Dimineaţa, octombrie 1909 (Anul 6, nr. 2015-2045)

1909-10-14 / nr. 2028

Miercuri. 14 Octombrie 190:? închiderea congresului ei­. SERICESG — Congresul se declară în mod ca­tegoric contra dispoziției lui Ap­­ponyi —­­Sibiu, 12 Octombrie. — Congre­sul bisericei române a fost închis­­ Sîmbătă. In ultima ședință s’a discutat chestiunea cea mai­ importantă, in ce limbă să se predea religia iin școalele primare sprijinite de istaz ?“ Comisiunea care se află sub prezidenția d-rului N. Onciul, a propus următoarea­ rezoluție [UNK] „In înțelegere cu diocesa și cu jconsistoriul mit­ro­politan, congresul declară că invățământul religiei e un privilegiu exclusiv al bisericei și că întrebuințarea limbei române în Invățămîntul religiei e garantata «i decretată ca limbă oficială­ bise­ricească atit prin legile bisericii?» cît ș i prin legile statului, si consti­­tue deci un drept canonic bisericesc. Bisericei nu-i este deci permis sa renunțe la autonomia ei în această privință ci trebue să-și mențin pre­tutindeni și în mod exclusiv punctul ei de vedere că învățămintul relógi­­c nu se poate face de­cit în limba .Dispoziția ministrului nu are­ deci baze legale și este o vici­ r.: flagmntă a legilor bisericii și statului. Congresul ca cea mai tutie bisericească, aproba demersu­rile consistoriului bisericesc si lo seazul paragrafulu­ 154 al statut­­­lui organic nu poata admite ca cel mai înalte principii ale bisericei s fie predate în limba maghiară, și . Poate admite că lo clasele supe­­rioare învățămîntul religiei să nu se nredea la limba romina. P"Congresul interzice tuturor pro­­ tilor romini ortodoși, ori care ar fi situația ■?rin^u1”^a­ fi“50 Ji violează autonomia bisericei". După această *°tărîre a­ f tat cheltuelile cont’re.s^ ^ se ridică la suma ^00^ Congresul a fost apoi printr'o caldă cuvintare, de către mitropolitul Met^dTiu. D-rul Gali a mulțumit mitropo­litului in numele deputaților pen­tu modul înțelept în care a con­dus congresul­ „ . in A avut loc apoi un banchet la care s'a toastat pentru deputatii Cavalerul Ion Puscar­iu pTMteTM­rmrnn si dr. Gali­cari au luat parte la congresul din 1868, clnd s'a votat statutul organic. - i CARAGIALE LA BUDAPESTA Budapesta, 12 Octombrie.­­cuiî seara, d. Caragiale, va ține o conferință pentru colonia și stud­n­­țimea română din Budapesta. DEMISIA UNUI COMITET ADMI­NISTRATIV \ Budapesta, 12 octombrie.­ Mem­brii comitetului administrativ din comitatul Făgăraș, din care face Z,He și deputatul Șerban, au adresat, lui Joseph Szell, prefectul comitatu­lui o scrisoare în care ii anunță de­­misia lor din comitetul administra­tiv Iată cum motivează ei această de­m Acum citi­va ani membrii comite­tului administrativ au ales pe Joseph Szell ca notar superior al comitatu­lui pentru ca sperau ca va reprezen­­a interesele politice ale românilor. Intrînd însă în serviciul statului Szell a refuzat să reprezinte intere­sele romînilor și a devenit chiar un tulburător al păcei dintre romîni și maghiarii din comitat, van a răspuns deputațiunei care la comunicat votul de blam. al congresului bisericesc ca congre­sul nu o competinte să-l condam­ne și că trebuia să-l asculte și . Deputațiunea i-a replicat că deși nu un tor legal, congresul biseri­cesc e un tor moral care repre­zintă părerile întregului popor român. La aceasta episcopul a replicat că el cunoaște pe inspiratorul a­­gitației pornite în contra lui Și că știe că s’a întreprins această campanie cu scopul de ă l com­­­promite­ pod peste Dunăre TRATATIVELE COMISIUNEI RO­­MÂNO-BULGARE Viena, 12 Octombrie. —„Co­respondența Politică“ află din București că chestia podului peste Dunăre, era stabilită în principiu de guvernele din Sofia și București, și că comi­­siunea bulgaro-romînă discu­tă acum numai modalitatea construirea acestui pod. După cît se afirmă podul va fi construit între Nicopole și Turnu Măgurele. Nu este exclus ca actualele tratative să nu ducă la un re­zultat definitiv. Ele vor continua însă. TOASTUL REGELUI ITALIEI Racconigi, 12 Octombrie. — La prinsul de gală dat în onoarea ța­rului, regele Italiei în toastul ce a­­ ținut, a salutat cu bucurie vizita țarului care este o confirmare a sin­cerei prietenii și concordiei, care unesc casele și guvernele celor două țări. Comunitatea de interese și sen­timentele de simpatie au contribuit la o apropiere tot mai strâcsă între Rusia și Italia; popoarele rus și ita­lian au învățat a se cunoaște și a se stima