Dimineaţa, noiembrie 1909 (Anul 6, nr. 2047-2075)

1909-11-26 / nr. 2071

ANUL VI.—No. 2071 Joi 26 Noembrie 1909 PUBLICITATEA I CONCEDATA EXCLUSIV Agenției de Publicitate ‘ CrtROL SCHULDER & Comp ^*®L li bucurești a j' Jb Str.Kartgeorgertcl 1I—Telelőn Olé ^ (Sj ' Birourile ziarului: ■* Str. Sărindar No. 11 USR.RCTOR: C­ONST. MILLE Abonamente cu premii: ■"Ș Un an....................... Lei 20 ■ « Inni............................. „n­ 3 Inni......................................... „ e Pentru străinătate prețul este îndoit telefon « Direcția și Administrația No. 14/10 Redacția cu Capitală­­ n 14/10 n „ Provincia. „ 14/99 i „ Străinătatea. „ 12/40 A­pare zilnic cu­ cele din urmă știri ale nopței V5ă­-6S1 -£ 3 Alegerile parțiale Candidații opoziției —* J­. Cî. Iamandi O. Bl. Vasiliu Christescu conservator-democrat conservator-carpist Candidații opoziției la colegiul II de Cameră din Tutova; alegerea va avea loc in ziua de 13 Decembrie. Reorganizarea Curții de Casație Din principiile anteproed­ulaî ■S'a amDnțat, prin mesagrul re­gal modificarea, de către minis­trul justiției, a legei de organi­zare a Curții de casație. D. Tom­a Stelian, după o mun­că de un an de zile a întocmit un anteproect de reorganizare, pe care la înaintat ieri chiar­ Curții de casație, care urmează­­ să se pronunțe asupra dispozi­­țiunilor lui. Iată cum­ sunt principiile gene­rale ale proectului: ; Se mențin toate trei secțiuni ale înaltei Curți. Asupria, acestui punct putem da un, amănunt in­teresant, care arată cit­eva de pornit­ă, ministru Tom­a Stelian și anume: La început d-sa voia sa desființeze cu totul secția treia, rămînînd Curtea de casație numai cu două secțiuni. Față de op­ fzițiunea strașnică întîmpina­­tă Chiar iar­ aceî consilieri cui cari­ă, ministru a bine-voit să se cod­ SfjiXte, a trebuit să cedeze și să renunțe la ideia desființării sec­țiunii. Argumentele clasațienilor erau­ că chiar cu trei secțiuni Curtea­ de casație de abia poate dovedi recursurile extrem de nu­meroase de cari este sesizată. In al doilea fină, nu va mai fi o secțiune cu atribuțiunea de "con­tencios administrativ, ci se dă în genere în attribuțiunea Curții de casație, judecarea recursuri­lor contra abuzurilor adimini­s­trative propriu zise. Iar aceste re­cursuri se vor judeca ori­care din secțiuni, după repartiția pri­mului președinte. Se reduce deci atribuțiunea contenciosului la mai puțin de jumătate, ridicîn­­du-i dreptul de a judeca recur­surile contra decretelor regale. In al treilea rînd se orînduește stabilitatea judecătorilor fie­cărei secțiuni, adică, se suprimă tra­gerea la sorți care se făcea la în­ceputul anului judiciar pentru trecerea unui număr de consi­lieri de la o secție al alta. In fine am­ mai aflat că în pro­­ect se prevede facerea­­ de rapor­turi, la fiecare afacere venită în recurs, în care să se expună un istoric scurt al cauzei, adică așa cum se procedează la Curțile de apel. Acestea sunt punctele mai de seamă ale anteproectului, asupra căruia vom reveni cu­ amănunte. Deja Ministere­ de finanțe Numiri și avansări în serviciul exterior Pe ziua de 26 Noembrie curent,­­a făcut următoarele înaintări în rviciul exterior al ministerului de lante: D. Octavian Costin, actual im­­igat cl. II, la administrația finan­cia din Brăila, a fost înaintat pregat cl. I. D. Al. I. Popescu, impiegat cl. la administrația financiară din lotul Prahova, a fost avansat im­­igat cl. I. D. I. Branov, impiegat cl. TI. la ministratia financiară a Capita­­, a fost avansat impiegat cl. I. D. N. A. Frangea, impiegat au­­iar cl. II la Constanta a fost a­­nsat cl. I. D. Al. V. P­opes­cu, impiegat au­­iar cl. II, în administrația finan­­ică a Capitalei, a fost avansat I. D. M. Savaricu, impiegat auxiliar II la Brăila, a fost avansat cl. I. D. G. Basilescu, impiegat cl. I, administrația financiară din ju­ Gorj, a fost numit impiegat, cl. în serviciul exterior al Greditu­­agricol, repartizîndu-se la Bu­ll. D. C. G. Popescu, impiegat au­­rar cl. II în administrația finan­­ță a județului Prahova, a fost unit ca impiegat auxiliar cl. I, în­­ viciul exterior al Creditului agri­­, repartizîndu-se la județul Pui­­, în locul d-lui N. I. Gheorghe, cut în altă funcție,­­ILIe G. Danielescu, a fost numit piegat auxiliar cl. II, în serviciul merior al ministerului de finanțe, partizîndu-se la administrația fu­­nciară a județului Prahova. 