zare. Măi frate, ce bine ar fi fost pentru mine de-mi lua de atunci orice nădejde. Sufeream ce sufeream și poate ași fi uitat-o. Dar acum... N’am mai văzut-o apoi multă vreme. Sufletul mi-eră ca ln iad, îmi era dor și-mi era frică de cum se va purta cu mine după ce știa ce dor mă mistue. *Clnd n’am mai putut ” răbda, m’am dus la ea acasă. Mi-a întins mîna ca unui prieten împotriva căruia n’am nimic și mi-a arătat să șed lingă ea. Și atunci, știindu-mă ’ alături de ea, singuri In toată casa, felul ei prietenos de a se uita la mine, m’a făcut să-mi pierd capul Am cuprins-o odată In brațe. Ea amețită, mi s’a împotrivit. Am sărutat-o ca un nebun și am plecat împleticindu-mă ca un om beat.. Se zice că nu e pe lume fericire. Nu e adevărat. Ce am simțit eu, a fost cu adevărat fericire. Vezi tu, iubirea, asta e fericirea.. Toată ziua—nici nu m’am dus pe acasă— am rătăcit pe străzi lovind cu vârful bastonului un paragiu și zimbindu-mi singur ca un nebun. Știi tu cum se zice: nu mă ținea pământul de atâta noroc. Că trebue să știi, frate srgulft, că o iubeam, o iubeam... Nici n’am încercat să mă întreb dacă și ea mă iubește. La ce bun să-mi pierd măcar un gânoi, ci de trecător cu o întrebare, îmi era destul că o simțeam a mea. Și știi tu cum făcea ea cu mine ? Întocmai ca pisica cu șoarecele. Aci mă făcea să cred că mă iubește, aci îmi lua orice nădejde. Citeodată Începea să-mi facă scene. Uneori de gelozie, alteori îmi imputa că nu o iubesc In de ajuns. Nici nu ea nu știa de unde scotea femeea asta atîtea învinuiri. Cînd vedea că nu m’a putut scoate destul din fire, o lua pe altă coardă : devenea cinică. Mă întreba de-mi iubesc nevasta, de cîte ori am sărutat-o în ziua aceea, sau îmi povestea scene de dragoste avute cu un altul—platonice sfîrșea întotdeauna să-mi spue. Măi, cît sufeream cînd o auziam vorbind așa ! O iubeam și cu toate astea o uiam în momentele acelea de-mi venea s’o zdrobesc. Mă împingea spre păcat. Dacă vedea că pun capul un piept și nu îi răspund, se apuca să-mi spue că ea se miră că o iubesc, că nu mai e tinără, că nu ■) Din volumul „Schițe’4 apărute curînd în ,Biblioteca pentru toți** e nicî cine știe ce frumoasă, că ea nu simte pentru mine decît un capriciu trecător și multe de astea. Mi se suia, pare că un nod in gât, și de rușine nu plingeam. Mă disprețuiam singur cu atît cît mă >u*omileam. Ridicam ochii și o priveam atît de rugător că se schimba ca prin farmec, lmî cuprindea griul cui brațele și începea să mă săratez ca o nebună. Ca un vis urît treceau momentele de mai înainte. ' Ce suflet avea femeea asta, m?aî frate, eu nu știu, nu l-am putut înțelege. O vedeam uneori în lume. Măi uitam la ea și pare că mi se ofirea o alta. Voirbe’a cuminte și așezat despre orice lucru — și atenei nu-mi venea să cred că pe femeea asta o ținusem erî sau alaltăeri Imn brațele mele, că-mi lipisem bazalei de gura ei. Mi se părea că visez sau că în viața mea se petrec lucruri supranaturale. " Uneori avea capricii de copilăi naivă. Să trec la o anumită orăl pe sub ferestrele ei și să-i arunci flori fără ca să bage alții de seamă. Mă supuneam la toanele ei ca un copil. Făceam tot ce vrea- Zilele cari treceau dela o întâlnire pînă la cealaltă mi se păreau nesfirșite. Numai trăiam decîit pentru dragostea asta care mai ducea la pierzanie. Ce-mi păsa, de mă va lăsta nevasta sau