și guvernele celor două țări au folosit aceasta spre binele păcei. Regele și-a exprimat ferma convin­gere că va coopera împreună cu ța­rul Rusiei spre a asigura popoare­­lot lor binefacerile păcei. A mulțu­mit împăratului pentru vizita făcută exprimînd în acelaș timp păreri de rău de a nu vedea lingă țar și ne împărăteasă, pentru sănătatea căreia a făcut urări foarte călduroase. Re­gele a închinat paharul său în cin­stea țarului, pentru gloria sa, pentru fericirea țarinei, a împărătesei ma­me, a familiei imperiale, pentru mă­rirea și prosperitatea Rusiei. Muzica a intonat imnul rusesc. TOASTUL ȚARULUI Țarul a răspuns zicând că a înde­plinit venind în Italia, o dorință ca­re era scumpă sufletului său și pa care o hrănea de multă vreme. Sin­gura sa părere de rău este că sănă­tatea împărătesei nu i-a permis să-l însoțească în această călătorie. Partea atît de vie pe care a luat-o Rusia la nenorocirea mare caia a izbit acum în urmă Italia și ecoul pa care acest sentiment l’a aflat în Italia sînt o dovadă elocintă a sim­patiilor mereu crescînde dintre cele două popoare. Țarul și-a exprimat credința fermă că guvernele celor doua țări se vor strădui a cultiva în mod eficace aceste simpatii, cari vor contribui printr’o constantă și încre­zătoare cooperare nu numai la o a­­propiere între Italia și Rusia atît de conformă intereselor reciproce ale celor două țări, dar încă la o o­­peră generală de pace. Țarul a tachinat paharul său în sănătatea regelui, a reginelor Elena și Margareta, a întregei case regale, și pentru mărirea și prosperitatea Italiei. Muzica a intonat imnul italian. După dineu suveranii au­ făcut cerc. Apoi împreună cu toți prinții și prințesele au plecat la palat unde a avut loc un mare concert dat de artiști și artiste de primul rang, în­tre cari și Mascagni. ÎNTREVEDEREA FIGHON-IS­­VOLSKI Paris, 12 Octombrie. — Ministrul de externe Picheta pleacă astăzi la Modane, ca să întîmpine pe țarul Rusiei, la înapoierea acestuia din Italia. I Paris, 12 Octombrie. — Pichon se va urca în trenul țarului la Modane. Va conferi cu Isvolski care îl va pre­zintă țarului. .. La Cambery Pichon va ccoborî din tren pentru a se înapoia la Paris. Viena, 12 Octombrie. — In cer­curile diplomatice de aci se cre­­de că întrevederea de la Racco­nigi nu va schimba întru nimic situația europeană. Cercurile politice remarcă cu sa­tisfacție atitudinea presei italiene care nu vede în această intreve­­dere o alianță contra Austriei. Viena, 12 Octombrie. — ..Allge­meine Zeitung" află că punctul de căpetenie în convorbirea dintre Is­­volsky și Tittany s’a format chestia balcanică și modul de a se menține statu-quo. In al doilea rând, s’a discutat des­pre Grecia. Diplomații au conchis că situația regatului grec este în afară de pericol. S’a căutat a se stabili o linie de conduită a celor două puteri față de Muntenegru, cu care Rusia are le­gături politice, iar Italia economice. VISITA LUI ISWOLSCHI LA PRI­­MARIE Racconigi, 12 Octombrie. —D-nii Iswolski, Giolitti și Tittoni s’au dus la primăria orașului, unde au­ fost întîmpinați de primar. D. Is­­wolski a spus: Sunt foarte fericit să exprim că călduroasa primire făcută țarului va fi foarte mult a­­preciată în Rusia și că poporul rus vor vedea aci o nouă probă de apropiere între aceste două țări cari au atîtea interese și scopuri comune. PLECAREA ȚARULUI Racconigi, 12 Octombrie. — Azi dimineață Țarul Niculae și Regele Victor Emanuel s’au dus la Supergas în automobil și s’au­ reîntors de la amiază. La trei după amiază Țaru­l­ui plecat după ce și-a luat rămas Iran de pe Regina Elena. Țarul Nicu­­lae însoțit de JSlegele Italiei s’a cina Ita gară în mijlocul uSE a îndoit cor­don militar. Mulțimea a aclamat pe ambii Suverani, strigînd: Trăiască Rusia! Trăiască Italia!. Despărțirea dintre cei doi Suve­­ra­ni a fost foarte cordială: ei s’au sărutat de mai multe ori, apoi Ța­rul s’a urcat in vagon, mai vorbind încă cu Regele Victor Emanuel într’un mod foarte amical. Țarul Rusiei a dăruit 10.000 de lei pentru săracii din Racconigi. « Vftrn« invnt­a­T a 1CUU­DTI­A TW­O NOTA OFICIALA ASUPRA IN­­TREVEDEREI Roma, 12 Octombrie. — Agenția Ștefani publică nota următoare: întrevederea diintre țarul Nicolae și regele Italiei la Racconigi a fost din cele mai cordiale ceea ce se potrivește foarte cu relațiunile stabilite între Italia și Rusia. Cuvîntările din Racconigi,­­au arătat n­u numai sentimentele’per­­sonale ale suveranilor, dar și de­­săvîrșita idenititate de­­ interese și de vederi care există în­­ ambele guverne. Convorbirile dintre d-nii Tittoni și Iswolski au fost mai cu seamă în privința chestiunilor balcanice. S’a constatat că pe­­ acest, teren Ru­sia și Italia au acelaș scop: întă­rirea status auo-ului actual în Turcia, independența și dezvolta­rea normală și pașnică a statelor balcanice; prin urmare, apropie­rea dintre Rusia și Italia nu poate să provoace nicăeri vreun senti­ment de neîncredere și va fi re­cunoscută ca un element serios pentru menținerea păcei. Pn, iPNIc^e Dels romînii , întrevederea te la Raccenigi de peste munți' 53 Toasturile. — Concertai.