3. Ilie Dumitrescu, controlor fis­­în județul Tecuciu, a fost tre­­cu impiegat cl. I, în locul d-lui R. Manea, numit controlor. 3 P. P. Sterescu, impiegat cl. I, serviciul Creditului agricol de ív, a fost numit în funcțiunea de pregat cl. II, în serviciul exte­­r, repartizîndu-se la administra­­financiară a Capitalei, în locul al C. Mardaloescu, numit „con­­tor. 3. Sterie I. Zlotescu, impiegat au­­rar cl. I. din administrația Capi­­ei, a fost trecut ca impiegat c­. în locul d-lui D. Costescu, nu­­t controlor. 3. M. Trușculescu, impiegat auxa­­r cl. I, în administrația, finan­­ță a județului Vasluiu, a fost nu­­t impiegat clasa II, în locul d-lui G. Vasilescu, din administrația lotului Brăila, trecut în altă func­­ție; D. Trușculescu însă a fost re­­fu­zat tot la administrația finan­­ță din județul Vasluiu. D. N. I. Gheorghiu, impiegat au­­rar clasa I, la Creditul agricol din lotul Putna, a fost numit, ca îm­­igat clasa II, în aceiași adminis­­­ție în locul d-lui C. Stoenescu, ce a fost transferat la județul NI­­T, în locul d-lui Ilie Bronescu, unit controlor* , D. N. Giroveanu, diplomat al școalei superioare de comerț, a fost numit if­­piegat cl. II, în adminis­trația financiară a județului Teleor­man în locul d-lui Al. Oculescu, neprezentat la post. Au fost numite ca auxiliari el. II pe data depunerea jurămîntului, ur­mătorii : D. N. Serafim, licențiat în știin­țele comerciale, la administrația fi­nanciară a județului Argeș, în locul d-lui T. Stelian, demisionat. D. N. C. Dumitraș, bacalaureat, la administrația financiară a jude­țului Botoșani,, în locul d-lui G. M. Gheorghiu, lăsat în disponibili­tate. D. Ștefan M. Constantinescu, la administrația financiară a județului Tecuciu, în locul d-lui Al Străchi­­nescu, care a părăsit serviciul. D. P. Crăciunescu, bacalaureat, la administrația financiară din ju­dețul Brăila, în locul d-lui M. Truș­culescu, înaintat la Vasluiu. D. Ion S. Focșa, la administrația­ financiară a județului Falciu, în locul d-lui I. Filimon, care a fost transferat, la administrația finan­ciară a județului Tutova, în locul d-lui G. Barbu, transferat în Capi­tală, în locul d-luî Stere Zlotescu, înaintat.. • D. Deciș Casmir, la administrația financiară a județului Putna, în locul d-lui N. Stoica, demisionat. D. Haralamb B. Constantinescu, la administrația financiară a jude­țului Gorj, în locul d-luî G. Basi­lescu, trecut în altă funcțiune. D. Al. Gheorghiu, bacalaureat, la administrația financiară a județului Buzau, în locul d-lui Eugeniu Pîr­­vulescu, trecut în altă funcțiune. * D-nuî controlori: Paul Namian și Radu Popa, cel dintîi ș­ la județul Vîlcea, iar cel de al doilea la jude­țul Falciü, au fost suspendate din serviciu pe timp de două luni. Consiliul comunal ORDINEA DE ZI­­ . Următoarele chestiuni vor fi dis­cutate, în ședința consiliului comu­nal, care va avea loc astăzi după a­­miaza la orele 5, în localul primă­riei : Aprobarea concesiunei iluminatu­lui cu ulei mineral dens sau petrol; Lărgirea pieței de intersecție, str. Știrbei Vodă și calea Plevnei; Deschiderea unui credit de 8000 de lei, pentru aducerea la curent a planului orașului București, și alte diferite credite; Aprobarea conturilor definitive ale comunei pe exercițiul 1908— 1909 încheiate la 30 Septembrie; Alegerea unui consilier In consi­liul de administrație al cassei lu­crărilor orașului București, conform regulamentului aprobat de consiliu; Știri politice • nr*~— >­• ^ ■ Chestia împrumutului "Am anunțat că guvernul tra­tează contractarea unui împru­mut în străinătate. Oficioasele guvernului publică­ cu privire la această știre următoarul co­municat: „Știrea este absolut