de-mî voiü părăsi copiii. Biată nevastă a mea! Ce a mai avut și ea de HM durat după urma mea! Eram rău cu ea, brutal chiar) Ca o piază rea îmi eșise ceailalti. In cale. .s Și așa, măi frate Iorguleț, imi trecea viața pînă cînd Tocruril» au luat un sfîrșit brusc. Mi a« pare și acum că m'a izbit cineva cu o măciucă In cap de am răni’afli buimac. „Și te-’ai hotărît s’o lași In tglae ta Domnului?" întrebă Iorgu:! * — Nu frate, cum m’ași fi la îndrat, cînd o iubeam atît? Dar eau tot ea... , și Cînd mă așteptam mai putinl, m’am pomenit cu o scrisoare de la ea. Nu era nici un titlu: Xji capul scrisoare! și nici o iscălitură la sfîrșitul ei. Numai vombele astea. .,Nui te mai vrea, Uită-mă. Și nici nu căuta să mi îndupleci. Ar fi In zad’ar."t Cînd spuse cuvintele aste« grăjitul îl tremura. Ținti un punct 10 iier și tăcu. * „Și tu ce-ai mai făcut?“ I mai întrebă cel alt. " M’am supus... ca să ne supăr,,dar tot o iubesc". <7 Iorgu Își privi prietenul zimic bind cu milă, întrebindu-se: „A3» ta-i fericirea?“ :y. ■ LIA HIRED ■w— & A Mișcarea în poliție Următoarea mișcare s'a bioui rar politiile din taxă, pe ziua de azi. » In poliția Capitalei: D, Al, Dumitriu, subcomisar cl, II , D-niî C. St. Gavriliu și Al. CS Stănescu, subcomisari cl, III. In poliția Iași: D, Gh, Papadopol, subcomisar cl, III în Pitești, în aceeași calitate, în locul d-lui Gemăi»tescu, In politia BuzSă D. Al. Panaitescu, subcomisar cl. I, șef al poliției portului T.Măgurele, comisar cl. III. In politia Pitești: D. D .Cernătescu, subcomisar cl. III in Iași, în aceeași calitate. In poliția Tulcea: D. V. Popa, comimisar cl. III, șef al poliției Babadag, comisar cl. III. » In poliția Babadag: D, Anastasd I Mbedoneanu, comisar cl.I III slie Tulcea, în aceeași calitate șef al poliției, i In poliția Medgidia: D. C. Mă*escu, comisar cl- II la Giurgiu, comisar cl. II șef al poliției. i In poliția Giorgiu: D. N. Drăgu*tescu, comisar cl. II, șef al poliției Medgidia, comisar cl. II. In poliția portarii T.Magorete* D. Oct. Ionescu, subcomisar cl. I. la Mangalia, în aceeași calitate, șef al poliției. In poliția Mangalia: D. I, Geor« gescu, subcomisar cl. III, șef al poliției Urlați, Înaintat subcomisar cl. 1. in locul d-lui C. Ionescu*transferat, Mișcare în Invățămîntul profesional Printre membrii corpului didatcric profesional din țară, s’a făcut următoarea mișcare: 1 D-ra Virginia Ignat a fost numită profesoară de limbele romani și franceză la școala profesională Noi 1 din București. ■ . • D-na Elena Ionescu a fost numită maestră suplinitoare de desemn la!școala profesională de fete din Tescuci, în locul d-nei Huiban, transferată la P.Neamț. 4 D-na Cleopatra Tăut, institutoare la școala profesională de fete din Huși, a fost Însărcinată a îndeplinit funcțiunea de secretară ,pe lângă acea școală, * D-ra V. Birzoiescu a fost numită directoare a școalei profesionale de fete din Buzău. D-ra Elena Antonescu, actuală ajutoare de maestră, a fost numită secretară și pedagogă la școala externă de menaj din Capitală, și D-ra Elena Stănescu a fost numită comptabilă la școala profesională de fete No. 1 din București, în locul d-nei Ștefănescu. D-na Olga Tintu, actuală profesoară cu titlul provizoriu, de aritmetică și comjuabilitate, la școala profesională de fete din Constanța,, a fost numită cu titlul definitiv la catedra ca ocupa..