— Italia și tri­pla alianță. — IPiclion și Isvoîsky FURTUL DE LA POȘTA DIN BUDAPESTA Budapesta, 12 Octombrie. — Ser­vitorul Samuel Huna care fusese a­­restat în legătură cu furtul de la poștă, a fost pus în libertate, negă­­sindu-se dovezi suficiente în contra lui. GREVA BALETISTELOR Viena, 12 Octombrie. — Baletis­­tele soliste de la Opera de aci au declarat grevă parțială. Ele au tri­mis direcțiune­ scrisori în care a­­nunță că nu pot lucra la reprezenta­ția de astă-seară, din pricina supra­­excitării sistemului nervos. Alte baletiste, însă, s’au oferit sâ fie locul grevistelor, așa că repre­zentația a avut loc. Greva baletistelor s’a aplanat. Cauza nemulțumirei era distribu­ția arbitrară a rolurilor. .STAREA SANATATEI ȚARINEI Petersburg, 42 Octombrie.—Știri din Livadia anunță că starea să­­nătătei țarinei s'a înrăutățit. Boa­la îi îngreuiază mersul. Țarina a început acum g ••ură­­ de băi. Chestia Cre­asă . NOUĂ ZVONURI ALARMANTE.—O NOTA A PORTEI CĂTRE GRECIA Londra, 12 Octombrie.­­­1 Poarta a trimis Greciei o nota în care îi atrage atențiunea a­­supra posibilităței participam Cretei la alegerile din Grecia, laccentuînd că o asemenea­ pro­cedare va înrăutăți situația. Poarta roagă guvernul gre­cesc să-și exercite toată înflu­ența pentru a împiedica parti­ciparea Cretei la alegeri. Guvernul grecesc a răspuns că va face tot ce-i va sta în putință și la nevoe va­­ mâ­na alegerile pentru la toamnă.. Viena, 1i Octombrie. — ,,Corespondenta Politica , afla din Constantinopol că din cau­za atitudinei ofițerilor greci chestia cretană preocupa din nou, cercurile politice tur­cești. Turcia este hotărita a lua măsuri militare și diplomatice ■ pentru a-șî apăra interesele i­n Creta. ..­­Pe de altă parte sosesc știri din Creta că domnește acolo o puternică agitație in scopul participarei Cretei la viitoare­­­le alegeri pentru Camera gre­cească. „ . .. Se afirmă insa ca alegerile Vor fi amînat­e pentru la toamnă. . Se zvonește că in cazul unui conflict greco-turc guvernul bulgar va fi ostil Turciei. Pin sursă bulgară aceasta știre e însă dezmințită și de­clarată ca tendențioasă. STAREA REGELUI PORTUGALIEI Lisabona,. 12 Octombrie.­­ Re­gele Manuel care era s­olnav se afla acum complect restabilit. CRIZA MINISTERIALA IN POR­TUGALIA Lisabona. 12 Octombrie. Intre membrii guvernului a izbucnit un conflict grav. Consiliul de miniștri a refuzat să contrasemneze o adresă a mi­nisterului de justiție, din care se fac observațiuni episcopului din­­ Benn, pentru licentiarea a dou­a.Ministrul de justiție a demi­sionat. o trupa turceasca IN turneu —Artistul Burhan Edin în Europa— Viena, 12 Octombrie. — „Polli­tische Corresponded“ află din Con­­stantinopol că artistul turc Burhan­­u va întreprinde cu trupa sa un turneu prin Macedonia și PTM în 111­cipalele orașe din Europa. Este prima trupă și prmul artist turc cari ia« w* ”emwe* *urnea* Cucerirea aerului EXPERIENȚELE UNEI AVIATOARE Paris, 12 Octombrie.­­ Baro­neasa De la Roche a făcut Vineri primul zbor la Bourmelon cu un aparat Voisin. La prima experiență aviatoarea a reușit să facă 300 metri. Sîmbă­­tă a înconjurat de două ori cinx­­iul de trei kilometri. Urcarea și scoborîrea s-a petre­cut fără incident. ACCIDENTUL BARONULUI DE KATERS Anvers, 12 Octombrie. — Aviato­rul baronul de Katers a suferit azi un accident. După ce se ridicase ca aeroplanul său la o înălțime de 600 metri a căzut jos. Aparatul s’a sfă­­rîmat la bucăți. Aviatorul a scăpat neatins. DOUA BALOANE LUATE DE VINT — Mari temeri – Paris, 12 Octombrie­ — era prile­jul vizitei mai multor industriași londonezi, clubul aeronautic de aci a organizat un mare meeting de a­­viațiune. Din cauza vîntului puternic, însă, ce s’a deslăntuit, sborurile au eșuat.’ Balonul „Citty of London" a ples­nit înainte de urcare. Din această cauză, s-a renunțat la restul experiențelor. Cu toate acestea, două baloane: „Cria" și „Good Friend" au pornit în sbor și au fost luate de vînt. Pînă în prezent nu se știe nimic despre soarta lor. Există mari temeri, cu atît mai mult, cu cît unul din baloane a fost zărit în largul mării, FRANZ IOSEF DESPRE BLÉRIOT Budapesta, 12 Octombrie. — Blé­riot, care a plecat aseară din Viena, a sosit azi la Budapesta. . El s’a exprimat cu mare entu­ziasm despre zborurile pe cari le-a făcut la Viena: împăratul Franz Io­­sef s’a exprimat astfel: — Nu-mi dădeam seama dacă e realitate sau vis, cînd l’am văzut pe Blériot zburind. La orele 2 p. m. Blériot a plecat, continuîndu-și drumul spre Bucu­rești. DIRIJABIL distrus Petersburg, 12 Octombrie.— Diri­jabilul militar rus care trebuia să fie remis astăzi administrației mili­tare a fost cu desăvârșire distrus era din cauza unui incendiu pricinuit de motor. SEZIUNEA PARLAMENTULUI BULGAR Sofia, 12 Octombrie.­­ Deputa­ții din provincie încep să sosească cu ocazia deschiderea Camerei, la 15 curent. La această solemnita­te va lua parte și exarhul bulgar, care se află încă aci și care a fost invitat. INAUGURAREA­­ UNEI NOUI BISERICI Budapesta, 12 Octombrie .— Eri a fost inaugurată o nouă biserică gifisaj catelifiäi .......... ^ »nazuiu» « 111 Mișcarea pentru Ferrer DEMISIA .BIROULUI CONSILIULUI MUNICIPAL DIN PARIS Paris, 12 Octombrie. — Consi­liul comunal și-a început azi fu­­ziunea de iarnă. Se așteaptă scene furtunoase pentru că un consilier va fi­­ pune a se da numele de Ferrer unei străzi și a se adopta cei doi copii legitimi ai unei fiice a lui Ferrer. * Paris, 12 Octombrie. — *» ***** propunerea unui consilier con. municipal a luat lo discuție azi in prima se­ședință din seziunea de iarnă chestia adoptărei c ° P.,vot în­­Ferrer și desemnarea unei stra din Paris care să poarte numele Fer-Biroul consiliului rămănind la minoritatea și dat demisia. DEMONSTRAȚIE INTR’O BIS RICA Paris, 12 Octombrie.­­ In tim­pul unui serviciu divin in mabi­laua Antoine, doi anarhi si au demonstrat pentru Ferrer, trăgind 4 focuri de revolver în aer, fara a răni pe cineva. Revoluționarii au fost arestați. DEMONSTRAȚIA DIN MADRID Madrid, 12 Octombrie. — Manifestațiunile publice orga­nizate aci, precum și la Zara­gosa și la Bilbao, sp­re a protes­­ta în contra politicei ultimului cabinet conservator, s’au pe­trecut în cea mai mare liniște. în Madrid, 12 Octombrie. — La în­trunirea de protestare ce sa ținut azi, au participat peste 10000 de persoane. . . . întrunirea a decurs în liniște. In urmă, s’a format un impozant cortegiu, compus din senatori, depu­tați și intelectuali, cari au demon­strat, par­curgînd mai multe străz . Nu s’a întîmplat nici un incident. DEMONSTRAȚIE ANTICLEP­ICALA Bilbao, 12 Octombrie. — Azi a a­vut loc o mare demonstrație anti­­clericală. Au luat parte peste 10.000 de persoane. . Nu s’a întîmplat nici un incident. Edificiile clericale au fost păzite de armată. DEMISIA CABINETULUI MAURA IMPUSA DE REGE Madrid, 12 Octombrie. — Din is­­voare sigure se anunță că demisia cabinetului Maura nu s’a făcut de bună voie, ci a fost provocată de Regele Alfons s’a simțit ofensat că Maura instituise dictatura, luînd mai multe dispozițiuni importante fără a-l consulta.­­ Așa, de pildă, execuția lui Ferrer. Din această cauză, Alfons s-a fo­losit de cel dintîi prilej pentru a-l goni pe Maura din capul statului. El i-a comunicat că liberalii nu mai vor să lucreze cu dînsul, susți­nând că actualul cabinet dacă ar continua să guverneze, ar consti­tui o nenorocire pentru Spania. MARES. ÎNTRUNIRE DE PROTES­TARE DIN MUNICH Munich, 12 Octombrie. — Azi a avut loc­ aci o mare întrunire de pro­testare în contra— execuțiunei lui Ferrer. S-a adoptat o rezoluție prin care se hotărăște o luptă puternica in contra clericalismului in scopul de a se obține despărțirea bisericei de stat. Războiul din Maroc Madrid, 12 Octombrie. — „Im­­parcial" anunță că consiliul de mi­niștri a decis ca trupele din Maroc să nu mai înainteze, ci să întărească pozițiunile pe cari le-au ocupat. OPERAȚIILE SPANIEI IN MAROC Madrid, 12 Octombrie. — Tele­grame din Melilla anunță că tim­pul s’a îmbunătățit. In ultimul timp trupele au su­ferit mult din cauza ploilor teri­bile. Numeroși soldați s’au îm­bolnăvit. Numai la Nádor sunt 180 bolnavi. Bisericile și clădirile publice au fost transformate în spitale. „Corespondencia“ spune că gu­vernul va trimite la Melilla un general care să-l raporteze asu­pra­ situației. Ziarele spun că lipsesc mijloa­cele necesare pentru conducerea operațiilor și că cabilii din Riff se pregătesc pentru un atac de­­ciziv contra trupelor spaniole. # Ceuta, 12 Octombrie. — Societa­tea germană de cablograme află că garnizoana din acest oraș care cu­prinde 10.000 de oameni a trimes la Melilla 6.000 de soldați cu materia­lul de războiu. O PLINGERE CONTRA RĂZBOIU­LUI SPANIEI IN MAROC Oran, 12 Octombrie.