falsă. Guver­nul n'a contractat nici un împru­mut și nici că poate să «negocieze vre­unul pină nu sa vor vota două legi privitoare la căile ferate jude­țene și la complectarea materialu­lui și construcțiunilor întregei re­tele de căi ferate. Mai este clat timp pină să fie vorba de contractarea u­­nui imprimut și sumela foarte în­semnate ce state disponibile in cassa tezaurului exclud orice urgentă-Cînd momentul va fi venit, gu­vernul va ști să găsească resurse acolo unde această cestiune pur fi­nanciară va putea fi tratată in a­­fară de orice considerațiune politică precum și în afară de orice obliga­țiuni străine operațiune­ în sine, precum, de pildă, angajamente de furnituri și alte pretențiuni pe cari Statul român nici n'ar putea să le tolereze." lu­area unii din Iași IAȘI. Și Noembrie. — ’Aseară s'au întrunit membrii clubului li­beral pentru a alege consiliul e­lectoral, compus din 9 membri. ședința a fost prezidată de d. Stere, care n'a spus de­cît cîte­va cuvinte, îndemnînd pe membri de a contribui la reușita candi­datului liberal la alegerea apro­piată. Consiliul electoral a fost apoi ales astfel: d-niî Alexandru Teo­­doreanu, R. Sculy, Alex. Voicin, P. Bogdan, Petru Cujbă, Dum­bravă, Obrogea, Musteați și dr. Brăescu. Astăzi la orele l și jumătate, a­­cest consiliu electoral se întru­nește cu comitetul executiv libe­ral pentru a fixa definitiv pe can­didat,, iar seara la 9, membrii clubului liberal, se întrunesc din nou pentru a lua cunoștință de candidatul hotărît, care, cu sigu­ranță, va fi d. dl. Manicatide. Dant HUȘI, 23 Noembrie.— In cursul lunei Decembrie se va face inau­gurarea noului club conservator­­de ipocra­t, precum­­ și a clubului național liberal. — Jean. *• S’au înscris pentru a lua cuvin­tul la discuția răspunsului pentru Me­­sagiu, d-nnî deputați: N. I Bălănescu, N. Moisescu, Meitani, I. Gh. Duca, C­ Alimănișteanu, Vintilă Brătianu N. Iorga și G. Banu. Agapa agrosomilor * «mira» Aseară s’au întrunit la re»­­taum­am­stul Iordache un grup de 30 agroniomi, caii pe lingă­­ petrece­re au discutat diferitele măsu­ri ce se iau pentru propustaia a­­gricu­lturei raționale. S’a decis formarea unei socie­tăți a diplomaților școalei supe­­rioiaire de agricultură da la Herăs­trău­ și a diplomaților din străi­nătate, cari să adune în jurul lor pie toți fruntașii agronomi din țară, cari acum simt desbi­­nați S’a a­les un comitet, care să lu­creze în acest sens, com­pus din d-Diiî: Duicuîesicu și Bu­ștreanu, inspectori agricoli ai­­ obștiiilor și cope­rativelor, P. Moncovescu și C. Filipescu, controlori­­ agro­nomi ai Casei centrale a băncilor populare și obștiilott­, St. Dimi­­tr­escui-Spătar, revizor agricol și I. B. Cruceru, expert agronom al Casei Rurale. La agapă — pe lângă cei nu­miți mai sus — au mai luatt par­te d­in I. Galu, chimist agronom, Al. Dedau, inspector horticol, Bă­­du­lescu și M. Istrati, controlori agronomi, I. Manolescu, in­spec­­tor agricol, I. Tocilă, P­apadopol, Al. Filot­i, Mogîl’dea, Fili­pe­anul, S. Dumitrău, loan Botez profe­sor la școala­ de agricultură, etc. Um taraf de lăutari a distrat pe coimie mișenî. ­..........——Mfr» * irf Baam—— I Convențiunea noastră telegrafică cu Ungaria D­. P­ Zahariade, directorul gene­ral al poștelor, s’a întors dela Buda­pesta, unde a încheiat o convenție telegrafică foarte avantagioasă pen­tru noi cu statul vecin; încheierea acestei convenții cu Ungaria a fost necesitată de faptul că Austria s’a despărțit de Ungaria în ce privește telegraful și poșta- Astfel că, conven­țiuniea pe care noi o aveam cu* 1. * 3 * * I. * 3 1 Austro-Ungaria a fost denunțată prin însuși faptul la na­­rațiune!. -Cu Austria noi am încheiat anul trecut o convențiu­ne nouă, cu oca­zia congresului internațional de la Lisabona și în baza căreia taxele telegrafice cari mai înainte erau de 12% centime de fiecare cuvînt, au fost scăzute la 1­9 centime între Ro­­mînia, Bucovina, și Ga­liția, și la­ 11 centime între Romînia și celelalte regiuni ale Austriei­ D- Zahariade a obținut cu Un­garia ca această Taxă să fie scăzută la 10 centime. A aparut: Almanah Ziarelor Adevĕrul și Dimineața Po 1910 Un volum de 200 pagini, cu un I sumar din cele mai alese și nu­meroase ilustrațiuni în text. De vînzare la librari și la toți de­­j­apozitarii de ziare din țara — 30 bani exemplarul­u l| Noul guvern italian Bomet, ’14 'Noembrie.. "Situația politică este aproape aceiași ca și er". Solnino a tratat cu șefii tu­turor partizilor. Se afirmă că a căzut de acord cu Aprile, fost ministru în cabinetul CrisU. Gio­­litti este înțeles în această chestie. Amiralul Bettolo ar­ fi refuzat să intre, in cabine­­ Roma, 55 Noembrie. *— Preșe­dintele Camerei deputaților. Mar­cori a declarat că se­ vioi retra­ge împreună cu întregul bimon, în caz că Somino va form­a cabine­­tul. Ca succesor­i a­l lui Sonicio este indicat Guicciardini, 1 Roma, 24 Noembrie.— Sonnino va forma cu siguranță guvernul, cu care se va prezenta în Faffa­ Camerei la 14 Decembrie.­­Președintele Camerei a demi­sionat. In prima ședință se­ va a­­lege un nou președinte, sesiunea vă fi apoi închisă. NOUn MINIȘTRI Roma, 24 Noembrie. — Noaptea tîrziu­ s’a fixat lista nonilor miniștri. Iat-o: SONINO, președinția con­­siliului; HALANDP­A, internele; BETTOLO, afacerile străine; GAR­­LOTTO, lucrările publice; DANILO, poștele; PANI, agricultura; CAR­­BINI, finanțele; RUDINI, tesaurul; GRENET, marina; SPICARDI, răz­boiul; MIARTINI, învățămîntul ; FINOGHIARĂ, justiția. -x-In caz că se vor înființa proiecta,­tele două ministere, LUZATTI va lua portofoliul muncei și NOVA portofoliul căilor de comunicație. CU CE SE FĂLESC UNGURII Buda,pesta, 24 Noembrie. — La, Berlin s’a deschis o expoziție, a industriei casnice, la care parti­cipă și Ungaria. „Suspita“ scrie că citei să examinezi catalogul ex­pozițiilor, constan­tați că' toate o­­biectele expuse de un­g­u­ri stat ale ro­mâniilor din Ungaria și ale boism­aiciilor’. „Lupta" relevează cum unigne­niI se sfătesc în străinătate c­u lu­crările minții onali­tățiTok­i ț pe cari în țară le apasă p­rin toaite mij­loacele. , STAREA SANATATEI ȚARINEI Ci spune ministrul de războiu­ al Rusiei Berlin, S­, Noembrie. —j­n­finis­­m­­il de războiu al Rusiei, SiM Riomlinow a declarat era cores­pondentului din Petersburg al zia­rului „Berliner Tagebl­og“ cum că e mirat de comunicatele ziare­lor cu privire la starea țarinei. Ministrul a afirmat că­ starea împărătesei este cît se poate de bună și că nu lasă nimic de do­rit. Țarina face zilnic plimbări, întovărășită de soțul ei. Singurul lucru adevărat din toată afacerea, e că țarina, din pricina, slăbiciunea stomacului refuză de a ing­era carnea; ea se nutrește cu vegetale. Berlin, 24 Noembrie­ — „Lokal Anzeiger“ află din Petersburg că ministrul de războiu Soud­omonov a exprimat corespondentului său toată bucuria sa pentru starea ex­­celentă a sănătatei țarinei care face zilnic lungi preumblări. Starea sănătăței sale nu lasă a­­proa­pe nimic de dorit. La sfîrșitul lui Decembrie familia imperială se va duce pentru puțin timp la Tzarskojeselo și de acolo la palatul de iarnă din Petersburg unde mai multe serbări au fost pro­iectate. Ministrul a avut ocaziunea de a constata personal excelenta sănătate a țarinei, care a exprimat întreaga sa satisfacțiune pentru bunele e­­fecte ale petrecerei sale în Crimea- NAUFRAGIU Kookshafen, 24 Noembrie­­­— As­tăzi au fost aruncate la mai mai multe cadavre omenești- Se crede că vaporul „Epina" s’a înecat în Marea Nordului. IN JURUL CRIMEI BESTIALE DIN BERLIN Berlin, 3-', Noembrie.—Am vor­bit despre pescuirea unui cada­vru de femei din rîul Spree. Astăzi s'a găsit la mal un pa­chet negru în care se suflau bra­țele cadavrului. GRE­VA GENERALA A LUCRATO­RILOR DE LA CAILE FERATE AMERICANE Paris, și Noembrie.