— Camera de comerț din acest oraș a adresat d-lui Pichon o telegramă prin care se plînge de consecințele foarte dăună­toare pricinuite de campăraia spanio­lilor în Maroc, asupra comerțului franco-marocan, și roagă guvernul să ia de urgență măsurile cuvenite. BANDELE BULGARE DIN MACE­DONIA Paris, 12 Octombrie.­­ Șefii tinerilor turci cari se află aci declară că organizația tineri­lor turci din Salonic află că bandele macedo-bulgare sunt formate pe teritoriul bulgar și trec în Macedonia cu sprijinul autorităților bulgare. Bulgaria caută prin aceste bande să silească Turcia la concesiuni. Șefii tinerilor turci spun că dacă Bulgaria își va continua jocul va căpăta lecția pe care a căpătat-o și Grecia. EXPLOZIA DIN PARIS Paris, 12 Octombrie. — O explozie s’a produs în gara de Est. Sunt patru răniți și un mort. PROCESUL UCIGAȘILOR LUI HERZENSTEIN Eymninepa, 12 Octombrie. — A­­genția Westnik află că în urma pro­­cesului asasinărea fostului deputat Herzenstein, »cazații Laru­șkin - Jușkevicî au fost condamnați fiecare la etre seasa ani da «ancă silnică, Regele Ferdinand In Serbia INTRE­VEDEREA DINTRE SUVE­RANUL BULGARIEI ȘI PRINȚUL MOȘTENITOR SIRS.— E INTRE­­VEDERE POLITICA? — DIVER­SELE VERSIUNI Sofia, 12 Octombrie. — Regele Ferdinand, însoțit de trei ofițeri din suita sa, a plecat pe neaștep­tate cu un tren special spre Ser­bia, unde a avut o întrevedere, azi, cu prințul moștenitor al Ser­biei, Alexandru. La frontiera sîrbă, regele a fost intim­pinat și salutat de un a­­ghiotant al regelui Petru. Intilnirea dintre regele Bulga­riei și prințul moștenitor sîrb s-a făcut în vechea capitală a Serbiei, orașul Krujevitz. Din această localitate, ei au ple­cat in escursie pe muntele Copa­­nic, unde s-au urcat pînă în vîr­­ful lui numit „Culmea regelui Mi­lan”. Escursia pe munte va dura două zile. Versiunea oficială asupra aces­tei călătorii e că regele Ferdinand fiind un amator naturalist, s'a dus să facă o escursie științifică pe acest munte. Versiunile semi-oficiale și par­ticulare atribue insă întîlnirea din Krujewatz o importantă politică. Ele susțin că și regele Petru in persoană va veni să se întllnească cu regele Ferdinand. In definitiv, ar fi vorba de-a pune bazele unei uniri sârbo-bul­­gare și a întări in mod serios re­lațiile dintre cele două țari.—D. $. Belgrad, 12 Octombrie.— Senza­ția zilei este neașteptata întreve­dere dintre țarul Ferdinand și prințul moștenitor Alexandru, la granița de Sud. In cercurile Curței se știa de cîte­va zile des­pre acest plan. Ța­rul Ferdinand își exprimase de mult intenția de a face o excur­sie prin munții Kopanic, din a­­propiere de granița turcă. Aflînd că prințul Alexandru a Între­prins o călătorie într-acolo și că are intenția de a face o escursie în acel munți, regele Bulgariei a hotărît să-și­­ pue în aplicare pla­nul. S’au început imediat tratative în­tre Sofia și Belgrad. Regele Bul­gariei a cerut ca intrevederea să aibă un caracter­­ strict intim și particular. Serbia a consimțit și atunci s’a stabilit locul și data intrevederei Belgrad, 12 Octombrie.­ Astăzi a sosit la Niș regele Bulgariei, în vederea unor studii botanice pe munții Kopaonic. Prințul Alexandru a plecat în întâmpinarea lui, împreună cu două miniștri.­­ Cercurile oficiale cred că vizi­ta aceasta este semnalul unei a­­propieri între cele două state. * Belgrad, 12 Octombrie.—Prințul moștenitor este însoțit de minis­trul de interne Iovanovici, de un aghiotant și de profesorul univer­sitar Zvizh­î. „ Deși se anunță că întrevederea are un caracter pur intim, nu se poate tăgădui că ea are și o in­tenție politică, în cel mai rău caz întrevederea va provoca o strin­gere a relațiilor dintre suveranii din Serbia și Bulgaria. Țarul Ferdinand a sosit azi cu un tren­ special, la orele 8 dimi­neața, la Krujewatz. El a fost sa­lutat de prințul Alexandru, care i-a prezentat persoanele­­ cari îl în­soțeau. In automobile au plecat apoi pînă la Brus, de unde au luat-o călare spre munți. Ei vor petrece noaptea la poalele munților. . Mîine ei se vor reîntoarce la Krujevatz, de unde suveranul Bul­gariei va pleda la Sofia. In Belgrad, 12 Octombrie. — Prin­țul Alexandru a plecat însoțit de ministrul de interne la Krague­­vatz, întru întimpinarea regelui Ferdinand. Vizita regelui Bulgariei în­ Ser­bia e salutată cu satisfacție de ziare cari își exprimă speranța că noul cabinet Pasica va întări bunele relații dintre Serbia și Bulgaria și va contribui la înche­­erea uniunei vamale. It Belgrad, 12 Octombrie.