—„Ea Ma­tin” află din New-York că o gre­­vă generală a­ lu­crătorilor de la C. F. este iminentă. Direcțiile căilor ferate mu vor să accepte cerințele muncitorilor. ACCIDENTUL UNUI BIPLAN Giorz, 24 Noembrie­ — Frații Rusian, au construit un­ biplan. Eri a avut loc primul sbor. Biplanul se înălțase la 3 metri, cînd se lovi de o trăsură-Un cal a fost rănit; trăsura: a su­ferit mici stricăciuni- O aripă a biplanului a fost ruptă. ^ v?L_, CRIZA DIN AUSTRIA’ ^ — Conferința șefilor de partide — Viena, 24 Noembrie­ — Azi di­mineață a avut loc la Camera depu­taților o consfătuire a șefilor de partid- Conferința a durat 2 ceasuri și trei sferturi-Nu s’a ajuns la nici un rezultat practic. Cehii nu vor să trateze cu cabi­netul Bienerth; ei mențin condiția lor de a se face o remaniere minis­terială, înainte de a se stabili un program de activitate. Germanii, la rîndul lor, perzistă în punctul lor de vedere- Glombinsky a fost Însărcinat să convoace o nouă consfătuire.. Ea va avea loc Joi­. ..„1 Criza din Ungaria UN MINISTER HEDERVARG Viena, 34 Noembrie. — „Al. Fr. Presse“ află cu privire la criza din Ungaria că se va numi în cu­­rând un minister de funcționari sub președinția lui Hedervarg. Ministerul acesta ar avea misiu­nea să treacă prin Cameră un budget provizoriu­ și­ de a înjghe­ba un cabinet cu membrii parti­delor de la 67. Dacă această combinație nu va reuși, se va recurge la Lucaci și Justii, cu condiția ca să obție o prelungire a sistemului provizo­riu al băncilor și că Justii să nu ceară concesii militare. CHESTIA LIMBILOR IN CONSI­­LIUL COMUNAL DIN FRAGA Praga, 34 Noembrie.­­ La șe­dința de eră a consiliului comu­nal a avut loc interpelarea în chestia limbilor.­­S’a arătat că sta­tistica orașului continuă a fi re­dactată în limba cehă și germ­ană. Primarul a răspuns că cu în­cepere de la anul nou ea va fi redactată in limbile cehă și fran­ceză. INCENDIU LA BOLOGNA: Bologna, 24 Noembrie, —* Erî a izbucnit un incendiu la gara de aci. Cu toate grabnica intervenție a pompierilor, din lipsă de apă, focul n’a putut fi­ localizat la timp. S’a izbutit, totuși, a se izola o mare cantitate de butoaie cu ulei­. IN JURUL OTRĂVITORULUI DIN VIENA — Hofrichter e agitat —1 Vien­a, 24 Noembrie. — Azi la prînz s’a luat stri­mtul interogato­riu lo­­otenen­tului Hectoliohitiar. ) De cîteva zile locotenentul e foarte a­g­itat. Cu toate acestea doctorul­­ n'a conistan­tatț. vre-o boală. Hofr­ichter șa­de ceasiuiii întregi la masa cellulei, sale, oul mlim­ete întinse,­­îintr’o, coimplecită ,stasie de toTo p­e-ailă., GROAZA DE NUDURI FEMEEȘTI — Răspunsul lui Lueger la o inter­pelară — Viena, 24 Noembrie. — La, inter­pelarea de azi în­ chestia nudului de femee, de pe statuia lui Priess­­hnitz, primarul a răspuns că groaza de miduri.... este nemotivată. Lueger a declarat că va cere pa­pei să închidă museul Pascal, care, în fudevăr, este plin de nuduri fe­­meești. MOARTEA UNUI PRELAT Paris, 24 Noembrie. — Arhhie­­piscopu­­l din Bessancon, monsenio­rul Petite a încetat din viață, în vîrstă de 77 de ani. . ZEPPELIN LA POLUL NORD Kid, 24 Noembrie. — Statul a pus la dispoziția contelui Zeppelin vaporul „Poseidon“ pentru călătoria polară ca urmează să o întreprindă în 1910. Vaporul a fost vizitat ori de prin­țul Heinrich. In timpul etnii vasul va fi amenajat pentru a face apel drumul pînă la Spitzberg. UN MOMENT IMPORTANT IN VIAȚA GUVERNULUI TURC Constantin­opol, 34 Noembrie. — Se așteaptă cu mare nerăbdare răspunsul la interpelarea în ches­tia concesiilor cu privire la ser­viciul de navigațiune în Meso­potamia. Guvernul va pune, fără îndoia­lă, chestia de încredere și, în caz că nu va obține majoritate, se va retrage. LUEGER SE RETRAGE DIN VIAȚA POLITICA Viena, 34 Noembrie.— In cer­­curile parlamentare, zvonul des­­pre MVptragerea lui Lueger din­ viața politică a făcut o­ impresie penibilă. In actuala stare de lucruri, se crede că Lueger trebue să rămî­­nă cu orice preț în fruntea parti­dului creștin-social. RĂZBOIUL LIMBILOR IN AUSTRIA Praga, 24 Noembrie. — Casa de avansuri a comunicat casei poștelor din Viena că pentru ușurarea ma­­nipulatiunilor, va întrebuința in co­respondentă limba cehă/ Casa poștelor a răspuns că, în a­­celaș scop, va tine corespondenta in limba germană­ • wre« a - ' Situația politică în Rusia Pînă acum guvernul Stolypin a avut sprijinul necondiționat al octo­­briștilor. Acest sprijin a contribuit mult la menținerea la guvern a ca­binetului actual. De astăzi înainte însă Stolypin nu mai poate conta pe octobriștî­ In­tr’adevăr într’un congres­­ al partidului octobrist, al cărui șef este Gutskov, s-a­ hotărît ca acest partid să facă front spre e­­lem­entele din stînga și politica re­acționară a guvernului să fie­­ com­bătută. Efectele acestei hotărîri au și în­ceput a fi simțite de guvern.. GUTSKOV, șeful octobriștilor Ridicarea unui monument lui M. Kogălniceanu • P --------- - ’ I­AȘI, 24 Noembrie. —■ Se știe că acum câi­va ani, la 1899, se înființase în Iași o societate pen­tru ridicarea unui monument lui Mihail Kogălniceanu. Comitetul ei adunase suma de 22.000 lei, din cari 10.000 au fost luați de Vizanti, care a dispărut din țară. Au rămas numai 12.000 lei. Acum comitetul pentru ridica­rea unei statui lui Cuza-Vodă s’a adresrat acestei sociietăți cu ce­rerea de a ceda pentru această statue cei 12.000 lei, de­oare­ce și Mihail Kogălniceanu figurează pe piedestalul ei. Aseară membrii societății pen­tru monumentul lui Kogălniceanu s’au întrunit și, după o vie discu­ție, au respins propunerea, hot­­tărînd, din contra, să reînceapă activitatea pentru a stringe suma necesară spre a se ridica un mo­nument lui Mihail Kogălniceanu în Iași. Acest comitet s'a mai complec­tat, prin primirea de noul membri printre cari d-niî: dr. Bogdan, Lascar Antoniu, părintele Go­ten și Buțureanu. — Dan, Re la Liga Culturală IN MEMORIA LUI AUGUSTIN IV BUNEA 1) Pentru veșnica amintire a lui Augustin Bunea­, care a adus atît de esențiale servicii nu numai științei rom­înești, dar culturii noastre întregi și vieții naționale a români­lor din Ardeal și Ungaria la care a luat­­ parte ca luptător de frunte, Liga Culturală institue ur­ premiu de 300 lei pe an, plă­­tibil din veniturile fondului ina­lienabil adunat de secția Bucu­rești, pentru cea mai bună lucra­re scrisă de un tânăr din­ Ardeal și Ungaria și care ar trata un sin­gcet din istoria bisericei sau viața religioasă actuală a românilor de peste munți. 2) Lucrarea se poate prezintă în manuscript, în care caz auto­rul se îndatorează a o publica, sau în formă d­e coală tipărită. 3) Judecata asupra lucrării ;o va rosti o comisiune alcătuită din­ profesorul de istorie bisericească la facultatea teologică, din Bucu­rești, din prof. de istorie bis. dela seminarul din Sibiu, din profeso­rul de ist. bis. dela școala de teo­logie din Blaj. 4) Premiul se via decerne- so­lemn în­ Blaj, Sibiu sau Bucur­ești după hotărârea comisiunii în­ fie­care an la 17 Noembrie st. v. ziua cînd­ Augustin Bunea a trecut, la cele vecinice. Comitetul Central a luat hotă­rârea ca membrii Ligei să poarte la solemnități, și escursii făcute în comun un semn distinctiv, lu­crat, din smalț în 3 culori, care va p­urt­a stema lui Mihai Viteazul, cuprinzând pe ale celor 3 țări ro­­mînești cucerite de dtnsul— ste­ma d­in 1600, descoperită de d. prof. Onciul, și inițialele L. U. p. P«t . o # Duminică 29 Noembrie va avea loc inaugurarea nouei secții a Li­­gei din Huși cu care prilej secre­tariatul general al Ligei, d. pro­fesor N. Iorga va dezvolta o­ con­ferință: „Starea culturală a ro­­mînilor din Basarabia, dela 1812 pînă în timpul de față“. 4^ ‘ r o societate de patronagi. Pentru foștii elevi ai liceului „Matei Basarab“ Următorul apel a fost lansat­ către foștii elevi ai liceului „Matei Ba­­sarab" din Capitală. Un comitet de inițiativă, format din foștii elevi ai liceului „Matei Basarab“, luînd hotărîrea de a în­ființa o societate de patronaj a ele­vilor din această școală, roagă cu stăruință pe toți cei cari și-a­u fă­cut studiile în acest liceu ca să se adune în ziua de 29 Noembrie, la orele 4 jum. p­ .