­­ Vizita regelui Ferdinand în Serbia a produs o excelentă impresie în toate cercurile, și e considerată ca o dovadă de bunele raporturi ce există între cele două state. In anumite cercuri se aminteș­te că regele Ferdinand nu a răs­puns încă î­n mod oficial vizitei pe care i-a făcut-o regele Petru la Sofia în 1904. Se accentuează însă că chestiile de etichetă prezintă în raportu­rile dintre Serbia și Bulgaria mai puțină importanță ca in raportu­rile cu alte state. In Belgrad, 12 Octombrie. —Între­vederea dela Krusevatz i se atri­­bue o importanță cu atît mai ma­re cu cît raporturile dintre Serbia și Bulgaria au fost încordate în ultimul timp. In Serbia de altfel se mai ridi­culizează și azi titlul de țar­ă al re­gelui Ferdinand. „Mali Journal“ scrie că regele Ferdinand a comunicat guvernu­lui sîrb dorința lui de a se intîlni cu regele Petru. Guvernul a declarat însă că re­gele Ferdinand trebue să întoarcă întîî vizita pe care i-a făcut-o re­gele Petru acum patru ani la Bel­grad. In urma acestui răspuns, regele Bulgariei era hotărît să facă es­­cursiunea pe muntele Kopanik, a­­mănînd vizita oficială pentru mai tirziu. Ori­cum escursiunea regelui Bulgariei maschează tendințe po­litice și aceasta o dovedește și faptul că fostul prim-ministrV sîrb Novakovici a fost trimis la Krusewitz unde va avea o con­­­vorbire cu regele Ferdinand. Mai mulți diplomați susțin că escursiunea­ regelui Ferdinand es­te în legătură cu vizita țarului în Italia și reprezintă o aspirație a Rusiei pentru răcirea raporturilor dintre Bulgaria și Austria. In general ziarele discută a­­ceastă vizită mai mult ca o sen­zație de­cît ca un eveniment po­­litic. , „Vecerna Novosti“ se exprimă în” mod ironic asupra întrevede­rei. Belgrad, 12 Octombrie. — După știrile private, întrevederea dintre regele Ferdinand și principele moș­tenitor la Rouseras» » i«»t MM» * cordială, regele și principele gra fi îmbrățișat; mulțimea a strigat: „Trăiască confederația balcanică”. In tot timpul șederei sale la Kopal­­nik și la Suvoradoviște, regele a fost obiectul observațiunilor călduroasa ale mulțimei. Presa sîrbească consideră că vizi­­ta regelui Ferdinand va avea o mare influență politică de­oarece va ina­­­ugura o nouă înțelegere sîrbo-bul­­gară. Agitația studenților romîni din Bucovina — O CATEDRA: ROMINEASCA — Cernăuți, 12 Oct. — Astăzi, de­canul facultate­ a primit o deputa­tions de student­ romîni și s-a făcut cunoscut că ministerul a asigurat în budgetul pe 1910 suma necesară pen­tru crearea unei catedre românești. Studenții au rugat pe rector ca Milcovici să înceteze predarea Cur­sului sau — istoria romînă la nem­țește — de­oarece numitul profesor a insultat nația romînă­, zicind că romînii nu «dis­pun rlo un corp profe­soral pregătit pentru catedră. Astăzi la ora 4 Milcovici Își va ține cursul căzut in disgrația stu­denților romîni. Aceștia au convocat, înainte de curs, o întrunire de protestare. f1 CERNĂUȚI, 12 Octombrie—Peste 100 de studenti s’au postat azi la o­­rele 4 î­n fața universităței cu in­­ten­țiunea de a demonstra în contra profesorului Mitkovici. Acesta so­sind și prevăzînd demonstrația a declarat că renunță la ținerea cursu­lui. Studenții întrebîndu-1­e „până cînd?‘­ profesorul a răspuns că pî­nă ce situația se va clarifica la mi­nister. Studenții au declarat că vor con­tinua obstrucția și au intonat apoi mai multe cîntece naționale, îm­­prăștiindu-se în liniște.