- în localul li­ceului.Cu această ocazie se vor discuta și măsurile ce trebuesc luate pentru sărbătorirea aniversării de 50 ani de la întemeierea liceului. Comitetul speră că foștii „Mă­­teiști“ își vor aduce aminte de anii petrecuți împreună și folosindu-se de prilejul de a se vedea iarăși la­o­laltă, vor da tot sprijinul pentru școala, de care se leagă amintirile lor cele mai frumoase-Cel din­ provincie, cari nu vor putea lua parte la întrunirea­ proec­­tată, sunt rugate a-șî trimite ade­ziunile scrise pe adresa d-lui D­­Constantinescu, directorul liceului Dr. G. Stoicescu, profesor univer­sitar; C. F. Robescu; C- I- Stoi­­cescu, fost ministru, inginer An­gh­el Demetrescu; C. Miculescu, profesor universitar, membru al consiliului permanent de instrucție; Dr. M Mirinescu, inginer ;- Mircea; Mihail Ianculescu, profesor univer­sitar; A. Lupa Antonescu, inspector general al învățămîntului; Alex. Goga, profesor; Alex­ D- Caloglu, deputat; I- Valahori, inspector șco­lar; Oct. Lugoșan, directorul intern, la liceul Sf. Sava; Dr­ G- Robin, inginer D- Bănescu­­ Dr. Mihail Vera; Alex. Tzigara-Samarca;­ Maior R­­­oroceanu; Dr. I. Furtună; Dr- Fraenkel; M Pantazzi, advocat; Timoleon­u- Pisani; Mircea Poena­­ru-Bordea, avocat; N. Dumitrescu, subdirectorul învățămîntului se­cundar; loan Tatnc, profesor secun­dar; Athanasia Macovei, profesor secundar; C. Banu, profesor secun­dar, deputat; loan F. Barb­escu, profesor secundar; Teodorescu Gh- Dem Dumitru, student universitar; D- Constantinescu, directorul li­ceului . n­oua biserică mic la București — Solemnitatea de mîine — Mîine se sfințește, cu solemni­tate excepțională, noua biserică rusă din Capitală,­ un adevărat monument, care strălucește mai cu seamă printr’o ornamentație de o bogăție ce se poate numi fă­ră greș extraordinară.. Construirea bisericei începută în 1905 din inițativa d-lui de Giers ministrul Rusiei la București­, a fost terminată de abita lamriil­aices­­ta, adică după patru ani de neîn­­trerrupate lucrări, executate sub conducerea,­­constructorului­­ Tom­a Gantzel. Blănurile acestui monument re­­ligios, ale cărui cupola în aur de douăzeci și două carate, privite în lumina soarelui, se întrec în strălucire cu strălucirea orbitoa­re a soarelui, planurile se dato­­res­c profesorului Preobrajinsky de la academia imperială d­e belle­­arte­­ din Peersburg. Picturile din interiorul biseri­cei, toate în stil bizantin ca și­­motivele întreg­ei­­ ornamentațiuni, au fost executate de către picto­rul Vasilieff din Petersburg, o personalitate artistică mult apre­ciată în­ lumea artelor din Rusia. E firesc lucra deci ca lucrarea aceasta atît d­e bogată să fi recla­­mat și mari sacrificii materiale din partea împărăției vecine, ca­re pare a fi ținut să clădească în Capitala Romîn­iei o biserică­ care să rivalizeze cu toate­­ celelalte monumente religioase dela noi. Și, în adevăr, costul lucrărilor se urcă la cifra respectabilă, de opt sute de mii de lei. "Serviciul religios la solemni­­­tatea de mîine va fi oficiat de către , epis­c­opul rus Vladimir de­ la Berlin, care are și titlul de șef al­­ tuturor, bisericelor legațiunii lor și ambasadelor Rusiei din străinătate. . . Episcoptul Vladimír va aj­i fi azist tat d­e mai mulți prieoți rusi­ști­ de către pupitoereul Politorff dela Weimar, care a și fost n­umit superior ai­ nouei biserici rusești din Capittalia noastră. Corul e pus aulb cond­uicerea d-luî Drosdorft ' ■ m ■ Pentrul Eo­emunifiatea Sd ''mîinia șiau lansat pînă a­cum două suta da invitațium­î. Au fost­­ invitați toțî membri guvernului, miniștri, străini la București, corpiui cotai suiar­g­i șefii diferitelor, laui­bjrik­i­tățî, ^. I­ți, S'iaÜ trilmng Invita­țiumî își]­­Fai ■paliat, oare, se­ crede, vai fi, rei prezențu­at prin p­r­incipeler f t'inuj,i nand... ' if" f ‘­­.IM "" c După’ sfînt­irea bieert­ciei,­' val ’o« veia, loc o recfepțiiune la legațitui­nea Rusiei din calea Victoriei, unde s­e va servi șampanie, pers­­oaneloir Invitațte.. . "4 . Țaruilui Rusiei, sfințirea bisei­ricei din București i se va face cunoscut mîine primtr’o felag­rai­mă din­n paiptea, d-tliu-I d­e Guiers. ’ M Um­ amănnuiit interesabli. Lega­­țiunuiea Russi,eî a trimis erî d-lui D. A. Sturza la Paris o in­vit­aiție la isofireminitatea de mîine. t Membrii legiațiuneî ruse vor plurita mîn­me uniforma die mare gală. Pentrul invitați, in­austia s’a lăsat a fi Melasă între ipac și redingotă. . •. p ® a Congres evreesc Convorbire cu d-má I. Blechman, mare exportator și Leon Juster, președintele epitropiei­­ spitalului israelit din Iași IAȘI­ — Continuu azi cu ancheta deschisă, cu privire la ideia născută în e­nul populației izraelite de a se convoca un congres, în care să se discute diferitele chestiuni privitoa­re la populațiunea izraelită- Vom reda azi convorbirile avute cu -d-niî I- Blechman și Leon luster, ambii cetățeni romîni. ; 1 -r" ' W'' i# CONVORBIRE CU D. J. : ■ ' BLECHM­AN ^ D. Blechman este un comerciant bine cunoscut în localitate, care s-a ocupat multă vreme și cu exportul, fiind unul dintre cei dintîiu, cari au introdus la noi exportul de lem­ne pentru Anglia, Franța și Italia- La întrebările mele, d- Blechman îmi spune: —„Sînt de acord cu părerea de a se convoca un congres evreesc și iată motivele ce mă îndeamnă la aceasta. In prim­ul rînd ar avea a explica conducătorilor tăreî, că evreii repre­zintă o massă însemnată în popula­ția orașelor, care produce budgetului’ tăreî, fără a se folosi de el. Luînd pe fiecare evreu în parte, născut și crescut în țară, se con­­stată că își iubește tara, că sînt a­­devărați naționaliști, deoarece prin naționalism nu se poate concepe alta de­cît iubire de țară, supunere la le­gile tărei, și satisfacerea tuturor datoriilor Către patrie­ La noi însă, se găsesc­ unii, cari, din­ nefericire, înțeleg a-șî demonstra naționalismul prin a fi pur și sim­plu antisemit­. Analizîn­d origina u­­nora dintre acești naționaliști de reclamă, vom găsi că mulți din ei sînt de origină străină de neamul romînesc și că eî­ totuși ocupă si­tuații însemnate în țară, folosindu­­se de budgetul țărei. In schimb cau­tă a agita populația autohtonă în contra evreilor, cu cari de altfel a­­ceastă populație a trăit întotdeauna in bune legături-Acest congres ar avea deci meni­rea de a ilumina opinia publică din țară, că evreii reprezintă un factor monastic, casa câttribu­i* în/pt­deajm­a la, ridicarea și înflorirea t’a ceste­ tari"­. . " * * Cu­ privire la proectul de lege pentru încurajarea industriei natio­nale, d. Blechman îmi spune: — „Nu cunosc încă acest proertij de lege, dar cred, din cele auzite,­ că n’ar lovi ciuman în evrei, dar l­a­ întreaga țară. ” Evreii acestei țări au fost și ei dintre acei, cari au pus bazele in­­­dustriei naționale, atît în industriaț și comer­cial mare, cît și în cel mi­ci. La desvoltarea acestei industrii s’au întrebuințat, direct și indirect­­, brațe românești, încă înainte de a f­i fost legi cari să impună aceasta, deoarece evreii au înțeles nntotdeaun una, că 'o conlucrare frățească cu‘ romîniî vor putea ajunge la un po­i merciu sanatos și o industrie sănă­toasă. E firesc că evreii s’au dedat col* merciului și industriei, neavînd re­­surse budgetare, cum o are majori­­­tatea populației autohtone din­ orașe.'­­­Ar fi deci nedrept, a se lovi în evrei și pe acest teren și congresul ar avea menirea iarăși de a lămuri clasele conducătoare și opinia pub­li­­că din țară, că lovindu-se in evreii, se lovește în țară, căci evreii au cântat M’otdeauna a pune în legă­tură afacerile lor comerciale și in­dustrial­e cu țările străine prin im­port și export, de pe urma căror b­u gâturi țara a tras foloase însemnate­, deoarece străinătatea nu înțelege re­­ligia în comerciu și industrie, ci înțelege comerciul și industria din­­­țară, drept comerciu și industrie ro­­mînească. Continuând, d. Blechman tmj spune: — „O țară se desvoltă prin liber­tatea ce se acordă locuitorilor de a se îndeletnici prin industrie și co­­merciu, fără a se căuta a se prii­­stavilă și a se lovi In niște harnic­i muncitor­, cari­­ au dat dovadă di dragostea lor­ pentru țară, numai pe simplul motiv că sunt de altă religie. Așî pu­tea aduce destule dovezi corxeli­­aü «viu­ șoarte sperai«

Next