— Alfa. Noul guvern sîrbesc — Un minister provizoriu — Belgrad, 12 Octombrie. Noul cabinet s'a întocmit astel: Pasid, președinte al cabinetu­lui, fără portofoliu; Milovano­­vici, externe; Zagovicî, cute­le; Porției, finanțele;­ Prodano­­vici, agricultura; Iovanovicî, răz­boiul; Vulovicî, lucrările publice, Timofeiovicî, justiția. Noul cabinet est­e considerat de toată lumea ca un guvern provi­zoriu, care va dura cel mult două luni PROGRAMUL NOULUI GUVERN SIRB Belgrad, 12 Octombrie. — Noul guvern a fost prezentat azi după amiază Camerei și și-a expus ur­mătorul program: Terminarea cît mai repede a înarmărilor, întărirea financiară și economică, garanții pentru a­legeri în liniște și reorganizarea serviciului poliției. Noul guvern se va ocupa în a­­ceastă sesiune în special cu refor­mele din armată. ft Belgrad, 12 Octombrie. — la șe­dința de aseară în Skupștin­a, pri­­mul-ministru, D. Pasici, a citit declarația guvernului spunînd că noul guvern va urm­a politica in­ternă și externă a cabinetului de­misionar Novakovici. Guvernul­ se va ocupa mai cu seamă cu perfecționarea arma­mentelor și cu întărirea izvoarelor financiare și economice. Se vor propune proiecte de lege pentru îmbunătățirea regimului electo­ral, pentru reorganizarea ministe­rului de interne, pentru reorgani­zarea armatei. ÎMPRUMUTUL BULGAR — O situație critică — Sofia 12 Octombrie. — Contra­riu comunicatului oficial al gu­vernului relativ la împrumutul de o sută de milioane în Franța, înch­ierea acestuia e departe încă de a fi un fapt împlinit, căci gu­vernul francez, pentru a da con­curs la cotarea împrumutului la bursa pariziană, pune condiții umilitoare, ca între altele, auto­nomia școalelor franceze în Bul­garia. Din această cauză, în cercurile locale domnește mare agitație. Cercurile oficiale consideră si­­tuația ca foarte critică și in ca­zul cînd­ guvernul nu va reuși să facă împrumutul aiurea sau chiar în Franța, dar fărtă condiții ne­convenabile, va trebui să se re­tragă. DIMINEAȚA CEL MAI MARE MAGAZIN CONFECȚIUNI și HAINE de DAME „£a fncipeșa Istria“ BUCUREȘTI, STRADA LIPSCANI No. 22 „Maison Berthe“ 5, Strada Edgar Quinet 5, (­fostă Strada Nouă) BUCUREȘTI pentru Ultimele noutăți ale Parisului JPA 2 3STRU SEZOMUL ACTUAL. — BLĂNĂRII DE în toate calitățile ===== de la cele mai eftine pînă la cele mai fine biroul Financiar și Comercial Cursul Valorilor BURSA DIN BUCUREȘTI 12 Octombrie RENTA 5«/« din 1894 internă lei 100.— 99.Va;­idem n% impr. de 185 mii, din 1903, lei 103—102.Vi; idem 4»/o intern de 32 jum. milioane lei —idem 4% de 50 mii, din 1889 lei 91.20--90­/4 : i­­dem 4 °/ «de 274 mii. din 1890 lei 96Va- 958/a idem 4% de 45 milioane din 1891 le 92.7/8—92.8/s idem 4 ®/o de 120 mii. din 1894 lei 92­%-928/s; idem 4% de 90 mii. din 1893 lei 93V4- 92.8A; idem 4% de 180 mii. din 1896 13Î 93.-----92 V2 : idem 4% de 100 mii, din 1905 Seria și­ lei idem 90.®/«—90.25. 4% convertită din 3­905 lei 90.35—90.25—; idem tip 7 mii. din 39.8 lei 89.*­—89.Vs— CREDITUL Județean și comunal % lei 100.V*—100. ON­LEJ ALTIM­H.R com. București 46/6 din 1903 lei 87.80­—87.70; idem 4% din 1906 lei 87.80—87.70; idem com. Craiova: 9% lei 96>/2—96; idem com. Plpești 5% lei 938/4-----— idem com. Iași 4*/2% lei 96 Va 95.V4 FONCIARE rurale 5% lei 97.«­a—»7.8­a idem 4% lei 87. Va—87— idem urbane Bucu­rești 50­0 lei 97.70—97.30 idem urbane Iași 5% lei 94.8­ 1—84.65 Bonurile Casei Rurale :600 lei 97.“/4­ 97.V2. ACTACU’I : Banca Naționali lei 4255— 4248; Causa Rurală, lei 440—430; Banca A­­gricolu, lei 438.-486; Bank et Romm­a­­nia, lei 222—220; Banca de Scont din București, lei 130—128; Banca Marmorosch Blank et Comp. lei 854—848; Banca Po­pulară din Pitești lei 265—255; Banca Ge­nerală Romînă 1775—1765. SOCIETĂȚI DE ASIGURARE: Da­­cia-Rominia, lei 758-765; Naționala, tei 835—980; Generala, tei 8­5—820. SCT11 MII: Cek Londra 25.37V2-25.32J/a cek Paris 100.62V2—,t00.4’2Vi—; cek Berlin 123.97V*—123.72j/2 cek Viena 105.32Vs — 105.l2Va; cek Belgia 100.30-----100—10 SCOSTCIII țn­ AVAN QURI: Banca Națională, Scont 5%; idem. avansuri pe depozite 5­2%; Causa de Depuneri, a­­vansuri pe depozite 5Va%. BURSA DIN STREINATATE Deschiderea: 10 Oct. Viena, Napoleonul 19.14. Rubla 255.50 Credit Anstalt 655.50; Credit funciar aus­triac, 1150.—ungar 766.— Drumurile Aus­triace 741.50 ex. Lombarde 122.— Alpine 723.70. Loturi turcești 203.75 Renta austriacă: l­h­tie 94.70, argint 94 60, aur 116.10; renta ungară aur 112.10 t Sch­im­b: Londra 240.90, Paris 95.50 Berlin 117.65. Amsterdam 198.50. Belgia 95.—, Italia 94.85. Tendința calmă. Cursul măriumor CEREALE Brăila, 12 Oct. Franco vagon port.—Le* pe ÎOO kgr Grl( bun curat roșu 181 kg. la h­l.) . . . 21---------21-50 „ mijlociu (77 kg. la hl.) 20------- 20—50 „ amestecat (75 kg. la hl.)........ 19—10 19-40 Secară l­a calitate (74 kg. la hl.; . . . 15----­„ Il-a calitate <72 kg. la hl.;........14—40 Or* de toamnă (66 kg. la hl.).......12—20 12—10 de primăvară (62 kg. la hl.).......11-70 11- 50 Oră* (46 kgr. la hl.) . . 11-----11—10 Forumb vech­iu gros ță­rănesc (77 kg. la hl.) -------- —— „ ~ (80 % ) 15—25 45—40 non comun. 12—60 12—50 Fttbole • ..........................Í 24—70 25—90 X 24—70 25—90 M«lu . , . • . . . 13----- 13----­Budapesta, 12 Oct. Coroane pe 50 kgr. io li Grtü Oct. 14.92 14.96 „ Aprilie 14.15 14.18 Secării Oct. 9.73 9 74 „ Aprilie 10.16 10.18 Porumb Malu 6 84 6.82 Ovăz Oct. 7.68 7.53 * Aprilie 7.67 7.65 Berlin, 12 Oct. Mărci pe notă 10 11 Petroleu 12 Octombrie ,Hamburg—Petrol brut Marei 6.30 Anvers.­ Petrol rafinat Fr. 22 — N New-York.— 815 Filadelica­­ 8.15 STAREA CIVILA Născuți 25. Morți 24: Leana I. Dobre 60 ani, Niculaie I. Ghineț 11 luni, Artur M. Teodorescu 18 ani, loan I. Marines­­cu n. m., Ioana David 40 ani, Marie Petre 85 ani, Grigore Petrescu 58 ani, Leonida Zaharia de 66 ani, Gri­gore Petre 90 ani, Const. Z. Cons­tantin un an și două luni, Anica Preda 20 ani, Elena P. Zamfirescu 3 săptămîni, Maria P. Atănase 48 ani, Petre N. Ștefănescu 2 luni, Ana Vasilescu 3 luni, Sultana S. Tudor 13 ani, Anica Petre Gheorghe 22 ani, Petre Ioan Bontea 2 ani și 8 luni, Luxandra Avram Ilie 75 ani, Janeta Weihach 1 an, Elena Ionescu­ 5 ani juni., Traian Petre 28 ani, E­­lena Mausb 26 ani, Vasile Constanti­­nescu f­oi) și trei luni, ■ >rim TEATRUL MODERN (Fost EDISON) Joi 15 Octombrie 1909 Prima Reprezentație dată de ce­lebrul artist francez Maurice de Ferandy Societar la Comedia Franceză cu concursul d­rei Gabrielle N­obinne de la Comedia Franceză Se va juca: Chacun sa vie comedie în 3 acte Biletele la Agenția Teatrală d’Independence Roumaine“ și la Cassa Teatrului Modern, telefon No. 1000. RESTAURANTUL EIURI! Str. Sf. Ionică 16-17 Are onoare a informa pe onor public și numeroasa sa clientelă că mărirea și a­­menajarea localului cu tot confortul modern sunt ter­minate astfel că nouile Sa­loane sunt deschise onor­ public cu începere de Mier­curi 14/27 cor. Restaurant cu bucătărie a­­leasă Romînă și Franceză. Vinuri naturale garantate indigene și străine. Concertele continuă in fie­care seară sub conducerea cu­noscutului violonist Grigore Dinicu, absolvent al Conser­vatorului de Muzică din Bu­­cur­ești. De vînzare din cauza cedărei licenței loca­lului meu „Restaurantul Molda­via“ — vînd 5 —600 Decalitrii vin alb și negru Odobești Vechi în 3—4 ani, cu preț convenabil. A­­semeni vînd cinematograf com­plect și un Dinamo sistem Gantz 75 emperi, 120 volte cu toată In­stalația pentru lumina electrică. Asemeni vînd aparat de bere nou și 300 pahare. Celor solvabili fac înlesniri de plată. Osias Da­vid antreprenorul Hotelului Mol­­davia, Buzău. DE VINZARE Pentru regulare de Succesiu­ne, se va vinde prin licitație, pă­durea Leordenii de sus, de lingă gara Leordeni. Licitația se va ține la conacul proprietăței, în ziua de 5 Noembrie a. c., orele 2 p. m., întinderea aproximativă 350 pogoane, fiind la 10 minute distanță de Gara Leordeni (Mus­cel). In aceiași zi, tot prin licita­ție de bună voe, se vinde de veci trupul de pădure, aproximativ de 80 de pogoane din cătunul Pie­troasa, precum și porțiunea de teren arabil și zăvoi din comuna Rătești, județul Argeș, care a a­­parținut de moșia Baloteasca. Pentru ori­ce deslușiri a se a­­dresa d-lui Virgiliu N. Gussi, Le­ordeni, sau d-lui Alexandru Gussi Prefect, Galați. TIEMUF cărți vechi și noi, plătesc prețurile cele mai bune. Rog noți bine a­­dresa: Librăria și Anticăria !!• Pact, strada Brezoianu, sub Ho­tel Princiar, București. Anunțat printr’o carte poștală vin la domiciliu. CASA DE SCHIMB M. FUELS București, Strada LIPSCANI No. 8 Noul Palat Dacia cursul pe ziua de 11 Oct. I Comp. Vlad 4% «inia aim. 19Q6 est. 89 85 ~W3d 4% . , 1905 a. b 90— 90 50 4 °/.­­Rentă internă 90— 90 35 4 °/C Diliig. Cum. București 87 — 87 50 576 „ Jud.­ți Comunale 99 75 100 10 4Vi . . . . 89 75 90 10 5 °/ Ser. F­ane. rurale 97 60 97 85 4% . . . 87­ 87 30 56/. . . m­b. Bu. 96 75 97 10 5%. . . . Iași 93 75 94 25 5 °­, Bonuri Rurale 97 60 98 — 4c. B. Națională 4240 — 4250 — B . Agricolă 435 — 440 — . . Se Bac. 120— 130 — „ „ Dacia Cern. 760— 770 — „ „ Hajimnala 930— 940 — for. val. austr. 105 — 105 50 Mărci germani­i“3­50 124 50 banc. franceze 100 25 100 75 . „ italiene 9950 100 — 4 1­ ^^BW.WiJtMj 2Qpy Grtü Oct. „ Dec- Secară Oct. „ Dec. Ovitz Oct. „ Mai Era Azi 14—49 223.— 215.75 170.25 154.75 160. 221-215.76 171.— 170.50 154 50 16025

Next